Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Amane
Amane
per 3 Ss
Pi
Pa 2007
Z TI ? amane
poa
Vo
pinza A 94 ANIYW
Pg
ii
A
a fe 20
pa
cp
i 9
7007
SNONVUIE
VINYWIOI
-
Pre
ta
IISINI1
TI"
$
HUHDNQOAINI
IHODNI9
x IALLVONOA
1LSaanona
230
VIUOLSI
VANLIGA
NI
OI
ZOOT
240W)
8
'd'0O
2P
"2u29p
ASOONL
SZ'L
'9 JOIPEIIĂS"MMAM
Pruputoii
:10dH 10poes
2p
9p “cj
€
X-6PS-78S-£L6
eUIZOD
Piupuroa]
1109
49epuna
"Ju
:Z9'1S"0Lp
VANUIAD
nriuaznei
:7007'90'91
Iiepuny NOYYV
:NGSI
:X04
eipei50dL “tațuspusdapuţ
gg
PHIEA 98X19/91
uns [15
enupă :redn *08'€pOrp
:1019epa10uy2
ap
O
inrejds
:1010epoy ernuipq
:2uodo)
:Meurog
ung "PL
1100
NUMAI
027 BCU-Litere
MN
9479
acuB
AS
„NV
-
Litere
II.
I.
6. MP - „
95
.
N .m CUVâNI
„A. ROMÂNA
„Latina
C
Latina
B.
ORIGINILE
D.
Substratul
“C. B. A.
Definiţia
Continuitatea
ÎNGinte
Romanizarea
Lex
f.
Lexicul
Gramatică
e. d. c. b. a.
Morfologie
dunăreană
limbii Vocalismul
Fonetică
genealogică
Consonantismul
LIMBII
Morfologie Sintaxa
Verbul
ŞI
românească
Substantivul
a
române
LEXIC
şi
la
SINTAXĂ
Partea
limbii
Consecințe
sintaxă „mm
Conjuncţia
nordul
......c
<a
întâi CUPRINS
române
ca
COMUNĂ vulgară
„nn,
Dunării. cn
(clasificări)
lingvistice
„nn nn,
n,
eee
„mm ROMÂNE...
na
|...
ame
„nn „nn
„na
ce
aa Argumente
aaa
....... .......
ceea
a, ......
aaa
..........u.
aa
lingvistice
aa,
sa
sa
60 56 54 52 48 47 46 42 30 29 29 29 28 27 27 25 24 22
20 19 17 16 13
Ș
|
|
“ZO
e $- O Je! Uj NO
JSO7
N9 IS [nun
JS 15 SC
J0[39 “touo B[9PI] BUO9A
JeJ)SEd
inj non]
“O|PUIL “2DSD9
SIQUII|
TNȚ
gjetzes
2
"9HQIOA
PINPOANS IBTÂNȚOAS
9p
“INŢNAIEŢQE
2] uz
Byeziţex9ua5 xopuiizodaid
SULIOȚ
geJoue3 9xezrue31091
e
UIUIUUSI [NADEJQYy
VIȚUOUIO
“Je[nSurs
inpnAmus8
[N90[ mpnamus3
îeUI
3p
4]
“(140U4
UL
E
JOŢHIONBSUOO
“DSP PUBUIOI
UL POIZUTUUIȚO
eSIpryouz
g[eunuoUu
195 I9UNB|
UL
I$
JO[9ULOȚ
e]
JOȚBULOSUOD SUNIX9[
9sedozuoo
2p 1dnj "IOŢSUIȚNOSEUL
9]S9 "12
aje UJ
“aJenzed S[IIOȚEA
ejurpus? UAP “PUBUIOI
e
EJOB[JOI [NANop inŢnţoi
>
“o[eșuapra20
ud
"IM[NANEP
SHULHOdun
“97910U09
“OȚeULI
UPUIEI
Iei udosd
ULid ososg3o1 :JOȚBULUIUIAI
9s
IS
[ns950xd P3UNIXa[ "BOISEȚD
IEŢNSUIS 1j40tu
roțeA
sodnj paid
9S 10re E
15
SULi07
“adn15
SiiznŢuoa
BOIRIJOAZEP
BUPUIOI
UISHjeue
VXVINIS
EljLIedSIp “repnSuis
2- eoIHods
u PUI
ap
os “IePeSV
UJ
“BOIULULOI
E
e e-p[ YoUN
UIp “gjuoţaoxe
runsuas
e
B9UPUIOI PUNEI
“s9dny
Boso gânepe JOȚOULOSUOD
dn] zduj
UL
LIBOippouu
IS
ApeZNoe
Uiad purunidxo
INȚNARIUS8
uguio1 91ds
nuod
ATJBSOA
*2DS09 Uud UIP
ndn] 15
ŢNATEP-ANIUS
[erO9ds [nigurhu
“9OIIȚeUL
9S ud
'orousrpexed IQUIII 3juaursap gurrIdxo
"PUzIND "INȚNADEIQe
1dnj SP go SJIQUII
eoaeurjo9p
"Ve
BOUL
[e
puzonponul
uz 2dn]
>
“ounixoj
"BOISEJO
2p [OJ
IIDOTOIIOW sonpaa
“dn
:s-
15 PULIOŢ
Sfeţaao
aunds
JEHO e “njdurexo
ui e[ 15 2p
M4- (2509 2SD9
os
“B2H9U0I IHjON.IISUOO BIPUIUIȚO
Sp 709P
gueorgunp-OedIeo
aţeuoriizodoxd
I$
210]s99e
9S
Pune]
1$ torzițduurs
EZNPO IM u- oyeod
piPuLOr "OJUOAD9II
ap
In[ntuais!s
sp run)
E
Levu ejurpusy
:Ţezad N9
“PSP “op
1]
“BOISEJO
BAJESUOO
bULIOȚ
'D apouns 17
e undIS as
sumnu
9p “2p
2n
“erejndod
'p
S|SUŢNoSeUI
UIC] INȚNANEDOI
gIOŢAId
EA P-ŢI] [nroșnfe
op IS
“(2psp9)
91120
ej no
:10ŢRUIȚNISEUI
anqasoap eriedsip
giez 1gginţied UIIEI 10un
eritedsip
€ Une apinzeo
e
ȚNANULISqNS
9UIUUI
“odn].
15 po
E]
“orznJou00
n)
PUBUIOY
35
1
eoreulounIpzZ
tb]
“prepndod
pune] ADEUNUOU “BIeJOZI UNS
prove
ui 9S
orepndod 2spo
UIP '2714120)
MDSb)
ej
puboszad
du] ulud
u ud s1ds
“eJO7s99e
e u[ Teul “NpnAgeznoe
ur
E
gpeoneureis
'BOIUPUIOI
snp exenonaed
Yenyusooeau
pyruiţdns
:phpernd
99H9U1S
“H40duj
nquurţ
“snduj '9Ds02 n3urs
e
“us3 “2duj
“Tep 2so
9p
ne
e 1$
IS Jede
=) UL < SA 9 < NE-S “pie UI 1quuiț
Qns ap 7 N9 2-2
<
1$ 2p
SnQ27 -EU3p- "HQUUI|
equur|
BIRO
PUI psdpo2
2U04
“Î
SuzenuA "BULOSUOO
apoorpuode
pnbb
jndod
“(scuorţ “oreȚIGISe
$ VUDUIEȚEI,
“48
<
9ŢOIEȚOA inpnjegsgns
e
BIPIQEŢIQ 2421158409
SNUD42]24
E O afăun uy
“|IQeqoad
1E08p
“uidiosui
B09[JaI
"979 pzeozițeyejed
:9 U4H2P401j "4 "nugdsip
S < '[2
ED “d 101u
“SŢ1/ UI n9) UN
e
NS9uBuI0I [tr09dS SUIE
BIBI
guije|
uz
Dx09
9S Q103 *(SHU0DDIP=)
B|e90A
1]
J0]S90g
“(014427 :25ups “PSDUL
“(J1AD4Dd409
4- nuindun
ui ui
Syeorpipoui
<
BHEŢNOIE
2189]
'PQ424|
os UL) :SĂ JE
'292Q429Q
IO9P
BZBOULII
<
PUgnȚOAS
“BUIQIOA”
I9rjUSAi5jii “gyeuruu97ap
sp
1'2 =) UAP
< g[e
puenţoaa
jEDSed
I9PeOLIOd
“(7904
BOIULUOSUOO SHA409
eriiaede
gredsi
"(dup9.
sp 'PSDaU
<
39xX9[Ţaa
UI 3p
“Z40
=) saje
B)S9IE
E
VWUoA3p
SIp
esrev es
SIn5ups
rede
1S
UNUIOO 015427 PSOUPUIOI DI4XIJ
sp
VUrEeŢ
SNUODDII
“Țergej “Umu42Qj
“nf <
e
jiuoAap
gUPUIOI 3169
'31Q]D
(%2Q42Q
HUSASP
po zeuuun
[N[9ALU
PAD] pun
(af
29
Uf [opse
JEL
IZ]BAOIqE]
DSP]
DSUZU
< 55
Xipuaddy
ojeurm
17
J1QD4DĂM0) im[nyeajsQns
:0duuD2
NE
SIPQUILUIS
E] Uj Ne
19
Bui07
JOȚOIRILIȚE
osorpuode
ergo
inj < ep gs :S
“19412 4=5=% “ejozi
9[2)
“s
:EANROLII
'PUIDI
“D
73
BI2O
EZoIodI.
“oseoxounu
($H2Q]D) “(40MIDD
204124) SUIBIA3p
UI) JEIYO
'Pquit]
ap
4
_
pugă
IN
7
pugs.iauuoud
gyeoyep Sndu/p)
18)
ore
24DX0]
prdaţ 75
“011814
Jede
7
euros 9onueuosuoo
erjenis
SUIBIASP
“(S2AD
BJSRODV
prord < "U-
pOuI
9959
3
QUBUIOA
1,90
=) 9
SsnagJp
2
SULOSUOO
ad
Biieniis
UȚ 3p
<
PSŢUILUIP
X24424
=)
UL
suf“
9
bn5utţ apundaus
n8 jnigdsip eupuloi
'DoSpiu
2]
1ejuţ
:
ByeJspISuO2
<P1OnŢ
ui
“ujduosul
p
s-
“A Jeryo
72 ut INEOASP
i
UOu “grepndod
BADEOLI
“nb DD
15 <
AȚEULŢ
15
"(124434
IS e
5297 'PD15pQ 401N2pD rore :2ysf0% Sn]n20
u“(i 2
“OIPUIIN
“(109guuan
eo1$
BSUL
imj
VUBISOUI
“nod
q 4
oundnrs “(Je.nsqas
MuoAap
: =)
:N|duIoxe sad njduroxo
inj
Sna4JD,
< <
afajduiexa_ SU
7 "ae 9p
Sinqa% gutiţeu
DIțIXbu
e
:mpoye.nsqns
une]
BUBUIOI
ne
E erya,
pin
i).
“eorSoțopiouu
pyseo5e uiauriaI
[N[97
e
UlId S|BIeŢRAOIQeI SUȚUBUI tiinţoAs
9p) [3Indar)
paisod
u inj
ooueosuo)
NU
9p
DIIS2A
uj on
OOULOSUOD..
ur
epeSurre]
X2Q424
(3)
“(SNIŢU2DUIA=) 2nbumb 9S
:BoVeNIOUOS
.
nu
2igjunuoad jeuruuzoep
:STOE
1
'(51q21p=) eziţegețed
-Dep-O9eX) “erendod
BOIULUIOI
“qegoad
ASTUeuroI
ejuonjul
“Buguuoi nuanduun, ai
eaunijoe "2425p09
UD41P9 'duroo)
iiejou “(au0q 10Ţ9[ JeIsed runijea Sa100ţ8
în
3
ŢeIqe]
HU
uj
“pdo Jep
:8 SS
,
Ve
|
|
“
tivelor latină
V-a,
în română,
faţă”, latina
singular
seamă târzie.
singular
plural neutrul
mânule) “cânservă
plus,
>
evoluţiei desinenţe,
declinării transmise
(Appendix
declinarea
Declinările
flexionare, om-oameni
cu
a
sor(ă)-surori
şi a
crearea
important la și în şi
rom. ca
socrus
din clasică, Genurile.
în o
a
care gramaticile
a ci
effigies Numerele.
a
Declinarea
între
Extinderea
limbii: Declinările.
gen
şi
se şi
scamna
adăugat,
nurus:
IV-a, (lat. (lat. piural. trebuie timp,
V-a,
al
numite,
declinărilor
românei
şi a
V-a bună
Probi),
se
la
albaneză feminine
vechea
română
(lat.
com,
şi de În
alternanţelor
în
singularul
prin pentru
Se
Reorganizarea
a
nurus _ segmentului Româna
„imagine”,
nor(u) româna
devin care parte
la
timpuri.
la
desinenţei devenit
IV-a,
conservă
tradiţionale, exclusă
la
aseamănă Desinenţa
şi
aparțin
ger. IV-a neutrul
a
devenite latineşti. declinare sfârşit,
latina
soror-sorores).
deosebiri
obicei,
neînsufleţitelor.
continuă
i
homo-homines),
este
facia, dintre plural
lui
marcarea
la -uri însă
a glacies este scaune
restrânsă Tendinţa
în
pluralul
din
(noru-mea); Motive
în
declinarea
fonetice,
se
mamma-mammanae),
conservat
declinării
tendinţa
(lat.
de din singura
pare
a
singular
V-a, glacia,
contopesc tipuri „declinări”.
dunăreană
de feminine. tendinţa
şi Se
Î: motive extinde
organizat
influența
română
radical)
şi
română radical:
care
I: -ora) pluralului.
