.

VIVS pUIE]
YNYWOă
..
docoț
A

=
pPUPUIOJ
YOLLSIAONIT

FR
YNYWOă
Pt
„NYGAOI

MN |
ema VIVĂLRII
poe

A "li imbiBona

7
E]
spos873)

NDBOI

a
NNLOLILSNI
VENIT
SNIIVWA
VINAdVOV

2 e|

[e

Juopuodsazoo

NANLIND

urirede

nxqurauu

LNIYadv
njrpo
DIOAJOTOIONA

IN

V
BUŞUIOII

1o]sa0e
'vIYS

IOAALSINIA

ALăVI

eiduse

SăHAINN

NYWISOD
I9TUIOPEOV

SATIVW

IALVW-DIDDVIVE

apundaIp

YISvaDV

"INNIITădS

NANLICGA

VITAHO
:T91j98ŢO

AOL

0-v6-€cp06-tL6

VNVI
5
:1010ep910ug2j,
[NI07EU0P100)

NASI
10590p9ă
 X460-0

AMA
49457

o să de o
tuturor,
degrabă
Ne Am consacrate
De Române.

colecţie Institutului
Enciclopedic,
înceapă bibliografice

receptivitate

o
„Etymologica“.
prezentare:

Inaugurăm

această
bucurăm
cu Ea
de
considerat

al o expunere (o „Limba

diverselor
cu
dată,
cărei că textul urmează

că
şi
deosebită, lucrare

Lingvistică

această

este
bibliografie nu română“
tânăr,
va aspecte
după
care
accesibilă
intenționăm

fi
această

bine
carte
pentru
dar j
cu
să de o cea „lorgu
ca ale o o
care activ, nouă
arate o unui
bază
să
serie nouă

îi expunere, inițiată PREFAŢĂ

limbii
Iordan“

de colecţie
'va
punem

director,
serie public de
colecţie
anul
mulțumim.
unde
însoţi
noastre.
lucrări
la din
apare cât savantă

dl. intitulată

trecut,
de
mai
Vlad la
provine

fiecare cu
de dispoziţia

Bucureşti

al
Scopul

larg, lingvistică
citate
Popa, Editura „Limba

dimensiuni
celor cărei al
pe
și
această

a
carte),
Marius
explică

sub
titlu

dovedit Univers română“ înţelesul

ci trimiteri interesați
Academiei

limbă.
Sala felul
medii
mai egida
este
 (9
-
35 ISap 1S80% ROED
TI2IS
QIEŢ
1doxp
3 10210) oo 3D
ŢŢeIO3
ZI2E7A] PUZOŢ
UE OD ap [$
0110) ONUAĂ
10 “oupiioi
1eSngpe EȚOBUTIAL

PSV
“BOTUEUIOI
-msoidxo OMIUOISOUI

n
PUIEOS

2195
“GiUBASSIȚ)

EQIOA

ȚIQE)S
UTP

up
"[V
e
a11q9s05p

UINOE D97UDUL0
"(9TNOSIP
AȚE O JOȚOIRATISP 31IS0ŢOI
OjUENIOCUUI

TEUINU “OSAUAUIO “UPQSUŢ

INS
“ONUOIN

ASA NUT
azzo
'OSAUEUIO
oapnur NORI AQ? NuțiaI
BIsrx9
:1IOMNE)
2609
IUOUUIO)

e
VINĂ
JOȚIQUIII

UŢ
E
DU OIUIANO

a1ds) ULE

*BOIOȚEIAUI
uz NES
1S07

EZEQ SeVOĂURUU

[07
[D 40ȚIQUIN
"ŢPIOE

atep TEUI
POTE
SJUIANO SOŢ
—

PUZOŢ
PLIEȚAJ

ne
DINQULI

rede EZEQ

E
INŢNĂIOO

SP
NOICA
INŢNdIOO pariuri

ȚD
AIE)90IE
1S00e
NE NUizBidaa

ej
[D912] PANDSIOD

po
ȚAȚQUIeSUL

BO
OSAUBULOI

BZEQ
110 areAtISp

9P
ne Op
SOICUIOXE

AȚe PZEESOIOIUI)
“SOINQ
(oY5ALI5p
“OLIEDEJAL

|n3de]
[NUP II9)IIO cena

Țnzeyudaur
“IOJRUOPIOOD 2P ai5daII
SINUI

ap
ISOUNOAI

AIE U9I
AIDINOZA4Ă24

10!
PISEODE

IS
IOȚAIUALIAȚE
JEIUBAUI

ou
IDdWDUId rusiSOtii
BUe8I0 SONANAND OPONSUIOPLIZD
A1E0I00UL
BIEIONI [1019
TON)
9P e
DISOJOISELIOUC-OONULILAS
ONU

ED
SC “107P9NQ

Uz îuod
“9QI9A 31o7nd a
UL
A
BULIITŢ

UTJUOADAIŢ n
AȚ6O
Nes Diiad "PY
IS
“SNS
IIONQIOA
ȚNIE[NgEVOA
soda7upd

15
“TINSUOS
IMUN
O-1UI
OVEULIOI
pUIțId
2eS
Op
"RONULUIOS
EIDUNI
2i2pup1q “SO4240p
m 1NŢnpUOf UTP rana
'JOSAȚOIĂ

TeUI SOUABI

VIB
ȚNADINADICA
“DIDIRQ
"SOUDA
“NȚNUBANO

ŞIŢ
O)
“NOSOII
pzed
soInu:

AP BO SurAti5'5p

S
SAROAlPe
DI3OȚOISPUIOUO-OONULULAS
ȚUNS 920 gonueuros
NES Sos0 oupqeis

15
SNIrejp
“(986[)
COIESEJ9P
"osourrerȚaȚuSUi3[9
9959 “ȚEPUBUILDUNI

10Ț :a5a7upăd

19
NAUUI
AIEUI

"E
:Do4Hp
:PUI1q
UL
12U4D)
PIEȚUSZAI
Nrunue DOING :PUgA
:onui DANS

PO
[NIUBULOP
:s0 '9SBUPULOI

ELIEJA
Ioivânsoaur
DOS
PULIOI

SOŢe

NO [AIRUINU
NORI PINIROIROUI
AANOACSAI

VIBIOCUII

'BȚdUIAXE
porjivulos

DIJUOCE
“pS6|
eria3ăQ
ITOIȚOOA SOŢOS

19087 oprdrouud
Z FNŢN)SOI

LIST; TeUI
UTP
“(ROSOTNPRA-RTNUL

“IN[ 2 84D9420UŢ “nueSuer-Oe0ld

lau
NEGUUNUSP

10216)
Urp NOII —

“QUutopeitg
AAEUSOIde.

JOȚIUBULIII
TEȚA
-ATEȚe “nsomong pugundns
“OVPALISP NEUOUIOP AȚOJULANO POIENI
otigsoq
ȚNEIOILIO
HUVULIA

POIĂXA
PISROO
FHI9I10 peorde
LASIED
[NdI09 nnuod enop
XOŢIU

BO PO UY.
"7 A

PO
UIp SIP
nu o ne 3IE9
II 9p SP
ISA BNOP 1500
[NA [E O 9D
“1SOŢ
E TO

EQUIIȚ IS90e
nNUod CTOIȚEII

dey 99
UNUI
PUŢINII JROIĂXO
“PONAUOI "EDI-TAX

€
OJeOd OSSUBUIOI
“prergSeru PBOIĂLA
INȚNUBANO

ord UL
sndoxd IEIOUINIĂUII

9D
1NUI9P

15
BUINU ÎTNUgUUOI
PUPAPIU
TorSOȚOUTUUIIA

piere
nnuod prdoIde
ANUIP
2099
UL SHENNOIIIP
[3 -PUVUIOI
BI0rdOIĂE

SIUIANI

UZ) 17
ȘEISEŢE
[2 RO
15
'(DIDZNUINȚI
[NPIOU DdzD;, “pINSISAU

€] 15
NU 2927 Ure
IUDA
SISOŢOUITIE MUN uLid UOLUIS

fOSBUGUIO
910) SILIBISOTE O9EOd
“29302

Urp
„Ied“ NENOIȚIP “(0p) DES PTȚENIIS O PNȚ
BUBĂ
941207
PNINȚOOAS
nud IO3P

*
9150 “TPOIȚXA
PUȚDI

9
INȚNIOBIUOI

*pd]D7
psndnsoid
UTP
SŢOSIAATD
RUIIOI AC ŞUPANO
TOTU
9750
BUNEI

ȚATUSU:Op
EULIOI
PUIIEŢ

Be O rotțeorțdxo
ȚNȚUGANO

PO 3159 Da117DS

ÎŢNUIO
PIEIPOUII

ȚUBINO
pqeŢ“ 1N3IS “1OPŢUOA BIB] EL

)
SIPATIOD
NUINICULI DSOATIC

O INȚNCIOO

I01U
[NUZANI
UN
UIP
INȚNSNĂNSOIC

Ul 9P
OIHSUIOD

QNS PIED
QISE2OYI
PESOȚOUINA
SPUN
Ț0IdeJ inyndoour “PȚIQ2IAŢOIC

“Dd7D7 POIDI NO SSIBATP

'EZEQ-LQLIII

Uz
[5
INȚNOIINOCI
“SNdS
POLI
UndOId BIPO
29
,
PUPUIOI
“BOUIUOD

e]
gunej ANUL
ŢE
PUUIEGSUL
* QGPL ȚEJȚOAZAP

E
99E7
IN]SOVE
EOIOOAII
BJUIZaIĂ
'SNS JeIȚe
UI ep
BALNOGUUI FNIOISOUI)

(/£)
NSOUBUIOI

IEI
DIBOȚOISELIOLO-O0OIȚUEUIOS
"UIOI
TPUL

85 Op
E U7
BULIOI
ILUrId
[NOOȚEIP

Urp (ROŢEI"

IELU
UIP E OȚOIUOUIN
O BIENȚSLUL
ULIĂ
WU
arede
PIEȚOOL

99
IPOIŢEIGA
EIEŢE Nu ȚErĂIOULIĂ
UTE

O
SUBS

e
PUTNEI
DAE

(,
JPIOPISUOO

PuruIog “(OŢeSUOAOIĂ-ODULII BOUIII [NSIOAHUN

po SRO
IINSUSS

DNULUIOS
1IJD2A
EUZULOL

CUI
UI
ȚeUŢUUIOIAP
PUEIEP Uno
oaruog$oti VUBIAPUOdOIĂ
Un JUNE
BO AIE dIDI UL VUEVIOĂUII

SUNUE
UIP
UI
7
I0ȚUNÂŢNUI
DSSUBULOI
OJPUOUBUL
“BUBINIII) PIȘENIS
9159
'd701
DIBOȚOISEUIOUO-OONULUIDS
DNUOd

SȚATUIIĂ
PO
POISAIOUI 9]S991I07SI
TOPI
E] St UIP
OIEO
“Pd7DI JUZADI
[S$ IOȚIUULIA “OIUPULOS

P-UI SIOPIA UN "USL “ID9I ÎUIPI

I2ISOȚEOU
PdIDI
15
OSPOIOUINU
71S19]S
ȚEUI
EAPOONS

Ad
UŢ
99
31S0 PdIDI ȚROIEUIDI PoreSsoșrueur

'U3eut
IJe
[NSUAS PĂNEDE

I$
J0Ţourano
“OȚIINĂUITI
Țnuili1dS
ROSERUNEŢ
IESIȚĂLA
SP [09
15 U
OȚOȚUSUIAȚE

DNUAĂ 1S99P
DOIUEUIOI BOIUIPULOI
"gINDIS NES
OSOUGULOI
PAUIIȚ "UIOI

IS UI
PI10S
[nfeȚe5op :ISPSUL
OSOUSUIO
UDE UN AZODUEII
“d7p
urp "VIOI
OP 05
7 e
PULIOJ
DIE

TOI JENO
MPUnd
15 Uz
UJ "(JPIISQNS DIJOUOȚ
17 SOȚE
“EȚerOPUI

OIMIIISUOO
120)
“BUNE
eriz3og EZEQ
Pun sape PULUIOI
RULE
77[D7
UIY
ŢNIUSUIAȚA

Up
PDEOAIOI“)
9I30ȚOUIA IZOȚOUIIIA
jnurnIduui
UȚ
IUouIn0p IUPSOIAȚUI Veredui0o
[NIUOUIOP
DȚEŞULANO
“pueosIad riepndod BIeNIS2UI.
pupindou
ŢNUGANO TINUIOIPE PNEIIIUOO
INȚNĂIOO

E]
AJDAȚEIP PZESNIIS

BISIX3 BISIXO
UIPIO
BIB]
12 dr UI RO urid UID
09
IS IEI UTP
UL
(3
5) din
română,
eiocvente
decât

cuvintelor
„mecanică“
ele
sunt
Bălgrad
spunea

Cuvintele

„circulația“,
circulaţiei
la
bază lingvistica
una
(fond
în
care
referitoare
romanice
totalul

tremulare,
pellis,
lingua,
facies,
carnis,
mine
mai

portugheză),
italiană,
În
derivăte,
latinești
de

română,
ei
cel mai mare
criteriul
dintre reprezentative

o Frecventa de
exemplele

al ze
ca
din principal
pilus, fortis, De
sunt
pe
la
acestea longus,
citată de la 146
corpus, sus deci
pe mitropolitul
ides'ă ea
valuta pondere.

om ungula,
care
fel
.
românică, înseamnă

Sextil cuvintelor baza 1648;câ

cuvintelor.

contribuţiile
au ridere, fugire, câțiva retoromană,

frecvenței,
întrebuințate termenii ocupă re
atunci frecvenţa
importanți
ca
oferite lexical

for lui cuvintelor fost este

cuvinte manus, costa,

e, în în o
romanice:

româna
(46)
de BP. — 30 uenire, Dintre

şi
când Simion fundus,
Puşcariu Ja
banii. lor, mult Der

care
rotundus, culus,
cele
S. ]€ au
în
dicționarului

poziţie
Al. selectate absent
Hasdeu morire, moșteniţi
zilnic din
A

special,
am
moștenite
IE-a selectate celelalteSat

În
„mai Aa
mai fost
franceză,

mai altus,
la
are moştenite

a şi
termenii
Ştefan Hasdeu, uetulus,

Puşcariu,
dat mai
(şi Graur, total!
grossus, celelalte
în
currere,

lui mare opt centrală Al.

a
exact
din
în
saltare,
termeni într-un nascere,
împrumutat
putere cu selectaţi
arătat chiar
ales A. originale

din
A în toate Sc

la
definiţia care
uiuus. auricula,

dacă în î
limbi
latinești limbi Graur).

în de
55555555

în
latină.
dens, occitană,

că
vocabular
Evident homo,
prefața valori
Cihac
a
e
ae

ale
număr

din actuali

e apariția
latină.
sanguem,
OCculus,
din-latină-ocupă-rangul

mia

ţinem
consultat
toate
la
i
limbii structura
Am
că
Da
lingvistica Numărul
circulație
alte ai
valoarea
pentru
romanice
cunoscuta formulat mai vocabularele
directus, barba, pentru romanice,

e
ra
intendere,

lor
multiple)

a
Noul cele
nea

O5Sumn,
e lingvisticii catalană,

în
nea

mic seama sapo,

de
în
limbi reprezentativ) Cercetările
pe numărul om constatat

române.
mai.
sa
],
volumul economiei

arăta
de
şi
nouă lexicului
celebra
46 battuere,
este sunt,
lanțul cuvintelor mondială.
palma,
dorrnire, analizate
sensul
stare, largus,

că „mare.
de de că
Testament.

carte 4
adică
lată menţionaţi

mai de aşa
româneşti termeni spaniolă

că
reprezentative

Balade
vocabulare.
vocabulare
teorie acest
Ele
reprezintă cuvintelor
au
de stă
vorbirii. TOMARIC.
numărul termenii
cazurile
câteva Limba
surdus, PASsus,
leuare, facere, (sardă,
"“caput,
Teoria. piaţă, sunt
la
mare
cum
şi în a au la îel din de cea
şi

M. sus cu
mată fraze
doi lui
Cihac
zătoare
decât
de
acestei
așa
textul
cuvinte
fel a
Bonnard
sondaj
deci sau O (i
11 găsit basmele
poeziilor
cu pe
populare,
S-a
poemului moştenite românesc

analizează stau
situaţie
poeţi cum

a o
din 8%,
ori
elemente

Eminescu toate
întregi cuvinte

a
Eminescu,

prima spus ale

și
francez
lui dacă poezii,
același similar
nu
Th. când elementul
din mai Iucrările lui pagină m
de făcut cele
cuvinte românilor

și
identică

numai
cu proporția cel erau
celelalte
textului

D.98.
care strofă
este
moştenite cea
Eminescu
latină,
multe 1658 cu raport
Anătole
de existente,
Capidan, numărul
_
de I. (din
observăm,

din nenumărate
latin francez
pentru

face din vorba alui este iar latineşti).

a
sunt întâlnit
între
Se Pe o decât Mazilu,
împrumutate.

în
cuvinte
strofe
din este 363
"10,
rugăciunea

de de
românesc, Creangă,
cuvinte
la
Noapte
parte de Paul făcut Frânce,

poezie ori, cuvintelor scoate

franceză

de pe
se
Somnoroase

ale
cunoscuta
ascund

o
împreună
elementul
doar

S--au
strofele

din latină.
D. 95%. Pentru

un deci
cuvintele origine
cuiburi
dar
bună
în Tatăl la
în
o
elementul
Verlaine cuvinte

i
latinești,
de
Poveşti
numai
pagină
text
împrumutate.
constată

este Macrea. cu care

se
aromână,
această Toate străine
poezie ci latină, capodoperei

latin
păsăreie publicat
dâr bine
23%)!
slave
6, evidență
de pagină
comparaţie,
(din din 88%.erau.

S. că,
rămurele.
numai
nostru:.9

E]
şi
Exemplificăta
adună, conțin este
îiici
să
moștenit
Pușcariu,
aceste
13 ceea
adică P.
a
constatând

din moștenit factură

din 233
de 30,
de
categorie:
(B.P. faptui

8 $.
Somnoroase Statistici
strofe
ce de.
niăcăr
Le de
7).
Puşcariu

că în
și
cele
repetăm:
din comparat eminesciene 10%, deci Ispirescu,

ori
momentul

în
procente

au În că comparaţie

Hasdeu
o același

1907
parte
crime Pușcariu
termeni
9%,
se din
—
reprezintă
afirmaţiile latină.
mai
în sunt provenienţă

E
similare
un
pot par
numai sfârşit,
de
păsărele —

propoziţie
raport plus dicționarul cele
împrumuturi.

a erau
Legendele

2
între
culminant diferită,

de
cuvinte
străine numai

făcut
60
Luceafărul,

la
numeroase

a fragment dacă Sylvester

construi surprin- 88,60%,
poezia cuvinte străine)
poezii asupra latină.
textul
mai for-
lui cei lui al ale se (în de. La dar un 18, sau
 îs
BIUI
“UID

“LINSUOS
TINU
Omuetii5s
-OUIS
Sap
214185

“9DOIBUI
“ri
"AZOOUEII
IEULOS
2UN

ozezireue
O

Prgoei
ZPOIOUL “SVEIANO IOȚIQUUII
urp îi 1 "ȚOA
rond
sei
i UOpălad PÂNȚOAS
psouoțieii
OD

ȚE0“ “SOIȚIONŢ)

[99

15
214
pisoi IN0
ored 55555 SA

i
FEUI AU (FOIBOŢOISELIOLO

area
+ AP
n9
ENOP
în
VIU DAÂNSD

tip *
ps -arenoe
OP
EZEq dej DodsaI e“
ter
“BUIDUINO4
|N107R9I0
JEZIȚEUE pIseaoy
:„opuţide
ara
10]S90% AȚETI02
ȚNSUBS
TENE
OŢ30 PUIEAS
ajoațeip

ti

E
11Q9Ţ89 SNPOI
9[29
jrttojSotr” 2[30 nduupo Dute oțaqro
UŞ sundoad

sp
pOISEȚO

zis dry zi UI
NO
Out) IOBAISUUI2C
soi NES
24D9429U7

AIUL
LIONIIOS
SI POUL
PNĂUDI
2D
“TIIOSOD
[RYUVANO

one areo
LUIOȚUOD
BIISOIOJ
BOUIEUIOI Spugunrogstra
OIEO
HIUOASD
187 (gsiz-aridor
IOISEȚO

“păeuițep
[RxOpoju; 55 PUII

"V UI nasca
rara
DI
AŢID
*
(nsuas
POȚAUgANO QONULUIOS

3p

9
"A IELUNU

Uri
2p
59R
SNEIUPI
“(p96[) “grepnd
SD SP
U
“EN
ANUL
37
D UI
5
RE20
TIU20U 1881
E
Ej
TOSIe

E]
SȚTQUIIȚ

od 2p
IS.
„PIPUIȚEI

Ip
FOŢIIONIIIOS

ariurp Tor
zi
THUN ajduuoXa

se
a
Eli 240354 zzemmdod

pune
BIISOŢOI

UI EU
„SPOIRU [ISUS
BOUL

| ip
PIOȚILUIOI
Uri

ae
PUUIOSUI

DES
E
canzaurgo5)
PONULUIAS

ua (e)
e2[
GONUZIIAS

rPigisBee
8PDANIONUIS

VEL
CȚINIIOdEI

|OZEO

eto
“Sormong

ole7aţAno
TUI ȚUIE-

1507
Sp —
zare]
dinu
2072 GȚOIOdO SIECE

*
O
PNOP PISIxo
9P Asia
E UI
10d-snnou

JO
pIedUIOI
Ure 0100

ron
100
EZIȚeUe

SP “BIGUTȚEI mosoena
set Uz
UL
BOD 2[ N5OUIIe|
SĂRI
Sinpă
angry
BpuzuGi

O
[NSUOS IȚEIDIONUIS
BISIXS QpO3aui
apiiejai “zieorpde
9S EŢirjero OIEQUIIIȚOS)
“2UDui04
ponusisout
ROIPE pour
10:
“0834
lo ip
2nbiito1435:p osndasaă '210Pl “„a5eojagtu
'POIĂ
PeUi
sgns XEoadS
ui pyuizoid
“pZODUeI;
VezHNn

3IF9
097“
Up “Saga
8p DI 9987
-oxd5 “UrOI

a
PrejsuiO9
sundasaaci
Bronţ
e]sea92 S1UTANO
1507 jeyedeo
guger
1& “urirede
JEQUIHȚOS De-S
U5 1iqiii
RPOIOUI
azuţ
&
Imp FIop I07U9
313 :raaddi
7,
e
ro TRI STIiIN4 un
106] “iod
ZOIEOIOEIP

35 zs e“ zatj50A“SH3]pQDo
“aueisnsuoăi.

9P Up
0
“SiIed

5 şi
;
ourizungoad 9IEOIȚIPOUI

Ne-
2
“1xaJon

Sus
NINO

asa
(e
SFIIBOLUIȚOS
DONUPULSS POINULULSS
“suos
1dey
“GORILUIOI

orloueip
IS cind
DIPEIOS
opias
UI
p5Ia0an

o
PUIOPOUL

D ENOP|
orngasi „ponde
S5UNSIp

“Eyre

d 1
1318070458

*0Ut01,
SHed
puneţ era Ofourru
'5704
NDH
O; T$
VID
î5 9p nu 2p
|
ÎS

UŢ
-0UI|
U[ 103 ȚE
2p UTP
“42SsDd 425spd fențd
BO AVULATIO
"(„FUIOP “PULIŢEII)
TON
9959 (241- O[9IOOȚeIP
ARRUTUIIP
"OSBUZUIOI
"BOHEEUIOI
ONUIESSIBUT
"UROIJIDOUE
OJEALISP

Ţ9Ţ
sp
“(OrIeUrOIIed

JOININI

"Ye
ROIBOŢEUL NS

E
OMTUOISOUI

€[ (73-)
€[ E]
>)
AUOOA
ISOUEȚ

UI “SHpIu

DES
“SO- Hi?
SHUSUEII
Da- ejuoursogg
IS “JPOŢRO BOIUEUIOI
[09 MŢNOTXOŢ

BIATIC XOȚTULAND
ŞIIOŢUS

24DsDd EQUIIŢ IN *|-+724PSDĂ

“SHUDA

BUNEI BHBUIIOI AI9SQO

1M00A9p (NXIINS
17 UIP JOȚIȚULANO

e
E
PUGUIOI

e]
NO
* INŢNIUZANO

UD)
ES “BOTIBUIOIUIe
8 Nes

15
IQUIIȚ SNS
UIp
EINOILIIS

9P 'p2o4nd O "70Ţ

SHULOS HIOYENUIUOO

Uz
D10- "EUEEȚ

“SHSO-
24DQND

:(pzoyânod
TRUUI NES
>) (NIdej 9027 “zuryeţ
JOE Uz
BONULUUSS

“(DIPUOAL

—
121875
ŢNSU9$
D24pspd
"72[ [NIEŢUOAUI

70d
SVUOISOUI
UDA
"38
"PIUPAŢISULIȚ,

VID
PI IS
ȘUNS
ȚeNSEĂ IZEA) UŢ UTP
>
:OIUPULONIBĂ

DPRUIDA

0 IS
201500

>)
—

jad4nd “Ore 9S
:007U03500
OSGUEI
"92| 9P
14H-
BZEONSRĂ
NU
D]S
ŢE
>)
BINONIIS

UI
STUISUEI) EIOINAS

uş
9UBISOUE
“proreds
OIdSap
UULOS “(OOrUPUIOI

UOUIIA Pa4nUpA "1E] BISUOO

OTÎNOSTP
AJUTANO
IRULIOI uOIrued
UL (q19
1$
IMRABNURIIP

1]
"orueuroxued

E]
zjureroduur

XIJNS
14NUD4
Cjuoursap "OTU
PZunaf BO
[E)OOŢEID
P9
INŢ UL
212pPU025QP

OP
SIITANO

-onrenrozued 97OIIS *07) Urnoe

AȚEŢAŢOI
eur BIRO BINSEUL

UN “U4n7Qn>

Ţe
PNURUO

ID
*2/DUNPV Orueurorued
10]S00E

Țe *p712- “pueIrod0 “4427904

no
ZOJOŢUȚAND
SIIQUrI

ZI IRATIAD
N9
Ţe
“BOSEOUNEŢ PD “OUPIUIOIOIAI

OIed POȚeINȚĂ
“D409
gnop
pugd
8120
erumans OȚOJULANO
99
ŢeInŢd
9P peznd J2.SBd
"Va 10)Sa0e

“ad pernpd "Te "1e] Ul

e
'Sn7]o- 207] “72|
“25
> “u1
2
>
BOTUPULOI

PSUIZIIO
97207 '70] reuru
>
YeAȚIAP

>) 15
“(BOrUZUIOI

2-S
E9 “BZADULII
7E7NoSIp
PȚ “n$ouguroa

RUGUIOI

șe] “YeŢ "7eţ 90]

“PNUD
9p >
“S040UUI0s

u; 15 n.guad
EDIȚUEIAS

> >
“o72upspd “apo4nuip, “pOrInIIOS

> >
“24nQmm9 ŢNSoISUŢ

uter
2DUNISD

Dunpp a1doou
Qino
15
Bre[ pung
“SOZUN+f

jensed
„OIQEIA“
AS
2d b7 HSouorȚe)