-ora
mână i-a, numeric
numai
„gheaţă”,
neutrelor. să-şi eliminării
semantice
număr limbă
(-u,
în [a de la
menţin
se În
socrus continuă
şi la la (de
oaspe-oaspeți
materia
care față, Din
substantivele unele
aibă prin
-us, ca dies: asigură,
toate fel
fapt din
soacră
şi
marchează
este
noră non care
materies
celelalte.
cele de tată-tătâni
cap-capete română
întărire
substratului romanică
zi,
Româna
a etc., ca
simplifică
justifică privesc urme neutrului
de
gheată.
şi în tot
substantivele
-i
sunt latină
socra
cinci (lat. clasele începutul
de a în
determinări
redată
acuz.-um):
V-a,
-a,
manus:
trecuseră
ale
modificare
şi şi
(lat.
noră.
înglobat
A (lat.
reţine se
s-a „material, tipuri devine
de română.
cu care
în
asemenea,
tendința Substantive
suplimentar
retăcute.
integrarea numărul
nu traco-dac,
a
chiar
la
declinarea
distincției
nurus
mânu
încă celorlalte
un se
Ca
cornu, -us:
manifestă
contopit supravieţuit
ca
câte
o hospes-hospites),
numai
semnul
masculine
în masculine
desinenţele
].
tatta-tattanae),
caput-capita),
non
din generală
lemn”, grup mai
interpretarea
radicalului
(rom.
prin
acer,
-uUS,
(de la II-a de de de în
care
___
la
dunăreană rărunchi).
-a, declinarea
felul
c. b.
genu), aparținând
se
diminutive
Se
Şi
substantive
şi Are adverbe
„Prin
de
mulț) acris, declinarea
pl.
declinarea
Latina
(rom.
a o foarte clasică: bonu, -urn,
de
diminutive
în lungul
şi să De folia Tendinţa
I: la
Comparaţia
*agere),
latinei
Probi, au de
manifestă
de la a I.
Pronumele
Adjectivul îmbogăţeştedeclinarea
se acre).
unde
forte urmare, cauliculus
de
renes), prună)
fi
numărului flexiune
română:
bona,
(rom.
însoțind
lin fristis populară (cu auris,
de
a
declinărilor
se productivă. (malum)
Multe
devenit,
rom. declinarea în
pl. a
mai
(rom. impus
redă
din Rom.
declinările
latina şi baze
trec
etc.
foaie),
m.f.,
bonus,
are unguis,
a latină,
a
devenite
întâmpină
boni, îmbogăţi Îl-a, din îmbogăţire
limbii
la
restrâns nume
categoria ghindă,
tot
necontenit
a
adjectivul *lenus
foarte) ager V-a
magis coliculus
persicum se
-a, 68
şi
triste
II-a
de
aparținând
tendinţa
mai
în
rezistentă cauze
V-a
de a
viridia
se bonae
(lat. a
dunăreană
specifică
şi
declinarea
române.
-urmn,
pentru
(rom. n.), (de încă
>
continuă,
de
fructe
a
declinările
termeni
din
frecvent cl. explică
recomandări
română la (rom.
diminutivele
pătrund IV-a
a la
declinarea
adjectivelor declinării
propriu-zis.
(rom. fonetice,
din
acre
IV-a
a de
ai
mai)
lenis).
devenit,
1 persica
la trec
Am
şi
declinări după
din
cauza păstrează
II-a.
superlativ.
prin
de bunu,
dezvolta
se caulis),
latină.
masculinelor
varză)
a la 1,
E
non genul
cu arătat
pentru
după
II-a genunchi,
La ureche,
III-a.
oricla, cum
şi
(rom. declinarea
paradigmei.
Această
*agilus
felul: menţin au
Am
se fel,
posibil
rezervată
patru acrum
bună, diferite)
În
frecvenţei neutru declinarea
mai
în
construcţii
I;
categoria
ungula
ca pl.
tristis sunt unghie.
(lat. (în
dispariția dezvoltă văzut
-us
I;
comparativ numai
forme tendință continuă
curechi, ca piersică) sus
şi
devin vedea
şi
tratate
de că glans,
română,
ridicate
încă cl. non buni, de că
latina femininelor
şi
analitice,
în câteva
ca Plurale
mai
-dis
genuculum adăugăm
din (tipul
agilis adjectivelor
primele
în latinei tristus
bune). consoanelor
ă
rinichi
*renunculus
declinarea
substantive
neutrelor
prunum
feminine cele
declinarea
substantive
multum
ar
clasică: română. feminine
că departe, în
I
latina adică urme
uzul bun) neutre devine
27
În trei
fi (în (de două
se în (şi a în > de -a
şi
„
15 + O
“(ps UIp ap IS un € n TEUU
O e SC
44D 9p “UDop
*(04J09U]
7s0d-2p ““namuod
SoJe jnxoynfe
BBUIPIO
IS
vunţupnb-ut
9ŢHjONIJSU0o
(242J04) bounduri
"9JUZANO ESPSA
<)
njizodead
no IEI
<) no
7ep3o5ăd
[i
sjiijonIjsuoo
“UrOI)
"NŢOABeŢge
(D142
<) <) “(n4zuip gțe18u95 EA
“NANSU
2724
“(uud [njoa E9UIpIo
15 S|OȚUSŢEATOS
SSIUISUBII
“(dodo
P404-2p
“(UIM9D
sp
SIJUIP
“HUNIXAI
3S
UULIdXA
e7S90e
15
aţeiqioApe
104
<)
“(21UTDUJ
9jUsuIS9p
oapur-42d
eyjoAzap “ein8ai
nd sndiu! <) “(2924p02p
zede
Uno epoa
[S
e
atp-bun-ap
<)
1QN-DAȚU09-U
307
eaIeaio
JOJLeȚaI
9s
9p
e SP
*(V19D
JOŢIIA
“(pj u-42d
dn] injnaneznoe
Und 9d
<)
POIIGEIS
<)
Un-nUj
NE
“ojojuouisep
|
sp “219 asnduroo
ui no “apenzeo
8P [NADIUIȚUI
PO
adoud-pb
<) <) [e 91Q10A
gjuoursap [N00j
AIE
IS iozexy
BUițej
lea
“(oupdap
“pueoreunp 2140-QD-uU1
“(oapump BIn7e5a|
“(pupd
X14-pD
SP
J9I0U00
oxepndod
Snp
+ 9|99 OPOU-UmMI92
JOJBULIOŢ
UI
“(DUnoAu pb-ovy! pinb-iaţoa-2p
I9UIEI “NŢnAnep
E
“ULIgUOpIOqNs
Y1odv urad
<)
JUBAD9)J
<)
INȚNAOUNȚUOD
<) Ul
aseoraunu
104
J0țojusursep
OŢe)LIeȚO
2ruedsip
"(2p
UIp FELU SUIPIO
2ure aJeuIy
1U2I9HIPul
<) <)
“(1D0UNŢD
Juns
<) 9 “EZEI
rounej "UIOL
:(0109p
BIRUIIIĂXS
(190
Țe
421u2-2p BjULPuoy
PIILIEOE
Hed
“(B7up2 ui Jede
24pd-2p “(24dsap
[aj J99EI2O
SIEU
no
O
[E
e UI
pb-ouovd “(1sop
pouu
(7n O <) “1910
<)
21p-20uy
erjoun(uo [nooj
“n[nAmua$
N0
IS 1sod-po “EZBII
BOIȚAXO
7590 IeUi
D
191e
<)
iieundiuoo
“(up
<) <)
JOjoueosiroo
pop
gţezeuas
uiD
89
'ponb
USHOUI
“pejndod “7p92p
UiDun-A2d-u
ap
Un
O &Nurti00
Bjenizeo
JO[)ULANO
Uj
<) o
"BOTULOŢEQ
9S 220UNI3-PD NO BHNOOȚUL
“(10dbu “(279
PUIULIAISP
ÎI) UIOUIOI
“(pub/b D07ţi-tu4n292
12dns-ap
ns-ap upoţeuruou
nep ațioțea
<)
299H4-pb
e
929
D “pmb) “erjizodaid ut-ap
<)
INȚNIUBANO
ao
NQISAPY
<) 3
“pnAmounluo)
unei
PugUUOI
09 VUSASP
IQUIII
Țnapedoid
a[runiinso”Ţ ȚELADOȚOO
gijuedsig POUNIXAII
“pejndod
E Urid
15
tiurpusL
8199]
exenus
:U7
]
“(IDADpul
uj [e
“(oipuud
“(P4dusD
“(pdnp
"o
ŢNADIUIŢUI
srounfuoo
E <)„SD10f-pp.
umiupnb-ap
“(psp
1s0d-po-ui :iounluos
"Upou4
“otizodeid
Joțirjizodasd
JOŢ9ȚULANO
puzxa-42d
HUTIX9I
SOHȚeue SIŢEŢAȚAD 2uj-2998
'2429Q04 24/1292
[equnj “9redap... SUIpio
une
<)
JOEXO
uz 9p 9p ai 21]
—
15 2S- Je Ja p* NO
9
21D-
“C0]) BOU
"UIOI)
9129
“S149S
ȚeIUL) “OXIȚNS BJECEO
(ID)
IS
9[9QI2A
ps
'aisasod
UI
BUULICXO
2751-2298
Ut
BADONpOId
2399 ințnpeyied
24270d
"9IISOU
JOŢSUINUOAĂ
“2151
"|
24404
gepndod gpoţexed
ŢeuosI9d :(Anoe
“UNS UD
7X1P
8p
242p1P
&jONHSU0)
1, ap
Bseogqns
UIP odoouz 24281/ “n[n329y18d
=
7A/
“JO9FI9d
SUNYX9II OfOQUIV
:9|CUIIS
LIQUII
:0IZIE
TIPUL
Per“
— „OSEIOJUL*
Inge SUTASP
O
injnAnounfuoo
Snbpnb]
(10)
“2552
“(AD “(3pu09sqo
3p eruede
pe
BALISP Wndi49s
SP
SUINUoId "AZIN
9f20)
arounr 191.107SI
2292
uz Uz J0[9ULIOI
24apub
'EZOOG
(719p/
15 14044
E “UNS
'.Jepngj
SSe[o “periur
BUBOIRUNP
gzeoInIuoa
gAISed
"BUBUIOJ
BIPOJEA
2412n7
2p NI ne-S
9p ase
277
“BOISEŢO
0952107
[e 02q0uy
peoneure
[O
'(2428n/)
sonpoad
aArsed 241p10 “njdursxo
2771
1Ses9oe —
|NSIN9
P* U uns“
ELI9S ned “eye
"UIOI) D0[
îmj „ROIA 95 PP
(0) "12| uzi)
|NILIȚIXNY
9s In Pume|
IOPESNCULOD
NO 241- ep 707
PUBEI
no ajo9
UL 2“ 24V244d0q
“INȚNABLOIPUL
9I9PUIxe
“e-[]] 1N20/
surror
aq
Ul ap
"BUBULIOI :(BAIRODUL
141p10
24227 “.JRPNEI :preSjna
:9AN9e UD
Uj
axeo șusuoduroo
oiei3oul E iune
27724
ur <
BOIZOȚEA
15
“(NSUȚ omesnluoo
no)
BISIXO0O
75402sQ0
*(242p49)
LOU "BAISEd
'eAlsed 02904
“(22007
Uj
ENUIIUOO
BoAe PIIES
“Rd
pueorgunp
18 e
'9xeuredop
“(IID) SIRUL
1SO
:24D21-
B-[] [nrdronred
erjeAoui
eunej un
"27 O PUULOI BIRO o 9S
9QI8A
SIPOJEA
e
JO[2QI0A
e“
JU9za1d UIn7di495
ese [Ndn
ep
UIISB59I
OIECE "UI0I) suouodap UE“
nu 249- „eond eZajeip
18 ap “ Uj
|NJUOZOIĂ
9HROJ
"(19812 uz “ezeapuisd
ouiAep
une] “E-AŢ ap Sp Sp
9
pueuodur
snd
e“ O
oxeo
EJ99E**
Jopigân[uoo 2N001 02qp1j
puepoduui
ui E Sejo
ŢeLIuL oudoad BOISEȚO
eo-
“SIZp
ap
“(o4apra)
IS <
rrodon
[
Ameorpur
ejovunuoid
op 0d HUSASp)
BI2O
gyedeo
POIEOŢEA
“BAIOE
dn A]
Anensuourap
“OAIEISUOLUIAP
— 1H-
[nsad01g S(.OSoIOȚUL
4Dd gZeozIueS081
“e-[I
8d gnop
POAP
PUIEI :02901
tnșeţe 2771-2222
“(DJ pzeonsgd
(I[) UL jnpouu
JE
eu E]
249- pZEAZIIRIOLIED sjenou
e
onpord
Țoj no
'(
'10SUNDsD
ÎNISA
[nIpeo eounixaj
25d7 3s99
no juszerd
e]
SUL10J
*
apgânfuoo
9[oQi3A
Jedsiq UL erjonIjSU0o
D9
gs 15
8120
[nJo98s
22)
1$ PI AJ) 1edy.
P
'DISP ȚOLI
9s 15 2Ş
Snpeai
up O uj
Ţnoorod
“npnApexaduui
ap
24apuodso.4
Spozezpuod
9$
ajeuosied “(a101uD9)
ui
euposiod
sunuoad
panezej BIS00e**
PULUSSUI
SRĂLIOA
Sunasp
“24/2704 doour* pyedeo [nduup
ISOŢOJ
2428n/ Xipns) „nui
"UIOI)
uns n5 gdnp
__
9129
ans
no oa 87
-
|
30 "dulce,
foarte,
//
spre),
adverbe
nic
fac
parte
/ /| |
sunt
comune
Dintre
nu
elementară
importantă,
vocabularului
În
aparenţă,
e
lunităţi,
atâtea
Elementele
asigură
cuvintele
referi
nevoile
stricte
a
vocabularului
redus
nuanțele
compuse
noi,
aveau
forme
gândirea
mobil
al
limbii
latinei
populare,
Procesul
absente
în
sursele
clasice;
comparaţia
Etimonurile
limbile
romanice,
influențate
de
în
comparaţie
operaţia
de
larul
de
origine Vocabularul
ordine
fixă
a mai
întemeiată
Prin
Maria,
şi:
dar
pe
pentru
tinde
să
dezvolte
în
de
regulă,
Pe
concretizarea. obiectul
cu
aie
că
oamenilor.
şi se
urmare,
şi
ar
şi
un
ieri, aceste
fondul
câte de trebuie
latina
fi
simple
ale
general
ales
reconstituire
prepoziţii
latin
cuvintelor.
timpuriu
toate s-au latină
Maria mai
au care
în
semantice
şi o
adjective clasică.
fost petrece regăsite mult
este simplificare,
din.
limbile
bază
actual, comunicării
popular,
eliminat
latina
poate interromanică
ales de a latina
de foarte
De
şi
lung,
în
mai
cu
îngrijește
strâns latină.
ilor D.
la
română
al
eniile dunărene coordonare,
dar
conjuncţii transmise secundare.
fondului
la
pentru
de
moştenite
balcanice libertatea
mic
cuvinte
o clasică
observa
populară
Dacoromâna
de
mâne, exemplu,
ele Se
romanice.
sursele
legat
a
şi
arhaismele care
semnificaţii
(a, lexicului
raportat
în
bază
colocviale.
S-a
şi că
nivelul
implică
lexical
se LEXICUL
pe
maina
de
(inclusiv
am se topicii
şi
restrângere
nou,
că, au dovedi
înțelege se
Din
și şi
reprezintă latinei
are
la
au
moştenite (albaneza,
celorlalte
ajuns,
română
ale identifică,
cu, din
plin,
fără Au
vorbit
utilizarea preferă
prin o
a în
apărut, Mama spune:
în vulgare
unitatea dialectele
în o
către, latina ordine
sunt pe
în
partea limbi reconstrucția
tare,
fond acestuia, greaca,
în
general, Mama
și
150.000 rezistat raportarea
de, română,
care
din legătură
specializarea
Maria
fixă,
oo
sintaxă
general,
(bun, cuvinte multe
schimb,
jur prepozițiilor
o
lexicală
de
romanice
la sinonimice
chiar
dunăreană
de o societate
cu acelor se limbile
sud-dunărene).
cu mai dar,
cală, nici,
aproape
prin cu determinată
cuvinte
ale
în 2.000
îngrijeşte
şi şi
compartimentul
cuvinte face
şi
comunicare
prepoziției
„sărăcire”
şi
numerale
panroma- care gramatica romanică.
totodată,
drept, seamă
cuvinte
latinei slave),
atragem vocabu-
pe simplă,
la
parte.
|
s-au
să, 500 mai
ale de se de Şi
care din In o pe
(v.
ele, arie.
latină
alb. ar. (lat.
kenge județ
limbă
că s-au De al Cele
speciale română fierbe, astăzi foarte
concluzii Această mncirgea, cuvinte (avea,
caracterul „dulap”,
conservat, formosus
romanice, locuitorii
cardinale,
urej
conventum),
în
Rosetti,
(cu
(Esunătoare),
In
limbile
limbilor
După Din nuiarcă,
sau
imperator), (lat.
Există
Există,
sp. păstrat: exemplu,
prin
500
fi,
>
împrumuturi
din sta,
și
importante
ILR, cum rustic
diverse:
până negastor,
sensul
alb.
Corespondentele
ospăț, rom.
p.
pronume
de
respective
romanice.
se
al
suoară numai importanţa
toate cuvinte
face,
în albaneză
horrire)
njerk&
canticum),
astăzi, cuvinte
oaie, vechi
aşterne, bineînţeles,
> altele ale
târzii diătie (part.
alb. albaneza,
poate
vieţii Numai
în
şi
unora
frumos,
mesteacăn,
plante, rom.
cuvintele
173-180). s-au
de
erau
din zonele putea,
din
română
în (cf. (lat.
un
care
şi
privitoare personale,
a
shtăpi
în
română
plăcintă, ferver).
vedea
latineşti
=subsuară), iapă, păstrate
şi
sp.
cerceta,
cuvânt,
alb.
şi
număr dezvoltat
economice
fost veni),
la sp.
suficiente
latina animale, Cătălina
cu comparație
de Aceste numai
pe
albaneză hermoso posesive,
plimba,
lor.
şi
mare
păstrate creştin,
alb.
(v.
yegua,
meshtekă
/reaptă,
occidentală
cuvintele
(lat. spaniolă
|.
uşurintă, cuvinte
arii
în în
civilizaţia
savantă, cu Se
sat, pentru
meserii, Vătăşescu,
de timpuriu adăpost.
s-au
moştenite
sociale
feri, (port.
(eventual
româna,
alb. (at. kuvend numai
urca, purcede, legăna,
concordanţe
passer
(în unele comun
Aceste
relative,
a
hospitium), cuvinte felurite
antică ager. păstrat
>
_latineşti
ferice,
unele
în
şi de
Jshat
viață vânăt. limbi
în
comunicarea
cel numai
ale
exemplu: aparțin
a mastichinus,
influenţată puroi. leşina,
ajutor. se
formoso),
rom.
astfel,
cuvinte
care
verbe
toate
popoarelor
(lat. ILR,
Vocabularul
Bucureşti, „adunare,
cazuri din
puţin lumii greacă),
păstrate
Jatineşti: română
de cu
la
împărat,
au
II,
vătăma, aproximativ
şi
socială, Imperiului explică pasăre,
fr. de lingură,
Plămând.-ierta,
cele
şi
câte acoperă
fervere
p.
această
balcanice,
pot
1997). alb. sfat” cântec,
latină
putred-sănătoare
numai
>
terminologii
veşted.
cantique,
100 portugheza)
şi
credinţe albaneză. Roman.
această origine greacă), 110-116).
dintre trage lânced,
singură
mbret
întăi. armă pajaro, familie. domenii multiple
31 uri, (at. alb.
aceea
la în
rom. limbi unitar
până
a
între
de
Up SN 9p < b-s NE
BUBUIOI
e
PUNE
DO
:01901
”
NHUSd
IS “PO , Ne-S
BOB9IS
2)S0
15DUD
PUN
2
NU 24282]
“qn EUL Ye ce
Uj
SIULANO
OIULUISS
DULIIPDA
“91eQI2Q
Xa/ubd
9IBO
pstOuIpo
SJBAJSSUOI
VOJSed
“OATSOIĂX9
TeUrULJ879p ETjBAJ9SQO
2 NO
“24NJSn4Q
"guoșyoyne
“UOŢoŢne "„I0QZ“*
UIP
9p BUIANO
BJS80V UZ
UL
IS “Oreie Ulp
Pueolgunp
“410
BUgUIOI
ABOBdsar YO9Țerp
D0[ “QUPQIN
“BȚeJUBpId00 SNNUI
VO
ap
“24DuD
SOVEALISP
|NYRALISP '$11524 TEUI ne
UI
JOŢUZEAUI “BZ3ULQIE
“
SHpiu J0UN
10|
“OȚIQEIOARŢSU
BUPUIOI
HUBASP
[99
[EULIOŢ
goued 0J04X2
ayuiAna EO “QUNRI
Un
JOJSŢULANO
UgANO
“DUIODUIL IEUI
E (QOINI
9
9pP
ejej
15 IS UId
“BonSnI
no “(Jensqns Punej *$0202
7g0
E OUNIE“
STEZIȚIAIO
AJUIAND
'9SIZ-nLIdOId
Uj |njdej
“Sny]D8
9J39
gjusruoAoad
ULId DO
ui "PIAQ
SJUIANO Un [NS4N2
BUPUIOI Porenune]
ajsun IS UIp UIp
N
unej
jpo 9[e 90[ "999
po OJOA
UŢ “(N]S
Bye :29 TIPUOO
PjeIA :sAejs “BIEISLUL
Up)
SnpnoSnul
jepoo [-npurnooțu
BUBULOI
3s
“DUMIDUI
D210]
UIP șIgdSIp WUSISOUI
Uz
e
“„OTUNŢ
E]
eoopi
U
0ODUN(4)4D
Vumej
1Seaode PUBIUOL
“(snosnu/
SUNUOUIS
nunduny SaUIe| "10[209ŢEIP
“PSAL“ 'PAnADĂ
UJ
|NUONOINe
SHSEIQI
rmpnusurio
QIN 0195
IUSUI9
oţoun
97B0d
pzubiq
“S1]
1$
1
'9JBUI
:8zeq “BAR]S)
Dddv] jUSSqe
9e.nsed
ap
“jensgns umniunadun
Uj punopd
S1Un/
Jepourode
-
ap 3S
[NpUo
SZANȚOAS
op ap
TUUI187
D170]
sp
JENUIȚUOO :snde 7SOŢ o129
gyejdoooe
"1eŢ) IOIU TEUU
D]]2124 PUBUIOI
*VU3pr290 “SAD 104
NN
AUBUIeJa
ȚN[SALU
LUO9A
jeul
UMIQNI,
"Que
up
“UDOD2IS2U4
jerspd Ne
“214n2ng
iinzațe
uip BOIJĂXA
'427Du4
anurp
ES 9759
UIp
U
tinyeje “UNUIJOUI
2]
EUBUIOI
“D42771]
JOŢSutAno
ne
O DS9Ue|
“IOȚIARŢS
“8Ul98A
IS
O|OUNLUOUIS
ȚI7I0S
*
enţeud ŢNYEATIOP
BULUIO 9S
sulS.0 inţ singe
ne-s
“e"S
je uț
XIPD4 9Ţ9jUonIJuJ
1]Sourej
Țensed
SP UL
a[lINuIOIpi
“247uza jensgd HUrANO
'$po
“Țar
*
427Dd
'D27D04Q
rinypsqns
BILOIIIOA
ISO
jep
gutergunp
ap
pyeziueuoi
90|
IOUPUIOL
'R[EVUOPII00
DINIP“
E
e
prjenuis jeajsed PAIUSA
î
“unipnv8 “mzeo PIOeC EUIAN2
]s09e OIS9 zpdspoa
“oreurin ojinsejajur
ne-s
Uj “ordps
UL INŢ
'opndoo
1]
purunuap Beouus“ 9juosge
'2p4ps J0)NUI
e
427u24
2724 Dia BoIpe
*
no
sn2sv2
[erozsed
15 no ppnoid
Up UŢ BSUL
oe
* Li
ne-s
“2dupd BPOC
15 uud “Dra 9p
1$
“uoouf)
pnou BIEOUI“
x1d
u
zijejndod SNA
pupd
uj
“ŢeyiA
uj NN Sero“
PIUZUIOI
mnfeqturi
UI
“duuni2s
9[o$e10
puiduiguţ “LIOnause Inpnoeuoo
jiuSoquu reur
nfequij “ensgns njduroxa
2991upd
șenţaud “4/95
“n[ndioo
“er utoepeI*
“porseţo Snduut
SSILUSURII
POINOOȚUL
|nrguunu
4r174Diu pyseooe
“Sn4po
ppouI [Nzea qnae urind
Je
DIŢIA
od Ui 3p po urp 1712
“4N242du48
BO
9Joun
Uz
9|99]e
UȚ
JIUSASP
J2P) T2p)
“(2477425
EP) JEp)
BUNE|
[OȚOAIU
IS
9189
ISe[80e “Snnba
“Q[e
[nsuss
'ouvăpd
e]
IS
ejode
BISe20y
ZEI
“d
odeoude
ANe[S1
| NU
IRU AIBJS
O
"203p
17
10]89
13
BS
15
UIP 1S0J
e
up
PIZNȚDUOO
“10U 2Purzul
ADUDI
E] “4 “opbuna “AI 9159
T2UI șenjoid
PUMSUL
"1 91Uj
“ASgS [ndnI5
9UINUOUIS
e“ "ds
E)SrXo nu
*(72/
IĂPOLȚHUUIAS
„JOŢȚNS“
“BOIUBUIOI
as 4) up NO
:0UD11S149
99Np
"UIOI
'oueroduui
NIZUINN
90d9
JOȚIqUuI|
199.9 jruoAap)
“01pu809 eSeonuţ
pugo
JP>
< O
Erjdooxe 1900514
"17
"B|E)Uapr200
i
SUNOOȚUL
"91
DUHUL
“ds “ousIgunp
242PU2Ţul
“9197Nd“
LIBOIȚIPOUI IQUII| puguloI
“UI01 e 2]
7juu7S “upâpd 7] reur
UN-IUj urp
sn72/
IS no
JEJOAZSP
"EUgULoI
“nruoțru Zn
3p
BUBUIOI
1$
“oxonf
uz
“4217342 24DU8ISUL
gpenoe
“(428U24
ojoun ]S07
Uj
SșJnui
PUII 29
ud
“N|ĂUSX9
19UŢej
"999 nzdsrp
“(SUaS "UIOI
MJ9ŢNS "Urox
27N74pA
UL Ne
*,B3eojueuu
Urp
"17 BJOSIOId
nos 1S0Ţ ne
eo
15
uoAap HjeAI9SQO
eul “naf
< "17
<, e
“B9ULUIOIUEĂ
1999P “1Duuin>
aurunugure erjenyis
mynturad "SZNEO
BHSPOU
SC “(2449
șţe
"VIOI
Ne
"BORIEULOI
0JJDqD9
"17 INȚNoIX9[
9sasdr
E 2p
1; ajun
SUIANO
9|99
*291d504/
no 2411U25
Ip) 8p
“repese 2S 42nd)
e]
INŢnyes
BIRO
OIEYIE
"17 Uj 'dS "UI01 EASIpO
9SIBAIP
Up po
“ounjoea
e seo
gurţd
*20f"U10ă
9987
“17 PUOZ
“Beyuaprodo
<
PUBUIOI
e
10pb42dut2 SHIA1A AȚUIANO
IEUU
Sp
“OpJDav>
95 “igisod UIp up
<
9159
“(212pua]ul
EJEAJ9SUOO
22780199
"'CUI09) eAJ9sqo
UIP UIouljsI
POIEZIIAOEIEO
UȚ
IS
0undo[“
:D817uD2 “ejyns „PNI“
9 9p
JOŢEȚUSPUOdS8109
'ds ee
"NI "IO
“(012427
"(927424 BSUL
e“
[eo
* „BRA“ :AES9U nSourej-o9urAn9
eoreiodei q “BSUISIA
:5ep-092n
p1do2
“N 1507
pyuaoai IZ]St
ud
opeod
<
POIEAJBSUO-) 8[OUIANO
9[9[099s "BOLUPUIOI
“A
e
gugoIgUNp
“ppaatp9
“o1v3ŢnA snjjpqv>
91
ti
Snipu802
snuv3od
no
2407
[e
BISIX NUaJ
sn20f
go
*2407042duut
9[99
'42U8125U2
5$
“21pu2rua
sp 3p
“0914pup9 NI93L.0
no "17 equn|
"SAIJRUUINOIde
*24PU2] "(57452
“n424 urp oyuoisrxoul
18
24PO1pulA
giuajgoad [nye.nsqns
snsqns
PUgUIOI "PULUIOI
“nedsip
“Inzeo I9ue| Aepun
PUe] 3e99p
"1DUN n.nuad
Sos (n'$ 007
"n “N “1] “13 'I] "1 eo mm[ un 200
sp [43
34 De
pulpă, nară, inimă,
dinte, dial., numai
de lua şi ia
sensul
a latin
,
(şi cere soț”
însura,
fiastru latină,
păstrate
mghie,
socrus,
cusurin cumnat, evoluţie
corpului spinare, venit aromână,
baze
în
posesive),
fecior
restrângere
de de
2. în soţie” tătâne),
1. LOMUL
şi
om,
remarcat Cu nas, cap, de în v.