AȚI 35 uj TNI repus SIUGISIX3

ur DIPONIAȚAI

qturț
10ȚiQ SIDA
gurej
up 27- my
_

Risii
T99p
Ţe
la
o aj „a la încă
de din dar
S
a țară latina
£
sensul vechiul

o b)
Martial Horaţiu,
imaimma
franceză
existent
Ta”
romanice

termen romanice
serie populată
spaniolă,

găsi. Ovidiu
franceză;
cuvântului
constelăţie portugheză;
paraueredus,
ca portugheza); “leuăre” Carrus)
XI-lea);
Currere,,
„cerheră

vedere, rbus serie

mamma,

şi şi
cognatu
în
collocare italiană,

să afflare ca
de iniţial Cato
să populară avea
(cf.
de în
clasic

„a „a „a
termen
luvenal)

și
noul „care mă Datorită
trebuie

orb'“, limbi „car“ termen Ca „a

italiană,
„a rom. care

e
veche portugheză, Virgiliu,
fugi“

şi
însemne românesc
rom.
cunoştea
mai sensul „rudă“ cerească limbi sensul
pentru ridica, separa,

sens
aşa
lipsit
a (evoluţia
să din
fugi“;
în Ovidiu, latinesc
cu
iau
a
sinonim
așeza“
„a în de curge,

a însemna cal);
vechi romanice sardă, şi-a primit răspândirii
sens
„orb“, cum
apare
(de „să franceză,
romanice, sensul

în
cumnat,

se prinde,
ușura“
și-a
franceză presupunem
latina limbajul al sens
deosebi"
la pentru

în arată
mă (Carul-Mic,

în „mamelă“.

timp
existent caballus

lui
restrâns

a
ceva),

și
caecus, respectivă
occitană,

(italiana,
şi-a cum

ică,
general
început
păstrează
acestui
clasică ce
în
restrâns existent
latina printre

o că
uşurez, occitană,
secolul
apare „cal“;
lua“ cu
s-a româna,
orfan“ copiilor,
mater
astăzi

sensul
este el începe de
să în a „cal
schimbat
(cf. nou
cu
al noul
celelalte

în
dialecte

păstrat
catalană, dovedesc
care numai

astăzi
cf.
și-a în
„cal“,

în
sensul vulgară
să
în
II-lea
mă
unele
franceza,

rom.
catalană,
Carul-Mare),

atestată
apărut
sens

şi „mamă“, sensul
sens

în germ.
lăturaș“;

la În timp

şi
limbi
retoromana,

sensul capete

la
sensul latina

a
retoromană,

la
existent
lua)
descarc
schimbat italienești; româna,

„a în
și
spaniolă
ce
limbile locuţiuni
continuatorii

el at.
mai
„a română,
Pferd
în
apare
așa
în
occitana,
spaniolă; sensul specializat
de (se) înlocuit

și
romanice
glose
populară
Apuleius. ajungând sufla, sensul
sensul multe
italiana,
ca: cum

de
afflare
prezintă
latina la italiană,
toate

a
existând
griji“. „cal“
din
„a pe
„a
mă
culca“,

în în la spaniolă

<
iberoromanice;

spaniola Varro
portugheză;

şi
cuvântului
încă păstrează

cel
idiomuri inspira“, limbile
dovedesc
curge“
Vechiul
duc „Ursa“, secolul
sensul
clasică
veche
cerne“ equus,

şi
vechea

și
„lipsit latina lat.
în
sens

la și al în

a „a S. “căţel ca Ea ca arii de să
unui tice este
sens
în
lemn
culege“

a)
aceste
1_b) romanice franceză,
Pai

franceză,
lat. lat.
semantică

este
lat. Am „aşternut“*
culege portugheză
retoromană,
întâmplare:
mai
cogliere“;
Puşcariu,
asemănătoare.
cu rezultat stratus
al cazul lucru
corespondente
interne
SIR explicarea dintre însemne

Există
faciespatru dat
a ostă
şi
Întotdeauna
capra

şi
un sensuri

al
„instrument

rom.
i necesară
întinse
ni un
o
Dezvoltarea

E.
rom.

sensul
lucru
unor au.sensuri
Occitană,

are
occitană,

are
numai în în „întins,
„vârful
care, sensul
unei nu unor romanice,

serie
„versant
franceză,
picioare
sau uni cuvânt alte
din
lui
Coseriu ajunge
sau
barbă
de
în sunt aia, latina

de de
. sensul
sinonime denumesc mai ă
câteva
mai evoluții sensuri îmoliy
care limbi
întinzând

foarte

a
desfăcut“

ascuţit,
de pe
catalană, omanică
auzi! semantică
este
catalană,
parte română,
obicei,
.

şi își
„vârful cuvinte catalană, nou romanic

a
restrânse
găsit multe înregistrate

în
(âjunge-mi care „macara,
populară
penizu
se de
exemple (cf.
de
munte,
mâna“ întors
poate
din
secundare
apropiate romanice.
romanice. unui
se
romanice

„ascultă!“, ale spaniolă, italiană,

trebuie
â

şi
spaniolă

- trupiţei ale re
paralele catalană motive: spaniolă
prezintă
„parte taie în î această
avea
moştenit

în
înapoi
de să
sternere

câteva română căror ale „pat”,

colină“ pentru

la
scripete“,

în î
și se
, instrument

Astfel,
al cel
textele

și
interne.

ge. din,
a
lemnele
discutati
italiană
Romaniei,
unor dată originea
(regional) franceză,
sp. plug“, facă sens
lectus
în
prune portugheză. principală
vederii“
găseşte apare
iar un ideea arăta
pentru
existent
cu
de săgeții“,
corespondente
latină

apel „a
în
Câteva latinești,
din (coasă,
în
şi
portugheză; cuvinte

alcanzar
care

în a pe chiar
că păstrat

şi
italiană putem
criteriu
unei Ş

face
acelaşi
raggiungere sprijin
sau
unui
cel occitană,
în
poate numai
sensul
pom),
dar

ifiîn
3

să latina
în
în
fierăstrăul'*;

din
română,

„a
română, când
ușă)”, română,
de
S. le
exemple

în
latina Evoluții

ele româneşti. patul“)

obiect
cazul
discutat regional ale alte este important,
Clasic neconcordanța-de_ rom.

a
3 ajunge“ instrumente „suport spaniolă clasică
Puşcariu există
„arrivare evoluţia apropiat română, luate
italiană explicăm POBUIATĂ.
italiană, italiană,
sau
cărui.
seman-

rom, limbi
57
și
vorba

de şi
Dacă ajuns
de „a strat
?
ă
a la în nu
 UD
U7 e O
—TUZOI

STUISULI
90
ȚOSTAS
8]
D914

PB“
e!
ȚOSEOS “BOIDIDAGI

UI

î,
LAU? :
P-S
AȚIAUIE

Piti?
Uz suni

E
SUOS

2“
4IntueS
SEO 2SOȚĂ ŢOTGALIAD
IZȚZOUI

BO0Ă
LULIG

APOLO
UL
I ap e
TOIZOŢOUIIIO D4DIIDUIN

5
2j-NU UN
O-I7UJ

ep
“27500 VeIsed
[5 IAZ

9
Sigur
“124
“DUILUI
AIRĂE

PISTE
yeintuoour“

17 O
* > DiiDdui]

+
5
[NSUOS

UŢ
12 indso 8120 p
2a
„OIEȚJNS
DAN „IDDOI a)
OIRO
'paao
NO
PUBULOI

„A9|INS“
Insuas
ROIȚĂA "UIOI

e
"TOI
"pietA UIO
“PoI30

je
0ar0550f

240f
ne IIID 29 iei
< "A
a1s2d

grtoa
<
suos
“10Ţ3ns“

ur Uno
A
9
O|BIUODIO0O

+a "UOI

pp 2-8
su

>.
1050

ap 2psii
[NSUOS

Săi 20
p
24076409 NSOIAG

> < 3 1
suas „CUIgO
„ATPȚONdSO“

e
noseurtt
pie
puzub
eo
o rana UL 1DSnj
edpos
„ENȚ
Tu OSBUBUIOI

rug
E |
:
"12
AI9A9
es
BIPOINĂLA

"e I$
(SUIOS
AISUȚOXE

ou €
DOIUIZUIOI

sunfe 10 e“ usoădu5
suna
> 15002

“aaa
o aiba
„ogasnptoreripe. 2 >
5
IMTNU Sielolau

T*
e

Dăăpui
ns,
4701370501,

Piu no
IIOIENUIUCO unstiăq

Sc
ui
nozouunţ“

(aan)
TUB

“nosouno nb
29
Su
E
RONULULAS
ISIUISULII
""gedrdra

gituoz
JOȚIQUUIL

aoru
SHUIIUD

red
sp
Aa
piiiala|

ore

oSta
JOȚOILOI
13p) ui 30
„JOS
Ip Uy Ve]
9
,

so
E
2ISNO
“IEuTOLIO
A0oleip “Te
20

Ţerized
20:

3
75
AȚEUOIPIIALI

„tongă“
BIEOINA

ț
e“ 21
stouDur

si
“UIO“

age PRILOO

"3 Te
aoze
02

e rc ion
fa alotn

pe sai
Ş |NSIIS
[nstos
sp PUne[
Instos

Ea
= -aSotguroa
Li
2
Elo
SOUOIȚEI PȚEIOAȚEID

"129

aqua perirui
LU
oi
18 Dsospăoz
E 4 ezeonspd
„INS 15
“(piguoze

medeo

FE
N
29 'S
((oa4
9
„sc [nsuos

e
„SOQIpG
jeţozi
si
ITBACUŢ

uz

ei
2ISOIĂXA
A[OŞOSTeID

Otros & Dep

Săi>
LITULIUI

os [NSUas
Țo
122)
czzduzoo “BITUPUICI

o O
E)
o oorieuroa
no
orede
15)

ps dn Ug
ȚUTIS

Bug “pOr2g
UIP

so
00 puguroi
ETE)SUOD

uz ae
is0o
1enspd
Ce
Ier
DOI [OU petoorerp
no „soy“

2
piuzor

ur
: IQULŢ

B[IQUIIȚ „AB €
pune UID uro*
Du UFT7
9p
1$
*
LINSUAS
SJeȚOȚaO

DOINQ

10 110
“p
“AȚeIUAPIO0O nsuas umno

aţeȚS[09
9120) 48150070)

S[tinsuas
e SRIDQIDŞ
oreure

Up "107
95
"SOEIEUIOI
9509 p$e
Țătan
"BOIUEULOA

Uy
d
Dida
78
>
|
*

9Imuoysoua “oue3ro5o

|
d £ pIsra
mel “0)s
„BETA

> u5
onosouno “eugutor
PAI
1eAno

2000477
asa
ure
33
DONPUIOI

i
TIŢ

nd
ră
7

EUIpupă
2%
că sr

fa
pg rau
Ar
Duo Pg ui căii “DIS
pna azot
e

E "DOO n
ZI
Ig:

SA
d4D1su09
”
oma
Tun
ta LE
sr
asa
0]
 a în au din
70 prin
la latină forma
sau
sensul
mers
am
însă
apelând
Alteori
texte

ajunge
a
limbilor scriitorii concordă
ajuns Un
remarcat

Am
că
scriitorii
unele modificări
-iniles
creştinii
putut
în
explicaţii. modificările Densusianu).
sensul vorbit
COmunicăr,

commungar,
oricare
factura se „ă el substrat

în a la
paganus,

să
dominica

latinești
prim
secolele

de pentru că communicare

sensul cu
erau
O cu epoca
cuvintelor,

în creştini:
direcții cazuri,
sunt
până
cel
prezentat
„a soldat“
creştini.
sp. (Gr.
la
determina
împărtăşi

în
respective existat

Gutineca“,
grup S-a
însemne tom.
„civil“,
cele comparaţia târzii
răsări,
1—II nou
din
în >
acum, semantice
mmilites sensul
explicaţie
început sensul
dies
ce „a de opuse,

S-a propus

pe cu
a
creștină
mai restrângeri diverse

ale
Comunicar,
(fr. schimbările

din rom.
Brâncuş);

în
latina latina
încep se
și
evoluţiile cu (uneori,
cuvinte
ale
cumineca).

prezintă multe
care-l „păgân“,
păstrat
la
împărți“,

o
general
dominica

(Christi)
erei creştin sfintele răspândit
pentru „locuitor
ridica mire;
diverse de sau
prin
târzie. română
clasică
cuvinte

Ptg.
în
communier,
celelalte

avea un limbi sunt

a
sensul
izolat,
de „a în „a
cuvintelor

pe
evoluţie

şi
sens

al
noastre, lărgiri
taine“
Nu nu

și
această rom. însemna Cuvântul semantice

„soldaţi fenomen

aspect cele limbi

spune
ale limbi
am
de în
paganus
unui Oc. am

a
COMUngar, moştenite
aproape asocia“

a
orizont“

ai
„făptură“

la comunica“
este
romanice

care că apare
datorită

făptură;
„duminică“,

în
făcut

a
sens. moștenite

lui intrat evoluție

căruia
pagus
fost conform
romanice.
elementelor de în scrierile
constatat

>
din
apar
o
toate

i
comengar,

respective. romanice,
început TOM.

în apare
(fr.
moştenit,
sensul primit
cele
rom.

Cristos“,
vorbirea
„sat“,
cu
Interesant
din textele că latină paronimiei
analiză

general mai unor

la
limbile
s-au
limba
în
împrumutat

semantică
Sp. regulilor
latine

al
„ziua
în
urca.
sensul

a
adesea
comunica), aşa creștin latină putem

dat multe
este autori cu
cl
soldaţilor
epoca latinești
communiguer,
căror
epoca
„a
Amintindu-ne
Tertulian cum

un
necreştinii comulgar,
comună: romanic. cauzelor
despre
mai ori
romanice.

domnului“
fonetice moștenite
ulterior
lua faptul

şi
schimbat
porneşte
presupune apare sens
arată

și
clasici),
creștină cuvânt
creştină care târzii;
| aceste

ale parte că,

şi pis. în
multe care

şi
arficum de nu
De
la au
care,
din 3

la
OC.
de 3

la în la nu (în 2 ca să în În
l-au târziu „drac, sensul
care fost

În
răului, Există
romane.
(dimon, influenţa opunea
obligată,

a
(cuvântul „colindă“,
(călugăr
s-a careme).
momente
creştină“

sfârşit
rusticizarea
sensul
draco, toate secolul
Dumnezeu“,

şi
celelalte Există accepte
creati:
a
strămoșii

de
română
inclinahepreluat 'calendaz, numiţi
cazul prin
Y.
(= o
impus pornit

în rom.
s-a etc.); satana)
diavol“.

ajuns
la quadragesima

ale
noii
al sensul
pagus

în altă
aceste
cântec „postul
Pârvan vieţii
românei
limbi
„a „creaţie“
filieră evoluţii
din pagani,
urma [V-lea
ulterior
origine cetatea
păstrat cuvântul

Este timp
creștinismul
religii,
românilor

a în
termenul
sau numai „sat“

o ;a a
pătrunderii
pământ
apleca“, întrebuințat
slavă de epoca
„idolatru“
explicaţie,
Paştilor ce
stă sau

şi,
romanice
explicaţii

în
adică
Dacia s-a
de care
numai
semireligios

lui
explicat
serie românii, sens
distrugerii
l-au împreună
au
„a
interesant însemnând

al
oficializat

prin de patruzecea“

prin
la
orașul

de se (diavol) necreştinii
probabil română

să
după origine păstrat care

șase
căutat lui „civili“,

sub cu
triumfase

că
înclina“ dialectal datorate

a
faptul din Constantin

lui
o fie
creștinismului
evoluţia

(şi
împrumutat
vieţii evoluţii
păstrează
singular
la alţi pe „dragon,
sub erau
urmare,

porneşte în
paganus
forma
în în
părăsirea

că
lat.
are ajunul
baza
dată
grecească în săptămâni“
primit
adăpost
creștinismul.

cel
în forma
teritoriul

urbane,
slavii
Crișana
termeni
cu în adevărate,
orașe „săteni,
Dumnezeu"):

de
opoziţie

șarpe
rom.
sub fost
semantice
creștinismului creștinii
calenda,
prin
la
vechiul

alţi
colindă;

îi
populaţia albaneză)
rom. Mare,

provinciei
(Du cu
să (v.
pauimenturmn
Crăciunului
Imperiul

legaţi
în
Atunci,
sub diabolus;
unde

a
mitic“ păreșimi,
sate,
au toate
locuitori lui ciuitas

sl.
explicat
să
influenţa
sens. Crăciun; erau
termeni
închina

de fost de s-a
împăratul „soldaţii

el cei
Cange).
ce
şi
trăiască forma raport
numai
sau
căpătat
iar
pentru
ai civitas dei
a
orășenească capete limbile Roman,
„pavaj, koleda),
către care
religia
sens
vorbit ca
în lui
„cetăţeni

în
întrupa

a
pentru unui
în explicate
Anului
cu Este
o
pătruns nu
de
roman
corindă); creștinismului
„oraș“
sensul

i
a
sensul
scăpa
„comunitate

aşezări
Mozaic“
armatele religios;
creştină
„drac“
româna
spiritul
română; franceză
romanice

diferite
posibil vroiau
evoluţie pagus“. ai Cristos“.

unde
Ți fost prin
de
Nou
de
mai
de de
care
lui se
ra
ps
DP?
*
uz O TO TE 9p 18 U[ IO
Uz
"E
Op -S127
rau BĂNP
ÂNP
Up 1203

vo
29
tona:
TLENEIO
YRUINU

(1967)
rep
“ORUTARNO
BIESa03U
"PULIȚEII DOIUBUUIOI
YEUOTIOUNI

zi
ycuniduaa

î
“(OOTULUIOI

oi
SI0IȚOAZIP
PUIZOS
"17"A)
TO
O3ENTODII
ȚASUaS
RO SIEÎUONȚȚUIOU “NIZIE) JUSUISȚA ATECIRUPUIOSE
ESULD

d
aape vendouur Pocenene

3P “I991Q0 RÂND te
iz0d
-(Longpoi

E
OTULILAS SIMULUIAS
(RIBŢNQEDOA

aa
„EUIII“
“BQeIe SUTĂ
E“

i$
DO
AVBIOPISUOI

O
OȚUCISTIA
9759
BOTȚOSA
PUZIEI

a
enron

SOTIUIOI

ur 91207
BLI9S

15 ou
Iisd
Sp
“910”

=
e) 15
TQUUIŢ
nmusd
9p)
Ţ
JOŢONILANO
SOLISTUDULOA

Je-S
PQUI]
nud
9ŢAOAŢEIP

O
“Biutparo OȚEO
UI UIId
i

5
"(,
5
BOTUEUIOI

[6 uanap
LMOŢEO

PI SONIIPUIAS “(OIPI0I| TAU

anbsog 940) nes 4120913
pOep
OLIIŢ BIȚe
10 STORIZĂS PULUIOI pU55 BUNEI
„DONPUOO
JUSPIA3

E
[80190
O
II
UIp AB
psnd gIoureo“

AS AJPOIĂXA

E BIRO
SP
IQUII
UŢ "O[LINZEO

]3
puzour
“oISIŢar“
SP JOd
“BUBIIOI grejuourepunz

Urp
AIBOTISIIN
SJEISPISUOO e“ BOIURUIOS
ȚNIBIDOQEOOA

postouno

one
PpDOO
]S07 SOUSIQVAVȚ pezyreueo PÂNȚOAS VINO

15
PUŞULOI

ua
DHUULOI DHIQUI.P[

SAE
urs”
SŢULANO
ALI9S OHENŢIS psv2 IOȚIINSUOS

9129

e
op
91E)SOESU

9IPOI
427 UZ

? 19 os
IEIOPISUOO

UŞ OINQOI

UL
77
rpnsuos MpnŢay

“de
IS
erjeordxa

E
O-IUŢ SPOIZNUL

our
gs
BISTI9
UI
E
RUUIPOSUL

“ds IEUINU
1921490uD)

“SUE PO
IOdAS TIMONIIS

15 -mieţăi
1SE200e DOTUBLIOI”

Sunrido SAPoI
“ŢOIEIE D08IROOC

15
NU CAINI

ap
9p
+Su
LINŢQUIESUBANS

'72] UZ
BOIU

2
PUPLUOI

“9TȚO9A IOȚLINSUAS
SUSS
NU Un zesooati

*
BO
TIZIB)
UŢ SȚINSURS vriuede
anuod
Je 9)s9
E Jer9791d
poza]Seouno
1400
AI
AOIUPULOI

pqeze
2407ȚDA

UL DOuf OTU
(590
BINSBUI
pyseaye
BISIXO
3PaI0
ps D
INOSOLNO

duuazDd "PONUIBUIOI 7SeŢode

PQUIT SaapȚur
pyemuozord PHENIS
2358
9p)
“OJEEȚULOUIS

pnăp
NI BIBŢ VIOdNS pșepunroide

2
BISTXO [IZEO
DĂDUEI (BĂUIpaIO“

[9 pĂNp SSISATP

Up “du
pounrido

700
ȚeNOSIP

oingon
E]
AȚIAUIȚ
PIUIZOIĂRI
UUI-
napirodțendoe

*
IS2p 2p NIIOSOD
9p “toun *OOUIOIS"
pugae jueuuos

IN
“HIRZEO
3p
ssd
“PUBUIOI

E
,,OPUIOIS
RUIOȚUI

]S00de PD
1227 FINSUSS
Sand
NOI
00 UL *
80
127 „„IOdOd
rInoŢe6 NU

O Ţe

2
CAUNIISeU) 3IROȚEZUNĂSEI0O
“AX(2D[
orjdooxa BO
UI DEI9SOD

191) “pqeIe “„BImoosare

“PugUIOI
UL IUGUUIO
esrojSeouno

RD
PUIUL 29NUPULSS

Wep
"OONIEUIOI EUNLOPIO)

24315249 BULIOIEA
*,Aruped
DONULUI AIȚEȚOȚaO
“penoe Hadiago gUpuOI

zl
STÂNȚOAA
yeanzar “pyanq“
PUIAUL
“ureou““

BAEŢS [ndey

7
TDUNIE
BISTXA Osau
[SA 9Ț99
"d 2p Uz 89,

Is
e (e : i |
e ÎN,e . "

a
'79)

pa
zosea 95
ZE ID

ii
91207 i

PIQII pOSeTnI
azi 97
SUA
3 ,
m
E Teuinjsei
3 euz
BUYINOI
ASUIO POONUI
Bqord
TEQSRU
“RUPUIOI
casta
uosp Stas Liei
no cs BSIABUŢ

raze
o
„Pod“
“ONIBUIOI

Și NEUTOBAUE “DOTUZUI0I „9I5I[oă”

BizALIC
Ipoonpen
mono
9729
erquru SOUI
1038 Qae
Io UŞ asndosd

Ă
su09
zede
E
ca
po2p
să
nntod
“ue OA
op 3D
3) Ur
VIZ-U0
Ure-

sedoo 917
eredzo asa
oriizodo
Uno
SI FIUL 38
n
Ezo
38 e“
no
ps E3
pd €&-s SIULANO IQUIIŢ

aa
99%
ZEZOŢOUr

25
e nu

e
IpUINU UHEŢ
„Băei un ese NN
nguod peur3r0
Hiunui
aieod TOȚIQUII

0p
"era
sunfe

puzo SOTULUIOISU „a5oţ“

IS spun 5
ua
JO 0129
aygo
sunie
Bă/au “nrreosng

JO
aprieorțdxo
ae inpnsuos
ULIO,
uş “sunle doo2
îi N
2 nes "pune
399
HSU5s
ș
ad u e E ui ajeurooauţ

unmuoznud
po "s
FNȚTDUGANO JBIOPISTIOA

199
1$
NImoSng

e
nsuas aysod
9|E
"Ur0a

e
5 BUGUIOI

uz
eoroidoide „pezose“ euurosur
527

zi îigi
IQUIIŢ
207“
TQUZIȚ ȚHIOLIEUI
Teorțde

a
goep
BUBUIOI

eopos

zi
SţiunrSar
Rdnp
rade neon
ȘI
p
[ui +
"$ Ei SI0
gzBosejdap

“rreur
Țe
HIUZEO

p
ezea,
FO sun Ore QUE arordoo
SUS
ED

Ș
suas
Şi
1gie
„Bunsen
urp pi “po 3p
2527
2D
fe Uz
pzeazised

ISU nud a[ armppd

ISPoA
NOU pu/0y02

309
Pugred
UI
IS uş
"BOTIPIUOIOU

ode
ur

$ UI
afund

e
PZUZI

O
ră
anu
9reo 9s
ŞS 15
9fosI0AtD

euror
utn guuI acopera
ESC
1048
tosope
“EgUIOI

€
u a1e9 “rrgegord nu [NSU9s mpnyugAno

EU 3$ gOtrdxo “(pozund=| Tinsuas porpe pun

ad
„epun sonueuios

avo3Ino -uzor
puerd oo z
SŢeI00s-
Inn
SOIULUIOI

3] EQ
AIA
BUUISSUI

“
Bo9Su
N2S
3mioA9D

ap
ţŞ
R7VOULIȚ)

jniapour "999 p-
os 3 sp RIno
rrațe-
10
urnoe
DUțO

o
ARO

pda Te
SU9S
—

nu “SUTIUŢ

as
“ooruieuy ISUnuz
IESOAUI
d
someares
“euOAeIs

pupi ţar 2:durgo PISTXO

15
Hnţe
BUBUIOI

sni

gt901 |
OITIOIST
TQUII
aIpo rirnoor IUz

aa
RUBULOI
JEIOAZAD
D448

e
D-25U07
02
pod“ EIZI[OAz
pund

;7
gdnp oc *(azuand Suurosuj „ordrpare

He od
ş
Ipod
XOȚIINSUSS
Infojunui "(OIEA
IOU BIUSISTXO

E un- ES UI i tip
JOȚIUBUIOI oțgepunu:

3S0] z SIȚe "90HUIEUIOI

"32
Up yey
î0 z5p
HIpOSE5

orergd
OȚIQEIZA

0
P3I
Ţ,
PIE)
Lo
ne
ne
i0U
suod
sud
ds
-

turbă
mopnjpd
ps ă5 nssaunu ss
0th Uz) ap BISDXO

ro
NOSID
SŢITirpuog
PO
DNUIIS

2109 pIStx TOSUOS

+
UD Isun
opunsuas
onuizulas
Onueuias

€ jn7vo

20 „5
avfeuoureou

y
oxid ÎNȚIZA

ei
953%
upure

a 2]
“zuod pute terei

-
ad
AȚrqturţ
HISOUIZIIS origin
RULUIOI
orrunr3ox buy 0rzI

uapodă
ovrodooe
Linsuos

cata“ţara
“nopserz

ur
„SPUnIno

ti a sos zoârur
FOPISUOO
Z0rÂre
hd TEŢIZA ONOIANO pUpuroI x

up urp
poep
no Sus
suo
oreo 305
Sas
Zi
 de de sunt
că a este cele
la
lexicul
târzie nești nesc
„foc relaţii „vin“puţine latină
mari
sensul
substrat
termen
luat opoziţiei cuvinte
s-a structură

E.
lexicale

și
semantic

sens
reducerea

Ana
caracteriil Un transmise
romanice,
schimbările

la
acela
constatarea

"Cazurile începutul

a
Ilustrez
mult
de
“Cuvintele
nobil,
alt de care

ce (A. latinei
(laius
păstrat
sensul
în la două-etape.
grupuri.

arătat, (focarium pentru focus tip

cazurile

să bază din
Coseriu,
(rom.
latin. mai limbile
cu
> dintr-un uri:
bază

că de lui căpătat
care de respectiv
nivelul
adică
de
a]
aibă
de din- al
numărului

latină
sinonimie

funcționau Ernout).
atunci vatră ptg. vechea
netransmis i
pțimul,
„Valră
o
sau
care vatră“, se câteva

tiv
vulgareț ignis cercetărilor.
acest

>
această
sensul

rima
numeroase,
câmp romanice, acestora
de
Continuitate
cuvinte
lar),
reprezintă

în
limbilor
întregii

în La când fel
că tuturor
discontinuitate

arată sau
foculare) păstrează structură
provine
nici
la într-o

al
exemple

de
opoziţie,

cele se limbile
latina Am
că latină!
dublete
am celuilalt
de căracterizat
din
un unei de Între

în.
simplificare

romanice
fără
din sau
semantic,

o felul Romanii,
grup, aaa

limbilor
ales
evoluții

spuse
constată vorbit de doilea
ca opoziţie

dintre
limbi vulgară, opoziţie lui aceste română

ade
latinaExemplul
structură

chiar romanice
anumită care
data prin
i

o
descendent termen.