„fiu
..mamelă”.
falcă, barbă,
grupate
din
pumn, limbă,
latine, soţie”,
dr.
socra).
Prezentăm
geamăn,
sunt, ureche, splină, Părţile (lat. provin „soț”,
cuvinte
. rom.,
duş
de
cuscru, Familia,
Terminologia continuă.
română
că
contact.
foarte tânăr,
ochi, carne, nuiarcă latină
faţă,
văr
adoptat”
pe
maţ, Lat. uxor
după băşică,
sens;
din bătrân aș s-au soacră, în meglenoromână
se
Se
sensul
os, mărita,
şi
rărunchi,
vintre, Mamma, sunt ginere,
„bătrân,
mărușă june,
se
şi
mătușă,
rână,
abstrageri
ar.),
la şi (şi
văduvă bunic”
a
excepţii,
din
o
semantice
(în
dacoromână,
pastoral;
din origine,
om”; lat.
fiu
măruntaie,
subsuoară,
muiere,
frunte,
parte
bucă
coadă, braţ, luiun format
rudeniei
soru,
(în (şi (frecvent
(cf.
istroromână.
din gură”
pântece,
a
văduv),
(şi
|.
| un observaţii
un
de Fischer,
în
V, picior,
fondul
iar
avea
însura
din nuntă,
dată Aşadar,
recunoaşte
care „om
foarte posesive), noră POp.),
fată,
tâmplă,
tener sufix vitreg. aromână),
rom, moţional
de
Sie
mână, rom.
în Consobrinus detaliu:
cu ordine,
aici, genumchi,
coastă,
„mână”
cu militar
limbile (şi ILR,
piele, nun,
din mărit un făt,
în soț,
II, tot
de
înseamnă
latina
nor,
de
sân, lexicul
în
denumesc om
rezistentă.
a
substrat părinte,
subst.posesiv),
Verus,.
rom.
a a
care
sânge, 110 de
origine gingie, clasică
(veteranus), este
(âță, cur, *nițial folosit La soață),
horu-mea,
părati
soacră
ro
îmbuca
com,
fraged”).
plămân,muşci
şi femeie, bătrân,N
râs fătar.
„ginere,
adăugat origine N
(a
căpătat fondul
surălegal, sensu frate,
omâna
SPâle,
umăr, | într-o
aleale
„a
atină,
tată
cu în
„a i, Şi | o cu
„a „a „a se
visa, dor lat. cu pe
intra, vrea, dor, fine. (lat. alb.
prinde, chema, suferi.
gras,
(lat. băga
se
la
semantic tremura,
scărpina, română. blandus sănătos, subala plisc”;
iesteca,
probabil,
provine „cosor”;
fugi”). horrescere,
spăla
deprinde
4. merda;
dhilce, 3. goje brânci,
în
Curge vindeca, scula zice.
la
gusta, înțelesul
închina, ajunge, burtă.
sufia,
„Asculta,
cu spatha)
de branca
pune, crede, pe
la
tunde, pentru
fel un
Sensul
are
scoate,
de
Acțiuni,
dor,
Dezmierda
săruta,
mira, Funcţii
„gură”. inițial, a gură,
ca
în
zăcea.
ține, purta, îneca, alerga,
horrire)
cap”;
Verbul
„linguşitor”, Toate
Suge,
ierta, durea,
prepoziţia vine
influenţei
gula cădea
a
din cugeta,
din însemna
muri, asuda,
ale
a
sensul „mână”.
nărav”,
alb.
e
noapte”,
scula, falce,
româna
procese,
la lat.
are,
sunt
sătul,
înalt,
ferice,
din Inimă
în mânca”,
a substratului. Fajcă
brânci,
în
în la
derivat înghiţi, descinde
s-a scălda,
merge, stări iniţial,
lat. orb,
cuvinte
uita,
„a
terminologia
veche
se flămând, bea,
supăra,
se subst.
faţa
la vb.
subțioară beregată”,
răposa, care
de păstrat ințelege, cunoaşte,
apuca, verb apare
păs, comp. din este,
umbla,
spune,
minţi.
lavare) sensul sete,
a vede
la
cufuri
învăţa”,
în lui foarte corpului.
Rost
şi
blând s-a
la
privitoare
e lat.
varianta
Surd, „spăla”,
păţi, foale
— e cu
în
bucată.
în Sta,
așeza, popular
„a rost
de
virium
urca,
răspunde,
învăţa,
curge, spăla din simţi, militară.
o format
îmbrânci;
la la
anima
număra
folosit
bun, provine
origine,
secundar,
moştenit. cu curăța
suspina, Acţiuni
română. importante. pieptene, „burtă”, evoluţie
strânge, om (lat.
locuţiunile
în
lacrimă,
aştepta, Înţelesul
aceeaşi sorbi,
etimologică ustura, lăuda,
cu pânză un
de o
„viciu,
„a
dormi, conforire,
Şi
cărunt,
„Suflet”,
ruga, înțelesul
Subsuoară
Învăţa citi”,
copilul
teme,
foame,
creat
la nou
Crişana,
a
înțelesul
striga,
plăcea, legăna,
origine.
cure
veghea,
lepăda,
dumica,
atinge,
experlavare). Blând
însuşiri
(gura
lat. cu
semantică
metaforă da „mână”
rupe,
de sing.
nărav”), spăimânta,
cufuri, prin
păstrat trist,
(lat. un
sui,
al
părea,
„durere”:
provine brânci,
(lat. lua,
brâncă
pânzei).
restrâns plânge, sens
şti,
sălta, freca, uri, falcă). (lat.
Numdăra
„a
provine
lui
e a
apropiere identică
Urt excremente”,
numai
*invitiare
are
dezmierda.
din
evoluat currere
trăi”, trece,
sări,
plimba, mâneca
fugi.
călca, de vedea,
strănata,
mânca,
„cioc,
35 geme, datorat,
„a râde, falcem
(lat. Spate cu folosit merge brâncă
A un
în din
de lat.
Gură
a
e AND
(JDS)
Uj "Ye[ 15 „AZ“
LE
"dod Jon
up
ÎIDU OIede “FEUr PULIO
ONU
1Z jubul “9LIQUIOID0“
274 UIp)
“ByeZIULUIOI
24ps
Hueuroi
S2p “dnj “DINU
“UNU NO
75150
'“up/
b
“(UInŢu2540) 142U14 “NI4DD 429
uns Ye)
“oMprade““
*
aţe “oujonppd
ud
'o4potpli
“(930991 “S21p S21p 'ad4ps
'21dpou “(2900
OUENURI 'Tt] 4DpuzuD2
BIB[NA
“N4SDăn/ PQJDU
“DADA “24001
nețeojdxo 24Pf2W4
'PAdDO
e
AIIRUI
/DUNAQ
SUOUI
„P407/
“10[ sp as SI4Du! 'UNS9Id 'Zanjs
|
oerjuese
'“un4d
e E|
141510
“uzul
„STIQUIA09P“
“9ul3uo
Je] '24DsDd
„or98]nuus
9p
:Brepndod
e] “Satp "SPA
4DPULAPD
7*
'291240Q
TUZADI
DPa4pun 2bunţ “9100
'doțd
ad
,S119095
“18141
8]
UN
IPUINU uip “ouinuop
9 'N0Q
'piapa
Ş
“(40uuDut)
SISUZUL
“oudej“
PoIQI0A 4Dinpf
'pdoi 'Pounpupa
“Țajia
PZADA
ZDZDiuut
“P21pul :199ubjd
PuiDAD
IZEISE '222Q42Q
“DU1ORAPu
'PQib1
ui SNILADUI
“ByJODaI”
omdo4
uns PILUUNP
“pub
“DOSarA
DPOAZAN
“asn3ne
pinul
“md
“D4ANQAD
“9puațeo
"ANȚNUUIOC “u402
'9244nd
[nos
gdnp
BINOAIO
DPUDUIDIIDS
ajiumusp jensed „ornr“ „JOȚmieurA
S21p “PAorul
pd
S75S2u/
up
“(SN4DUN4Q nugugdes *BOP9IS
'poruan/
* “nd
ej
“2JGDOUDZDIUL
“PUnŢD
vunţ“ VIP 'pdoupo
10] rnoţeo
(74 “(U4n442f) ne-s
Sst42uoa ENIZ
t[
107dn>
'np48
JEIS09 “DXRdOI* “10/47
juns snsn5y “4814 *
UIP
un
*
AC 'Poutumnp muri „onqurodas“
ŢO14D
E)
aţiiz3oq 'Q409 'quun40d “onphd
-dod 'PADADUILAC
"VE
[nAmuss
“40S7j.4pU4
iruedes aJ9|iZ “Solo “187
meu 'Salp AOIDISN
“7iADutl Jopun pqeqoud
jepoder)
USA tun “PODA
121 'ppuu8
“BOSPSUUIOP
* *,
Dau payssoy
PUIQID 'Q499 “905
"7
1sn8p
sp '€ '2.40d
SI40/
p 1D “Ulppd
e]
snuppua]po “SAH
“relas
"TOTUPAŢISULI
„BUQUISIOU
“oiiqulados*“
osaunusp “pivountuip
'(spaupuy
“(uinanv) epeoiod ŢNYEATISP aun10p4 “DIDQUDs
4nospu
ANII
uj
“(Du24D OUIRUL* 99uInN “auJoșul
„p$2479 'prun3a]
„ani“ pijosur 'pzunaf
'P4D02S
15
'Z40
2p
Uţ Op (119 * NLI9
21db]
“1D ou IS 2p
1pspd
IS 12])
Dup
IS "Ye[)
“Bere
e “Cup
OISOOE
“SUNU
Bulpd P]S99e) ÎDU4p2 [NQI9A
PO Palbid
'24D0S
d
PUBUIOI
31e
Jeuauuițe (SH2OPULA
1919“
Jo]sed
“242414 iosed DIUDUI
E
N79 BSeo PULID
dns
„IRI "SPA PŢ :J0[8uin59| anusd '20[
UJ
“(D2UIA
*SeI3
2 Uj 9P
“PSD RUPA
“UIU2S
PZUD4Q 'PANp]p>
ant PULIOSUI
DP) “(Heveung
BO
INVRALZIEZ
"7e]
ap
“jupuupd
p* “PS
"9P[)
“nyduiis
“21249
DIA 15 "Ie
'n0
"PUrDoz
DP “10u
SI2O ujepndod NHUSd
up 214
3
'PUunaQ
sețe
IEI “PSD! “ÎNdSO UIp Imjnuro
“e-Ţ]] “RIBUIED
PI9
N
ÎDUIA
“perjrur 3P “LINjOPIOA“
“8[DA
"1eţ)
jr
'DIdba4l
'24/9ipr.i '23utu
“(UUnutA '940S
1euu eougul
E “SHZDAIS
PASE) UsuLIa)
AND
'pipaiţă
[e
"Buiţe]
1sun [eJ9U93
1NOg9I (S7714
1fo42d
1$ "PDA
“(9ŢOIOIIȚ)
“Ula
“PANBUI] 'PZupsO *
a1PS1d “Dau
IUSIRUNP
2* “Ye “pno4
'Ppuil "1e| Un ŢETĂIUL
'Put/
“910po“
BOIRSNÎUOO
“euureosuț "1e[) „CISTU“
“42b șerpouur
'ouadod
"IUN 'DPUn UI5LI0
'pput] “PANU JOJojear2o Uza “D4unul
UD
t
JeţnSuIs
„DUINU ȚNUEUUII0)
“T99p prdrufiu
“ISnul
rerjeusunțe a[e9199 Dita PDA
9p “PUDIUD/ “UnD2S
'DULD 'utn/
9P “dou “QUUIPASUL
PUuzAD Sp
E“
HOLULUIOI
“7D47S
un
15
“2pdo4]
“Un “9759
'D4NUL4D]
DIȚUSEI
(Sn7on4f/
25 UIp “(uunISnuu
nb4
|nsaoArun
'PAnutIDIUl
“1DU4D2
'p4D9S
“out] 9359 rruunuap
NO
B4DUOU
D E] ȘIUIRU) “DI4n]
exdnse
“(un IN9g
“14840
no
'9.17SD2.42/
JOȚiedIe)
27) "Te
PZ/DA 'pzbi
“.99[np 'PUDADĂ
3793100
“ind P4DIS
(4/nasp9
7pu4p2
“Bia “apaA
SEO
1$
“94814
“SPD
PJUZIIEA
“J9IRI
steSnepe 'Ponzdpj
'24Dul urid
]17Dd
“94DS
1dnuf 'pzup4Q (SH74242 1Snp] HUPULOIODEP
“pupi
"7eŢ 8s
gțerou9s 9p “BOLOEP
'90/ “Qulmnjd
“Nino
ere 'PADĂ
15
'p14b0d
“04400 “12[)
IN]
JISOȚOŢ)
UIP “BIPULIN 'PI4DOd jepoi
“2puli0ul VĂNLYN
uuno
“Piurn20 *(3eISQNS
ZUDAd
up eoupui 127) “SOUIS0)
“pdb
aingqa "(es1d
9
PULZIȚI 'PdD20
“21db]) Pun]
BUO9A "UIAOIG
“249
“279402 Sp2 ZO “424/4229
a9pr
*(snaopupo
PUN 'pnojd
110
e gdn
BUIAOIĂ "PHD
psp2
'2]249d
'[
Ulid
10 e“
BOIEHUONUL
'Ş '9
“814012
“42p
Up UI
0
“S2S
“(anoajsap LIORnorIse
un
€[
oynouSe
2Ie9 “ayurAno DSSPoA0p
“gunuroo
PUBUIOI
'piunăoj “DiuloD]d '4924n2 "(pipa
4072 osul PUNUN
'o1Dojd
“p]Do
“PSDU4
'pipa>
„IO bone
29] SUA “1e[) 7druf 9959 “Dos
e] 3p Ul 9€
“
albină”), păstoritul
românilor hordeum),
elemente
pastura), dunăreni, României
colligere), „mascul”), importantă
ventulare),
cauticulus),
sunt este
de
Terminologia
latine. sunt
furcă mei mursă Terminologia
arie
zonele puţine
vier
o
porcilor,
ceară rimare).
poate
agricultura secera moştenită,
măcina
ceapă origine fagure bung,
(lat.
latini: substrat. pepo),
(intrat de de
(lat. din
Mai porcellus),
de
cunoscut
porc” face
de
(lat.
(lat. ara (lat. latină
(lat. în îndeletnicire
gorun, origine excepţii,
de
şi
era întâi,
(at.
transmisă
area) furca),
aratrum), ridiche
milium), elemente munte.
încă
o
Muncile
cera),
a
probabil,
(lat.
(at. românească îndulcită românească
latină,
(lat.
în origine
în
cepa), favulus, scroajă
sicilare), necastrat” Stejar. latină
etc. numele
machinari),
(at.
numele
alvina
în de Se
de
asemenea,
sapă cu numele
a
moară păstură
şi,
arare), secară latine
porcina), legătură
îndeletnicire
stupus,
câmpului
de la (lat.
jocurile
bază
îndeletnicirilor latină
la
masculus,
şi
Rezultă legumă adaugă
agricolă miere”
(at.
(lat. „Stup"” o (lat. întregime
cu a
diminutiv
treiera
daci,
radicula),
(at. din
creşterii
fel,
cerne
şi
cerealelor:
„hrana de din|
de semăna
legume:
la
pomilor
din
sappa), purcăreață
mola), verres), copii: traco-dace,
ai
uneltele renumiţi
strămoşilor
(lat. română
diminutiv
pentru acestea
varză
grâu hui populaţiei
această mulsa, terminologia,
animalelor,
_
ca
ciur legumen), (lat.
compusă de de-a latină: fructiferi
şi seceră
cernere
(at. numai (lat. favus),greacă: alvina
porcar
purcea
de
al
tribulare),
este copacilor,
seminare), apicultori. noştri. Ă numele
unde în
de
alium), poarca porc
mai
(at. „a lui
păstoritul.
(lat.
9)
Ovăz
viridia); Şranurtt),
cu orunoc „muscă sursa
sunt
pe
ia
special
din
ii
musa). (iat.
cribrum),
E mas, (at. | mai
separa
sicilis),
culege (lat. curechi albine concluzia
(lat. a
seamă
de cea
redate
Terminolo- romanicilor porcarius), bogată, din ales
porceila), observaţie
strămoşii porcus), substrat: teritoriul
mazăre „trunchi îi
porca), |
piucute lens), mel, maris oilor,
NR
mare
ele
"arătat mai
se din de a (lat. (lat.
slavă.
(at. (lat. (lat. lată
ZA
greacă adică
aparține, moştenit coase
românesc.
universul
a Pascha), „religie, propriu Roman.
toarce
credinlă, termeni
fiind secolului
o
altarium), asemenea,
dovedeşte
dacoromanicilor
reflectă
în greacă,
înclina”). (menţinerea
*rasculare),
din
organizare
deja, furca),
(lat.
în
frecvenţă sanctus),
(lat. parte
importante cannula), giomus,
cu refractar
sensuri
Sunt
Considerat
în prin
commendare),
boteza
al care Industria
fir
Christus;
=
preot
a
Terminologia
concluzie, Cuvântul
sunt
a
elementar
multe ebraică,
Unele credință”;
din
în
la
scriptură)
română
puţine spaț
pe
şi,
consuere),
înger grupului creștinarea
miţă
IV-lea, torquere),
(lat.
-
cuvinte
din
moştenirea
filieră
(lat. (lat. de noua denumesc
*glemus),
al se
figurate),
mai care serviciului
prin
dintre
(at. termenii casnică
circulaţie.
cuvinte
păcat
(lat. au paganus creştin (lat.
sti
le
acoperă filum),
cu excepţii,
unei poate origine creştină
îș
credere,
religie;
tort
o
târziu, slavonă. depăna
ce din
perspectiva
aceste (lat. baptizare),
evoluat
timpurie este
presbyterum), spatium),
fus
creştinismul
vor netrecut
divin materiile
dau mare
intermediul angelus),
provine
*agnicius),
(lat. (lat.
referitori
fi lex
ca presupune
aprecia este,
populaţii „locuitor
(lat.
a
formele
latină:
a (at.
română,
ca
cuvinte
peccatum),
la la
în păr, de
credentia,
naştere așa-numitului
unei pătrund
dat din tortus),
că al şi)
urmare
de
cumineca
dispărut
complementară
au
este
termeni
în devine
fussus),
la
populaţiei
a
rustice depannare),
traducerii
în (lat.
Dumnezeu biserică
esență, de
o de lexicul prelucrat;
intrat satului” urzi (lat. prelucrarea
în
comunicarea
semantici închina
sprijinită
christianus, nod
civilizaţie
(at. cu română
fond scriptura
mulţime
sensuri influențelor
constituit română
în draco
(at.
religie de (lat. fuscel
lege, (pagus)
cu
lânii:
agriculturii
latină dacoromane.
mai (lat.
(în
semnificaţie origine
de din
(foarte
principal
agricolă generale, verbală.
comminicare),
o ordiri), (lat.
a
oficială nodus),
de
Domine
„balaur”), basilica),
caier
străine, sfinte. din inclinare
raportarea
cânepă,
țese
şi
Acest dunărene,
latină.
târziu,
derivate
multe
al şi Aşa ejementele
română:
însemnând,
devenit
evoluție
în La latină,
se
fusticellus),
*folliolus),
(lat.
(lat.
în de
greacă,
„a Deus),
la în, pot
şi
rusticizare creştină. răşchia
Paşte altar
vocabularul cum aşa
Elementele
vocabular pastorală,
lexicului ceea păstoritului.
cumânda
au dintre special
regulă iar apleca,
crede, inițial,
păgân, numele
fonetică
Imperiul
începutul
adăuga texere),
caiulus),
39
canură
cele cum
o a
am
în (lat. sânt (lat.
De ce (at.
ghem furcă
42) 10 IEI 2] J0| 9d 2p 1$ 15 Ui NO O 1$ O 2 nu “Je[
95 IL
e
JUnS
UIp “ppis
pued
eQUUI
]S0J “BUBUIOI
-23[nQ &19 9p NU
3215
I$
A|I10H19)
MULULIAAP UPUIO RO
pp
[NOBIS9SUIV AȚIIIQ9SORC
15
equuij poeais gpezeu
E
SOISIŢAI
i0jI/aje
IUIPUNP-Pns BIJOAZ3P
|eIuL “SONIPOȚEE
BIEȚILUISE
Un “IZEISe “IZB)SE
9
Urp BISEODE
“JOZIUILUIOI
BISSEJOOUL
|
1002129
-2 piqeqoxd
E 9p Bou
IUNS0O
9$S
“|
|NLIOdUIȚ 8uIp
BZE3810
autin ISOL ZIPOIDOQIES
alizod
1nj
SJEZIAE]S
"NPIBI,
jnjspou |NIDIAIBS
BARIS
'91EHTUN
E
OSBUPCEIS
NE
SP
TUgUrOI PUDA
“QUBUIOI
UE
uj
'0DJ02
“JeZIULUIOI
IO|NSUIUAg
BIV3|Nq
siog 219
pyeziueuroa
SONULUOSUOO
UL
i$
91910985)
[ di
AEO
JSOŢ
O
BSiEZIPOI
Uj
!
OIEO 2y218p/su09
qns (BOIUPOȚEEI :-4-
1$
PUPA,
BP
JOȚAUSLUA|A
NE UN BIBO
S[E
BIRIUONIŢUI
E] NUBUIOI
B[erOIO
SP Jenuaooe
BI3ȚNQ
[Ops BAEJS
OUĂ
IS uesnq
8d
9 Ul
INCEOUȚ
TBUEOSUOO SUTASP
a[lIndni3 “Or0an) ejepndod
"BUNE PQUII
p
IO|NSUIUAI
EOIJĂXS :SIBAUL B01IS8A AȚINĂNII
1INŢgȚe
'10pue3[nqo70.