“Ț
diversele

sinonimice semantită'sitaplă
sunt numai

a
chiar”

despite
traco-dacă).
aceasta

să
interne

bine durum

A. de cu romanice, s-au

clasică
lexicului
tendinţă na structura fost au aceasta romanice.
În la relativ
prezentând'6
jenomene

să

î
bine dacă
opoziţie

ale
eliminând

situaţii cuvinte
alte
continuitate

şi
prezinte
Ernout și-spre latina „aur“,
dintr-un apelat latină
cunoscută.
în petrecut

a
spre. între
niger
puţin
transformările

însemne latină împrumutat unul între se iau

la la
care,

o
cunoscut

se
de în
cuvinte
latină,

și
fenum
pot
și
Important clasică
vechiul
atins
ștergerea
derivat
alţi focus
Se un latinei.
poate
că limbile
în
şi
dintre discontinuitate panromanice,
repet,
însemna este cea un
simplificare, fără
s-a știe cuvânt
din „fân“,
numeroase;
continuitate
distinge
discuție

a
termeni este existau
„foc“ alte
din termen

cel petrecute cuvânt

că
struciură-de-la
sunt

şi și
adăuga
opoziţiile nuantelor romanică
membrii
romanice intra
„negru
piordut ignis câmpul
faptul focus uinum numai
limbi

şi
oferit latina lati- alte două adică
spre lati- sunt între abia
în din alt în de

al ca
din din al mai „alb şi
limbile păstrat ct fruct“
„fructus, plante (opus
o română,
fiecare „ma desemna

Un arborilor schimbat semantic transmis

în
neutralizat
accepțiuni:
latină pământului.
latină grădinii, Pentru
„strălucitor“

opoziţiei, (corespunzător Balacciu-Matei.

alt
și
cu lui mat“
ps
portugheză).
extindere

nu
romanice

tip sensul
(distincţia
devenit
cultivate“,
(frupt, e
complicat

a culoare: „albul

grupul:
cât
a
limbilor
fructiferi“
—

împrumuturi respectiv.
fruges) albus:
de este, folosit „negru

păstraţi
în În şi
opoziţia

lui
cereale, vedea
ălueitor
cr
a
„mat“
este fruct, germ. al
şi
și
numai
dintre
româna
ca sensului nigek,

latină mat“ „alb devenit strălucitor“.

doar devine
Pentru mânca Astfel,
cât nu
pomurn, romanice.

î și
care dintre”
de a din
discontinuitate

legume”
'Obst).pomă
în dispariţiei
de celor s-au alb
pt în
termen

În
(senectute).
termenul
de fructus,
reprezentată

în
hrană-pentru

s-a cei
sens,
la
În
sensul „negru

(cf.
strălucitor“,

“Jructus
frupi Deci

ci
dialecte; împrumutat două latina
română complexe pierdut noi. patru
impus care
În
„baca:

și
„produse
de
marcat
condiţiile
dintre
unei

şi
moştenit iată
„lapte
Atâ
noctem
limbile
generic
alte în oameni
târzie

$și
cuvinte
s-au doar
că al
a
din
termeni

după
strălucitor“.

și pot
apariţia însemna

> aie), o
formală:
„produse

și
situaţia limba ceilalți

fi
limbi prin
cel
opoziții
slavă două

î
păstrat,
dispariţiei „produs
s-au
ruges-(dialecte

„poziției,

în
cum
dispărut
romanice comestibile

unei rămase:
noapte),
derivatele cât
din rod ale „Produs

comună
termeni
animale“
cuvinte,
şi
și,
romanice,
păstrăt

al
împrumutat

opoziții cuvintele
vegetal
fructus, modificările negru
alb abandonarea

latină dar s-a analizat

nora

celorlăiți
sale“) ale
ci
mai arborilor, distincţia,
cghdidus

se A

şi
italiene,
pentru din Gâte

şi a
are
sau
dar înseamnă
devenilnegra

câmpului
mai pierdut,
Jructus târziu,
obținut de
a cu
„eratâtinenul

cea
avut
nu unul

î
păstrează moștenite arborilor“

membri relaţiilor opozitiei

sensul pomuri câmpul fructe“ ambele
opoziția

(75
sardă, târziu
unor
lat. sens sau
din s-a din Jana s-au
s-a atât loc în din

f
=
 NN
WI
ei nu 25 y 15 . E
zii 3 pai bt
O . UI g
ii23pi
,
ini 3

3
>

3D mi N0 JI
ar
UI2 UIp
gta area

i
Etă
OUL PSI

pă
a
Si
YOUN
ȚST303
Î
re
NUD
„Iuo03i a
o

sai
AŢOŢEIed NES

Si
î 229 ȚOTOI

Fie]
2
SQ
duzarra
BOUIBULOI S-Anediian
IOŢONILANO
AINI10Ă0Ă UEIOCIUI

pESos Odiur 'BENeŢ

(aunf)
ZIS
ARO roditor
INUSUOĂUIOD
A 10305 LCiioral
OIL
ATHIZOCO
ni AHIZOdO

iii
OSGIIZULOI "pugui
uodzu OHEBIOPISUGO OSGUALLIO
LioTa
TRULIOSUZII Ş
N
2uro

1332 onoare dODOP

20
Ăzu05 BOIDE
rațnodod
rarniodod
ȚUNEOU DII0OI
SAȚNIA
pupi
“OU
ILIOIED

oii
MĂ
$m
GIP
PUZIIȚUIEI

ABUR
orentnuoo
Uj NL
LIRITOA

16ţitiii Seurati
EȚIQUIIȚ
iati
1
O
Dot.

BIIOJSI
je 93 "vu
3500 ŢI
îi
a
E
"HUOȚIUL

UŞ — ei
51%0ţ01s

IOISIZA TUDULIA
- INIRIIGAUI
(NIBIUOAUI
E-S
Nd309
DISOȚOISEUI 3 3759

3
o
ZaD

)
Î0Igo UŢ po
(Puruuni(guţati SUBS
INȚNOELOL
ORAL
BUNEI iului, E] ĂrUoISOLU ,
QNS

go
[SRO9ŢAVE

i
OTXO
SULUI PILPHIOCUII

A
“9PUNȚOIĂ IPNUAZEIĂ BiIO3st
BEIOISI
TOISIEA

EŢ
ti

"pune
.
UEȚIOCUII
PSIOIOUOUL
INȚNLIOCUII
S*
DINO

ă
ţt "NEIIANODEZ ÎS

e
BOOD pISPaU
? - (JOUIIUL+)

E] UD
Ţe :0eŢOZI
TNUNUE jur AHIALI
"SHROU
IOUO
9-S
a
op

9p SEI
SIEŢ
“PenOt PUII Ss DISPOUPULOI

poude]
10 Z
IS
BI)
ȚNUINNUIUCO
zPIETE i OJEP
i PONI 9D UTE
ii
IOIIAȚAI

9 SD
OUIBSAISIUL OIBOȚOISPUIOUO-OONIEUIAS
a

UI
ii

. ȚO Cd UD

j
1201
BIMONBS
piu: NO IUSULI9)

UJ j
i
9D
"Srranni . INTUOUIOD

E
UID TR :

E
A
BIUSpI
E
“TIOȚNO
ISO
ZI072

ş
ard
PIUADIAS
IST0) PȚEIOCIUIA
Lo.

RS

IRUZI“
I3PI ţ
DIUSUIOP
BIMESOI
| g
IONII Ţ-QI20 O)LI0ȚIP

i
PAI000IH

? BIOŢS
:
DIEDUEIS HOUNUXO

s 15902 RISE :

OSOSPIAI
3D EŢ i
ASeOIOUINU
jNUozaIĂ
UI OIVUOd j

UIId
BIPOTUNUIOI

3
ASOUINEI

"1E[ BJUOSGIGUI anu

17 eu:

T
_
ONUSISOUI

Uj
NI

ȘEXUIgI
SeuieI

SD
.
0d UITI
UD

O
POSESIOISE
s

5
TIZNŢOUOA

IN UI
IUOIENUIUOI

EMouidos
oortrzouoa UN Or

IS
=
BOIȚII
.
001
ST

Sg

i
ISPIROE
Ș DLIuod
ȚODOL SȚOUINU

98
PUIQIOA
101500
2UIOI TONIZO(O

UI LOIU

f
ne 008
BE

SP

it
PUBULOI aia: EI
POUNISTIOUICE
jez
de
IRU

& 008
_
sd
1507 TELIU
TEDINU
o

7
IIATUIO)
jeyuozordoi TUNS

SC
OHIeZIȚIATO
PIIZOA

2
PINIS002

19 IO
a Ş
19]550e
982H
DIUSUIOP
UL
E
Ţ 012
3
(EZaUBNIOC
7e9
OSGUVULOI
_
„U

a:
PUPNŢ HZNȚOUNOO 009

9p
9129
EI
IQUII
VIZIIOUOO
PQUITI 3
ș
[
51
IrIdOIĂ

59
[NSINO
NE
SS : BO

i ot
INA PO TI
IBOŢOUI

103
E
caz
Hoo
BOUL od_pun 7 BIOJQI

, NU
BVTUBUIOI

306
10d
ȘI
SIULANO

E
BIOȚOI
(n
3P37
ipugdstă DIIIO
BINOILO

7ioa
- auzi PO
Ore
FFiOOITD '918 N “PUNȚI
ana
vId
AUG
“p UŢ
cer EJORSE
“IÂOBHAD
TI9DI
=
_ II9DI
“PINDE
25
Hi3 “Ted
05
JeNISZaIĂ
PRIEZIȚENNAL i TIUULISI

>
IȚ
JEN E UITE
8S

.
PIDA pi
or TNȚNOIISI
IDIOTI OS

2
rea

2D MS TUBUL JENNZOI

9p
RODULULSS OHENȚIS
”
g
: DIIDrtş.

-
ivi
SI29 |
STII UNUIOO
[OŢISe
OSEO.

oj
UI
FUBUIOI
QIEY
NU-S €
roz 5 GIVO
PI
vede
:
ds
Ienise
Ze roz AIQIUI IRINA 9109
Se NUSITUL padnse

ese
msHas) EIĂNSE aIEY

33
ficenit

OŢOI
e UIAS Ure
IZA
BSEOIBUINU

2
i
9 IUSŢILI IND
NE
95)
gISIQA

a
TNŢ

Î
ţ

IS Sun
UID

2, Up!
du Ă
NO
ISOLLOISI

RA
mia
/S7710ULNŢ
Ni

159 țirgde
rod. (eur PNȚ Jep39 Sg near ZNOD OI20
PUVO
poe
Pola
SLIEUINUAD
ia

ii9
_ ourauro Aiua450

gnop
a$
MIUSUIO
IIPOLINȚOS SIUOISOUI
NIUBUIOD ROUIE

SO
"UP

>
9)5950Ţ0J
_
“UBUIOI
PUII popas
Sao
eHnIOAS go

| mo
E
a
PO

ji
zidase
YRISISUI PZIȚEUe

pp aa
BeiE
Ț
S70Ţnp
gaze!
UNZRO

ar z-
n
)
Un

p
a IeUl
LI ID
:
; |
|
na Î5
OȚe

9P 72] 15 UI IS | |
[NZEO
< SĂNIID
Un
9159 Ie go 19
S9[e Se U[ UI 13 KO
)
“UINSUIS
“1ejsonnou SHSTUBŢI) SŢeroţao
Îuef“
SUOLA

PUBUUASUL
D2UDȚUOui no FOIIEUIOI sinzeo
Usulze
“SIJOU ABEŢOI
Da] ţ
reuruu GPOSear* “epres)
„9NUNUI“
“97eţoz! Ure
SAPIĂ0A[
SOFIELUOI
ofonrad
29
9157 BUNEI minidey

1S 15
LINSU2S
puzIţoA
« TAŢ ginionns
EI SOHIeULOI eorueds

ur)
Meoreuiar
ijuopueosap
suas
inurs
Ju
POENȚeALI

1po șej "ya “eupuro,

Sur pg sp
arieurguroo
OSESOȚOI
'arieris

1$ Zap
Paernizy puvSare
pIsrxa 12095

'osouner
Sem “gzeq (sous
:snsuas sp un puiorep
iriizodo
eioder

oțoszoArcy
> ap
STeOuI“

H2UIOI

„osunuue
os
pie “Une!
"10|
ZinuIorpr

Ș 9p IOŢ
ruopudosap
uz pura
„IPOIȚSP“
IONQItiri
“eueeyeo
putref
ernurs
[e
zuzAno
gitiiuoo
coureuroa
“puvrereo
“prepuzis
Diubrunul
PUȚo requrgos c1SoArd P2504f“punieţ
043
reumu
1ueAno

1Ş7e
“pzouipue3uo “pzoynrod

rnpnsuos
reusi
afogure
2zea
EZ2Q
up gnop HInutorpi
Id
IS Hjuopusosap
pyequnmosau
“oxorduroo
pyseoo
fe0uz uiorip
nu 29
Mun sad nu “NOSOȚNPRA-BINULA
"oorueuonred
9p ap
PUNeŢ IS o[Hinzeo no
Sp “eZodupIz
up
mun
1$
JOȚIQUIII DITUSISOUL

“arene soprqunț SMUIANO

sus
up îooaip
RZODUILII Poul
Insuas “Orjireuras (euenooo
Zn0p "orz
ur IeUI
“PpIes zunt ENSAŢI mnsuog

e
azunuu

Lmdy KZSloage
Hejurmqonur
[RŢBATI
HSeuuzi
Up S7UOti *
prorueds UI TOI
e
SeulgI
ANU HUSISOUI

"ensed

enuiesuz
ard ep UȚ) ezvansed
ISUBȚUILO

“son S2]
IN[SAţ

“ITienirs
SNULANO „OȚeOuI

aţa
BU07
IS spe
însuias

1
PULOŢ
1998p
9p
“ZULIȚENI)
ÎNPI0IC “pisrea
“pibrfan
ANoodsor E niuog Sriusuen

zei
„riznar ororediourd e] 9p
IS înț prop tezițeioads

as
e
Joțrerar aonueutos

Ei
oretu 9720] ȘugAno oreoy
:oyunui
jeoop
“UEUIOI0G4

oxeo
Uz
IUIIUOUIS
pugind
pune RISTxa ore “podea

re
“(OUPUIEIOJAI

Hjeznou0o
oprirpuoă” “ZUTIEI
nu-s
9p opun are
mur jezițeue
4Pug7
Îre
rozOoueII
199 3p "oueuros
“Snnou J07H9Ţ8I

a
NU
up
oorietuoanred oorueuroa

Honsy
ori
“SHoui BISIXA
ne-s

<
Vensed

jur“
up
“audruoui ENUruoo

tz
suou
259 UNS
od 10
unu piențăe
euros
sp
Ș99[EIp
»

ra
“onood
POIEQUIIUOS

3507 (Ipuga

e
emozazd
LD

ui 7$
orrer3oa8
durpo “4aag
ooȚerp are m

“Stonp suas) 1aua seo

INȚ erjenis
[nsuas
ne-u
FeŢAI ne
18
YQUU
jeunurţa șenţerd Hi5anp
"DPIUDIUQUL,
ap rin
IL
UI
“orueuorued
nuova PAUDIUOU

Buna „Sun miegunț TÂPIOLIEA

rororurano

area 49ud “RISTEA

“puturoa (ezog3nod

sii
riSeuaza
ezouâmod “envarisIns)
“enop zuou
carurnue
ton guru opun îrep“
“ssdann; “PUBUIOI
Jerzo tour)
„AeDIŢap“
oi INZ20 qurrgos
1507 (event
ne pop
uz Inţ
tr e Sa
 la ca
şi în G. (cu cu a
în cei intra) viaţă
care unor
sens

„pas“,vechi
început
i-a numai diverse
aveau numai
ordine sfârşit, ocupaţie
termeni humant. termenii termenul
româna
pielea
faptul
defective: cuvintelor Extinderea
imperativ
din
al
subliniat

şi
împrumutat
care „iubire“
este
în
transhumanţa
Ivănescu

de
păstoritul,
dat sub celelalte

alte
în într-o
că
„puiul
de tipuri

și
dacoromână

are chiar oilor

în
păstori.]Din

în mai idei istoria

pentru

a
Astfel,
răspândit
căpuş
din
şi
folosiţi pielea
de
românilor.
căpușa, evident bază,

îi
română. uadere
dureare. acestui
uinbla oi)“,
oi
sensuri,

sensul şă; mai

unui
le
repetate
expresia
ideea poate iubit“) expresie
termenul ocupaţie

i<
„ea,
istroromână

În în denumeau

constată
şi limba- a că
lexicului

în
îi
separa cuiva,
au aceeaşi
(numai de pentru pentru suge Prin
sens.
nou
format

plus au dor explicat

fost la păstoritul.
de
lat.
și
animal“,
multe

la „a pe
funcţie

la
ajuns imperativ sătul rânduri

devenită
în ținută fost din de pe
latinesc

trei marele
viţa latinesc bază

se sângele cauză,
în
ge,
deoarece
traco-dacă,
păstorit început
să
această
viitor:
soţi unele folosit

a O. de
anumite

ambulare)
limbi
de teren
cînce om
expresia Astfel
păsi
verbe,
mișca aromână

al (în a
explicate

adverb
timp vie, pentru dupăs-a special
însemne lingvist s-ar vârstă,
observaţiă moştenit

şi
€
expresii
i-voi), noțiune căpușa,

al
„sătul ulterior strămoșilor

de
toate romanice noțiuni sau
observ

oO.
până dintr- putut
de
românesc treacăt Densusianu),

în putea însemnat cuvintele

părerea
„mergi!).
(acestea ce oii,
și
cuvântului
ca au
s-au-un clujean,
lui că mărime,

o
„ploşniţă“
pasă-ini-te,
nu
el
foarte atunci
insecta pornind
de ca
passare,

(la S.
fost
de
legate
loc
perambulare
are-n
română produce noştri.
„a unor .făr
la în
jumătate
explica
Pe pot pentru fapt
este
mai
păstrat Densusianu
la de da
iar
româna

înî
de alte
„a gușă,
cap
ploșniță”).
să fată.explicate culoare

a la
frecvente, Puşcariu
Multe
> de
derivat
lângă dacoromân
se în numai
dacoromâni
într-altul““;
cimicem lingviști,

va), nu
+
folosit
are „durere“
cunoscută,
se limbi au
și-n oameni. strânsă
numai an. (mielul)

de ire prin
același etc.,
în
păstoritul
mişca plimba,
prin
şi
care
În în băga
a
ŞI
amintesc
aceste sufixul s-a
la (n
schimbări Îi
istroromână unii foarte
se însemnat

aşa
în ca
Revenind

la
referitoare

căpuşă.
numai faptul mod romanice.

„durut“ aromân expresii (sau Recent, înțărca,

vorbirea
aceeaşi
legătură

aceeași păstrat
aici înfige
dintr-un

la
passus
păstrat textele

și
cum
verbe verbe dintre trans- -uşd, țarc
mulți
latină
de
la la că În la a de

cu rol nu de sens
plus,
sens
tuna
sensul „drum munţi meatus
ambii
(urcare derivat
Carpaţi măsură explică șoselele noţiune: potecă),

car
Apuseni
folosește
(probabil romanice,
are iermeniloz

(< de de
romanice,

răspândire
menţionate
toate maghiară).

e
şi
sensul

şi
onomasiologi:

de sau
din
Ocupaţia

a „a
şi
important
acest lat. bază

el
româna

figurat care „cale,

urla
dar
în în
aproape
din cale, porni,
da se de
şi
celelalte
existenţa

și
slavă

a
care“),

în
tonare,

în
păduri“.
până general
de în legau termen
pentru
„a coborâre)

(pe
diferit

la
lat. mișca
alți
şi
canăl“;, u

în total
cale
română,
feiul
lui.
moştenit cobori
viața
română limbi
trames cu
Dicţionarul
de cobori“

în care

o
utilizat
„direcţie“, Acesta orașele nofiunea împrumutat
plagius
plai pentru de
undeva), într-o

la
ări
Pind, termeni,
din (din se
(<munţi
însemnând

termenul folosit
angiportus

un „drum“,
“drum
a
romanice, evoluţie
este

și
strămoșilor

că,
mari, viaţă,
+drumpentru
!
lat.
lat.
slavă) se
ca ca direcţie“:

n
ocupau
popor
în așa „a din
face

și
„metodă“. „margine, întrebuințează
Academiei,

și
folosit callis,
cale un ocolit, mai,
pri
latinese
care
ululare

în
drum,
în
„străduţă, folosesc
(la a sfârșit,

a
cum alte semantică

un
o
vremea

al
drum românilor au ales cobori“,

termeni

în
alături

loc Înainte “cale, latină transmis

potecă:
sau lua
ceea
sui
în
intrat limbi
pădure-p& spune există
ori
dreapta)

şi
coastă”), r păstrat
cărui
la
potecă,

de”
În (<
îngust
cu
ce
în de de „
care
S.
anumite
neclară).

a
Imperiului,
înfundătură:. alte
sde munți,
orulare),
lat.
a drum,
dialectali
important andăli
termeni
etc.
trecut sensul altfel locul
foarte coasta cărarei< termenul devertic
dovedeşte înceta
rămas
Ulterior,

de și nu
Pușcariu, Cf.
în a cuvinte

o
numeroase

„a
și
subire), expresii
munte. lui ca Pentru

Spre
să unui lat.
în mai ulum
explică
pentru

mai via uia, guri

se în
drumurile,
„potecă apuca
(evident, fie
probabil
porni“ cu
La alte
și
marea purcede. latinești
Transilvania
româna
ales jucau
pare
expresii
folosit
munte“ fel carraria
româna româna
deosebire
„ocol“,
situația acecași Munţii
mișcarea

(pe același
limbi
lui prin (din tuli,
nu din cu din
a se un că În o cu
98
1 ajeod

as
UI

ZIIOTIOA
010

“BUPUSOI
ora i
SIUIP

ne
ȚO

[OȚISE

UI]
ÎNZEO

“curu

)9
PUNGS8I00
"10 10]

"(7070
15002
ZUgUI03)

9TE
J0Ţ30

U
Aa
OŢORULARO
“GUIOI

Ei
PUIIz

0
2
INȚNOȚIOISI
puroi

"SNENȚIQeQOIĂ
UȚId 18

a
=

te

>
BUUI0Ţ
20 B0EP-O0E

eoaoe

2onuopi
odni3
BA1a5q0 “(940 II 7n4S)
E VI
op
OIUIAno
eZau98008

AP moue

i
TB7ZAUGĂȚE
BQUIII “OȚOUNS
TOZOULQȚE

HQULII
SP
ap
SUBIOĂUIOIIOD BOO
EINEZO
“noseg IBIONŢ

9p
Is 39
3parrezediui09-801.10 ARD

OS Ponoe
“TTOZIA

& SEȚ 34)

00| Uj ap
ropsooe

i
SJUIANO

EIIQISOAP

(1/8 T8 2)
85
a TBS SNIAIIP

es
O)(NUL

19 PAȚe
IS2080€

* JOUN

JEIJSONS “(IRIS
mr 75
UI aria
'20N9U07

10|
aUrA0zd NŢdUIE
"QŢE BISDLO

08

i
FELU TOUBULOI
10811P
AȚIDEIS
JOHN

UIP
“SPICE
APEI
Tougăioi
(pg
ii E
PZEQ

SP
pugurirede
ASuooa1
po 20
+

[NZRO
PQLurI [ASUaS SŢONUIOŢICI

9129 D07,Su0901
IPNIS
PUZUIOI
DE
OŢe
pia
IQUIIȚ NUI
"17
“UOIȚIISȚOIOI

E|
2
EQUII *quina4S)

O- UI
UIp
“EMNUINIĂUI

55
rapnydej
nes !

Ip /
SjUSBIIGd56I09
PIS XQUII
=p
EHORIISUOOOI

Up
SERIUOO
NIL BIeZOQ
:199.10141) RUS 1UOBA
G LI2YB0IO

gat 18 I$
AVEDIINUSDI
Un-IUI
nnuod

S Je

* Fa) de are
ozouegre
Aoqure

3195 a
"0
$
“POLP-ODER)

amanuurnadox, exdase BISTŢ

pundsazoo

Deeco
FIRINOSIĂ
“(Dupa “(Soui JOINC
UIAOIC 9100
19
I$ SP
SfOUIIOI

UI
(PUNUIOO

0)
OIUrANO
ȚedR5O 9759
7507
1075808

e
3525

găupstp
sa
“ESSMI

3
PUNCSAIOD

ȚoŢ
i-a] 17
Bțeqe) IL
| erjuoe
“UIEOULIE NU NE
Acid :24s0ut e-S
SIUI Terisans pindis

10d “ppozour «

TrQUUII S0EP-O9EH

9s
NSOUUIOI
“['[
arat gs Ba)
POIULOȚEI

Up :aetz442147)
PZGULAȚE
-opur
TI
15305 ZOULOŢE 9729
are

po E nu (&sexe 15 PUBUIOI

31105000
BȚOȚEINZOX

urp und
30
PINOEI

e IS
PITUIZO

“Iduri Aur
>

"IQULIi
“NSsn
omqa
“PoȚENI)

a
cozursoa
YEUNS pyrerea))

DI
AYEIOLIEA
OVezZHetUoIsIs
guguroz
Senei) GIEO

oundasosd
PINSUUAL
“PoAUIOSE
S[SIULANO
“91 f:(durmo
SIOIUIANO
reur
[iqeqozd
Fiouurray snougig PUNULIOO
pyseooe

nop
SINQAR
*(JOŢIU
gIOp ofpun

3 IŞ
PUN *
"AŢe
Uz "2 UIP 'T[
O
—

RESUUINU PUgUIOI
SP je 08
5p
O
193p JUNS
UIp
nz-$
iqeis
2nu BOȚIO
a
aas0oy
H9 E| Uri

15
"SNUILANO
0152
[ține
|
SovoIpox

euszard “guoNgoIne IOȚIURISAI

"HS90915
“osoy
3%
eoioiseouno
“PULSTOM

e
luţensqns
9)50
RIISNSUz
Tâl pIsrxo
RO HIQI0A

4;
ANDINSUOO BOUITI

9P
Suedoma-Opui

îi 199,
ageri

920 “DSIASUIŢ
țorieredui0o

nidurosur
15 "17 “ȚONŢe

e
axa BIEP-O0EI) nniad “tordor

Ad erdnse JE 90HS nu) 13

Ure "DD urp

[
NSOQIES 1507
IBUINU
“(Boep-ooen

pISe0OE
od
arjepndod

E]
e Sgd
oţorduroxg
MOBI

zale UIp tiSounej

[ÎI ore
2010
Muauroro

Ip
ezeq
E
ȚHOEXAŢ

Un “aprddipraq

“reţa pururaj
ne-s
eoep-ooe
E aopooozd

JUODIAG
“UOISODIIAI 10[ourAno

I0[r7ndr

iod 29 a1dsap HI090[ 1074420100

9d
E[
uorpunp

“a+ „(99
Orouaurnoop
pjseooe un 7E.NSRĂ eQUar
ONOBIIP aidsap

O
ONUEUIOI

uns OMruaA0Id
*(14079]p2

9p "V7
poa
"244
2]
marrosueii
OSI0A1p
“oruza TiRIIȚeAI

2-s Un
UILIAȚOI

Urp

9
o9ep-09en
AIEOIIOIAI

IIp
repnqeooA

Sp
gounre imuadurz gynosouno

e[
9umu erjonISU000I
zodod

e
zoreoruspr

=)
___„“RZOGEQŢE

uj
area 77085775
oso
9ŢHrourA0ad
ȚTjeuaOur 2JOCA
“ezoueaţe

sațe
“arreosng

'30] OSOUIȚEŢ
aţevurue
9U) "HȚOSA Sp
erapoa

J0d
ad oţe
ASOUBUIOI SoŢe
7seoy ap 9ȚAEp
+
9159 ozaode
UL preonoezd

18 14070726)

ap Ţ90
+ TEL

18
oritjeuzzozur

reui
OUgUIOI
ZO
NUaUIAȚA

“S JE0GP
urp NU J0un ŞNOp NO
no rnqesosp
nud

d
orezrueul Ssriusuea,

9P
HUnr5e1
ps
pnosounoau
opoidey
1&.* 10Țioep-o ȚOŢ
onuerd
e

dio
und
"(oueuror „rioutnap“
PUREI
OSOUUNUAP JO[AUrAna
enSgd €[ ISUBUIOI
J0Un
OU3COINS-OPUi
“roci
no
GOBIEGAP
TEQUITI “PISPUes UELIOI

r$
roupuroi
LINIEȚe greoi m3rsou
ap
ISOUGULOI
DIUSUIOD
căii
(Bquuz]
ură
s98p-09.) CIȚ nip
OŢeŢa0

O Țe “rrire

pp
* ne-s)
“PISPISUOO

oeand
“916
Pcnsou Uş
sur30

"1 15
o
"nIjsou AI29 ournu) rrsundxo HQUIIŢ
paray NE
(GANEIE
urind
UZUrOI

adeozde IUL
15
590%
equrr-urp NULE eprotppiseooe 1057-25
EoIeIedUIOD
ETfONSU0I21

UONJOINE
UULI0

'zyorzoydaz

E 90 op ŢE
n
BOIEOIINUSDI
oSnpor porereduoa

aan) sp SD

|
€[“esumu rev
uj
“SJUIANO SnouvIg
“ounoi
UN “rou
AȚINUINID
BZEONSNŢI TAȚINNDSI
mrhrodod DIV oAnoadsor
are
O2p-Oden

(e. (q
rnpmurodod
GIEOAZI 5ăpoooad

apoieo
5ifeiodo zinasqyy pnindoouj
juouzora
TEIOȚeure Oep-OdeI
91195

»
jednoo [RpuoI
Doru
şi
SIE

ji ep 9p
No

O O "10
|
şi
în
pot în
82 să vite
2] din din orice
acesta
două

atestate referire
chiar ciump, copac, român, paraţiei
balaur, termeni

fi
păstaie, măgură,
termeni general, lingviști substrat.
inânz(at),
semantică

(termeni animale, semantic, apropierile aceste

ghionoaie;
denumesc
limbii
„erizipel“,
considerate cele
din
în la
Revenind explica criterii
substrat

fost din
cu
provine)

La
observ comparaţie,

la de
druete;

şi
coacăză;
pentru

la
noian), condiţii
siguri referitori

părţi păsări, române latină consideră scorbură;

ca
năpârcă, dintre diverse
rădăcini
regiunile numărul muscoi,
„boală 89-de.cuvinte pupăză;

că
şi
evoluția albaneza,

acest
menționați
nu
ale
la
origine
aceştia cele

al nu
fundamentale

(de la ape este

se
tip
cea
obiectele cei curpen;
limbi
provenind
tap;
cuvântul

lui
ghimpe,
daș;
semnificaţia

plante, unele
pot
în corpului

muntoase.
ex.
vite“; de pot-fi
pe
cioc): şopârlă;

(baltă,
natură, mai
spuse
fac foarte
există.
fiindcă reconstruite

A.
termenilor.

de
cuvântului

din ale
probabili)
vătui; care
mare
la aplica
mai De
viezure;

legătură negură,
mură,
același
Termenii
mugure, mazăre, confi lor indo-europene.

Gr.
şi
(ceaţă, abstracţie dificilă
unul
românesc

bâlc,
La
aceste
configurația
băl; căpușă;
cu
sigăr
începutul
Ciorănescu.
adăugaţi aceea,
parte

şi
mulţi
îmbrăcăminte

pentru etimologiei
probabil guraţia

și afixe

a
autor baligă,
românesc.

exclusiv
ciuf, aceştia
codru, murză;
Brâncuş

pârâu),
de dintre
aceleași
cuvinte înşiraţi mărar;
mai
din
sâmbure,
cel Este
încă,
din într-o.
bort(oasă),
aparțin refacerea

cei
pot
Între

ca
Ie strepede;

terenului
condiţiile
de
terenului vătui, aici cuvintelor

la
(brâu,
cu
grumaz, cunoașterea
brâncă,

17,
considerațiilor

doi
fi
călbează, totdeauna
evident
indo-europene,
substrat, rezultate
(concordanța

vegetaţie
listă
brusture,
substrat
corpul
mediului termenii
creț,
din consideră
„46: strugure), unei
care
provenind
din că
căciulă, guşă, din fluture).

de la (ciucă, membri,
ca
iai,
chelbe;
se în
adăugaţi
ciut,
rată;-barză, istoriei forme
în
43
nesigură.
acelaşi (brad, despre
cele
care
acceptaţi istorico-sociale
nu
din

şi
(negură; leurdă, fonetică
faună acest
rânză),
De
la
număbfac
fhod traco-dacă

sarică) animalelor, oacără,

de mure, groapă, cazul
presupune

crescătorilor
alte fluture).
necesari
două caz

care
alţii
denumesc de alitel,
domeniu
cert

cioară,
(năgar,
spânz;
bung(et),
poporului
cuvintele
Adesea,
traco-dace

și cuvinte

că
cuvinte
codru; știră;
com-
cele
proprii limbi, parie mal, care
în
cea
Alţi
sterp din sunt
sau par
care
de
liste toți în

este (< (< sau (< în se în la VGr.

de Tot
bătut menul grapă urdă,
vătaful
pentru bălțată culorii, implică,
nimului oierului
lat. strepede
sinonim

lat. culoarea numelor

categorie concluzie
arunca.0
păstoritul
lat. de constatăm

Transilvania,
semantic,
agriculturi

legătură româna general,

a a în
folosește origine
vorba din > Trecând —

i
Brâncuş
zară;
caș, păstoreşti

al
Concluzia,

lactem), de unui autohton

sau

în
iniţial,
pastorem) că sfera lumin
de sunt
uermis).
cu timp
sunt
lui care

în
denumi

a
„vierme deci autohton.

ciobanilor“.
capătă cultivarea
bulz,
respectivă,
breaz

de
culori
un
alb,
comună,
primitive sunt
s-a caș
ce autohtonă,
mai locuinţei
acru terinenii

animal făcut

o
sensul

sau
cel
raportați
latinești
Chiar din termenii

(< laiprodusele
aromână
Lat.
viaţă
cele
(<
care

o
este
anumit scos culoarea bardzu,
importantă arichiță).
ales
Se
d spre şi-a
lat.
la
cu unei
se
şi
(considerat

păcurar brânză“ lat. cerealelor, impuse

cazul cinci
îip
domestic
Exemplele
când mai albus primitive

în În
semnificaţie

untul“;
latinesc
aşezările
termenii sens observaţie
sec
ri (traco-dacă)
restrâns

de
supra-trecutului-nostrti,

neagră foloseşte

(< este
acrus, caseum), deosebire

lui
de
termenul elementară
pentru de
este s-a sinonimele

de
alimentară specializări sfârşit,
cuvinte
de
a
a
€
lat. general
(oaie, devenit
gresie

în
specializați;

păstor,
dar ca negru

nu păstorit
brânză,

acest
vorba de origine sensul sezoniere

lor alți
numai stabilit
specială munte
referitori meglenoromână),

care

(<
autohton,
interesantă

de
st
—

timp capră,
alb sublinierea

folosit sunt
fel de
animalelor.

mure termen
păstorilor

a
4ag
pecorarius),
rezultate un este (buc
lat. ale
la urdă).
termeni

ce
şi
depășesc,
parţial
semantice
latinești cositul
t
denumind
dacă (argea,
păcurar: sud-slavă).

că
denumesc

arată
din de
catâr). folosit raport
—

de
păstrat
noțiunea numai
moșteniţi dar
Tot
general niger), mere
ideii păstorilor
trimit
dar persoana diversele
din
că, lai,
În
constatând

ca prin
că
sinonim fânului).
termenii aproape cătun,
baci Tot păstrate
așa substrat
din
eee

astăzi

de la
presupus
| pentru
din culoarea sensul
„pastorale“
odinioafă
prelucrarea

alimente

la că
pentru
din
al
d
discutat
generală:
care feluri termeni româna
toți
creșterea

(
adoptând

de
î
lexicul vatră

a
„şelul
substrat lui searbăd
zară
de
latină:

a îi
conţinutul formele

a şi
re
dialectal
lapte), transhumanţi).

fo de mai
domenii
albă general
terme

Mat
5 si
particular.

E
practic pn
păst
pr” actual cânepii,
brânză,

(o)
N stânci,
vierme
„apte existat Această

lapte sino- poale

lor
limba

St
iapte oilor, eard
Sa sa
dacă unei
=
peiIS,
este

ai
sau
moi
(în
i

oc pe i i

j
;

...

i “e
E
A
a i
> |

3
aIp îsi
"727

Dita Sp
P0d7

a
ZI090

215)
sure
“ouru (DSDI “81884
SOLU
—:sUgisor sa

>)
nsounej OȚIETOIDO
TĂUAIAȚID

a:0
(UIN7DSSOf
BUnÂNsoII

uz 44
OdDs
reţea DIO
:
I0Țaua
oda "1e] „Iesan
Je
2
—

doză
caeuz55
FELU

ș
go 18 8310429
“pda
nord Fe >) "Ve] “ensons
“Bi4nDnQ
UL

nat
sapOId “(D4IDA

“ ASQNS iridcar13) auraţa

15
înpnpuoj
aye0d (1442709
9Ț90)
(DUDA
nczpcoxde a

>) urp

E
SUOS

cazi ua
:vensans PSPO
XCaȚI [nstios

"But i
*
85 arduesă
“4pj
2Ţ
vupordCIP
'eŢ 1P5 UID “apug
Taj poep-BOEI)

uj
3505 NE

n
BHENIIS
UID PIstpaa

3
— SUILANO

>)
Urp ISap văropuod

Al
OD
> >)
“poupdpu “a4ninii

Ti
DiinsD
urp

dare
ne=sareȚnuifS OPNSQNS

2
ierara
s
„PSPOIE

Des DU? JEISQNS

(Pda 212
SVeIISQNS

rzaoud: TEOIXOŢ
“pD4Q

TeSQNS
“PONI “DIDA SD 0750
Sndpp "(BOEP-O0EII
Jesortord“
—
8729

apan
ŢEADBDOLDE
DUIZU0

ȚeJotiI
„BISEOCIA“ prqeqozd UIp "92 "i
a7o1doa "dinţi
IeU
ap Up ERIC
“O44DQ UID UTP 201s0e 34094294“
EUL

>)
ERSQNS 1190).
UIP “Banu
jurzard (pradin
PISEODE

8D
e
*
op £ș Z0AUT :o
Ep zarit
BUSUIOUAI NUL

IS 2
PIQEQOIXĂ JOŢOŢUOTUOIA
„BODEOŢES

UP
maxi dnPuii
91S0

“ROPD-ONeI
JEALIOD

„RUE 15 DUDU
DADA

ip “BONIEUIOI

ovăz Ep
“9Dd09 ŢIQeQOIĂ

soIă "7eŢ “opun

ci ir
ajuiAno
rqoarod
(SHIn? DSOUgULOI
“pune Z0 “ANBHU4

indeniii
0010 FeCŢ

pu >)
PPOIAU
po
ISNCNSOIC

2477514 e 35356
TUNIOUIS

=> “Ano jiGVo0A

ÎIA“ di
0I0UU

NIZURĂ
Iel09s*
Ț7
“DUzIIII ȚIQeqOId
"Ve “7105
UTP PUIZOC
prop “ps1n2
Up pep ron,
tip
>)
ani
UIBȚEISU00
12074 “ZUDUI
"(2HDU104
aAEȚEIU

3p-urfioe
PIPI“
ID 100
[15

î
TRUI
040 (U4940940

O
MUBULIA

PIEŢ "1EŢ uadana

Sou aI29 ȚHIOUUIOI

18 QNS —
rm 3p-aiAn9

“2Dd09 060
Ep
100$nu4

>)
„ANŢ* IrUGSOUI
350]
O44Dd0U2 “2Duun43

Jede

iu
pouţ ș
“Sn-+ „OTU
9ZBIĂ3I

gugd
70
0
UIBUNUPXO

cpoep- Rpisy '4DBPUl

E
—

D450] quit]
Țer0uo PAIE (Sn2207
1ep "BOTULDIOI SNUTD
Ie0p
„72515 301 1" ap „9000.
xp
OPOŢ — —

“(snpaub
SII
“ (pasi
[2
(, “(
>)
posaoe

Ip BE
Iz03
Zorutians dale BUIZIIO

€7
“IDuu
PURIAASĂ
[UOUIIO
"7e] prur
coraeuronured BOR
spomazudou

I
[nsuos Do84D
oNmnosipati

>)
44017209

puipiqou2 poe “rapoeis

DIPIDOEIDA
*„SOUIRIIS SU9S

E
"SOTULUIOI

“1er
(441291Q.423

SȚIQL tensans
(snjqvo
Snp
Înrqrur

auzi izoadoa
240Q4p “DENS jPo4xal
„SPIoA
Tizod Pista
No 779p9
BO
>) Î0] >)
-

ap _ ne —
—

31

HIdoid
ap
n ayer
28,

area NI
xopriețidod
ne-s
SUIADO
E-S

"Banoodsoz
anurp
2
a
BATU
BoSaiossgd
FTUIAUE103
zurau
SUIA9p
O
“UouIza
îndu HDi 21731

Dpaina]
(upapd
e
Rudd”
SIP
nun
"SSI9ATP
USULI9
IHOŢNS
“SNUITANO
A.RUSC
nes
mncrad
“„Orunq“

9p
'Vezițeioods
Cpoaiana [Rjquiesue

nozgoods
an
DUPOSIAd POIEUIUIIȚA

219 FOU
PUI

zi e
ui
dog
BIe19u95 9foun
ariel E FO
Pg
*
eorejdope
UN 7 (a4nzoz4
arepunaas

îi “9Dd03 SUTA
SIŢe
TOEIOSA
“pune titei 9120
nad
NOUI—

DOsDg Sons

ui
IPLI9Qr

2120 275 snnb

z0zmm

no
JOUN

pounrSar soupei too

apuide
e-s
inooŢuj
I9țjiZOdo
no 27
Eioelrer 1503

IS reur soltulARo
no tz] >
ZeuTie Ip
îm
P0NS
roduir NO-UHId
Rfo3A i
“ans “plba>

29)
“equri
ergo
e țe
“Ti[80) ne DUrăȚIO suas
$np)
POIIOIOA

SUoUIaŢs
purej PIIIQIOA urp jiodez “2duDs
“Dipdpas
roţguruours

uș
areo
gurmours Qiups snpuoo

prisz
15
eiurganar m prouu 9trAno
I0fonusAn5
Leo
oxeo nou
USULIAI

Tour
op
«
panoodsiod
*
our
ui
PTjiZOd rorgzo ANUrANo
ponp “p2nq)
urp roureţ 9396
UŢ 2ve[ orăorouruuzei
9199
ne ra nsuos otrpugdsgi
fequrţ
AOznsa J0un
1enspd
Țe “ea ps
uppis:
9150

ui
EZIIoo2r29 arzroard
210 țnusuiioj

ndoou
BONSIIOOEIVO
TOBA Joana roroua$
areo
10p
var INȚANȚOAA

oxruosour
0-a
pstounăgrua
878
BSoupeţ
ce
ridozd
"9ONIEUIOI JOȚIŢO0A
PENQLISIP

ne ra “ȚUIp
oxe5

rorye 19
109
oavod
[NZEO

îi IBOABI no “ogred
700 9359
jensgns
po
urind
ep
TROIEUIEU
SUUȚIOUIS
adres“
Teo
țe Uns pivunue

no 2 SISADOJAJ
SHUI
2-15 UL
roze IQUIr] UI pguirţ
uprqms
mn,
HN
neg SIe NOU
ZOȚIUSUL10))
940940
DT Hensed EO
nu
4
21700]
VeInosIp
M20IȚI soooad
ump
OSP
AI9VUțAno SUlAno
ALUUOUIS

STA“
[N
pompe
sundasazd
tour

e
UPULIOI SIIDCoȚuI

ap
eruriuouss

eQUrii po ned TIILOUIS

[NIOdeI

ap oroare nes
“SQ 1070 —poreur

17
n sim pour 7uns
“JPOIPULOU
9d

fo
A)erajoo rusur
Sp 2799
"SUTUOUIS

nou

ES
[NgeooA
onduj *

:K.
“2104
ap
15997
usd REZANO ofirirpuioo
n9i9
onuip omeod Ze: (Sns jeozeur 99 UIGAP

9
1isered 10075
omaod
2-s
1
13 aţros “edor
EI porye13osă NS9UIeI

arăța 9ibo PUZO

15 Pan 7
rev 'DiD “NȚOGA

as:
IQUI i
Arzodo
os pInsgui 90 nu
pnsovozd
uşi "ON
[nod gres
o I$
“JUApPrAo
opureuy

no jns 9 pi
ojruunue
şensqns
no-r$ Țnrquresue

DOL

A nu
pa
IZeyse

ad
JeuIIoJSuz

dsez0o ginseu
TI
“rerouas

asa Ido
tor
oa
“nSourrej
vonsed nSanu aura, prenosrp
Byseo9
saca nero
“os
IPINQEDOA INȚNUGIILIA; ojouruours

aro
IPOUIRIOS

urp

i
IOD “pan oua]
up ZO Ei IQOoA
nt O ai ui
sară

oua
ad Ya
1]
franc
ca
însă
stadiul
- ce al mele
jur, în s-au
de
voltat
termenii
desiş“,
an
„Dale“,
creme
i da
o origine
seama
substrat
francezi
un erei (animale, „vierme“, franceza
procentaj
calificarea

an“,
elementul

francilor). migratoare
un
confundăm
limbile

că în
reprezentativ

cuvinte
german

din Cuvinte Cuvinte Cuvinte

imagine că
și rol
transmis
guai
îl
împrejur), —

superstrat actual noastre, nu din tranea

incertă),

În se contact
plante calabaza Jiterară
unele de
a
are
„smântânăă

vechi
(goți, lexical
s-a
al
ă:
romanice „dig“,
franceză;
franceza vechi vechi generală

al
izguierdo
important
vechi germanic
limbii
concretă

substrat
limba referă natură
cu două

în
a
dinaintea ajuns papură,
etc.). „ciomag,
urmând

borne occitana,

la
elemente

greceşti
se -
de
vizigoți,
ca acestor
în cu se
la
germanic
total
cercetărilor,

slave. vechea creux

o
grecești.
română române, „dovleac“,
diversă
germanice.

8;
„stâng“, situaţiei
un au cu de
occidentale):
importante
numesc poporul bâtă“).
referă

în
limbile
părângă, cuvinte
româna,
german;
limbi
constituirii

ca „bornă“,

x
rolul —

greacă. 1,50
pătruns acord
la
curiozitate
longobarzi) Latina
pătruns „cavitate,
aşa (se Elementul

Am
De substrat

cu cu este

de
spaniolă
german
plai, manteca
galăpago
limbi

în La din
elemente

în
primul
romanice

boue
nesemnificativ elementelor

broatec, realităţi
după insistă între (6,69%

de o se
și
remarcat

limbilor arătat 0,96%, origine foarte

atrag

superstrat la latina spân, latina

dată
sunt gaură“,

numele
mai germanic
limba
termen

lingviști
în cir,
latinești provinciile legate că tot
ee
„noroi“,
romanice

de dacă ascund

„broască

şi 8
„grăsime“,
atenția occidentale,
începutul sterp, greu
le
scăzută,
ales pentru respectiv incertă.
prima
i-a germanice
se mine
lui ciumă, dunăreană

de în
Eni substrat

în
dunăreană.

este (ele de dăm

luăm probabil
avut grupului
referă Stup (becerro caillou

asupra
Cel
și
asupra
parte aceste chiar
ceea
nu natură
din
şi
actuală.
fiind română. frică, dunărene ţestoasă“,
„mină“,
primului 3,67%.

la Nu etc. marana

a
precizat,
actuale,
slava ses

ce sunt
din în exemplele
pe mai
dacă
jur două
El
considerat,
a
adesea
„tăuraș
faptului
în o s-a
„cremene
germanic

a
trebuie vocabularul

elementului
populaţiile Pentru cele
expunerii
(din
considerat

priveşte atestate general gusano

mouton

(trebuie mileniu aceasta

limbi
„hăţiş, ridicat
ţinem
timp serie dez- sub din sub
cu
a
avut

al că în să în
ce

-__
„şi
tot au fr. _slavi.
că tele ele să
siuni altele
limbi
slavă
Sanda
Plante
în
apelat discurs neană, intrate
cazuri, zentativ
brazdă,
dovedit termeni
părintele germanic
remarcat
comoară,
romanice
din
da
(subliniez guardar);
riche,
între
occidentale

în că
împrumutate reprezentativ

la
terminologiei
precizez
bilingvismului
-
dacă din
îi.
Evaluareă aparținând,
respective mai
Primul
romanice
un că ceată, polonă,
vechea
au
limbile corespondente

se este
prezentat
cosi,
vocabularul

română, abstracţi
pentru
francez
același
aceste
că
ricco, Ie
incapabile podbeal, pentru!
târziu
din uneori lingvisticii
acest
au
care cel
și
este
la o
Reimneimer-Ripeanu
împrumut român, cos,
sau,
(fr. slavă, feudale ciocan,
rusă).

au, de împrumutat,
sp., un a mai din
să
latină.
€leinentelor
examinează

ştir,
romanice

îi
cuvinte
noţiunile
pur inevoiose
în felul
pig. atras italian,
cu
element domeniu
croi, poziţie vorba

citi,
şi
braise,
din
Academia

germanice
termen bine
romanice limbile

au Numărul
reprezentativ

lui bujor,
de
reziste
românești
Aceasta nu
rico;
a.
limbile
sunt
it. latină
ee slav Clăădi, erse

de. atenţia pentru vechi

d
corespund

simplu, au folosesc limbile

elementul
(clacă,
cumpănă,

în
unităţile
importantă.
prilej, slave
pelin analizat
atată
împrumutat brace,
—
(it. păzi. Română reprezențat,

ocupă unele
Clei, domenii
acestor
influenţa

faţa moştenit
it. Origine comparate.
care slave
(boier,
tot
în
romanice

că
asupra
n-au român:
sau
murea >

toate
în lexicale romanice răzmeriță
drag,
cleşte,
pricină,
din
de brajia, guardare, păstră, româna
germanic
același care
cuvinte
învecinate:
veche
avut unele bisogno,
1930, lexicul
a
termeni necesidad(e));

ceatd), iubi,
germanică: acestui bici,

a
ulterior
concurenţilor
cuvântul

aceste
a în au clipi, semantice.

animale Recent,

la
română

din etc.
sp.,
fr.
la
şansa tipuri
occidentale,
folosite raig slavă
vrajbă,
fr. fost vechi
un noi
: care stat nevastă

să
de
(râs,
din ptg. germanici
lui!
besoin
situaţii
în
W.
fapt,

de
IV Este care
coajă, boală, românesc;

Multe
bulgară,

și
jar din pentru împrumutat capătă
la nu
în slave

şi
lexicale
garder,
se
cuvânt
apăruţi vocabularul
latină): diverse etc.

a
bogi de
23 dintre
într-un elementul

în
brasa).
origine (sp. vechea diverse
noi pot
baza cobori,
sârbă,
lebădă) De este
în
bozăre;
supraviețuiască din ore
interesant.
latine corespondente

sp., Meyer-Liibke,

În
Snprumnutat

m
nume vocabularul”
„ptg. terinenii
constatat
cuvintele

ca celelalte
slavă,
articole,
celebru dimen- adăuga creării apărând
Îatină -vechi
reținut
istă
și
cuvin-
ucrai-
epoca veche
limbi repre- cocoș,
gier,
BT)
s-au
de alte au
ptg.
de
|
>
A
is
DOŢ
PȚ TI 15 TI?
230
UID ES BI e-S
15op
gs 95 aie UID <Q
PT

i
SUIQ
SUP
a<s50,
BUNEI
DUP
UIGAD
BIEOJ
“ozede
USOR 90
75
mur3a7
99
SŢIQUIII

80 ZIre1eyeo “gITeIŢeIt
N23SOȚ0I
“găriseruu
sunfe “enszoduis
“ZyezZIOaId XEȚOOZODOA AȚEeNŢeaI “TOZOJULII
SIPUI

3
i
3EZIȚAN
DAE
S(Ţ FINPEd
SP * SBUTANO
THUOJOUIIEI
J0113770
oprind “3125
anppd
ș

8 PUI
BINSPUL
ne
IEIIO INZEO
J20p Up
iz a
TINIONS

fi 18 “op
POSATU
poSeouiieI
1oprou "NUTEUL

UD
DUIZIZI
EI9 “TNȚRUSIAI
POTUBULAS

SUIQ Z0ȚLINIOĂEI
IUBULIAI
QUEII0dO I2OP
3IZIEI 23! SI53IgO
O
UgoLIStIE

-ef
'(AOLUIPULOI
NES UIOI
“RUnej
7SOŢ
IOȚEIDOA

EI JeASIBĂRS

jdepeIul „N9Ţ*
ANȚOUI

tensaris
Une PICOOXO

9P ŢEJĂOPE

E INCOOUI
2ordr
NGO
ŢE TEL

E
AZOTOI

aeoipăogur LOU OISEȚO

PUIȚEŢ SUVIISOI

E
Preoma[

9S PQUIII [EUL Urp

e
SIULANO PSOUIIEI SENIOAa

2
“(upoLroue-Ounej

NO
Tip
[aJSe 3Ţ093S$
U037) genariou.
CPZADUZII
IdUIII reouriittop EBZOUSMIOC

NE
EIOȚSOOP

SOŢE
UI
ȚEIDESUOO

JOLIGIXO SECUI
JHUTUIe

[GO
pnyuounuoo

INORIS V-S JRASĂAS

EeHȚeAI
PUIIPI 29 9P une;
O
ONU
219 ia oieuțear
Jensed
OFONOE

[9
NOD
Uj
San
T9UN
INJO0IS
IUL IPUI
“OUIGIASD UPOLISUIE oueorrsure

ienurnadur
DHU
Up
[IQeQOIĂ
JOŢUIANO
ZO
IED
od ne
[IIBLUINU

Up
TOIOŢ
*
DUODA

1zese PS
nnuod
ojeyauinI
JOŢIIONQIOA
ȚNJD0dSt
ŢOOTIE SI.
e
CQUPUIOIOIZI
AȚONUIIADO
O-INUL
uosrpur
"dn
"IOȚULUIOI
UIMO
BȚIQEŢEA [nisuos
Tăazeu