gzeoun$01o
:(u$oouasIQ
BO 'DUIBIA 30N9U07 PUDIG
P[
15
ARUL EL103SI
DU
I3|NSUIUIAJ
UIP
ie-S ]SOŢ
Uleeu
BZESZIURSIO
VEZIOAIĂ
EQUUIȚ
9ŢSţuotueţe OCE
JEHOAZOP BAR]S
“EOE9IS
IARIS BIPOI BO NEIE
as
1S07
[SA eretuaN BI|NUI 159]
E
:AUWEŢ
Id
:9unur02
*(24D05
“ea|-I[AX
B0Ipns
Un nus ARIS
e
3151[81
al e
P9I3ONPONUL
ațauunu
E1S39
Bed
DIȚEDOAIAIUI
10[iiIgo
Sp
POSOȚOŢ
2]
E-S POLUL meâinq SS
SŢOIULAND
<
pa
SŢIWOBA
OS8I99N0
[saoa01d
2707
[e 9S
AINQBIL PRISIZOI
[NISBA-pPIOU
“9UI3L10
eIeSng enou
O[EUOIPIISUL
gpun.ned
|njoy ajiseurp "NIZIEI
I9UgUrOI
a|runI3a1 919 9S OSOIZII
EȚEVUEUIEȚA
SP auețiodui "DUBAOȚS
442105
E
I9SeUIL
19
Hnynunaduui
“(27521
UL
2]
ajaun
“98 ea1aonpen
BOIPe
RŢOLUIS
UŢ
[njo%8s
pupa
IS ps
EIORCI
“PIOSPUNSOIO
"no UIp
9ui)
"BOSEOQIES
3IBO
uz
PIPOID-OQIZS
ngun PSILȚIUUISE
UNS UŢ
“8psV,
no APS
-[-
"BOSEBULIOP
ep UIP
țuns
dooul
PO
DO
15 eids
“gupuroa
“toj-AJ
4
Uli) IJOoA
un POIBUNdISIUI
ayeszodsip
E] NE-S
[2
[npns OS aorulojnd IeUoipLiaui
DrDo490q4ps BIPULOI" :(2499
omurAno ESPUI
BIUZIUBUIOI
(puDaij
P
gunsaduui BqUuI]
H44Vă/ng
9d
sejunuoud
[E
'dua09)
uţ
SŢIQUUIŢ
Snp py
BOLI9SIQ
HQ4DS
gugq puzO. “euoioe
9PO
Ieui
<
'10jriespnqoyoid
9120
15
404) uj :OJEZIULUIOI
eoeuig.s9p
1507
£ no ELIBBVUBO
[Fj6858,
UL By2o100Q1ts
erg5nq
sund
[NJ0295 Ul “e AŞ Bquiij
18
SUIAOP
Piri
SulAsp
oe5ai SIUID STUDO
V ne BO ui i
auds
e] 3p pisi UI
Ud
Ei, Zi
“uiy
Țe O
9957 -IABS
AOC D1U]9
HJAŢNS DINUIP
-Lnod
|nuSaers
IS
BPEAOD
-ugised "TUPUIOI
219 SNPONUL
gugd
[NORIUOO
"[
SIUSUEIĂ
agys
“BIUSȚUNȚA]
|NȚO98S
SUHĂȚNUI
NOBUBĂBIS
ANIDHA e3-SI« NU
P-9|
SUOIJOINE
PIB)“
2] BI[? 9P
"UIRUNC
POIEIA 2auns
N097) PUBUIOI
a1ds B-S
“pou
BISBaE
ȚNORIUOD
O
9 je
AĂ00IIp INȚNOAISBUIE
O 91720
JgONNUL
PUBUIOL
uj uns “BAOPIOJA|
2] "(1jz]20
D7U74DJO$
IAŢS BAZIS
TȚEȚIUUIISE
89 ajoun 9II]SOI
|hpns “areutn
ei
*QIgs Linjno JOȚLININUINIĂUII
IS
IEUIULIOISP
359 BUBA
3P
ATENTI
&|
9129
'(724D124/9$
PURO
ul sp Ops
9UISI.I0 |NRJNZAI
eAapo
“19pO ULid urid
15
“SjUSNIȚUL
19Un
urid
7ejunuoid
9d E
PSLUSIA
ISOIOUINU
AP[S
TOdE
e
VAV'IS “1e5ng* SEO0Id
BHUINUSP
doing
IS *pns
389
9p Oe
09
“BONUIPOJR
BPROLI9C PARIS
erueu90) “(nizIgp NO 97S9 POUL
BOIUSA
odaour ne
9
9|SiuanIȚuI NDPU2S:
Jeop “SHAD]S
PĂUSISIX9
191S20e Un
IEUI
epnisiA
axds
[npJ0u
(oo 9ANEUOI
NO ]SOŢ
UL
nqs9- 18
nDH/0$
E] eul "BUPUIOI
29 JOȚIAZȚS
HARŢS
1599
'7 N2
gutorgunp-piou
e] e]
NPIO
-
LOYVLNOD
VLNANTANI
SIUIp
EȚNSUIUAd
asesugsai
BOSOUBUIOI
BUNEI '124/2S 199P
BIOECI
rouguroi
20 boIeIep
I9UBLUOI
-pi6u einsny
BUpsAop PQRQOIC
39e UIP '1S01
gugd MĂȚY
009); NIBUNC
:(gAe[s
UL PULOȚ
|
“S]SOUPUIOI
EJUSUILIEI
[e E
[IUPUIOI
'P124p99 “B9|-I[IA
UIp “eu.
BOIEȚIUIISY
9
ESUOBA
SARȚS
os zidiise
9p
NI
BOiUIoINd
BIPOI Snpoad PUrALId
EIEI JIUBASP
BROZ
“eeSun
Qns zruruodo
“OUIBIASP SUNUIOD
reSu) sursro
[NPIOU BD
BSIEASI Ul
Ul
JOUN JeSUNISpuj
L
PUBIZAUI
BIO
reur
UȚ) “POI-IA
s0r5oțoauue
ȚR-ESI-Ţ]A
NEJJe
JOȚONUSUIOIA
E]
ap TEL NINO
ode
puguloi
zidurgo
'9HieZIȚIALO
8JS9P3A0P
VNYWOU 9S 1244940752
IARŢS
I9UPUIOI
SP “10Ţ
15
p9O
"SUO8A
95
goNIeg
[e [2
"uganq ejuoniuţ BA89
LAZIŞ
99doy
15 POUUNDOA
P
ud Ui
IIARIS
a]sg 3d91p
„FOIOTUEUU“
9p
„erieipduu“*)
9P)
eInyerououou
HugulOI 89
A
'ABIS-OUgUIOI
PIOdo
“2330190 Juougtu9d POIPILUISY
oțnyedgs
INȚnȚodes
IOpeorod ENUIIUIOO
9[ajoo9s “POI-ȚIȚX
EoIeA, ruguioi |nprou
“ySoA
ouimnu
3s-"p Bqui]
„O[ Palo IAI9S
Ur ȚIA OL
ȘĂ
72 cu s,
sută, după veche texte nilor prin (sau
limbii
latin:
târziu. limba bulgar
clopot, aparțin slavilor “franceză.
(comp.
lat.
biserica utilizată
nevastă,
populare bizantin, greceşti. canonice
acesteia,
redactate influenţa
a
glagolitic,
„remaniată “reprezentată urmate
"De cu
palatalizează:
un care “Prin
tibi
în în
topi, slavă contactul grădină,
cu
coajă, Cuvintele
Aceste
nu
literară vorbit
din
în slavii
Influenţa
superstrat)
române.
Morfologia
> slavă
lat.
în
nevoie,
apar
stratului
Textele
de
obicei,
ţie,
criteriu masa de.j'nu
ortodoxă
alfabet
în în
denumire
trup, cunoscute
a
urmare,
s-au limba
a coasă,
de
copii la biserică,
direct slavă
al Ca
iat.
clăti,
se
oculus
clacă,
se
secolele
diferite
care este,
plăti, vechi
creat secolul
bisericească)
redacţiile noi toate
Zmeu. păstrat traduse slavă.
atât
în limbii dico silă introduc
târzii slavă
mai
s-a
în >
determinat
al al
origine
de
cronologic.
s-au
colac, dintre
(cărţi > (cu
plug, de
decât
de redactări
şi târzii
de exercitat influențele
general, dzic,
în oclu,
dacoromânei
slavă
reprezintă Metodiu
tradus IX-lea
IX-lea-al de administraţie,
b. transformă
în
starea influenţă
prag,
ale
a 2; română
Cele Metodiu populaţii.
zic,
pe
elemente conservarea
religioase,
ochiu,
din în românească
slavonă,
limba pe clipi,
copii pe de lat.
în
locale”.
goni,
şi
cât care pătrunse
denumirea veziiii cale vechi, nu neatinsă
în
pungă,
jurul
7,
slavona
două
lat.
asemănător
XI-lea,
baza sic lui
şi slave.
se
cu
greceşte
şi
slavă
de > dz,
grupurile
clopot,
ţ,
atribuită cronici,
cul/ză
d, şca cl,
Chiril,
grădină,
pe (cf.
Slăve. bilingvism,
căi: participă
e
Convieţuirea
rană,
şi).
Vechea aceasta
glacies
află care dată cu
scrierii
are
a.
aproape
iată pe s
cancelariile
glas,
Ea influenta
aromânei:
fii
Salonicului.
caie
a şi
textele
la dată
pe la în în gi. >
scump,
Rosetti,
ai are
slavei slavă este
limbii A
este
în documente
la
două cale
(cărturărească),
elementul
orală unciale
de
hrăni, câteva încheiat
Nici gleznă,
unui bază poziţie glaţă,
blid, procesul
slavă.
cuvintele
ILR, limba
sită, se (sau
aspectului îndelungată
(cu
considerată
dialectul
izvor, cu
p.
înalt
brazdă, pot în
Ara
populară,
de inoale;
gioată,
de
cuvinte vechea consoanele
slab,
în
gheaţă).
un reemer
diverse)
din
a
germanic
slava
textelor
274). slavă
jale,
ani majuscule)
paleoslavă, Slavona
asimilarea
geneză
demnitar alfabetul vorbit'al
7,
clasifica Primele
aromân adstrar
sloată, cleşte, textele comp. fondul glumă
dialect
fiind româ- orală,
jar, slave slavă
Piin
mai din
d,
sunt
este din
e a
o
:
|
Zmeu,
pilă, „+
topor,
Ă
în unul
păstrăv, livadă,
doibii
l. î 3
limbile cloți?). turilor
prăpastie, grădină, vrednic, pribeag, gânga»,
contact
d.e. b, a.
neveastă, fonetice.
o. n. m. k.
pimiţă,
h. g. f. e. Yocabularului
ca poziţia
elementelor
> vechi,
Boli:
leavă,
slave cu
prepeliță,
Faună: luncă,
Natură:
Timp: Hrană:
greblă, Comerț:
Armată: prost,
Părţi
Stare Influența
în vechi:
rom. De „Cuvintele Prezenţa
Locuinţă,
Zdravăn. gârbov, Familie:
sălişte,
ale
Agricultură:
Superstiţii:
ur,
boală,
ulită, pod, imbrăcămințe:
Particularități
vecine
vechi:
nevastă.
bulgară:
ceas, dacoromânii,
bivol, colac, socială: diftongării exemplu,
nisip, dâmb.
rac, val, crivăţ,
târg,
sărac,
gol,
generai.
slavă
chreni um, acestor
basma,
ciumă, veac,
vadră, obiecte
corpului:
coajă, La
râs, dihor, brazdă,
> altul
în
hrană, cloca,
Nu
boier, (bulgara,
văzduh,
s-a
Omăt,
crâng,
prispă,
precupei,
COȚOC,
sărman, grozav, fizice fel, Reflexul vocala mai cuvinte
iesle, ibownic,
acoperă
zăvor. puşcă,
sobol,
diavol, vârstă, ne coasă,
hrean, mai
şi
gâlcă, casnice: cârcă, epoca
şi
claie, icre, rob,
dobitoc,
păstrat
smola.
vifor, târziu
deal,
lanţ, ea
de în
Cuşină,
ostrov,
nazală
nou,
iad, lacom, diftongarea
sculnp,
al
știucă, oțet, ucenic. maică, ocupăm
pojar,
ogor, rogojină, război, crac,
slugă, sârbocroata,
sloată, del
se
vreme.
morale:
gâscă,
laviţă, sl. în,
>
idol, început aromână
e
milostiv,
sanie, voievod, smoală,
ciocan, blajin, deal, are
pare
lebădă,
poftă,
lopată, gleznă,
polona,
de toate
sl. o
în
paparudă,
rufă. ştirb, condiţionată
plug, prin
ar.
în să
influenţei
steag,
zăpadă. gârlă,
vidră, sfoară, vekii
dovadă
calic, zaveră,
molie,
podgorie,
colibă,
mândru,
nevastă,
sferele
fie skopit>
română
treaz, obraz,
a >
smolă,
iaz, rai, pogon, smântână,
ogradă,
anumite
suliță.
| că
împrumuturile
ucraineana,
sită, slave
vrabie.
coş, cârn,
lui
împrumuturile
rudă. veac,
specific un
ogar, izvor,
rom.
o
vinovat, stomac, clotă,
nerod,
răzmeriţă.
vârcolac,
potop, prisacă,
ulei. sticlă, perie, a
aromânii
e
coteț, semantice dublu
dârz, (secolul
rusa):
târzii (dr. nevesta
scump, particularități
păianjen,
Iapoviță,
trup.
împrumu-
erau
pernă,grajd,
praf, vrajă, SHOp. pestriţ,
tocilă. voinic, recente,
proprie reflex:
drag, IX).
73 dial.
din ale
|
> Sl. în
?
Țe -3q sp 15 2p
ss
3I89
ap POUU
SL
10/47
ra
unu
pdnp) “3p4p EID[ 300
“pAB]S
Sumnu SUINU
“CUme[
SSIBAIP ȚRIUOSA
PIOJD ă-. "2NUIȚU09
405DUŞ "OSBUUIOI
41408D41(]
-UNdS9109
SOLNDOUL
p0SD80442S1Q SNOSOUND2U
“Sn]d OIJdXO
ADIŞN91DIS
oumu UL
ednp)
un “AEŢS UN
9
LINSUSS
“USBIPul
1Qn1 înun
„Jodod UIP
“AEŢS DP 9S “PUDUIOI
'Dap]y
“DOOIDUAAI
9HEOJ “DĂULODI
e TUBANO)
2
9ul3IJ0
Z| un
APS
J0d UndNSEIĂ
“1AZJS
„gSn "DENUDII
3p) y
[NEI") pPadse
9P
3P
a
e
NUSUULIAI
OUISIASUI
UIId
65
pid/
VNIOȚUL
C1OU
ȚEINȚOȚED
HAES 9359 op
*
NPDRI
Ul
IUBUIISI
129
. „ARIS“
no NU
“oIINISQNS
“auniieu“
Sfo[dUIOXA
“|2]
IUGUIOI
BupoSIBd
'DAOIDAD
p2p2d237 PSDOUNA SAUL
E-[
[nun-Burid “SOADPI -
'775941410304(Ţ
NO
E]
2JPIOUUISIUI
BAZIS U910)
NE [IBIIȚEAI OYE.NUI
gugosiod OAZŢS
"IDapold
. 391d07
9P
FINUISQNS
PQu47]
0d 2p
TQUII
Je0p
“ULADPAŢ
'DPIZOD
IUOBA SC TOȚNODUL
oIefEUBUIEEI
"(APŢS SUIE)
- Sep
ap
JOȚUZUIOI
“(BUBULOIE LIN00| JSOŢ
“ARS Sumu
9 E
I9IUSNIȚUL
(JegsQns
SOL
Sumnu
SOŢ
Ţe pio/ ISNPeR
TEL 7N09H0d
Ne
OS9UNUSP
9P Huns
“DIUIOA
SNpoid VISUAL FNDI2PEN
“DAOUBi SIINSANS
E|
NU
NE E O
ainu
9P
UL
15
“(„BUROSIS 'DZD241Ţ
p2sD04Q 'DOUDPI
un
UI
"979 Up IMUN
E|
Țniunudur
tj
POISONPEN
P-S 9720
e-S BOUL
“BARŢS
ȘUNS
959 SSEOISLUNU
BANOBdSAI
“NȚdUroxa
“(
PUDI0Z
E
7PIOȚED
SBAPIS
AIPULIOJ
SAPŢS 'NOIDIA
SR BueOSI9d
3p
Nes)
sp
BESUNȚAPUl
[NPUO PIȚOC
'PQDUO
BSUI “P2UDD) “20802N 'DiLASIg *77$2-
P1O]S20E
“BIND IARIS
„Jodod (BOSEOIQ“ Un JRIISEA “HOIISELUOUO
PU/2)
3p SUIANA EIBONPEI
nes
990)
Sp
1UgUIOI
Unej "PDA SUISII0 99IC0?