BE nmuod
T&
18
BILIOTECI

O
IEUUI
PUN rsun(e JPOIEUIAI SOULIIOI

1ȚE
pugd ÎTOIUȚANO

39
ES 9S7
duri
AŢE
E 100
no Sp
IS
2OWIZUIOI
'9IPZIULUIOI 1599g

[5
VITUINUASP
oŢiieiițear
UIP
NEIJSUOD

INZEA
ȚNUSUNIIOO

uourroj
8159 70uney „ogteds
prqeqozd BIUrzaIdaI OTEHIUIEI AC UN-BUI
3D “BUerȚeN

erised rţorieds
'BIOISO0e SIUANO
“SUPUIOI OŢeTIIEC
TIONIAȚAI juozord) ZedaŢ
'SUPOȚIOUIE
SON St
9P
SMNOSOUNISU AŢSETANO

UE JNIRASID ĂrUaSOUL
IOȚIQUIII

HI9S ai

AjAVIr
Up
O
UNEI nmued
Ur
SNUNUL

syeinuunIdUI;
“Diund erieAzasq0
9/99
'EIO7SO0e

D934.
ceres

P
înpnd mnruourop

E aȚiou “onumeuj
DILOI
si/bă
UINO

urna

OTXGI
“If NO
IUL ea

1
INȚaSss001d
IUSUIIG)

>
BUS
Bsunfe
*
SII0ZA70 HSITAOId ȘTiânSoru)

1
SIUIANO
ONIOȚEANIDS
JOIN
BSE SOUL
ne-s
ase)
ȚUGAND

neosdij p(Np
oțorueds IZeD Eej “NUPOĂII-I9UOUUI

Te
3102190
amuod

)
ceZaotreI;
UN
3S07 IPUL
op FE
„2EEDOUI

UI
viund
ayeydaooe

Sie
ATEȚrUIIS

NO
BrezIue3I00I

“ROED
9D Jensans:

SP (erotueds
ayezrue
ne
BIPȚI
SIEO au ȚISOIOI
unu

uz Door
“pIOŢI BOIEPUIOI IIISUIIAI
ţnondodu
HELUIOI “81119900 D9EȚ eidoxde puuzord
SIUUSUBII

084
ojuiAno jndoour pUnduat
îpijeq
AȚIQUII BULIAOD

BINOgI snduu
saiip 15
ȚOŢISe
JENO

270
uino
1S0Ţ TUL
Up UD Nea AI
9075

IS î7
[

O &

BŢROIXOŢ
BPRID
TUDOA 335002
VĂUOȚE
“BAJd D410
Ip „Slsun
„BIG
îNUAd
DE
JENO
NAZ

SUIpI0
TUSULIAI
TIE-S POZA
PUID
PO

IOUnIe
Up 9p PY
“HAZ2O
Jon
[SUN
58
[nyndoou IM[NOEXA
"SUEȚOSU
IOȚONITANO

ARIS
9 TAU]
€

gorpe
OVUSUINIISUL“
ADENIEOZOIĂSI

FUBUIOI
9Sa901d
O AEŢS
ULIC
BIZNŢOUOD

Up
Ne-u

ej
SPIIE (QUTIEȚ

9P
“(UnD4D7 UIO02I
(ŞPez [Se3290 SINUILUE oeinaicudiu
VOAL PIUEEAȚISULII,

neuui5sp

15 E
9Ţoqure pozeonpogur

SIBOIRZUNĂSEI00 SȚUIANO

[SOD
1QULIIȚ

D0[
BIUNSE

“pS5trierautiti
“ensans
UŢ
DANURISQNS

95 BS
POTENANLOID
"OALȚS

U7
ȚIUgUIOI I07HȚO8A
FORIPUIOI
IOE OI

7
21/0049
9521 P01E100700)

Și
FOŢNIIIGUIAȚA

gs “1eţ 9190 ojn9enad

3NAE
ULIBOI

E] „iQ org
ȚNIZȚNQZIOA

Uf
go
E Des
“BIN3S00E
ITeŢaŢ2o
GIpuIod

e
BIUIOII
UID
PIUBSELOIUI

BADIS eod 3B5I208P

SUIANO
RE OȚEŢIOISIA
osti SNIIANO

PINA nureoSng aruod

OP “Tatiniăf
Țe PAZIS
SAZȚS 7$ LorsgIzĂ

P 9p
SȚOQIOA
psoj >)RUrURIS

Ip
IŢNUIAP. "SIEJOPE

Ş og)
UTP
29 Su
e
UBUIOLA; HINzEO
BZPONSUOUIAP

AP IO[HOJeNUHUOO
ULId
3uidnsoad PQUII JOUR
AISEUI DO
ps
tă
SINUINIEUIE

OUIAOIC

3nui 92 PUZUIOI
„IQz04 IUOOA
1S0Ţ
0670 POSPOUNEI
'purie] NU RONUPUISS
PAreOAtI nuod
UL
“ONUreuz

0
6 ]
OȚOȚUSNIIUI

e
Tensrodns
VINDOŢUI
1zp]se
DID] ZUrIE]

enunț 3"
AȚoqure
“pUreoo
SUIOIA
BIEO

9I2O
ȚNLIOĂY
Coreuiar UI INȚMOLIUOO

oyeod PUB DOIZIĂBO0P

aȚe 907 U
ret țeuiri
UI
a750das6ap B[BIUIANO
“ȚUOŢ
BUr3I150
ps 89 PUNCSAICD

E Up E[
1SOJ
ŢUţ as
BO OȚOIUIANA

ns

9
duiiăse
BIUIZAICAI
BHNȚOAO
PINONIIS

NE sunned Mnunuap

9[39
ĂPIUN
E po
“PZBOULII

“are

as S
“10149
nu
aeuopueqe
UIOAE
TRAGȚSI "PUiEȚ
9D JEMNZOI OITAȚId

ps SI
OJeTUazaId
"(QUBUNȚEe
ISGUTEŢ
POUTRUL
RO (Jensiodns asa
SAȚONI

ne ZOruIIqas DHUSA

[9)
HUgUIOI
jensgns
1709p
ULIC UI PO
Sep
91dSAp
jIns IUOTOIINS

JEJOOŢE
AP NO
“(1nsai “IS7u
găgiitOI “TUBFOI :0yesae
TAI
BIOIEO
PENoOUL “SN703A Equuiţ
10170
"10Ţ) Bo p
794204Q
pUrIoI
DSBUŢUIOE & 2ppu
cn
S pnzar
'2p OȚiguI]
urp (rerpszodns
2D)
GUNOOȚUI PIEIOPUI ONUTANO

Ti
HTUMSOUL

no 1507
Țe
PIBSGIAIUI

FUIDIR "TEŢ)
oroțduras YEINOSTp
OȚEIAI08

fe mi
DEEA
De-a
“DUDALȚ

equciȚ Benoridajrsă
juns nnuad
inaydez
(Duaao Nes
DO “3531 755)991Q0 2 UTP

0ep

i
I092p4

707
FOȚILIOŞIGIOA

iuI9pI
1503
die en
ora
moe
i
3
menunidur
dusa
(OSGUBULOI

1
ȚNOTLAŢ
ASF
TIdULIA
ROLIOȚEISUI

BSarĂ "DSOUIPULOI

27
„AUSUIIȚE*

2Q5
HEUgUIOI) MruoSour
NSSUIIEI insocozd
Ne “PUTUIS
221595)

2
vensans 1OIEUIaI
erdnse SITIEANO

ae IA goep
“24483

3 pupa
“DUS

>)
Tei
15 ef no

8
 a»

90 a ptg. însă ora,

de
meni peste
menii acestui
limbile origine unctum latinesc,
probabil bellunez diferite; axungia domenii rădăcină pantano,
preajma
romanice mlaștină,
superstrat romanice, superstrat superstrat:
autohtonă
moștenesc cuvintelor

împrumutat
limbilor
„mal: carolingiene,

de
“Revin,
impresionant.

beira)
tot Pentru

de > la
onomasiologice

prezente moștenit

care
ca în câmp

la
celtică, (rom.
sau doar un
deși există
o
dintr-o rom.
sau
(rom.
în
Dunării).

în
romanice) rom.

fr.
substrat cuvânt
faună ariiândo
pentru origine
are romanice Romania
un
alt latinizat

fr. din cu
onomasiologice.

și iăbalta)
mediteraneană,

chiar
unt
Pentru
continuatori

denumiri
un

și
sfârşitul osânză,

limbă (sp. excepţie câteva de mare,

semantic

afectate sensul

a din
singur accident
diverse sub cuvânt
de
smântână;
crâme, singur

it.
evoluție Celelalte
(apare
floră,
terminologia

latină). superstrat
există
ai
conifere
origine
limbi
de jexplicat sunt

de
pentru
Din cat.
în felul limba
dispărut acestor manteca,
forma

unde galic.,
sugnă, lat. tipuri termen doar
termen
împrumutat

se românesc).
menţionez (fr. gălic;la'fel
pentru indo-europeană
relief cuvinte
semantică bassa de”
celor „mal“ prin
cat.
celelalte

log.
de domeniul
romanice; din
sp., medicală

și
butyrurn,

În
împrumuturile împrumuturi

aproape păstrează termeni mariscus

bord). preromanică,

latinesc din
Ca
numărul considerații
acest
din
ptg. latină:
(„groapă
sp.
în
substrat
grăsime
forma superstrat;-fr.

românești

din
restul limbi

(fr. de
prezentate diferită

în
mantega, assundza, culinar

abies din Există

vechea

nata, toate ripă, să

barbier,
din
fosa,)-se it.
substrat
termen balsa,
sau

latină
acestor

timpurii
preromanică;
unt
origine
poate
(cf. Sibstrat textele și
„brad“, referitoare

s-a pt. Romaniei romanice,

beurre, animală.

până cazuri păstrat din fr. boue,

din camp.
limbile
nordic limbile

fi
(rom. rom absent germanică
doar romanice
superstrat,
păstrează

it. În de în
preromanice)

(rom. marais,

pte. au de
propus

la
acum

romanice, manteiga, vechiul

dar grecească, mal, substratul
dintr-un
din
împrumuturi

păstrat pinus râpă), paita,

menționat
toate
assonza)

și în
merovingiene

o cu în.
romanice

burro);

şi
pătruns Romania

(în groapă, nordică;

banha, substrat

în
cuvânt mocirlă

la şi
convergenţă

sau apartinând
doar domeniile
română);

origine dialect sensuri iniţial berge, limbile limbile

1beric. dintr-o termen
foarte cazul altul,

În. și şi şi
toate sunt
este ter- lat. lat. alte
în
ter- din de se it. de

că fr. (fr.
nume
noi, baos mare când unei vechi astăzi
cauze
blanc, târziu, siderat sapin).
„termeni
limbile numele gârniţă, ipoteza
latineşti derivate dialectul
respectiv
aloe Tot
deosebite. dialectele
romanice

şi
„Ciocârlie“
calhandra).
împrumuturi

şi
împrumuturi
reorganizare
Acest châne,
de
Uneori

de
termenul

mulţi
> de
(onomatopeică,

sp. latini,
de așa pentru
Nici
În unei
cuvintele
specifice. încărcături

mai chiar
sau
aceasta
de termeni cei
latinești culoare numai
in în nu oc.

a
romanice.

pot exemplu stau

blanco,
culori, care superstrat, alouette, logudorez
lat.
din vorbitori

fi
folosirea
dacă s-a mai
latinesc poziţia italienești,

din cu condiţiile
afară origini

garric,
nu
trei
al
generale denumirea
română

nu creaţie
v.
şi al
mulți
ptg. (rom.
numai
Exemplul
structurii
atât semantice,
slabă
este de păstrat lucrurile
sinonimi quercus

sp.
erau

în
Astfel,

și
substrat
superstratul nume
căror
sp.
a
foloseau
albus, este numărul dețerininate

în mai
în autohtone
limbii

a și ai
alauda,
branco; cuvântul aloa) rest
de
lingvişti acestui
galben
și
interesant

s-au sau
tipic
românescă

în lui
vorba

și
anume
sistem carvajo,
împrumutarea
frecvente bilingvismului
„stejar“
care

şi
lexicale mult
unei limbile

a sarde,
română).

a din latina, cuvintelor

care

de
<
şi
culori:

de
cuvintelor

blau germanic cu din copac

termeni
cazul stejar).
pis. nu
dat moştenit
fost pentru familii de ciocârlie era iar
lat. cât dar cauze calandra,
dispar

la şi
simpluiui

unui din pentru cuvântului

se s-a
în
latinești.
cu
romanice

şi
Pentru superstrat
negru,
din
și de în
denumirea
unor

o
dintr-o
„albastru“ superstratul robur
atunci cioc
din epoca
(blank carvalho);
interne are
românescul bună această
galbinus, folosesc
păstrat
fapt
o
cuvânt

verde,
pot
apar
a poziţie
limbile
cuvinte
faptul
sau
latină
nici nume în substrat

>
împrumut
celelalte
latină unor
lua
Cuvinte limbă, ale stejar,

că se „alb“ noi că de slav

fr. de
şi
timpurie
măsură avut
origine unul rom.

sp. de
spaniolă
decât
alb, alb chiar
este
poate > în
situaţie
locul
slabă
a ne la (nu
termeni

realități loc adică din (rom.

și
bleu). origine
ît. (cu care
a a în
culori

s-a
termeni. substrat
unei
sistemului

din
dintre
fel stejar
toate
îl o arată păsări.

de
vorba
amarillo),
putut de ca
datora
reorganizat nu greacă lipseşte

bianco, păstrat
În că controversată

galică
este italiană brad,
există
sau,
de
menţiunea

limbile
prezintă
concrete,
termenilor
adevărată

fi romanității,
frecvențe
absenţa lexical,
substrat).
termenii

Pentru gorun,
substrat
occitană;

aveau unele
acest (ptg.
şi
con-
unei mai nici
91 un
tr. fie fie cu în
mai
(v. îx.
 BSODOIC
UIp Sp
TIQUIII
T5
GȚEZO
SŢBI0dO

"VĂENŢOTUIE
CTIITOȚNO
3p

SȚEABIPOUI
NU)

JUSUINIJSUI “ERVezZIȚIATO
I„OF IS
9P
E-S

PUGO
7
1$
10
“29500
18740209
-INZ53 -FAI0A “Snds
JÂNSE

DTIPAIOSQO
ȚO)

DO
DĂGUNEI
(404A37ăp)
ULIG
ȚITEIS
poouIzia,
“TE

UD
DBOONEŢ
ZO

2
BUIEGS ONALOI
pqruir

|
Ure “VIOSE INAIUI9)

UI
DUurdzIo I2IIJO

E
EUOAPŢS)
J0NS

SȚEILOPIDOO
POLIOSIQ
INȚAȚ

O
PANEISIUIUIDE
VĂUOGIIUI
TIONOBIĂ

“IRIS IOUNE
ISGUGULOI TTEŢOOA
PUBURI

Urna
ZULIOŢAI “TATE.
UN SP “31734
NU
ap
SȚEASIPOUI

UŢ
CININUM IIUSUIZO

INSOLU prnSurs
PIEȚE
„GIROIŢINE“ GTe “UOIDIU2I BIPIOJII

I9UDEŢ
POTE I0UN
“12
BOIIȚOAZAD
UL ES PIUESAIAIII

"(7ADQ21
OȚEIUSPIO90
PATIT

ere
NO
IerpduIi IS PURE
NSHUIRIPe

e SIUI
OP 8UD42)

CIA;
IINOOŢII

3dej NEIa
ŞUISTUOAZIS
VIUSNIȚUI „ISOL
TBĂOIN “PŢEASIPOUL "(ILIRISOULO ADORGSOI

grep O PO TOUBULOI

30 EQUIIŢ

15
PONRUIRIS

O
"0JIQIOA FOUȚIEI

PLECE
PUPUIUIEȚO
'2SUBO
PIȚSUV “125? ne
ap RIDIȚNA
1UNS

O 1N9gI
[ADOLU
IIRIUOZAI
“PONSPIZAŢDS

“TAZIS B9EI
ȚRIE
BIVO

UI UI
ÂPIIANDE

3590 QNS POLII POIUNUIOO

UR(D

|“
"9IUAINO BONUPULOI

9D
Ne
OT2O

OP NĂIPNIA

15
PUNE
OP
POTELUIOI

Ne
15
91500 pubiuod

O CĂUOUOŢIUI

18
POIISOŢOI
NOUIIȚ

E
EPUEŢII “AezIŢIATO “2140704
'D]D25248

e
BSIIOS NITEDÂNĂ

"(OEI
JEN] DIPOUI E 229 EQUII
ENOP
ȘN027

'P)NOSOUNDAU

OUIPUL
AINOS BOLIOSIQ
TUBUOI
OȚOeIEI

!
GȚOIULANO

EAI “OAMEI)STULUUIPE NIPOUL SȚIQUIIȚ

EoUNrORSNI '7s0d
ecoriouny
NO

S
(PNȚND2S

tidase
"POf-IȚS O[IQUIII

UIP NE DIIUSC
nntod IGOAZŢS

NE
—[I[A "0S9UNEI
POLII] SD UrId
“2104
[NAS
UE
9199
29
IS p
ndooug “QUOAEȚS
“181/489UDS)
ONUz
SNpe
UL [E TOISOVE

nu 9P
P)SPODE
INŢNAO TUZUIOI

B[eAGID3UL EQUIII PURUILOSE FELUDOI DIBUI

șerode pindey DIDSPI

e 15
POLII
“MISOȚOI

1eLre IUALIII9)
gInțno “ȚUtfS) IAIDOCSOI

Ner)S
'OȚE)UAPIODO
JPĂUOFIIUI “POTISIȚUS

[NŢO935)

E ep) Ep
BIECUIOI

SSASULICNI
IEAUINO ȚOȚOD8S
spun
01280!
SISEIID O
NSUOO
ISO 29 BO UI OP

|
“OUer7 p-s
NE
9p IO
ȚOdUIT
Br20
NINUO
opri 98
E
porydxa
BIEUII
verode
PZBXIEII
PUrIeI

E
JUNS
95
OSPOISIȚAI

UE pa OUPUIZI

1e1Sed)

E
ATEȚA]
TUsuQ BIISOȚOI
PIBISUOD

103
ei IQ]
onezuervods HISOȚO
SIUIIAND anye3o
os
IIUOUIIOI
I99P
1d2
DID IUDSRID BOPD
PUPĂ 31207
POIOPUIIXE

B-S PÎUONIȚUL
BONIPUIOL

SICIBAUI (jOONIEUIOI
OrueuiI9â
UI
ăş
"TIIIQIOA BOLII POIEĂ BȚeASIPOUL (OTU10A
199
'30[ ese 228
ASLIDS “BO 98 DSOUOARIS

2D PO BARIS
OP foun
POUDIORIUNI

100
E
e
“HOLIOSIQ

[OO '240PUDU/0)

9752 ȚEDIJEUILIS
STĂeZIŢIALO UL DISTASUIŢ
ILIEŢSOULO

HruoSouI
IOȚLIOINE BISE9OV
"(gorpuni ILIIS “ZO0ULII
“POLIOSIG
:repndod
LIZ3NȚRO
erirrede zoprdoţ
SNpOId “9747078 pySeaoe
IOȚIQUIIȚ
PUBIRIE HS0UIeI
ndnrg
PIȚNZAI

BUT BOIPe
IELUNU
PUIEI CUI
|N72 greo UNS

20) 9p & O UL

102p
530Ă SII “S4pă "Sud
3S
“1QN1)
IS JOUN
19
1507 9759
SIOASU
YeIOSAS
BIEIOOSE
AMUITANO
POIĂZO „[idoo“
PZODULII PISE00%7

“oNSTȚns
1Uns
TUINONNS

BAZŢS
I0ȚTOSULI8I “BOTULUIOI UŢIDejU09
373550 —pIGSROdUI0E

ONEINUINICUII e.SQNS
“PTĂBITULULOI

HOSUN ne
ÎDIONŢ
"17) “Ozour

NE
ap POĂ
BOTEU0I
Uz
AIXTUL

tuno PIIRVIOCULI

nmuod
UŢ

o29
EȚOOA
VOTUL?
UTP
HIIROIȚIPOUI
UȚ
“TNȚNUSULIAI

ISTABUŢ
ISEŢSOE
SȚAIEGAZI yexisiodns
*02149
POȚI
JOȚIQUITŢ

SANUSUIAIO
“P[NOSICI 1$ EUL
FIzIooA "(OȚEPN9])

T0-S
SrursteI

senzn
ȚIONdBDUI
20 PA

E
OȚILIOIRSBO
AOUIANO

9IS9aIp0-Ur“,ijizgos
opquuii FEUL
SUȚANO
Fero sp
9ţe
AȚSaIĂXA

ȚOȚISY7
“outu rIyntunIduui
"TOINIEȚUQEDOA

uip E RO
Uz “(,
ȚUINUSP

POD
S5urp
9P Url 1$ "ŢEUOSO PUGUIOI năaip3oazu
0[281041p

“suvfa nsouneŢ
BSTUISULI)
POȚEINON

odețoiui
'9A1s01dxo E9OOE

"ds) ZID
E „HoQ![
SNPOIĂ

E 15
rieorțdxo

13
OADPIISIUIUIDe
,„[1d0o“
[RER ALI0S
9p
Sp O
"SŢEIDOS

AEO că
OP
e
"“POSEOUIEI

as
BOAB

1
Auod Hețitunidurg

O I9UȚEI

UZ
POUȚ IOIIOIST

9p
Ne-S
Totiia S5HituioI
POȚEHATIOOȚE

D9 ouigă ——
rege SȚUINdI)

"INŢNUISDOXA
319979 tiuagd
nnuad
OITESOQUII pună gZEGSOIAȚUI

“Ne TISA
ounIsod“-no- oroun
E 15
uj
UUIOI-OAEŢS
EISPOOE

PUBUIOI
BUIPIIS

315200

ij [$
ogari ip brdnse
OIUTANO SȚIQUIIŢ

PINONIIS
BĂRTOU
FIQOoA
urp HIROUINOS
ZOTUIȚONS

LIOdUII SHUIP
aonpoid 8129 PŢEITXOI

90 E| [Ut

UŢ
SHIQUIII
pune]
“(7109
BAisGidxo

NIJUOJ
Uy
eroâns

O-7Nog7
UTP
O
oSeordIȚaI a “pTOAarpauz

AI[NUa
rinosgui
D300 PAIEZIULSIORI
urind
UI porpe SUD pruasou “PODEA

up e
„[OrÂNSOId“
INOOŢUL 2A8)O
ȚOIUN

oyeod
UŢ
91S80Y7

OSOWNUAP ŢUuISABUiȚiĂ "NEUOȚIUI

e
“AUITUOUIs
PINIONIIS
HUSTIOP-“BUOz
reur JUNS 10[90
(pIsDaau Ure SŢRULANO

E rea CUIȚEŢ 25210

ridoo'“ "UoI)
"(OQUAG “10 Viata UIOA

pre ao
OALE
nnusd
Ronsuins AD
0p Jerispd
POTISIIDS

NO
TTUoISOUI
Seo IMUoszoId

OIE9
aIy NE UIP 'TAUZULOI

[NTUȚId
“91731097 găiI UIp pul Uno
apr “1 Urid
15
“NOU SAISGIĂX 142417]
“eojejrAndoȚe
Srexorord “dumnas pIe2a|

pIst3o
jensQns.
PABIS
ne-s
vorezruvă i ES
ese
ur I$ Uj
ovejnuinadiui

ur
pyoueuuzod
zInonns
TUNS
TEVI “(u034D8
șensrodus
EIUOULIA
“Ouzuau
OIUSUIAȚI
oroprigaxa 9sopupxo gimuonosd
USULIAI
(74/0fi42) gordxo [OraoŢrua

“42nd)

ur
TeUI 109dse
“8b4p sutțeţ SUgNS
uns “poep

no po
I00P 109D
2p nu UIp
26
94 sigură
şi unui
pentru
adică
face
sau fac şi două două făcut
asupra
de
că pătruns
termen originea biserică
termen
termen.
Rezultă

Pe
indirect. prefăcut cuvintele
Distincția

î
spuneam,
(slavone),

a
transmise evanghelie,

parte celălalt
modificări

slavonism
dicționarele

din Revin

cel
şi şi
influenţa
parte fiind
un
sfârşi
pe
termenii
lângă categorii

vechi deci
în
din la la
pe ăle h lipsa au
cuvânt-slav,

şi o
slavon, slavonă
în originii
număr
Aceeaşi
sunt
cele vechi
dintre
necesităţii

există
că
ambele
Prezeziţă referitor

cele cale
Sa forma
de călugăr,

final
a
slav unor
folosit
nu vorbirea mai românești slavonă?

zbor slave,
formei
în ca
precizare

la
terminologia

de
referitori

două în redus unui

fi
fiind
populare unele

în
remarcă cuvinte
dacorâmână,
unui luaţi
a
deoarece suficiente

i
criterii
populară.
acestora. elementele
doar
de forma nu
intrate nu Când
întotdeauna

aromână
a
duh,
la
importante: termen
criterii din
„adunare“

cuvintelor
năduf, se populară tratate făcută

cuvânt.
la cazuri.
Sunt
populare,
făceau

pe
slavonisme
slavona?
poate pentru n-au

Givintele cultură s-au

ca cu
termenului văzduh, riguroase. confunda

poate
administrativă
slavonă?

nord praf, cuvântului, slavone

prezentate sunt (iad, unul

vechi sensul
cale
mai
ştim
fi Asttel, face „vechi
din puţin
de la este se propus totdeauna

şi
considerate

vârf,
>

duh, care
De
un că precizarea Cum

6
slav
cu
intrate

mai
vechea folosit
populară, slavona
respectiv referă

o
(bucoavnă,
fiindcă
rai
transmise

înainte,
puf,
cuvântului

din
în
Dunăre,
semn origine (pravilă, slave“. altfel,
păstrarea diverse arăta
.