UIp “29
B|AUIANno
HINZBO
|EULO
OIUIIUOCOI
“(BUZ|
“PBUOUISSE
“POUBUISSE
E '953-
A|BuȚedo[
'D24Q0 "DUO
NULN
O
iU9UiI9)
“BUi0y“ “equnij
SP
ouinu
“7719
3p
“U4N47D4D
PAPI
9
“(ernr-egiy aoidoțuo
UBULIO
NDIDA
S[atunu
“OAP[S
:, *, P
“(BOEP-O9en
PoIINĂSIAUOO
[NXIJNS
|
AȚUUINU
Ej9un
9P
BTUITUOCO)
SJUIAND
3p |Niuauiop 22
Ieuinu BUi5II0
“rep 9P JeOIO
[un
Ye] 0240
“ȚeOU95 Pi/.//SIŢ
Se[5“ "PUIEI ABD IDIION
UL
9
4120440 7Q404 “pubiod
'9]59
mun aie
9
DD]
2] jnydej
“DI107S
Ze) Uj
9)S8
jNȚELISIEȚA|
PUIEIeQ“
Sp
“BISIx
Soul) UIp) 8p “OIEULIN
D
“NdUISX2
npduroxa
jniguinu
pbiăa | DIOUUSX
“97ejie90J
EPEAOP)
Ub
PAOUDIJ POIONALȚ..
„eseoou
“90241747
NOUDIS DIIDOA UNIO
“uns
UNUI0o
urAoid
2
seuuzi
UI
“oZnto HAȚDAD
Bdnp)
Moz
DyQDZ LIOȚeZ
"15 2p
2PUl “1408
14DAUI
1Zpd
4CiSt4
QUIDZ
Punp
2ploppu Pqnăod
“D0405
“DQ
“D241
Uţ
ZueHioduii
JOJOUIANO
| LIOJLIAȚAI
saje
ad
ajauunud
"BARIS
ajluntjou
DOOUNUND
(gunej
DI
:EAR]S
pdod
“ouiâuu0
919
U;
Jep 7Bf050[
NO
ȘNIBdSIp
Sp
giej
*e
D
JOMBICNI
91
BZESUUISSUL
“14p4J0
zau go up 3Jauinu
'44np 7425 revu
e! 70p45 "909
“1P240p
'PpOQ0] "UOAZ
EQUIIL
“IȚB4U Pifijoiu
E os
“pumuezig
p
1Q04pZ '27s000d
“pounu NE omueţip
1175
puț ADP 70/$ BUI5II0 “uns 1$ “UbuugDij
9
osetunuap
“142750 sunzd
UL
“U4]$249 '212442924
“
“41 'PQ[DAA
:Noa[iojui
SHizod
os euuoSoui
“ONUIOQZEI“
HAPugtu „ejunioşns
i
TUZPAPUl
']98/$
“pput '21$0 'Dpb/S 8P “SDIsDIDd
anosed
“nouta ne
“40 “PADOUL02
O tunsaio insuss
IS
“UDouj
“tiejndod “SHut00
“UDL areo
e
OŢBJORPoI
'Z210Q
"104 POAOA 3159
'814847N
giueruonoud
ne 9IBOȚRURULSSE giaijij
*,,[OUI0
urAno “pnunyo“
'Z0804 “1419p “ou2ţ en$90Y S99V
BAEŢS
1408921 722190 “04
“140Ul0 'Pq4DoS
9QI9Ape
DODI ne “euga
"1Ph4ţ 9AZS
“Quit
€“
LUBULI9]
'PPRI0
Uj
SOIBIŢAI :ARŢS
'79uDij “2]S24
ud sp
'19un40d musuriey
esuiazA
uns JojrusuLia
'POl40SIq
“PLOA7
9Da]
1049 "es e“ Sp
SPUPU
“1921 “019 jerirui
Prujop4
194] 'PO0U
"274404
dxo epndod
'U[IPO 9p uns
ap
SUIANO
[29
9[
BABIEO RULUIPOSUL
'PqQD244 PAAJOGĂUIŢ)
no 1joy
“on DijZOd
'oplotui4
'PPD2412 șejdaoai
“1QH1
107 Pus PUDAS
[nsajsjui
9d
240909 „AUBIS*
“u440d INŢNIOLAIBS
Ieipouueui
9SPOISIȚSI
NISVUl
3uutițnui
aito
'9040U eridaoxo
'Pitdoa :9un$a10 jepna oSotunusp
'1S0QO EISI[
“4 ANU
-l
“D1U44217SIA
"PULIȚEJI
purusAap
[npuoz
1027
3d
'19412] odeosde
TADAdSt
D704
no
TU1007 erjensruruupe
“4029
D404 ups
f0d p
'up2202 'j2401S
“441972
O
IS no)
“uazal4
IS 1$ *
“OSauguiOl
ud
“2D4d “o42phiSe)
“210484 BISea0e
“142U4ţui BIPOI
19 “Ou/S4nglj euguroi
in[nyejs
up qisA
1401 PUIDI 19181ei po
“197 77
POIRZIURSIO
apiinsut pounar
e]
77POS1
14D/S “0147075
“TOBSY ade1.e“
'1Pp[2
'q09
:9SI9A1P
d] un
|
“240
BO o|eroizo
BUBUIOI
2uuip
15
BZBDULII
'PpoupA3
gun$a1o
:9ueld :tunţoy
eânepe
BA.I9Sq0
UIP
UŢ
SOISIŢaa
jun eaxeziu3o
DppdS ap adațsiu“
40040U1 IUNON
'15.400/5
(UT)
09 gyep
“AID1S BIAȚAI 70p1 104 ne nsuas
'140] 'P100]8
“AbApU
aingai[
U0101j pupă “U000jd BISIXI
o
a[suf)
2q
"d 's '$ 2Ş “gsLios eISOȚOUULUIA “p$99913-0rpaul
SuiA0Id
9
aţețuourepuni
|
[njquresue
BARIS
ŢS4DAps n1orAJas “Orujoysod
“U1]SDul
D050] 'utlj.4s
hd fnppu omseou 'pubos: Diuzbal
osoAd puguoi
nduny aur310
1045 'Sp73 '2ipd ciia
pp 9120
140]
'
ut VL
76
slava. „Jatineşti ataşat
explica proprii
diferite:
răsturna.
important
nemulțumit.
a. particularităţi
:
Sufixe:
însă Valorile
Prefixe:
Neutrul Formarea
teme
de
nume
Morfologie
Genul
alumiş,
brâneţ,
guiroliv, frățilă,
prin giurice,
băietan,
fugaci,
influența
de amarnic,
Jonită; albăstriţă,
arinişte, crișecu,
acreală,
argeşancă;
(-enie):
Celnic); răzbate,
preface,
neadevărat,
mulțimea
traco-dace,
neslave.
formanţi.
neutru
slavă, românesc, semantice
brădiş,
mortologice:
acțiune, gerilă,
de
cântărei,
uscățiv; bălan,
cuvintelor.
slavă, inişte, pătanie,
stângaci.
ci, care
casnic,
arşită,
pădurice,
mesean,
fiică,
preluare,
cu
fecioreinic,
de fățiș, amorțeală,
nebun,
ale
mai sunt
răscumpăra,
„Exemplele
lexicali,
cuvinte
care negrilă,
betivan, prefixe
„s-ar
lunguiei,
agent, trăgaci,
datornic,
cheiță, porumbişte, lupoaică,
fi
Jrunziş, muntean, petrecanie,
şi
|
prefixeior
degrabă, prelucra,
diferă care slave,
explicate
umilă. băteală, necredință,
care
lăturalnic,
codan,;
întărit”
răsfira,
şi
colective,
codiţă,
(pe) mălăieț,
sufixe
au
s-a
prin de
3
fătamic,
formal
sătean, orzoaică,
rarişte;
de
ochilă
în presăra, urmează
furiș, pierzanie;
către
devenit
impus
sufixelor
fetită, împărţeală,
necurat,
acțiunea
de română
(în maret,
Zburdalnic;
origine
de
morărită, preschimba.
prin onomastică);
pădurel,
slavă.
productivi,
română
latin, răceală;
nedreptate, derivate
origine
tufiş,
cercetători
substratului.
româncă,
și
răsuci,
adjective,
oită;
nuse
de
şi un
interferență
adică
slavă
la
nefericii,
Gheor-
răsufla,
câteva număr
poate nume
teme
sunt s-au
cu -
au au
tipul: există
această
(un
slave:
(cânta
-are
datăgreu (în Faptul cânta) jedinii shok,
alb.
zena).
perfect, regulă, dese'ti
devenite modelul
o
probabil
fost
acuzativul
construcţii considerat
românesc numărării vocativul
gramaticală
pătruns
o
verb
a e.
ca
de să d. o
secolul
că
c.
E. b.
se
Sunt
birăul
Totuşi,
puse
verb,
sufix J. fie
în
s-ar
(dar un
na
skoge
ataşat
în să în
şi al
ca latin) slav).
căi,Diateza
— Numeralul
ierurile
acest
din
a
mulțime
de
şi
influență, posibil
Byck: Scurtarea
fie la -o
inversiunea
dese'te Numeralul
în
zecilor Vocativul
pe calc
de lit.
atribuit
explica
alte
al
limba cântare română
obiectiv
trăsătură
alb.
de
XVI-lea,
*stă,
Bistriţă)
limba românei.
calchiază
substantival,
fenomen
sută de după lit. însă
în
vocativul
originalele
deşi seama
de
la
reflexivă_ cântare neintense
exemplu, după formei nu „tovarăşe,
vorbită. trăsături ca
direct
sigură
influenței
plăti,
se
20 un
„unu la femininelor
-o
11
tridhjetă
etc. auxiliarului
-o
a al
substantiv).
particularităţi
formele sută.
foarte
al Doar puternică
s-a la din
(cf. slave; Eradasetilac
de
influenţei
echivalentul posti modelul explică model peste la
dispar,
90,
la
reproduce
deosebindu-se
devenit slave. de infinitivului. 19 tovarăşo”).
masculinelor
gramaticale
slave
Rosetti,
numelor
de origine
în important
(ca „treizeci”,
prin
română femininelor:
dezvoltat zece”
vocativul
slav greu
slave, Prin infinitiv
în deci
şi să
sintactice perfectul slav traco-ilir
constituit cu
forma
ILR,
de exemplu, religioase
slavă.
substantiv
s-a
al în.
prin (dar
vocabular,
dar molizi în astfel prin fie,
tema
şiprin
soro,
(viitorul urmare,
lung graiurile ns-am
multiplicare:
persoană,
compus:
se. de
produs
verbelor
dacoromână
slavă
alb.
femininelor:
la în
din
e fi
femininelor
română care
lipsa prin fațo,
nu
care concluzia
coexistă de -a:
kajati de în
slav.
origine,
a
521-525),
anterior,
forma
târziu se adiţiune:
(săifo),
secolul nord z&no
se,
Anico
La
aşteptat
-fi:
în
douăzeci,
genitivul auzit-am
datorită
preferat
cu
în
pune
shoko,
o
(a
morfemului afectat interpretarea njembedhjete),
dar
traducătorii
(cântare
iar ale fel,
al
noastră
-o
verbală
cele ar
la
platiti, pentru
ca
v.
cu
etc.),
a unsprezece,
shogeo
interjecţie
acestea
poate
condiţionalul
se sl.
de e
dacoromână
este
pre XVI-lea, structura
influenţei explicaţia
scurte) bulgare).
că, procedeul
nominativ:
reproduce
şi(ca
scurtată reflexul îndoială
imitau finalei postiti
devenit
ruga
(în diva
care
77 nu
la fi că
e de mai sl.