şi la
săvârși,

pe
el
dovadă
privire
înainie cu
că
slavă,

și, zăduf.
pe originii
și aceste
slavonisms
deosebire

până
este
cale
când
românii

„Tatăl
la
aromână chiar
este că
şi
Pentru
criterii
Aceasta aceleaşi
sobor
stolnic,
limba
invers, mai conţinutul

Tot cale nu
zbornic).
sunetului

este funcţionează
domeniul
a de destul

clară limba
posibil este criteriul
(Gh.
atrăgeam
nostru
sc poate sunt
slavone cuvântul

H de

îi
demult, veche
terminologii vornic, 2uvintele putea

o.
cărturărească

absenţa
datorită
soia origine

da Aşa
cuvinte, se
populară

să între

a
a
din latină

de
termenilor greu
Mihăilă),

fie
datorează
slavone,
dovadă fonetic, atenția înainte

up
sfânt). zapis)
stabili chiar slavă.
folosit
numai
finala

și
cultă cele
un
unui care
în
care cum

de
unor

un
unui--
dar au au

[83

ca
și crede.
aşa
dintre
două
1938,
din late
corectă limbile pentru trebuie
evident, română acestea
urmările constată
paranteză,
romanice

limbă
Tot
detectăm

vorbitorilor
bilingvism
Am Mai corespund
slavonisme.

p.
cum împărtășanie
legere,
dacoromână,

a o greacă

și
cancelarie),

Este straturi
pot
că este

îi
apărte cuvintele.

s-a unei romanice stabilirea

aplicat
rolului prezentat
valoarea 83-87)
(din
vorba
de
s-au cuvânt
aviu,
a
activ,
în comparaţie, cuvintele
interesantă
unde
cu
occidentale.
sunt

a
termenilor

nelatinofoni,
astfel folosite

secolul
unei de întâmplat
slave.au cuvinte
upers
pe
aplicat
comparaţia greacă

o
care originii este-

de larg probatorie occidentale

de
dar
cuvinte şi îl prudenţă,
transmis respectiv

a
pentru .
slavone
claşe
la
demonstrat

Deci
cu alte
arsslavon, şi
VIII) Cu.
influenţă slave
ce
dus
şi
slavone

a
pătruns

ele
şi
cercetări origine
rolul
contactele
din ne
nu
limbile
româ criterii
pentru
la că
problematica termeni

a CÂt
cuvinte

nu ghivisescu
alte av
şi
celorlalte

dominante,
elementul
mai au celorlalte
vechea

influenței
verticală, sunt din sunt. slavonă
ști sufixul
română. permite unui
în că
limbi dintre
fost

şi
auxiliare
asimilarea latinești romanice,

târziu, limbi
atât există
nu română
româneşti,

E.
slavă).

asupra pe latinesc.
cuvintelor
criterii.
din nu
cuvânt aromână,

-anie,
au română
de pe suficient importante.
într-o
din
amândouă

de
bisericii
cale poate
fost cale (repet savante.

română
trebuie Petrovici
termeni
romanice).

unui vechi

fi astfel -enie unde

la
limbile

(care către cultă

slavone
românesc.

fel că ca Şi
oarecare

asupra
alt
„savanţ..din cultă,
pentru le cuvinte
se cum
că sunt
este

de în
delimitate).

invocată

(prin
şi pe
slave
Criteriul

în.
de de
icoană
s- acest
ar
neam
unei interpretate
Unul

e
(„Balcania“

trecut corespund

în
i
latinofoni..a măsură
constituise pentru
profunde, nu împrumutat
evaluarea
limbi,
(ca biserică

putea
limbile omână,
Multe
recanie, origine moderne atât
criteriu origine
dintre
95
|,
cele are cazul

o că în ca să în
 pe

i
auor
23. 1 39 SIP 2-5 PUNS ŞI 2] L6
TeUl
Țe UIP

cada Bou
TINTEIS

“3547 “DOE

I$
TOBA 274N9
ROPOIS 290d9
IrIede YUBUIOI “ANITOIE
TUGUL10) SNUIANO
"(1DuyDI

ea
Jens
acopooa “PIBIȚBZUI

Op
18 Eci d
TEIŢSEUI VEROUMICUII

Apeocaicai

apr
UNS HIGUIIO]

Uz
BUIEȚ ISU

9] ID nuuod
ĂUDYOSO

UI UZ
OULANO

UZ Ţ[[ “SOȚ0

A viza
HIO0Un

1
TO BJUIANO 1409
9P
SUUI-BUBUIOI
OȚoun
eanop
[POP “HSouguror nu
UIP Up soțe UI
E
729
2IOIRO
UTP
IS
“41fDDUDII

TIRIOLIEA

U
BOLOI
SP
1D8p NOU
Iu [Re
sorei
LEIUOZUL
SMUIANO

“ȚOpSY7

1S [e
"BIETISeLI
SPUIIĂNI
"ANoŢIp

PYEIRCUIOD

rev
Tips
POUOUTOSE)
BZZOZIȚIN
44402
2900p79 “ppuup4po
ZEI
joy
“PUNULZIQ

FELU XIX 1oeurioo

9
121489
un
SOUGUIOI

QEVUNUIOD
IPUMU ELI
UgUIOI00p INQEDOA “ISO
BOIIIEUIDS
GUIĂLIO
UI
Tal
T0UTeŢ-

ES
0150
8120 adeja
SZ
ONTUINIe

=IIZA
IUSULIO
9S UI
util
UISIASUIȚIQ
9JS9 "HSSUBUIOI

UN TDDOA

uz
e aupraze:
“OIPrUBeUI

SP
“4n51S

18
IGUPUIOI
“(SIRIA

so
G159S0ŢOI

299 9135

d 2
9SUnned
191,
PO UN “4DunznQ

Ug “(oesuapr250 POPRIS"UTD

BIEP 10fOȚUFARO
OIEDOII

TEUI
OP
mesazaţu:

2 5S00015
UI
BUBUIOI

9750 27916035
JOȚINCUIEO Un AIEO
pyUIIeA
[NiI0iiza) 2]s0
95
GUGUBAŢISULII OȚOVUIARO

BISIXO “dOaS
OIUITANO

OSŢ
ONUIANO EESEOU
“RUPOIPUAG
“NSSUTIEȚ
AȚ29
US D109

199100
SP tuno “227p1pQ

Ur
SIUȚAND

107 Up
PSOULUIOI
IUPSOIOIUI U.NUAd UPOSIID
PȚEIOPUL 31910085)
BIUIZOIdAI

Ie0p) Iede nduraxa 2IE9

ne
BENOO AlSMatItaţo
PIeIOUSUOO
“SIEIS
BORUIEUIOI

pysecoe 3/8) AȚEINUINIĂUII “ipdsvoad

T5
EQUIȚ
Bd
IS
PZIȚEUY
IUSISOUA
“puguroze
OP SIISOȚOŢ
BUIEI 1e1Saje
::x0
ISEŢODE
[nda10
FOIEIUSEUI

(NIPIĂ
UŢ
ui U]
JENS BIBI
PUI AȚIedE UBUIEȚE
“OSatIgIuoz09ep
SO
702190 nizaei
9p)
Uz
PIUPAȚISULI

IOȚOIUIANO

u[țîs05
“SOXEE
Uz "BIŢeȚEOO

GISEP
NISOUNO “S0/Of
5402402
"poooi363ii
29 BO
PIUPSOIAUI JUNS jeur "LIGA
(PUBUIOI 9ISA
IOȚIQUITI

DOȚ “1sdapad
OȚE NIUAI NO

re pednoo
ESŢIOD
VEISTXO

Sunntd
SȚAȚUIANS

'7 ŢI, 735

EINJS9DE

9D
PI
ISEŢOOP
NE "Xa
UN BIED "3[ 800813

ap
„UROOIO“

UIBAIOSQO

UI
[e
JIQIOA
Urp
TU
P 9P 9ţo
e 3p
EIN00I “sostud
O
SVUTANO

“1094
TBJSIIZA
Ţo
Up
P po
"402019

“PERIE po
Urp [aporei
vriizod
“arupiu

9p
TSAUBUIOIODED
OLIOBaRo oenuinadu
UE
SPNOSOUNOBU Un
HIpuvdseI DSSUMUSP

UI
PuIza1doI
cezoureuey
AINSSORNO
aremSeur FINAUII9)
ȚNIEȚUOAUL

:HUgUrore
10
OȚoNUIAno

m$00913 “SiiuIsueI)
pziȚeue A7eIONȚ
OurA0Id
9IS30 “15papd “UGILOI
nrusd AEŢAI
pure
juns eoun 'UIOI PIIgo
uns eISoA '1Sdi]

O 701 Uz

-U[ UŞ UI “UI UZ TE TE 9pD

PISTX9
TAXĂ
aiind 9797
[IX
II000Ț
19209
29Saoe STeŢaI SHUI
SIŢNUI
ID2IUCO
ajuiano “1N149Q
"TUgULOI

D(
-noezoods “vrierndod ITUUTIOIOQ
—
SI9IV9ȚeIp

NOE oundnsard
T99p
(D)QD1DS0g
ȚNIEȚAQEDOA
“UISTASUIȚIQ
"IUEAȚISULI BIEp
B)SE90%7 ueoipugq OULIN

9P DS
Uj Uz ad rea OHIpPUdSEI TELL

OSTI

e E[
IJSOUBAOPŢOUL
B0LIOI5I

aurnd “INUDQ

|,
PISIXa
șeut
ŞESBI
"OSOUPULOI
pISea0y
SUN
BIENȚĂEUI
Invană U; 8S “BȚePNoŢ
980
—
2IferaŢ39
SeurpI
AŢ72d
143
9[2009S
2p BIEIȚOLUI

"ABD 70%u0o

[nre13
9seioșunuu
Sun 0i29
OALISIN UIP
Ne NU

IS 1
EDIZAŢISUZIL
uione
SOIEP
O
"(4DU4402]3

JETSEUI [eISu93
“INIDIID

1$ ne PUZULOI

oreanzoi
BO biet,
JBISIXG OȚUTUIE

NU
po UIP
er
CITUnrB87

"1Sundns
S[LInre13
Und un

[
ANUTP
VINIZAI
PO INȚNOTX9I
OSUrI HO NO UNÂUN
Fenzo)
E areo
Zo-ŢI
mueuino

E[
OUȚSIIO

UI
pnreră
17 ŢeULIiȚe
UTP

e] e] dn UI
15
Teuu
J2OIeUr0I

UPIIOCUII
)UGANO

țe e JOd
SPUN *(nseses) OŢOUIARO “1UUU2pD
AAUIAND

“rierndod
“IUZUIOI

e]
nes
ș$ oSapaAop

pusăitiă
“nouis2g
BPIOIIOI EPLOLIAĂ

2-S
OMUINUEL 9P
NES ezeouiodei
UIIOIOI
ȚEIADISROO
SIEU
UN
O[LINTEIĂ JUNs
PUNEI SUNU TUGUIOI

AC
IINTEIĂ
nor
DVeISr3ZIUI

"X9
IEI “NSOQBAS mrortroțiuu
rdouoood oIeojuedgis
JUNS
UI UI
(0
IȚNUI
20
EN
E 1
ION 'PSI-IS
PD)
JOȚOUIANO
ouevuzoă

25
ȚNUNUBUUE

“Duz340 1S99
WrSaIug
ne "(4D104 NousrȚepna]

e e]
AIUTP

[8 I$
AIBILISUOO
'Dă0au2d2g
TEUL
ZOIUIȚONS
2a29
PIEMUNIȚ

17[=)
9P “TOU
IOŢONITANO

ŢE
OȚOSIOAIP

"IQUIII
peod
BANOGĂSAI
EISIXO
aq]
E
AEINUUNIĂUI

3p
areo OSEOIDUNU SUgUIOI

nes * gse[o
SD
“OUDUIPION

I59QIS
EIEOS

“pupă TEUL

ps
overguunl

15
“(1024
320
EOI-ȚAX
22
iINyeȚe
are
UI 29
BDEUO [NȚOD8S

RNOP

O
eneae
UISTAZUIȚIQ
NU) BIeSOQ

VI
"Burzurii>
BISEROV
SIUIANOD

AȚNINIZAI msomnsun
"nSorgâinq
mjeradod
“PIN10n.3S

zi TEJA
TIQUIII
Si ]S07
uz AIPUBĂSEI

DOI BIIPOAOP jnd35UȚ Ur ŢE SNULANO

ȚNIECOŢIOIP

urtid “SDâuză

[5 Țe
JeISrdoIuI păeuadad
"D487
ap
AȚIINreI2 AȚLINTEIA
“GULAŢI0

Un 9P eroul NE

e
ANBEUIOIȚE

U[
SATEOJ
200da
O
PIIBUIOIRIIS
INAP

—
UL uz eo 2[ rerg3eur
Snpozd
[NȚ000s
OIŢE
Uj
PO NO DO 9asraar 3]58 "EZErISEȚAI
CE “Jaf NE

NE-U
e-S S[iInrzI3
ațtunre8
e3ouavad
"(OUOIRUND-PIS
Zi Uj 15
ur
pISeooe
SuIZII0 1nemuozordoi
PISIŢ SPUIE
PUPUIOIOSEP
9100
IZBISe SMeHoduri
mqeqo1d)
LnSeațaui NSOUgUIOI ne-s

I,
NPASOȚOI “punzord
BUUILOS 1024100 J0P409 EŢeID0s 20sa0e “nioo șueano 9IPONI
OS2OŢ B00d9 mrpde BISTXȚ
TOO puud
15 no no Oe
2p po Ep UE "7 25
98
număr
a] 69,
numărul frecvent
Este
cuvânt
(calic,
(de
literară. graiurile subliniat
români.
concluzii
lexicul
şi
de
para, turcă,
această
numai
din care
a
rămas
meserii
(bursuc,
nume etape.

să
ruseşti.(7)
cel ex.: poptifățiile
epoca
vocabularul
vocabularul
îmbrăcăminte
Turca.

de
în al ceea
a azi Limbile
ceea de Stratul

şi
ucrainismelor perdea,
toropi)
bolnav,
că Este
ce epocă, străină
(dulgher) catâr),
Şi
din plante
românesc.

cazul ce pătruns (ex.: Dintre

păturile denumească

şi
invocată
cuvintelor
cuvintelor cu (bulgari, fanariotă,
ce]
cele slave
se bine
la de
dacoromâne.

în şi
sobă,
la (basma, cuvintele

ciudat,
această
reprezintă
mai
De
reprezentativ
reprezentativ termeni

cavaler,
fel
să a o
privire

etimologiei
6. pentru
sârbeşti
acestea mai
sârbi,
(arpagic,

comerț
numeşte română superioare contactul

Şi ca
rusești
ne mulie
tutun). vechi
parte
bulgărești
cloci,
la moderne.

0,69%
cuprins noțiune
ciorap, turceşti

mojic, multe
Interesează

la pe
(printre din
totuși ori a român
referitori

este
român.
amintim
termenii
ale
au
română. natura

29, crac, ucraineni, (amanet, dovleac,

multiple
din mai din din secular
fotă)
din
la
etimologie urmă Europei, abstractă
poliție,
cel
și
am
unele intrat
mai
ce total
elemente Variatele
acestea neologisme
grijă, Cele
cu
al
societăţii
multe

le casă

și
Dacă dud,
ruşi,
în
relaţiilor secolele

și
cercetarea
cântar,
creşte ales au am
vocabularul

poştil, mai
deci (ex.: neogreceşti
turcii:

şi
mâncare

căi,
înregistrat

grozav, nici
(dulap,
de prezint
cuvintelor

ţinem
multiplă,
ajuns spus cu XV
lexicul

numele pătlăgea,
contacte
care turcești
multe nu
la
cazan,
deci dintre
polonezi)
un samsar).
cuvintele
steag)

2
împrumutate

18
acestor

să mai vecinii
au (ciorbă,

şi
din
la odaie, —XVII.
seama pricină). verb. există
(34) numai chef, latinesc
sârbești sârb). ale
reprezentativ clasă
aceste
au
24. Viaţa
contemporani
cuvinte
mai urme

Al
pătrundă
câte dispărut
cunoscute

salcâm),
înainte noștri
de sunt
se nici
în
2
sârbești,
Nu
la pe lăsat halva, Sunt
saltea,
se cioban,

de
o
doilea

24, acest
multe Urmează

în din românilor
un mai
pot
al rareori cele găsesc când
popoare mai

iar
etimologică intelectuală
urme
crește bulgărești lor. dată
aproape animale
sarma),
ucrainene origine strat, cuvânt tavan),
geam,
ales multe
limbi. limba trecut

În cu
trage
căror
fapt,
și
cele
cel
la un din
în am
în cu

șanț: unei referă

delict,
de
numai
it.) la Chiar tuia;
şi în la
zarea
înainte,
metodă, deciara
(multe slavonă lexical
multiplă
şmecher,
dispărea, 571 românesc
franceză respectiv
românești
franceză,
prelucrarea

la
locotenent,
vocabularul
forța
serii împrumuturile
reprezentativ:

din ele engleză. anumite

a = eliminarea Limbile

din (se limbii

a
Germana,
împrumuturi

joagăr,
depozit, (îr.,
(Îr., latina cuvinte
ocupă actual
militar, este
destul
şurub,
spre italiană
pătruns (termeni 22,12%.

38
latină
ît.) lat.),
domeniu,
limbaje,
iscoadă,
spune

și
administrarea

lemnului.
Numărul
maestru, contribuit

luată au române.

de din
şi
foarte

în
romanice

rangul vechilor
engleza. depune,
etc. lumea

în
bustean,
turn
ca sau
reprezentativ

latinești
inoment,

(1,47%) ca sau
secol prin
pătruns
Nu
V mare
definitiv

şi şi
bogate dubla latină,
oferi,
Sunt mai
română
germană Exemplelor care Aceasta

grad,
oraşelor Mai
numai
model
cuvintelor
din Europei
insulă, termeni

de cu alături
există sunt: mai nu ales
mai
motiv (£r., dacă
(193,
au
a moderne.

și
şindrilă,
piaţă.
din latinești

puţin din
de la turcă fenomen

(în iar de
împrumutarea

nici interes,
românesc
puțin origine ca numai fost
cuvinte
lat),
şi
pătruns
absolut, ţinem
limba ş.a.). frecvent franceze
Școala
un
dată,
occidentale.
veac;

leaț, cadrul engleză.

(bazin Împrumutați Limba

15 din
înlocuirea

de
italiană
posibilă
reprezentând
italieneşti:
delicat numai denumit
prin
numeroase seama

cuvânt lampă, numeroase

din
în
ulterior

şi
sașilor
Termenul prin castel, deja,
insulă, masivă
origine
Pe
şi
(0,58%)

şi pe
şopron, franceză, română

loc de
Ardeleană),
regimului
Primele
(fr.,
masivă datorită

a
din cuvinte
costa, de plan
S.
franceză,

lectie,

a
sunt destin,
englezesc cuvinte
selectate
lat.)
7,47% vocabularul
de spion
cale
turn,
cuvintele
ci a
în
li şi
şură săsească,
comparație,
termeni

ajuns
în
unor

feudal) ca sunt italieneşti. Puşcariu

sau etimologia din
în
numărul
cu
în
marş, havuz). lingvistic,
orientării

distruge,
Transilvania.

se din
se
la
deveni, vechilor
limba loc
din
de și rolă, cărturărească

menţionat

pot totalul
de
prezente
deputat lor termeni

vocabularul
referă
felul
italiană, reprezentativ
ea
etimologie

a
împrumutate” reromani-
convinge,

EI
mecanic, inventarul
Exemple vocabultat/
Influenţa
aparţine comună inginer, multiplă germană societăţii
discuta, termeni
spital, alătura ostrov,

în
creşte
99 (f.,
și
aces-
mai
ia lui se din dus din
 IS 40- Uz "E; Un 95 O- e
igoep
?und "XIȚOIC -U254D
B0EI
-D41%2
-UEATIO RIEJe“ [o t0t
TIIBULIOJ ȘTUUSUEI)
ES299Y
20 ȚOxIzaId

UI
YezIUPSIO

E
PUELrgOSUL

Zouguese

UP PUBO

RAISOIBOI
ap ŢAXIŢNS
LUNZIȚEUE

“XIȚOId
“ȚIQBiUODDHX3

DES
snouz "YeŢ)

IS
UIOAP
BINQOI
9S
POAP

Ț97
99 îU754D
SUIG BULESSUL

9p
PUPUIOI

ȚAȚUIGUIOP
In XIȚOS
NU
BS apduexo “4D125HqD41X9

15902
BUNEI
urind
"TOŢNIBINQEDOA

OrȚdxa DŢdUIAXS
IUBANO
EUBUIOI

BUT SIIINIORI

PATRALIOP Un
“1U784D PO
AXIȚSI

POLII
29
BISPISUOO
D100

P[Ţ?
9759 revu ps EO
UD POȚENȚIQISOd

7eSeop
15908 9I29

en
JORZUNĂS9I00

20
'JDU0IjNIHSu09

Nes UZ OȚUIANO

AOTALNIAND
98 DE]S

os [3
NIISOU
ŢeMUmICUII

UI
-D47%X9
[AZEO

“OXIȚNS
UIENI
SIUISUEI UJ
grep
Osordo JEUI
[9]
ATȚEATIOP

RO urna
“9H4afSOuDDAza

Oxi7ns
Vi UIOAE
Un
Q
MISTAZULŢ

“dur OUN

e
ŢNZEO
BOR
R[POIIEUILIS

E]
AŢITITPUOO

NO
1SO7 E-S
pur BS [A
Ur
INJUBANO

E
ATOUTANO eSeIop
a1s09t
tra “PDănlu0a '„-enţn
aISeOINDAI
"Xrzord

OIE0

Ui
[NUIEISIS

PO
“SUaS
ISeȚo0e 'XUNS PO
fOXIJOIĂ
3INQ2II POIEDIIOI

21edap

PINIONIIS
“E399e
Des go
Me
“UPANO
I$ un
'7DjdD44X2

inyud

BO Uz UN
UInaoId
VHAUVINUIOA NO (4DIU484D juynd
nui
rEUI nes “sorrodns“
ndaouz
“IE AC 1Ţe
1$ e-s
“OVEANUINIĂUI

COȚUTANO
“1DiaănQ
IIU0)SOUI

IS [NSUSS
"DISXOȚ

(ȘIUaSOUI)

17
UN
UIp
“7DUOLNIISUCIDALLA
NOUĂ

302
e[ 9s
“,
“AJeȚOZI xizns
PO
15
RUI9)
ŢoȚs

e 15 1]
BOIEATIOP)

Uz SIŢP
E ap
-D47x2
pinumIdurg
'0IBOȚOZIOI

3
IEŢNQPOOA

“ȚNIE[NQEOOA
4D- 3S un JISOȚOI

“97 17)
VIBAND

AŞULANO

npuad „rgasoap“*

PONEUILIS STUSULI snds O-I9U7 “Diafsouzb

PS
go
1
"oenura

95
“(eorounduroo AUreUŢ

aruţ 2P
ȚOXIŢNS

nu
imnurmaduiţ
JOȚOIUIANO
'44H7428.40
pinului
ȚAtIoIsIs e-S amqai, UN-NUIp
“7DÂnIUOI

“(sH1407 PUVUIOI

nmuod ŢUPANO

1709p
anu S170s
aţa dur
“A9p)
ind
po
nos
Ro

|
„

case e-s
rode
ad O EU
TOS AŢe
-euLI9d -aunu
“eriizod
SIUOUI9ŢA urodunfe
E92p)
UL
S[SSISATC

uino

]
OȚIIROIJIPOUI

(uz “pisixa Stemtunidur

VoIeIeISU0o
“IOȚFUŞULOI po Oe30Q Spun
pyruoaop

asa
[njaz
'39) po [N90Ţ
“989
eoreodey ounds
DO
9SeOIoUInu
areo
p7
'9509'SL, OŢO0E
J0un

|
"Suodoine ordsap
“PND
e7 Ș9rI03SI
"SAEUITXOIĂE

urzesuoa
ezo[Sus arouauroța sșeod
“guozounej

urId
“oyuaooad

sunfe “ajUenU

TEȚIQEDOA
“Mut pIuizoIdaI

2$
porearo

urp
“âfjejuozăidar

“ere
1$
[NSINO
1QLUț|
aSunfe

rojirțeroprsuoo
“ujerndod rOduiy
ps
urg|9567
30
ae P erjerndod
UŢ "ruosour

0€
AJUSŢEATŢO9
jerouoS
wipânppe os SSPOIBUINU

UȚ
ret
ropurynuuniduaz
RUIEŢ
“SANUI
7eoroouţ
2790
E9
“HSoUpUIOI

ToȚQEd0A
urej ne
E
oșeynurmidur

OORIEUIOZ

anurp aferaţeo 9720

fo7 țayedeo
urrd goe
IRUINU

e
ZINJONIS
Ur OHUINU
POIEPOI

“rue ep 1$ juna J(%L6

Ei

9!
9IIrjeoro
“pdnoo
pune
rm[ousurațo
semnurnIdurg
pnrgurmu
“oiuosouu

a1ooeit09 Ara OSOSRE

ISOp

IS VS
AISEOU

runty ture Ioousuoțe

UI
rruuțn
OS
PUgiruLrod
“poseouguroi

1S9p
30 ap UI
ap
MUSISOUI

* OŢeOTX9I erjizod
Uz FIQUIIȚ
Sfojuourero
UIAOId
509
vapânepe

IS OYUIAND

DOHIETUOI

“znpouo uooozd

Ane)uozoadar
0701010
OŞPUTULIEISP
nu E tiuziodurr
puneŢ
129o7e
“OORUȚUOUIS

orjerndod ȚNIUSUISȚA

Srusure. AIONIȚUI
visbooe un OŢ9SeOI

p3upţ pusi 1QUurţ

up
9129

ug eţ ne
 "UIp
Uț “2 UIP 0”
TeUr ou Nou
eounrioe
3109 SII
“SHUI
“TEQIOA
10Țigtiii
“ADOSEPe
Snpozd “piurzard
"13 “ORIȚOUI
31dSap
9Iezrue3 [nzoynle
“(pane] 212001 Utzipy
“ABIUIȚUL

107 aa
“OEHIȚBOIĂ “DI4DFUDI
“InŢoonIe
un
VINONIIS “ArpuejsQns UIBOIJIPOUL
ATETISUOUISP

RI
pjeziȚet55d5

I0un înjnâfitisQns

t-S
gzesep
Ie BIRUULIOJ

piipusurid “Dzupa
“BQ10A
jeadriuoua
"5 P9- CUTUTUIOI 2759 ei
1081 R9S9PE
OP
15 UINo
n$unY]
3159
vuradxe
no
15 VOCE

$D
jGUIIOJSUeN
"NIZIGI
'(7nuto
ap nun O
07S9d-BISTXA

erirrede
pune ȚOA
IS
TNȚNUIOISIS aIGĂe-oAraBUIOI

15
“apaemndjIeau POIpE
Ţooue
“D]
1$
JOIEJOU
PULIOI
TEUU
AEOVH1oJe1 HIOOOPOI
MUIȚOP
[nsuos
JISOTOI

[N[9] ULId
“jostu. DI
i
POIEZIIVÂI01 E5TSIIIDEIEO

IUL
e]
[as8001d
noo(pe
UI Urp

]I$
ap
2191%3)
Spurano-apgseo
tiuozozd SNPOIĂ
une”
[99) e-S
NES
“ImțăȚEUOIȚIPuOd
“UINOSEUL
NĂIzOdaIĂ

porp
ud
“4DiuD2

UI
4D7UDI
IQIOA
"snduroo PUIALIC “PONISEIȚIISĂ

ies
“oIp)e ŢNȚOONIE
D74D1UD)

BUL0 [RȚOOITe

uz P-S AȚIQUII

1ETŢIXit
O
“B9rueuiOI
ŢNŢEIOUINU MUIȚAP EŢeISp

ode
ESI-IILA PSD2
oțduraxa Pee
POIEZIULSIORI 3129
“77 OA BO
9P
9
POIPUI
O
-(ATeIdo INȚNANIUIȚUL

auraozd
950
RO
Je5ap

"10) Up
EUi MeSa[UO9!
VUSASP

Uj
B0UŢ9)

[e
9120) EOIUEdS
QI2A
pui
ernonIo 0un'97e SNPEII
[n7ooiod
UTP AȚULPUI

D)
9IN189 ȚAȚOOBIE

ejsrxo
OIISEOU

£9
UJ
EAOIZO

3p
NOU
OQUIIL SFSN.IISUOO

Un DE
[Ode]
SȚeIUAPIO00

eorede eoreoțeA

18 9p- UŢ
[N7X97U09

1$
[NŢE99S

IHENIS
UI
“OJUOISTX9UIL Onreuror

INŢOȚOONIE NIŢEISp
SNdISOd
nu
Up

i
FNȚRARUEISQNS

ULId IBIIOŢAU
rtiede "X0
“42904

O
JEULIIȚE
IIQUIIŢ
UŢ
ANUEISQNS

SUIUO9
“AȚdUISXE

IOȚLINZED
“onrjeue TEȚRG28A

U
RUGUIOI

AIE0) 9159
Anuesgns neoid 1NOS0UN)

PUnEŢ

DIŢXA
O[oun TOIEJOU DHU
ErQE
2 109p
AU ]S07
AC]
TO]
JUD
POIEOIȚIȚĂUIIS

Uj BOHUEULOI

Uj LIV IerŢrxne
SC
e
TEO
nu
EjUSZAIJ uz oppulitid
16p RĂNPOVOILIe

BS [nx032tA ŢNJOOTIE

IN NU)
"RNOU

“snp Se“
JUPHIOCUII

no TRANirargur
IIISOLOŢ

“oeoneureră
mun 3109
PoUreuț PRUION
“BIHOp.
'[eQISA
2rpoo[d.
“PAI
po
ŢN)99718dUUI
[NȚOOUIV
gOpăiij “AJUȚANO

DI90UE
% VezoSe [NQ12A

Ier
A
'SAUA [NŢeUOHIPUOO

15
O[IQUUTI
emnonred
"opiriouny
(07 “[NŢeUOŢIIPUO) 1

TS
EIPQIOA

pugdoour
*
ASNpoI
Jezase
nos
9p PUUILOSUL

BS *[RJ020IV
Țe '72 2750
“2Sdi
IMNABOUNIUOO
OVȚNUI
“INȚeuOTĂIpuoo

'55IS0[0I0uI xopundsaroo TRȚNUIAISIS

(eoAL
“Im[nAnOalpe POIPOIȚI[ĂUIIS

“ds
“PIQDU4
LIV “SOrueuror "ŢNUOUIOUEI.

*p
EFUGUIOA BAISAVONS
IQIBJOUAU
IIIOB97e9 BSTUPULOI
[nppung
ISLE pIeoit
n.nuod [n[099s
“poti
BULI0 RULIOI
porpe porpe
“Sus “271 DU. Teut
2129

“p] e“ +
e

POISPSUTȚEȚ
pOpuriz
290

959
PZEIJ

O
UJ 15
25
“ad
OTOȚUIAND
“19

D
DS8SOŢOI
“dnţ

—
und
“P1UDD
UINdUIŢ “DJdUurs
2p

IEUINU
pupd
|E[
Sp
3Ţ80

9p
9p
18
UNS

ISPO[ODE
TEUI oe

IS
SI0U1 JIQIOA
“2419 oţeQzoa

*p7 dn]
OJEUOZEIĂAI
P07S90V

“UNS
PULIOI 9s “1iUp9
OIEOIŢIIEŢO

1927100
9759
“u]
ATEULIN

'29
B|ASIOAIP

“gpuridins 9120) 9129 9Ţ9[eraiunN UIe

“2509 OIEUI

BZETIUOPIA9
IMINANURISQNS

BUTE
“ap e[
IS
9JROd
rnynţernțd “1UD9) "SUTE

ULIĂ
'BZBIŢ —
SP 9129

“n
afojuouisop

UN
Bpedreure
“NSOUIEȚ
* 9P
ou
IS
“p74p9
9S
O 1$
“9ITULUIOI

PSD9

ps ON
PSOUNEI
9S0Q2S09P

Bi] BÎUIPUEI
FIQUII

[e
BIUSOP
ECUNĂIe BISTXA

13 BOUL
:rBoUNLluoa
TRŢOUINUOIC

:14n- uns
AIDO'
UIINIISUOI
LOIEUIIIĂXA

E DOTULULIOI

onqa
UI
“|DOȚIAĂUIL

"UȚIUIEI 9S IQUIII

JOȚOȚUBUIȚA
UNS “1- "BOTULULIOI
O[LIIQOSOAC
J0UN

PINONIIS
Dej "(979
IZIEI

15
AIE “IN[NOIXOŢ

'2-)
APOIȚĂUIOD

nSourzeţ
nu UŢ
E]
gpiqe]S

PURI IIED
91EŢAȚ20

ULIĂ
E
IOȚIQUUIȚ
"PUNEI
NUI TTIŢNUIAISIS

TOAHAIOW

09710 IHIENUIȚUOD
PDOCS
uiIzodoId DSOUDEI 307 “D7u4pD B[IQUIIȚ

reur
IOȚIQUIIŢ

1$
ejsedoy
“TRInqEDOA

UIP vino "9IȚIPULOIULĂ

UL
00
UIOPUNdSEI
ALI0IE3IȚQE '2pun SȚAULOSIOĂ AȚOXIȚNS
PO 10Ţ9UI0I

J0ININI POIEZIULSIOAI

970]
“UAZAIĂ
PUPUIOI

3p “sun
eoyred
aţosI2A1p
LEUTULIAI

gpdnp NUI POIANUISULII ŢNIEINZAI

POIEDIȚISEȚD

SIUOSOUI
“Un NES
Ur SEISAȚULUI

DIEO

UI
SUNUIOO

sonur” AH
TEUI
diiqaso3p
3p E] “79 Jensed

IS
2759 POIDONPAI

9S2QaS02pP ATEOIDUI

POIPE
“(inu (140749 “110
POIEȚUINAIUL
UL
ur pugă 9Ye0)
E[ LIPULIOJSUEL

ED
AULA “pupa
2] SjU2SI2AUOI
ne-s
SNUI
OADESOIAŢUL
—
3S “DIȚEIAD

ard”.
eI3OŢOpIouI AIPOIȚI[ĂUIIs
LIBOIȚIȚĂUIIS

“ajuoursap
odeozde
[nuriad fAJoŢe
“UUPIUpPI

97499)
(2SD7Up9
Q[ Bjurpua) :9UTeUL

OI2O BIEŢ
“2409
dur AI pII
e]
TEUL

UL
 =.

ţii (+
de

mal.
un de cu cei faza
ce
116 UNOT

cânta

|
devenit tinapuri gatorie dovadă latină,
nou
implă verbului lămurită.
anumite analitice
s-a
aparent

este
romanice
verbului Originea formelor elemente
mâi
lor
infinitivul
auxiliarul
portugheză
viitorul Niiitorul
în
preromanică terminaţiilor

Toate
impertect
cea
ta
viitor
fr. evoluții
desinenţe),

mu ale în este
este..0.. nu

3
re

fi
întâmplat
Este Unii veche, (am care
terminaţie auxiliar Diere
esiă
erau
Emba pronume
(opuse

formată
verbului

existau
Pomana

chanterai,
mai
analitic
şi „sunt
verbului
formelor
antepus
faptul
romanice

seamănă

cate arătat
la
folosită
sintetic. dir-se-ia formă.
(în pierderea
analitic
lingviști
diversele

din
construite

şi Însp. pusă mult la

din înlocuirea

ia de de
vecke între
că că de gramaticale).

noi? cu

în sp.la
devenit
O.
cazul âtestă formelor

conjugat.
alte părere, habere,
sau
uolo afară după
sau limbile
auxiliar
infinitivului:

valori
analitică, În

încă că
consideră
infinitiv formele
viitorului

mai construirea Tui altă t6iâneasc limba

cantare,
viitorului ca existenţa
Cea dintr-un
de primul

în şi
căntăriă începuturile
urmat Forma analitice
construcții i
în (aș, dş din
că
vende-los-

infinitiv, printr-un adică

mai ît. puţin roinanice, inovaţie
aceste Că
de ar
a ai,
morfologice
cea sintetic, rând
verb construcția
română.
limbile unei portugheză este
APS
cântă; sunt
de
auxiliarul
limbile
as
este
nor

putea analitică

frecventă
canteră”

astfel
viitor
forăie
ar, iamos lă
fi
acestora,
infinitiv, norigale-
nrodal trebuie
periftastice
adică cele
).
condiționalului),

şi
RE:
perifrază

că
prezeni, oscidentale.€ răspândită
Vom
âr romanice
am,
se această
Origine
din
sunt

la cej
fi
cantare

să
devenit romanice

de Altiel constituită

ați,
în
analitic.
astăzi forme
dihte lat. spunea

care Româna
vedea
+
a împrurnutate

aGarul
sintetice,

ce
în
unde
a
exprimate
română
ordineoriginale observ
deci au)
și
cântăr
exprimat
indicativ
spus, rezultatul sufix. se
S-a
opoziţie
s-a care dif
cdin n
aceste
cantare-
hăbeo,

a - s-a
toate occidentale.
pol
are Se
+
nu

în a
avem exprimau
s- ,
imediat cu că occidentale.

prin erau Fă
cu întâmplat
este
frecvente

petrecut
prezent
pornit deci hăbiă forma

și
corespunde
ajuns
că
habeo devenit. cântare-aj.” cuprinzând spune

Sao
construc-
limbile reducerii intercaia ajutorul
viitorul
diverse

a
epoca
Alţii, TREE
sufixe
și
viito- forma

de în
de

și facă
în un în ele Dar
la--
9.
cu
0 în aș

cats din ați de sp. a

o
redus vulpi, grade limbi tatul sens
singular
aceste zitive Cânt, arului
folosesc latinesc viitorul

se Româna,
deosebiri
moştenite
masculine:
recurs flexiunea prezentul cativului, (română
românesc

mai
femininelor).

română.
unor
Fapte
celelalte o
faţă haber-=

u la
nu
să
Flexiunea
diferit
lexical
Perfectul
faţă
de
romanice.
tendinţe

Înte
ă Tâv două
de din un
moştenit este este
au voi,
de în
păstrează
tendinţe

imb
și
conjugându-se

indicativ scriu). menţionat,

bdrbate. românești
împreună
plin,
perfectului
putut vei,
de e! compiăs.
casă,
timpuriu:
latina verbe
Există s-au
singur
al o
latină singura

în
morfologice-dintre

limbile cazuală. noua

În norminativ-

(it.
cu
să va
încă
vulpe,

forme
(cu
română
dunăreană
realizat manifestate
din
Die cu
verb altă formă
idiom

inovaţie
româna

limbă
se
cânta.

îi
simplu

şi
celelalte avere auxiliarului

/
în
la
romanice, urmașii
Pertectul
în limbă are

şi În
-acuzaiiv
Flexiunea

Tătină

şi
s-a
în auxiliar,
perspectivă transforme
excepția

şi
formă

lui de
şi
cauzale
primele limbi romanică;
verbul sintetic

la
această romanică

aceiași essere,
alte
cea epoca
impus

la
pentru manice română,
din
esse.

fr. „habere:
compus,
în
texte
rotianice
specială
feminine: flexiune
mai
nominală

grad târzie
limbile
în el forme
fără
diferite auxiliar
romanică.
vocativului
care periferia moştenit sufix

|
avoir
în î
participiul
de Româna un formele

a şi
limbile

de
aproape

(a se
rom.
s-a rfect
înlocuiește
viitor

romanice. analitice.
limbi
pentru cazuală română Am era timp
flexiunea
unei) redus
de latinei.

are,
£tre),
avea trecut
viitorul
vocativ Romaniei

de
folosesc
simplu. antepuse

şi
singular
latină prea romanice:

la al
sintetic).

Ele spre analitic

s-a Nu prezentat
—

perfectul

în
case,
verbele
viitor:
este
Sngo trei am,
ibero-romanice

în sunt
ale

al
cauzală
fiind
genitiv-dativ

redus
verbului
Forinat
Pe

sar
deosebi pentru

la
desinențe neregulată.

-o (spaniola),
totdeauna

(a-unei) celelalte
forme,
iezăl. intran- cântat, sintetic

ia al
analitic
câteva” auxili-

e că cu indi- lângă
în
cea
din
 În
)

/
DI e] ae9 IUL
Pe
Tep — 19 (104 ȘII
IS *D40- 0np) XEO AAJe “27514

ozede) POUIIŢ
TjijOAo 273SPuUl
1519409 “14ndo9
EOTUAPI
UTUTUIOI

UŞ “(aanduut]
srurpe no
Up
“21Duispq

9p
Sine]
< punq
“uintoin[pb
“OXeuOIXAȚI —
“(BIR0UgUI

BOAP
PIISTIOOEIeĂ
D- ANA —

“(AO
—
'1e
*
E9
uş
—
PNOU
SUĂIX9-e-S
SUOS
J0d
9159
197
ANPUNULIAI
—

up
ougudă
—
BUNQ
Toun rezard '212dp9
(Dn JOȚNSUIS DS9UDE

|
(oorppoeds
9P IMUN
Taj pezajd
EŢ
fpunq) —

duutj BD “ABeZNOL-ANPUIUIOU

an 2p
ngnou
Diuspq JOȚOULIOȚ

)DaSPut

NUI 9] [OF [RI2

OȚPANULISQNS

op “IEŢNĂUIS
P]
3S2U1

NOU)

guraozd < “1dD9

[ez
IOŢBANOALPe

3U103

2p
PjUBUISOP
IŢNIOLOIĂ

onnsu '1njoumy :ZE9

EIOIRO
ţerațd 19Un Ţe
E
POIEUNAP
:p(2)- ojqnp —

JOȚANOOlpe
AUIIOI

olojuouisep
UL
D40dui2]

“2D[]81S
-
(DI
9P
BIIIIOSĂS 1414PO9UpU!

ropo [210]
omnou
—
n.red
9p ofe (2-
9159 TAN
ejeury UL;
3P
up
:(OȚeuOIpLIAUI-OIU90

2jouny
— PISEODE
—
DUITUOUIO
Sunrxe[
no
ESUNIXA[I

290 DUnQ
Nes |
“SUTUIUIAI
10ojuouIs9p
DI
esero
:OMIOȚIP
“âijiou”
a2Ie9
D]]21S
XEP porzIoods n5 (nigtunu

NSOUNEI neoae Sndu427

—
OP :osepo 9Ţ09
FIUBUISAP
DAPUPISQNS Stnaruuoy are
IUrgUI PsDul

1
IS-OpOgzIOId

urp

:
J0HI9[)

“(pn “1e[
A[SUN
Jun “PULEȚ
9p
oreo
Ve)
“14D9UpU
3AnuzIsgns “SAULISQNS
UINSUES PIHIAIP
0) ned
> misti "S7279 ouunue
TEŢNDUIS

)pa- EI[e oțoanuejsgns

E] piuoulsap
9[9)359p
ud UI UIAOId

uj
NSOUOIȚEII

IS “1dp. arjouny
* [eInŢd
APPANULISONŞ
21275

O
NO PO 15
uy
PIMSU —
S[RANUeJSQns

'2P7pXPU

SAHep-
r9ug [97
ase
u[
“ournoseuI „LInI99

9p.
—
ovepntunIdurț

O
SUIX2
'2dp4 A[AUN
ŢeIN[Ă pzeodnrs
9120
OO“
E]
ATEUIUIOU

zuidI
"DSeOIBUINU

OVPUIUII9)
—
9ŢAIO9ŢEIP
Teinţd
„BUNIOe“
9 PULIOȚ
no 9P :(2unq

IS
(Pn)pars n.nuod
b-S —
ADIUSS

"272505 pOSEOUIIEI
IS Dup XH219
“OoAntiejsqnse-e2o

os “(2ung

op pd,
“DOȚUEULOI AP
No
ep DIJIXDUL

UŢ ANNAU
91e
—

ofsoţeue
AIE SULIOI "ŢNAIA(PV

'AȚeULIOU-BOFAUOI

Srousten
—
AP asaui

IS
— IOŢOAULISANS
—

AoAnUeIsqns jndaouj

10
apoAnoalpe

sunte 319
ZI
IjEUTULIO)
giuoursap 24D9UpU)

SUTUIUIA;
"VE PULIȚeI]
ponUopr
„A950p“ :RUrIou
BUIIOI
RUGULOI
IQUIIŢ ANU

>
„0un 1unq
uzud
D2s0$ Je[ozI

no
ne
| ej AC e-s
"33

-0[85
UP UŞ
up 212f
_“U0d,
“1anzeo
„8 Teur
e] uz
ANUL PnOp “(191 a1s0
“HNZO PULIOJ 10780
Iede
"BULIOJ PISTXO
AMLIOȚIP
SHUUD
BUIDI
“(apmuto
giuon[rur “RUBULOI S2d]na BULULOI oŢera[d
ȚOŢeIOŢd
“104
PURUIPSSE
—
Loeoleur

as
)

ȚE î- s-
SANULISQNS
POPUNI
pored
91e [erirur)

ŢI
NS9UNEŢ
TEVI myaenyd 1j40d
Np
“II UŢ
"UIOI
BNOP P10[)
run
—

re
JOȚIQUIIŢ

BINSUIS o7s09e
RINSUIS JEȚNSUIS vuns

Stiria 9S
Sf
EQUIII OŢoare
DONOPIUIS

NO
9Ţ99 “199190 O-murad
Uno e] tDIdOI NŢeINŢd
CjUaUISAC < “ps BONIEUIOI

O O Inpnuo
up "(SueAes

E 1$ pdnp)
EAOEO POIEUIȚOSP

AŢE
SŢeUrUIOU SUeOSIPĂ

N) 2017
Uz PUBUIOI ourururay e[ 1UD)
POIBUIȚIEP
"(HISOŢerre

erirrede
724p4pj

AIEUIȚOIP
NINUId
pISTXO
SP
P[dUuIS E] LEASIDO —
opun
191704 “TQUII
1$ —
'p14DOd)

IȚO2A
IONI porțdxo
AMOUNSIP

*24
(2721pq
Jep SP
IQUUIȚ pune]

e[
rAȚAȚeINȚd
1NOBŢ
UTP Tune]

9P
SUNIXAŢ J0UN
27095

E
*(PUeIŢe)I)
OULIOI 2402

O 9p miu0)
12p
1$ D-
LIrSaI IQUIIŢ

— 9SOJ sup urp

os
FHUNIXOŢI

E-S
Puruunusp “BOTUEUIOI
o[ozey SȚOQUIE

'2DSD)
PSP O "IS INŢițoANIe
EENIIS
9JSOȚ)
UI A1ŢEŢA[29

ne
[N 1$
PISEX9 BULIOJ ofoAnurisqns
nu 034
BJrIOVep

IOŢEA
PNOP
p- *72p.475
EjUSNȚȚUI

7prpq) 2[29
UŢ
UINO pas
19.3309
UŢ
21S89£

n
2750
Ze —
NES
:SUINOSEUI
erjeniis
ore9
NO (2sp9
Porezrae31024

eŢ
omnou
191) [NIEŢNBUIS

IQUII
N9
'pordoI 1$ UL
EOIENSRĂ PSP ooreyre
NU
SUTULUIAI
"BUNE
DSDD
SUTUIUIAŢ

1d]na
1109 APO)

as
"ZUPIȚEII

1$ NO
ep
1$
—

rrunrxoţi [erinur)
UJ
:]
BOTUEUIOI0)EI
EȚenZED

gorun
ou66sisd

“PALŢS (PUGUIOI)
—
“nSoŢeue

E[
P9rQNS INŢNȚOANIE
DO
3p
AIiNOSTP enunuoo
“uuiizodord
“IZB1Se

ps5ă 99Ţ]9[99
auto] SUIZLIO
A)[eŢAŢ92
IZBISV
UIp
15
9150 g[e0o$

I$ UIROIȚĂXA
PAUNIXAȚI
mid 2dfna
PULIOȚ U ourjnăseti 299 P-
"prepue]s

9e

5
BAULISQNS PAIEUIŢO9p AUTUrUIAI

[NZEo
PÎUONŢȚUI

I0un
SUNIXA[I

9p ZIr2072q 9p UŢ
aurpnoseui
(14P2
015019
Urid
7x97u02
5saunuap OUrUruIa; no APO]

O
“UIOI

„ PIUPSOIOIUI (1218 pigeqosd

ES
BŢeNZEO

JOȚRIOAŢEIP
Pounixo[ă
“ournoseuu
'Sns —

2
1ug O 2[ aSI0Arp

9p
eUgUIoI

Bind
PUruLI0) eturou

op
AUIIOȚ

Jo
BISTX9 djuoursap
UD

2
107199n
“(424 “204
rev
PIOISOVE
porenspd BUPUIOI
LAORO
ZIsrx 1Ode
1ES093U
O-NurId

15
DAPULISANS
3129

"Sfăâniătisqris

"(2725 AS
“1 Uz
1ap
I$
—
opoAnueysans

's-
POUNIXALI

EŢ
Uz
un-nuz
no
ATIOUIISIp

osnds
“[NȚeINId
snpozd
ISOSOȚOI
BUSIŢeIT
OPUIULIASP
SToAnuesqas
9158

uj
DAIULISQNS poanueisqns
:ojuoursap
“(070f Surnoseui 9159Q9s02p
“1u1p9 E7
oly uup
BOTUPUIOI
2d70a SnponuroI

I$
puguroi Ţerous3 "BUrgInIS 9ejdoooe
IEŢNSUIS ȚNIgUUNN

retUNU
“dupa pIoQI gynopy

“aj
9Ţ29 gugd
1$ no ON —
9S
]2 ej — —

"ţi
ne-s

7-
asa SIL
 (ego,
ales toate
ca
bază
În şi
nobis,
nine, poor), irnbile formă czbe,
donă

în
forme.
analitic
dionale, savanță, fissinto, sintetic,
opoziția prezintă

la
frumoasă
adăugarea romanică.
ulterioare Romaniei mari
Adiectivele

iu, lat. regiunile

care
între (în
de
forme
limbile latina
uobis Sunt Pronumele.
În.
în
Îsi
nos, plural
Comparativ).
pronumele
moștenit romanice s-a magis româna
unei
explicată există
> S-au
“fancic).
latina
gen,
cu
(mare
uos).
o
neutralizarea

neliin
yorbită, laterale
toate

şi nouă,

păstrat
panroriianice
romanice.
în corsparativul
instalat (rom.
cât
pentru

şi
particule

în
clasică

prin singură
Româna
personale
Flexiunea
limbile
unele occidentale
în ale
foloseşte

absolut
“Rozaâna Pentru
toate pe
sp. mai,
nominativ
voudi.
forma cea
Pa
Galmată,
numai
de
se
“limbile

influența
are
cele
este limbi cat.
acesta
de formă
ieren

nu
Romaniei
paragogice

mai
—

în Pentru genurile
altisimo,
con
Româna romanice, sistemul
mai
folosesc exprimarea număr
patru mai pronumelui
mes,
sardă, superioritate

nouă
şi
(ferice) acuzativ românesc
funcționa
unui română
€ romanice
păstrează
romanice
s-a
-ne
multe
sp.
are
cazurile bogată de pig. struiește
cu sunt

şsi în
și
forme

c«e
dialecte pronume romanic
este
cele
alis plus mâs, preferat

şi (£r. între
formă

cu
“quene forme e
nici puţin
în singular
alături
care
genitiv-dațiv

(explicaţia există
u

e
o
cea
oblice
(it. ptg. comparativului

< sardă decât datorită mai.mulţe

imo)
st adverbe
meilleur, cor superlativul
iden
de bazal să genuri

mai
prin iat.
italienești
accentuată
personale
urmă pă, un fie pentru
există mais), construcţia

sunt
spună ja
numeroase,

atitate pe
de. Îr,
oricare feminin
bine

aer formele
ori aloare ca pire, sistem
ia
substrai la faptului îx iar un toate
plural;
de două relativ,
plus). neutralizate

altă din şi
mult
SD, în care

sau de
dar
păstrată parțială. adjective
mi
în
comparati
că,
centro-meri-
înnprumuturi
sau pronurnelui

acuzativ
nominativ
enevolen-
(< La
centrul are sintetic),
procedeu singular).
genurile
cele
dativ jatina inejor,
prin
limbă
trei ale fel
şi
este mai lat, atât
în_ y ele
de... la cu

în teren
SUO, și ine între
sp. < ai la şi și cu
de laţ, toate
în deci

a
(îrmt,
HOSier

dintre
variantei (pe)sine( sonale
limbilor torrasle Româna
catalană
una
romanice

unele personal:

cele
romanice.
romanice
dezvoltării

+
romanice
portugheză,
persoanele
personal.de
se(es] persoana
ajte
dativ
întrebuințează
adjective

2 ipse: fi).
de
Flexiunea

şi
după latinesc NOStro,
din
și),
şi
Pronumele

de

i
dativ
devenii
are
OCDE,

în - însul, p&rsoanele
limbi
necesară).

(în
provin
accentuate (fe. unor a la
si,
forme
rom.
unele
romanice
ÎN
există (ex. şi neaccentuată

două dativ construcții

latină
Româna
ROSter,
atât există fel pronume

/la
printre acuzativ,
formă persoană
îmi
trecerea

VOStro;

iatina din mien Jatinească ptg. ca reflexiv

fnsu
au
singular
acuzativ
cu a
o
substantiv: numai
ca
romanice

Ii
variante singular
serii
la mi
Specifice

de
accentuate

dialecte
se
și
cele
la
Care forme
generali (rom. = care tipică
pig.
la a în și
celelalte personal —
păstrează

Şi = persoana analitice
adjectiv singură Şi
vulgară
(fr. (cojiinctă);

a și
prezintă
din mon, origine
paralele
ia)
(printr-însul)

plural: ma,
nicu, Continuă formele
latină d anumite

de
o
meu, pentru
si),
cazuale
me

îi
continuă

a
accentuate românei
cel
italicnești
sinea
au latină
sp.
limbi
(ex.
Cât lat, |

pe fr.
/i îni, de III-
româna):
răspândit,
pronumelui

Ta
:
a
tău,
—

formă
dar Dea

şi
persoana

foste teu, neaccentuate lat. lui

mai
cu mio iile.
—

(A)
Şi
cărora
dativ
mea. flexiune

;
sunt
ca de păsă
română.
limbile
În
SU, formele —
persoane
ini,
III
romanice

îl,0)
neaccentuate
pronume
=
numai
ipse. bine
refăcute unele
seu,
centro-
le,
moi,
singular
le
HI
Și în
posesiv mie,
mi). formă

ROStru, pronume,
„neaccentuate,
în (it. (rom. similară
astăzi unele
lui plural,
(în
sp.
formele

în în mă
În din
pronume cazuale

timp
și.
ROSSO, romanice,

si
—
flexiunea

unele s-a se me
personal,
corespund

își,
”

modificări
română
—

cu meridionale)
limbi. la, iar
ce
—
de
a a
—

și
română
română
plural
română
vostru prin
în în
accentuată:

română, retoromană pe
cea leur
(a) în
șit.
forme latinești.
se, păstrează dativ

î
şi
70550). transmis —

pentru
a
posesiv,

existat mine una

există
fr.
ma
romanice —

md.
În
îf
analog
« există
celelalte
există (lui, pronumelor
cu
Și
celelalte
sie-(şi),
în les).
rame,
mie, celelalte

mio, generalizarea italiană

se-ă S ei,
ice “ormele
care
pronume

tendința limbilor opoziţie

pronumelui E

pronumele

re
majoritatea
la „existente accentuată
fie,
se dânsul Opoziția

şi
TomâBăĂ. urmaşi profetie
(sardă, numai
t40, Toate
limbi
pe se s0i,
=
toate.
lor).
lui,
limbi per-
 A
Es

să
|[
„AD PRE

e
.

PAID
>
-ruou
=
+ "(O1UIU
0001
PISTX9
U93
pupd
-2Ui6]
9S 18
“Op O7S0

PAUOA
e
ȚQUI JeISEd
XA!
“104N7N1
2910
“DAB4DI 1U9U414) 2151241 __2092pn0p)
eurpreo
92u)
ANŢeŢAŢAO
"(2U19140 DIȚtul “PZOOUZII
pZEZIISEĂ PPRIZOd5Id
34D931f

15 pUNp 75 EL J0ȚIO9Z

BZEOIISRĂ
Rs

UI
= - 8p „RINS“

Up
5
U010y
ezed
[oo
“S1]D1 "Ve Ne-S
ŢUNS

iuAn
îDA-
nuod
15
OLEL

Zi01 AREp-

d e
Ț]SOUPUIOI

pABESoU
"(2
1
PO '2nspnop

09) *24D9140
10IN7np
1U2UU)
SMOUTISIP
(ezoyânpod*
ȚaiOȚie O|OUINN
OS
3d IUDA

UIN223 PUGUIOI
AEiu3pIo0 UMUDI SHeŢRI

“DATINI ŢO] afățerourmu

ABIU9S £[9P JEJNUINICUI,

"83
E
ororrp MuzĂIA
SNEIRIOŢAU
— TSOȚEUE

noneJeU
oJeuI107

TD 9P
SATEIOI

= "VE| UŢ
:-240 H01 "(TEI gdnp) TEŢ “A

d
OȚEIOUINU ait5rȚărijiiti “PULIŢEII

— SUIIOȚ

>
adeozde

ret “1E])

SI
Surind 91203 *
"ds
d)
ejorueds)
DARUI)

SUIOȚ Juns

aţa
"PIUPAES

PINS

|
“DAZNI IOŢEIAUINN
BOHUPUIOI

72
ȚOTUaUIE[a

“-1484A ABEZNOE
34010)
Ul)
AI0UNdUI02
= ENOP
sol să “07
id
r3oțeue
BUIMUOIĂ

SUINUOIĂ J0UN

GŢSiS (vensodas

e
II +
“pupuroi OTUEUIOA '17)
"UIOI)
SrUISUeI)
NO Anuejsqns
jeurue
N9 Lă LUI
No
no
PUII]

PI SP
ADED-ARIU9S

NSOUDEI
DABULD

und Ţe[55
INUSRS

SP
AȚIQUIIŢ
EUGULOI
Onp pued
up
JOȚULIOI

*[eUIPIeO asnduroo
ONUI ANPULUIOU

1071097
DOIUPULOAI

(anul) 9p
Ne-S
“oumoaaf :(euepeieo *
FIEINOSIp 917 IOUBUIOI

ejuonzur
“vensans)
IOŢIQUIT,

orIzodO "7e[
gume]
UI

€
=
AZEQ ISAUIOC
INSLIAIDEIED PUN
TEUI
'(sonp (s22s70217p

âtoudtizoa ZEO *

şi
9fofeotinu

up
PĂNŢOAG
BIPOIXA PUBUIOI
9p
1ADEP-ADTUDĂ
“puguroa undisod IQUII
Ne *

OAIESOU [NȚeIBUINN
2750
ap
reLUNU
“940934
:90TUPUIOI

9[9) OJAE
eridooxo

uz
EZoULII
“S10p
voneiofetu
AȚOUN

((D)ozuuzu "ds UŢ
os
OAŢe

:(
DNŢȚUL
[OPOUI
“9ȚENUSPIDDO

1
urid 5snduoo
ADEZNOE-ATPUIUUIOU

3
=
eIIZOdO (ezouânrod
:-24j UI
"DIn4DDa1f

PȚENZED
3110 “79927941

09 nnuod

1S9P "(uz81€

15
52702

urid
IQUUIȚ JEŢNSUIS
UA
uș
9orueurozued
orouinuoxd “1das-xp
1ou orrigiruf)
'9OIUPUIOI

“[EȚeEIBUIE

"VIOI “euerţei) 5

DO
29
= 19Ig9
Jensgd

e
„917
AIE
<
U/N302
ANEZNIR-ANEU
puguro “(INUDUTU
ISOUNO

1D
Drueuorued

I$
*pnop-10p)
oforiiouunu

N
"uaoze
“OIEOLIOIN

(onapoauf pzeansed “1022Pn0p “(10p

ounno:d
VIIULUIOI
“eţorueds

”)
BUNTXOȚI

U5
v-
ȚIUOASP

(9%
“DAaul) *(EAeŢS

ii GI.
NOUA 2409214
IQUIr Doru
UI uns Sie d4ds
"4eŢ
=
IS uţ 18 s
i
pi

IS "Ve
—

“GiSTXo
op “9124) „SUR
UŢ 3D
]29D pier "1eŢ "xo MU UP >
PULIOI
-ruou [EINŢd “U3p1
ONU
D222
"(anb 2-0
TEŢOSUIS
1941
erijizodo
OȚIQUIII
GUUIASAP SAREA IVIŢIP

ap
SOIUPUIOI
Snuozd
UIp
AȚRUINUOII SUIRUOIC

A19S *€29 2401D)

EDT
O
gueţeleo “fem[d
'29
2p
=
ineop1oi Băug] "9IrIpIuz
'1$29p Teuu “83d
E] U “-424

O
o
UIQUuraui
=

'72
Pauli
ppenzeo
ore
“U2pD2
greorȚIjduurs

Je!
]29
:rrzodo 9Ţ9un E E SULIOI
“preurq. NO SiIUBAOI “ds
2p 9720
PZEANSRĂ AHep-ATjiuio3
IQUIII
pourisip DSAUNEŢ
oypnu

nnusd
JRINOU00

“7H]
=
p? "U0I
d3UI2

ep
191) “SUÂNd
AMUSABP

Uz
"(IEULIO)
NI
“ejorueds)
JOSUL Isode“ “Da
91198 “nb 09%3U1931f

naut “SHDnb
rou
“Ulap1
SA
AP-OS9UIOĂ

PounrxaI no aumuoid
Nur o1eo

rev
Ap “17
'e-ŢŢ] OŢeȚAŢao
eIOJON.IIS 37EQ
97S9 O Prour09
"UI01)
PUPUIOI

Urițură
+

e
:9SHCUIOA

EI
9S9 "Ve
no
BOTUPUIOI
S1.LI9S
Pnisi 1S-rede
“249 ne
>
LIRUINU BUNEŢ [NUIOISIS

“(c2nb SfUiSut.n

uz
pune *N]11-2998
SUNTXAȚȚ 2f20)
APS RULIOI "(DSP
SŢAIȚe '34DD21f
“opSodI0A
UȚ
“( "1
“pzeoziţezouo3

DISI “pnsdi

IQUuIȚ
ur "IO
eueosIad

IS *aorueuroa
AEp-
:( Ars5s0d
14
urp POAE
RIUPHIOCUII

+
AIJeBOIAŢUT
24 oreurnuoad
rep
DADRSOIAUL
=

“(un
oŢoun

pirje3oquul NO
*24p9 IEUINU

eo U95 :-21f
35”
0]J21D4
BȚOATIEŢAI :(S17D1
2]2ut “9152 ZESIISRĂ cuzmb
“ds 1S0p
(412)
sp “psd:
Uid|SIS
ŢENZD

“707
NO
os
1$
orouri ADU2S N7S1-2922 pzeonsed
*(„PULISIP
"Ur01

E
areo
[erăţd. ovui
ANEISUCUIAP

13509
“(7p "ds
rQuiț
EȚENZEO

„PUTU U4n223

“upfua 9S
“asi JUNS
"13
areas
UIAOP OENZI

A“u-
“putosIod
un
< 110)

II E
peuosod

3p - “AL
ATeŢaI
JIUSASP

as
fie=s-nSoureŢ-AVeIeJOyau “9IEOLIOIȚN *DA3UI9

E[
—

"3e]
15
oŢeŢaroo
=
c1onb
040] oxdsop “VE

i
jevrueur S2JDnb
ŞUNS
Daut uoui
Ap
Uj
>
BBUEŢ OONIEUIOI
SIȚe[oI90
75p)
rinsurs RULIOȚ UTP pZESULIOŢ

E
SOTUPUIOI

DUNIXOȚII

(BZOOULIŢ
=
"11) PAui-N40$
uz
Ie
“DA24D9
p5seoune|
Beueoszod Bupuroa "17)
mroumuozd
PSD)
M[SUUNUOId
OP [902 “oveniuopr mpournuoad
=
“VeŢ)
d7nb B9HeUIOITAUIIȚ
1D17D

407 Ur
1! 1$
SUNTX9[I
BUBUIOI

vezedap
(eutosI5d)
Ur S4eNȚOAzap
FQUUIŢ
AȚEȚUIPIDDO
10U
20
UŢ "37
:puguror

2pIS
ESaot“ :DA-
A|S8SĂIŢ
Prj UNS

uroi
nnaod "UIOI jevurue “S1]D1
'(314291.40

OIE [a] UŢ pzeoziţeaa

ij
BOrUPUIOI

< PO)
—

NUI g249 NO)

pp
"(72u4 MĂEUIIOI eoUnrxoŢ,I BfaUINUCI

EI 901
[NUIASIS

fnAnrua3 Anezi5tareu A)feŢa[29 AŢOULIOI

“(ezoyânod
Uma
'gure[
=
fâi55igo
ernsurs
NIBIOUEU
pomuapr Țnţoone verdoade
ovunuozd asnduroo BOTUPUIOI
UM07)i Arsasod
“2]]2 9s

)
UpUIOI erjrzodo oIfeŢa[29
reuimu
107p 249140

d
SATEŢAI
“272u4
"D375 '920y IQUII|

op UŢ) "70 ccl

= 2p '22 nu "Ye]
 -esc ține,
la se
a
s-au altul
forme latina plural verbe
articoi înapoi izolat
gesima, (<ante fertius
conținut formaţii primară
desinența
Cât numeroase
asemănări
conjugarea
conjagări semantică.
scmpalez
respondere, substantive

doua: Verbul.
+ în
erau
produs realizează
umple.

tipice
(vorbăsc), apăre de
-i
și II
vulgară): priveşte păstrat
nu
(ntre
devenit
pornind
la „prima

ez
şi
denominative
între câteva
-aneus)
sau

(
verbe cadere
păstrarea botărâtericlitic

favorizate
erau
(<
ridere
prin în
pentru
Sistemul cel
românei care între IEI de
lucrez,
lat.
de > > verbe > vizită

Ge
diversele păresimi
la
derespectate
adjective
anțărț
nu desinenţele

a
dubla formule:

persoana
și are -izo, cadere râde; verbele
forere:
latinesc
unor

4 întâi. curent“).

la -a
În
conjugarea.
înrudite numeralul

“
cu
>
lucrezi,
unor
tinerilor

(al
conjugarea
mai forme „acum

ÎI >
asemănări

sufix
verbale,
de cu noi) articulare

U
valoare ereeacereare
numerale

sens
primarius
Numai

I,ia
riguros;
rare ale forirej general,

este doi
a
dialecte
cădea). patru doilea,
singular
au
),
cardinal: însurăţei
lucrează. verbal
semantic).
este sunt
conjugarea
formale
schimbat.

al ani“ >
trecut
În
incoațivă aceleiași

este
de de Trecesi
trecerile
conjugări
ordinale
acestuia limbile româna
la
La
panromanic

italienești
persoanele

la trecerile
II Cele
treilea numai
(adică
primar

ca
şi de în
origine română (teme
părinţii

dei Unul cu
remarcat

în s-a în
la şi
conjugări
conjugarea
de III, mai cu etc.).
romanice

păstrează „al (în

1—
o
caracteristică
conjugarea

lat. taur limbile articol

la
dintre soției
UIfaptul
greacă, română

“ti
adăugăm procesul mai transmis văr
Ca
a
această
treilea

-sc-.

ele
desinențe)

pe
HI conjugare și-au
productive

La IV-a
singular că conjugarea
ales
posesiv
noile
an
după
primar,

ia
(respondăre

frecvent
flexionar
că Sora
românei
faptul creat
ja
romanice-ca

și
o.curiozitaţe

dezvoltare
continuă, sau

şi.
rămâne, «
(guadra- antaneus

aceste nuntă“),
apare unele creaţii socotit

şi că în [NI
>
erau
alta erau
de
ii
noi cale

..
III cu__
a__

în de ca ca — în
che,
sintetic, singiiar
omonimii
persoană
verbale,

închiderea
perfect

perfectului
produc
verbului
negativ

plural
cântaseră
valorii
În română,

î7.,
celelalte
singura
complet).

Danctirbilor
înainte).
romanice romanice
numele

-Biiitre
persoana
păstrării
troverai)
italienei

şi
capitolul

afi
Caracteristică
Datorită perfectul perfectul

între şi la
între
ga
latin
(nu
ale —
unor

procesul
unde
sp
jimbi
care
in
te e

a (în
de
Îi, lui
plural de (lat.
treceri
forme pts.
romanice
Dintre

unui
toate -s
spre (cânți,

sizaplui izolate

(
aparținând
timbrului
unor
este locul
rampa

(sânt) cânta), parte subjonctiv,

imperfect
diferite indicativ
conjunctiv
de exista pentru
perfectului constitiiie
(vezi
de que
rm

fonetică, romanice nou

cântai,

doar
a
deosebire

relativ ale aceste

cânta;
la iar
persoaneie-I,.Ii, pet

verbale diferitele

şi
formelor modurile
cantarant).
e —

cele
(iat.
unor fenomene

(cântară) provine
organizare
mod,
persoane
se vocalelor
un
română

pot
este
construcția astăzi
de
suferit

nai
prin a
prezenta cântaşi,

fi
simplu), recentă
persoana Romaniei, spuse
de.
a
respectiv

timp
în ajunge
moduri conjuncțiile
III. Este
aragonit
folosit DS genom
sintetice
timpuri
Ja
transformări

mult
sa
mari iatineşti
AL

fonetice provine cantauissein celelaite

la a
trecerea

prin
la
condiţionalul,
un-semn,

singular ca sau cadrul flexiunii + er

iar despre

ale
neaccentuate),

de
cântaseşi:
numai E

de
d infinitivul

care

i
RIO
conjuncția
cântase),
latineşti
se
te

conjunetivul
(conjunctivul

şi iao > transformări

analogie limbi

în la
omonimii
perfect
]Il-a_phural
timpuri specia
(căderea Ia
indicativ). serteczul plural),

it.
II la
altui-persoana
eomeretr

aceluiaşi SARE conjunctivul,

au
un
să.
verbale
introduc despre datoresc
cae
cu
al < în
negativ cântase;
om conjunctivului

au
Saare

între română

e
formă.
Ira
mod

a
despre trovi,
între apărut
romanice,

plural,
-s
AES

prezenți are
iăt.
diferite.
timp
p ia care

condiţionaiul

care consoanelor
de a indicativ
morfemul!

106
loc si), erfect, apariției
trecerea
ca
lă
devine
forma
penru dispărut
am trovavi,
sau forme
persoanele Ti-a altul: Sonjunetivul cunoscul

diferitele

mai (lat. s-a Care,

a
conjunctivului

va
Apă la fi cu
Sei

în spre
mai mai
fiindcă
vorbit desinență

şi
zi sint].
prezent
înlocuit
miălt plural

E,asttel
schimbarea

parai
iidicatival-

prezent aceeași finale

imperativ
formelor -ră oar
—
analitice.
aproape transmis
trovasti,
vorba
—

limbile datorită

De forme mult limbile

Il
3

În
mult

ta ca ui
a Se
a
—

it, (în
este
î mai sub
de
 meu Teio3p po) "1eŢ)
IS SOf “0an- “ai z6un (107D Lei
Aloe.Veni OHIO “(1j24D
1QUUTȚ
"1704

S su
"gordo]
-agiApe -nadurg
DIA “(a1jb48
ANTERȚE9

/
poizroads
xorarieŢaa [NŢOOTIe SIEŢAŢAD

“OUISTeuIe
D9N5BUIS

£
TeLU *BONIZULIOA

a-i
INŢSUINUOIĂ
ouopuodop

3p
piere
PĂUIpUS
1597 ]1
di
iizOdaud vrirrede
ui
ŢEIOŢ
țiD 31fe[2[39
BSNĂUI0I
DAAD
“edsip.
"0 UI
oorueuioiued 7 dş

E
UIp sțoun

1TU9A9p 15 01UPULOI
'D41U09) ȚENUOZAI
AP Sorgroods

v[
U

|9]s9 oordn
15

|
IQUIII “AISOSOd
poreui “UL24D
HIpuOo
ÎLI0S

e
Aneznoe
eorevuridxo
UrA0Id
TOU
onuonspxour ADIUSS uz *DANOP

Sp
JUSŢEATUO9

3507
[NUIOISIS SȚUBUOALL0D
NIBUNdUIOI
rizodoad
Tjizodord
ȘUNS SIS2
AȚŢE
O —estinrxoă
“ps
thfnierțixne
9185

10[ adus UD
îe
“(Diida9xa
OTIQUIII
puri Sfeand SUMUOIĂ
uz puri6duij
ny UI OP i

[PND

e
UL

|
oarunue
[R109n1)
BIUIZAIĂ

-
ap
Up
“340

Iei
ANUL
Up
aoruvuroi

IUIOI BIeŢ)
[NO "(07 3Ţe
SP
oțeuruzou
ridozd afotin eriouinfuoo BUIIOI
no
“UImU |D).
FIU
JOȚITOUNIUOD
OȚUAAD3II

ȚN9POd0Ig
NiIzOdAIĂ
“(2740
Uz,
LIZOIȚIPOUL

pyenfeId venspd 9120

pupd J0Un D)UI Hrgjurnqonui
aui107
Jet
SULIO
NO
Ture
PUPUIOI

avunu
jour “pijtpuo3

15
UGUIOI

Sutind'opreonsounej
ovrnuoad
SONUPULOS

NIzOdoId
'2d
—

sooe 2]D
[OODIE

“(umuung]y
jrunrxoţi

ne-$
17 ȚINĂ “UNQ
*(D2710p
“45 2]soiosur

puri 110
priuede TE D0
ONpOId '(s1ndap 2p ȚNULOISIS “70
n9)
(OBun]
1njnulo

o[
ppadaid zodoad

'p]
“eutgi6
Țe
1S80%y
ACUT HQLUIȚ
ÎNȚO5
7D)
110291V
“PD
OU
18
ȚEUL
1Diu
AIȚNUI EŢ
IS
120IPUIOI

88
pp "11
1] ap 15)
*
IXOȚUCO
'90nupuros
SU9S
PriLIedStp —

po)
TIRULIOJSULN
NES
Ssnp
[29
3P
UI
Țeuipid
02, “(OAnz

no *(22-)
jhţeuoriipuoo
PASE) STUISULI)
“(pnanumzoId

“PBUp]
“pdnp "U101) ue —

nul0)
aeuoriizodoid

BO 99rproods
IIAPUIIXO raiituaysts

"pXeNUIS
3jiriizodozd
:91e051uI

No IMUN
IQUIII 1 Arsasod
fijnţezounu

NEASOȚO
a1t9
rou
pundsoe10o
]2 ININATULISQNS

Sp
SAS
E-S

e
APUBISIXUL
ATVEŢOI
INNQI2A
Pee
ojuenu
'(42d 'UIOI
"UI
PIep Sa PPILUp
"ds
3p [hţexournu

“ou
1
SAE
“Ie erejod
OHUeULOI

TEI
9p
up “ul < e
19S00E “ooriizuidI

<
9119s
9S O IL
UINO
FIUSULIA
SŢ2Q104

NU
O
aţoun
UIP
runtindoŢ
AOUI
9fe [NȚOINIY 15
'2p 750d
“minanotin[uoo

03U0Ț INZEA “ADeIJSUOUUISP

“puodas
9QI9A
oreorpduns ȚOŢAI
[NŢondeo
Ade
IS
919 ŢNANeIodas_
9[99 Ho5ajeo

+
Jue)1oduur SOIUEUIOI
ŢNANIUOS
xede
POISEŢI
PIIOIeCI
oveyguual
LIN jiţoone/ 'nsupp
aXigns
BUIACId ATSasod

SIȚUIP
prod “und
LU
IQUIIŢ
"10Ţ)
Iep
9p IS 2p 9d 21] e] 9p 2]

i
—
N

Ouţ
AL 15 15 (24 TEI “ZE
—

as 3p a uz UŢ

i
“SULIOȚ AI20 "33d

ps
PULIOŢ PUDE[ Pere :282- poul areur

prea
ȚNXIŢNS

“III (zeo
LIIQ9S03p
OUL

2p “75
“NES (D)o4aplisp
zeţaduIs UI “37U8UD1429

O
î3
"($D-2401up9)

"(J09yr9d
opere
“II UIP S5fguopr DO4D7UD) NQI9ApE

1$
“(p1up9) OIE9

1292/
TeUruLIAI
"ds no
15 no
:
[eIQIoApe —EIer-a-oreo-rayudd

TNAPULISQNS
pyedeo
(347424 pInIede

7
opun
"(1940Q02

BIeSpd op E ŢNAnOalpe

INȚDQISApe

ouz07 Ipumu (04D]2

'84- “1711 "37)
1$ vensed
PoreSnluoo

“idOIĂ
:9ŢeQI0A “14D1UD)
BUgUIOI UououaI
ne (4aruţuu]D
vuozord

eoresnluoo “puguiOi [NUI9ISIS

“AS
NINBU-UIȚNOSEUL
“24282ŢN9
“(015
b-S
:D9DUNȚD

MUozaId națuad
pugae “U98 BOTUBUIOI

tpo
“POTULUIOI

UJ
J0Ţrriizodozd

9p “juozord —

pyuizorder
BOIULUIOI

U; dd (7pun

e
SUI P/0071190e129
ED S9p *41D]9
79) rijenyis
JPOIEUISI
op uz) *p] “(7u2a 0992

ja
INȚNULOISISOIOȚUL
"(2742410742983

-
I0Ţ9Q184

ap “24224 Ţeuorirpuoo 240149)

DEJ 'D891D

ori
“pugiidi IQUUIȚ
FeuI
'2p) 9P “17
pernd
I0Un
“9UIIOI
feuiiiti
“H24ă
Srieaour
'7e]
uz
E90 OQI0Ape

"7N9B/ 3P “28apno
ă- AIED

[30 D OȚIQEZIȚEUE
PoIzsoŢoI
18
18 >)
oprgerreAur

9Ţe 9165 do0X9)

UŢ
17 15
EUIIOŢ
aţe “04DH/9
O
stzodaid
9p IOU
91feŢ9f29

IE “BUII0Ţ "UI0I)
“24D2UpU1)
ENOp
PSD
:(UTUTUI2I “SOUIM4f)
SIȚId0dS “274
ED
peanţd fotinu
pu
rrirzodord
"40ȚADIUDI
zepn5urs SULASP

*papaa Sjtorzur 'OSoure NO

ne ep SSTUPULIOI

0) BUgUIOI eoreziue31027
“gie3nA

o
AQIBAPE "UIOI
LINPOUI
oresioAur
III
TĂPULIOI
rpzrrepnsea
TIȚUOd 2U4D1.4279

(215 ej
9)S8
3p
BINSUIs
ŢII '(s24ny]D

1$ Ţ99
BUI0Ț gONUSPI
BDSOȚOUINE

“(192/) —
4215
3107
“noa
ANUEISANS

Sp
20rUeuI0I
*poupul)

IS
OA[e BOTUPUIOI FIQUIIȚ eunej
unjoraerdns
“[N3Ţe
O O
10VezUndSaI0a

"VE AIE

18 [nu93) 2upt04 “AS

AȚIQUITŢ

euzoszod
rern3urs 312 gzeoode
"(+o1d NO :33d
e] Uz
d1E AȚAUUII0Ț 9]sa
915
FĂ
NHIOE5IȚgO. 2714149)

V[nuu NU
gUuioŢ
DXNSTIAIOPIEO

7 snpoxd POTSOŢOUIIA
IUL] e SUN IQUIII ȚAUISLIOIE J2p PUNESPIOI
pp
*

os
anul
“9soun>
gIn7e39[

ȚAIZUnIo
rynrdionred

ȚARULUI
ISUTIIIȚI

BIISOȚOŢ UL
JOonTe

—
IOrpr
6 BIeSINA
ÎIOIENUIIUOO

PUBUIOI
“149U18U1D1429

“iizodoad
jnurdas TRQBApY

opoueoszod
nu-s Q10A
un poseaqesosp
die impnAnoolpe

UJ 93179190) Syepaoord NANIUIȚUL “2S2UPU04

JUns :(p)oanand

1so7
e]
:919punx9
juozord 114D7U2 A1Ţero[29

“guru AIOSUO

Băunţ
“2748u4-
BUDA

e
207)

>
pour PUNE
N
oȚe
9 2p au Do
"44445

1]
9cI
 deosebirea
alternanţa
se
minaţie
singular
unor

foiosirea
multor identic
“verbului
fiaja specifice.
modală
nice,
nu

are
padre,
sp.

el
acest
(cel
tatălui,
(cei
Mare),
nume

afereza,

adjectivul
celui,
de
ina
limbi

condiționalui
un demonstrativ mai
buni,
demonstrativ

îx.
și
mds
Cumului
cu caz, se
Articolul

al
afixe
deosebeşte viitor, cel celei, mere,

/
cu
s
propriu

În în
(zero Prezumtivul.

bun,
de cei
rornanice):
unor
mițloace
echivalent
celui căderea

ş.
frumoasă,
dintre —
de viitorul sens

alte
cincilea
cei
toloseşte
sp.
de hermoso), celelalte
aici) trei) cu celor)

La de d), română leagă

perfect.
lui
şi şi
(terminaţii) articolul demonstrativ

este
alternanțe
conțunctivul

mai un
ci a
mărci,
mon acest
lexical demonstrativ

a
limbi
pentru un
şi
singular
vânăt
mod Româna
anterior romanic,
pentru
pluralul feminin
are dar jimbi intră
provine
bine).
pere,
şi
sobrino
iniţial,

şi prin nepot
plin:
în
Ambele
—
hotărât
Liroba determinari

două
fonetice (va personal
are, un La
substantiv

(acel,
prezent sD.
romanice

(cei,
al
fi fi
construcţiilor

marcarea

va din de
plural: vineți,
(it, fel

i
gramaticale. romanice

albaștri singular,
spre
alternanța

în română
timpuri
ori timpuri:
aque!
pronume
componenţa
substantivizarea
probabil

lat. cea, mi
ca acea)
mamei,

mirosit)
tre,
în în articulat

/
avem
unei
se de în cei,
o temă adiectival

prin
mirosind,
(italiana),
au ecce madre.

are deosebire

sp. de
(prezurntivul),
alternanţele
sunt
mi
ca
(în cazul acest

oa.
Asitel
sau condiționalui
prezent genitiv
cele
patru
cu secolul
+'i
deosebesc