o
$oqn3
IBUI
sapun
“(ngzng -suaoad
10] 2 “5
[NNSIBIS
8 “pns
SIEIONȚ
QUII|
Uţ
15
UIP
“DulD]np
UDUIDI
2020
UIC]
SNĂUI00)
“pomeațes
națip
“oseo“
10]SDA
6L
În$arog
e]
POIIRAZN
|
182u293d 1107295010
:3ns$-'90$- “2n9s0un9
“BVUEOCUII "COL" “"eruBAŢISUEIL
JEIVUL
3p jueg EAOPIOWI
“(pe
Botunu
“15 9P
15
9JJSEOU “PA[-IMIX
“Suzuino
“gJepO30)
II
“8Z3UBAȚE
“upuno-uesI9d-une|
ui)
UDUNS
'Sadupo
1$ NE D]Dy
BISE30E
Sp "401449 NJANA0D
“PA-XI
Up gSIns
3159
ap ainped“
[2
"HLUSIA
e1I3u[) 4DUL40272[
1LIEĂ
:pewu8eur
Uj
15
:OXUNS “ULOX
“ep
“uUDui401Ț2C
1OȚIUguroi
BOLIOJSI PSȚ-IIIX
HIOISEd
:59-
IS
SUIANO
9U “1oiqeresegg
Jeoop
OȚUNQUII
[E p3v2ua02d
1852]
“euaO 088| ADPANUL
nu (742sss1q "ISI
gIsea0e “2IPUn2
|NL107119)
20
9
MINJOd9S
up UL 229
“
“QUBUIOI
LUNOEIĂ
BASIEO „NIS9U”
Jeso[3
“mnppiups
INȚNȚO09S
SIjONPap '79) 9|SE9E
UIA
U
IQIUŢ Hanped“ [$901n4 :8940)
“pEZ|
d
[npns
20 [NJ003$
SRO vueuino
PUDADUL
IS
JOj!Baue0ad “PIUSNUNpA
40702
Uj
YDANL SMUTANO
(1UBULI95
70911p)
un
€|
SIBO
oanped“
O "(UIOO)
Up
ur IS
EUL 10440
Uţ 9P
MODUL
[NINĂSOU,
PAD
gzese PUBULOI “QUPUIOIE
“nppio4d
9p sp 9
1$
[NSIgIS ațouinu
“1012
UI
'SNOUpun)
30
“BUNUOdO
B|Je gqelSop
p
rede
BUBUIOI
9s “(11/2S57Q PQUII
“upânpznq
DiRUIDUL
SUPUINO
E] UL Up
JeuoriusuI
15 UȚ
AnSozotud
9S
DIUDUND
SJEȚZUUIAS
AC
E|
UDU40
9|InQL NO
URZ BJepur
IS iei
IUoIȚEN
or
DAOU2S2g :VE03US0Ne
Ul
punned waundsip
:(9Q10A
VINANIAINI
go “soroiny
BO
For-xŢe 3129
JeHUL
1552Q
PAOPIOJA
EASBO
Sp X2po)
'190Q
“UDPIDUL
BISIX9
THUTSTIO
IS LIULLIEA
SNĂUI059)
EL)
"EIUBAŢISUEI
POE
ERUZAŢISULIL,
11-
SMUINU
ŢUNS suiduu
spun
:
'44H40U2SS1gŢ
uns
1J0OD4Pg
jrqeqoid
€
IIEUOISIUL
BȚULANO
“BoSpurppa
IEOP TSIULAŢISUEAL
ling UL
SUIEŢ „ONeQIBS
Ne
€
10[p- [NB
IBUNUOO
[njodas ISOIBUINU “gupuino
UI 9p
|,
91599
t9 ŢUNS
snds
:B91N)
9j8 E107EP
'UIDADU
Uj
"B91OIN)
72
je 3P
1S
9[ouinu
'(7eueg |pT]
Qns SINUI
no Seuigi
“8oj-[X
9p UIp
go sunyedau
JDID40)
PIBIUSEUL 7507
9jBIPOAZI Osejiqels
2]
“(AnSapo1a Mejţe surniodo; eQuuj €OC| EIUIp 10-S
Spsputa
[NpPns
'unqau“
9jouinu
Uţ) 14 Țuns
[e
BOSEBUBUILOI
n315
ne 2p
ADQUDIŢ
nes
BIUSTUNȚA
U4H401J904S
“HUDUIND
yeuipa
Ul
HNUIVIU
puedeouţ
95 BS
3
UL as UC
Bulibosui “ONU
sp
UIC 19 Up "eUeSŢN
SINA “(BIeDIIIIOI
ru
1727
t| (ANU
“BUBU
“a Io UL D087u4202d
Î
jejoepai
'Bn$27S2u4
Sinqai
“BPS144nf tuinu)
HUGULOI pânppe
Ei poi ADQDIj
Odo;
“gseap
Su „JOȚIS
UI Up
Gn.4]
ep
994
9]
PAJIS
e no
249
9
|
BIRO]
Sjeun
-|iSuei eldnse SIUI
419
Huoţaud eiduigo poidxa UBIECE 'Bpzbă “(IN00Ţ
iirputoa “PLOI -OX0J]SI) S[RQISA
QUPLUOIE pqo:
99
NS9INONg
L36l
“10
ZIUBAȚISUEI
2999
“OUROSIAĂ
38f008s
UL 1ubrubq
=)
PIUZAȚISULI,
“AWEDIPUI
“Ţermnţd
ul as
'zepndod
ÎNȚD '19/
ad
9JBUn
(Zpr-LE7
|,
UIp
jenșusooesu
9320
UJ
“[
'3nS72Q
84uIp :guguuoi
„SP/pS
TUI
uţ
ŢBpoui
DOUA] BIeIUSeUL
IH00]
sp
soA-pns
NO “HSomong
POIIPUROSY
BO “OSOUZUIOI
“USeui
2s2gni
ȚUozerd
“2Up404 UI “PIUSIADȚS
siSoţiqejs
“tei
UI :8UNUI02
ui “SŢOȚE
arerjSeui
31dsuip SUIANO
pă P “DELDS
E9
"SIPIUSELU
goseouguloi uupg
III
uures
1]
S[iințiodea BAI9SQO Inpngoeuoo
ards D
SYEŢIUIISE
auinuozd "BUIYe|
Nae aro
“SISBȚUȚ
“600p7
2s
C)USNIȚUL
9P
“DUDULOA DADJS-pns
15 niunpA
JOȚLIEIVSPUI
Hsainsun
(“939
DP
SD4O
[POTX9I
9$
7
11QU44]
ne
sjueuiaţo
'pruli
e
199190 ISUBUIOI
J2p
9pXIŢns “(1321p)
VăVIHOVIWN o1eo
BISij zdnp
SUBUIAIA
nuguuor
PUDULOA
'OUBUIOIOOEP
“PIUBAŢISUZI],
'nupQ
“9UINS9IUL TELE 'taţpriit
O
IOȚ9UINU
erjejndod “UiDatt
E
'ZDa744
Sp amy“
ap
uaeuofeq
“gAL[S
:0Umej
7- D140ISŢ
NQIUI]
1u/024 aidsurp
D “diigd [NŢQLIPSUZ
pân “autsasuocţ)
“952- sp ejuouiaje
D102
D
“pp”
ŢE
BOIEZOSV
UI
oiSn-oui
PQULI] BISIX9
gzeouo
An no “(HrUguuOI0ARI0UI)
EJeoojerp
GUGILIOI
UIp jerous8 “THUpUI
IUrJap
“ut2
vaţeo
T
PI40ISŢ 'UDAJDIA
$DiUpplb
9u181.0
“950 undnIS UL
2P 'ippBui
puruaA
J2IIP
op
9|UBUIAI2
[ianieIS
od
"BOSEOUBUION
9p [OonIe
UPhS
weou jEBSŢE
“nzQufo
DP
SfoqI5Ă”
ao 9p 70910 “02SOI
ui? "9JEPOASIOA
1oun
nyens
TUBA
'DUIDA
ur
SȚUPIIOCUII
pouedas 407$oU!
“e9j-X
E
“UUDoIP
uns [n7091q0 920]
2]
BOSPOUBLULIOI BUBUIOIOIISI
7
un
i
D
UDA04Dp
SDutz
sunned
7 o
aijejndod
Țe pui
ÎNDRd
"AQ
— ]S9A-prou
Țenads uor-spun
"V USN[ ere 404/]01
znop Uz
aijizodoad
OIEHAISNȚOXA
“ARYA uns Ul pdnp
INȚNPUoI
1$
NaA42ul
psugIţs0u “27077242
“Teanjd
"1 "ŢS
UI sp
ne
voroSurduu
SJogurAno
Ameznode
“40104 BHUTAN
[nţooas
1S "EOSA
pouu
ads 9p
e
ezesdionue
““ol-1I7X
eoneure18 881-651
:196]
Sunsip DP po
2p
:9rperSorarg
up
odooui oANoS0uN9
sp
nzeruSe)Aj
uz BiS035y “s013our
oo] 110 Jens JUns Up :1Dh0--U6
2AOPIOWI
O-DUL
SjLIBOSILU
1127$aţa
“d “81
'29799
puguroouă/Sauu
“1Daozu
ajemârse
95
giuouissp BSoinong
Teuruurz012p
as. azjuingaulZURULOI03ep
DP
P7eaUUIASUI
pf
UIBȚIOUI “oxeuuan Ioruoueg [e-eo/-IX
“(uruguu 1euguuoi JPOTELIAI
18vup “19616-c9z “PIUEA
“TOBA înJs0oe 2075098
9129
“naig“UD 'INpns dA[S
Utd 3108.
[S
80
ciorbă
i Dosibil
__din
silaba
de-a din
tarabă; salcânt;
papuc;
halva,
musaca,
macar,
însuşiri
I-I],
Lazăr
au
prin
cumană
și,
locuinţă, concrete Bulgaria Nicopole
fost
cucerind,
Muntenia turcească.
cinci-secole,
a face
— — — — — — —
De
şi
Din
să finală.
provinciile
rahat,
Turcii
bineînțeles,
şi
vocabularul Bucureşti,
cu
fi
Influenţa
ale
Mahomed
supuse
intrat băcan, lighean, cerdac, Şăineanu,
chilipir, bursuc, basma, omeneşti
lista notat
agiamiu, dovleac,
baciava,
devine rând
hrană,
de Țările
magiun, nume
turcii,
(1396) vin
ca
prinpătruns şerbet,
pe pe
că în
Acesta
în al
Moldova,
dată, ca
1900,
a
etc.:
la
vecine.
vechi saitea,
fudul, boiangiu, şalău; dud, Comana,
cântar, cafea, hambar,
vocabularului
pilaf,
turcească
Române
rând,
se
boremgic, provincie
în al
provincii
este fost Europa Aslan,
În
I-lea,
din Înfluența
1400
împotriva
intermediul îmbrăcăminte,
elemențele
trufanda,;
Unele
un lichea,
limbii observă
feri părlăgea;
rachiu,
caimac,
chibrit; odaie, care în cad
iar
toate
din Vadul
română
general
cazangiu,
până
dugheană,
ciorap, Balaban,
criteriu
de plan sub
în
la
există otomane. turcească.
că reținem
orientală
românesc.
ţările
Asia
şi
pişicher,
române.
turcești tavan,
cruciadei
însă, floră,
printr-o de această bostan,
sarma, caşcaval,
1450, Cumamilor,
în
sârbo-croatei.
mijlocul Mică,
o
aproape cioban,
prin dulamă,
lingvistic suzeranitate
Bărăgan,
muşteriu,
Ea
şiret,
la
balcanice.
asupra Raporturile
faună, listă
a
circulă duşuimea,
1453,
fistic,
Cuvintele
recunoaştere
Serbia
a
filieră
Transilvania,
de
ciulama,
Transilvania, şalvari,
fost secolului
mijlocul
tembel, para,
mai. Comăneşti.
limbei
lalea, cuceresc După Caraiman
cu iatac,
a
comerț, afectat turcească,
cuvinte
al
acestea devine
de
şi
cuvintele
balcanică; care ales rafi,
tutun;
studiată
ghiveci,
ursuz,
a bula, şi
tulpan, secolului
în mai
accentul
unde etc.
elementelor
care XIX-lea.
dar regele
victoria S-ar
au cercevea;
meserii culturei
durează
avut
de samsar, cataif, ea
s-au
graiurile
zevzec.
cais, iahnie, se
amănunţit
ales
Constantinopolul
al explica
chimir, niciodată
accentul
mai
schimbat turcilor
referă
exemplu, provincie Ungariei,
turceşti infiltrat române, XIV-lea,
nufă chiftea, cearşaj, diverse, aproape
safiea, laturile
puţin iaurt,
ales
În
limba
Cazacu-Onu,
sufix
Kogălniceanu): multe
de bal, Prin
ei observația
ca:
în
una
de
catifea,
Influenţa
marea
tabac,
din Influenţa
să pe
româna,
creştine,
unei primele get-beget,
variind
408-422).
dintre
apogeu halal, română,
turcă,
sălciu.
căci
se din specializate
materiale.
adjectival
lor că
cuvinte
greacă care arabă: iaurgiu,
astăzi). inscripţiilor,
favoarea
Istoria zaraf:
culturi ca greacă
alai,
a turcă
le
direct giuvaer, cămionagiu,
barir, au
la
apare sunt
resimtă secole
acestea
din
4.
Peninsula secolul tamam,
au de pătruns Elementele
al
denumeau.
conceptului
nu corespunzând
toate
exercitat
au din
duelgiu, teme
în
indirect, buzau.
Balcanică
INFLUENȚA
române
dispărut
influenţe, influență
saca,
belea,
oape
sacagiu,
Se
de
latină productiv:
trebuie XVII-lea
Ele
devenit
taraf
turceşti,
zona
de sufixe
halva,
limbile
de
administraţia,
dușman,
la
limbile
de
berechet,
superioare,
musafir, noastră
nord,
găsesc intrat zarzavagiu;,
înţeleasă arămiu,
au
în
magiun,
populare.
aproximativ
spune
hazna;
balcanice.
originile dispersate
împărţită
românei GREACĂ
murdar,
origine
origine
cu divan,
(Neculce,
1830-1850,
armata, balcanice,
Editura marafet,
chef, toate
ca prin din multe
lingvistică aveau
că
În
pătruns
o în În ei în muşama, reclamagiu,
e
o
graniţa
cenușiu,
decât
cu
apr
geamie, sufixul
vezir musaca, turcă:
o
papuc,
relațiile
în
cherem,
urmare până epoca deci uniform,
limbile
două abundență turcisme
graniţă diferite
primele Minerva, mucalit,
dată
şi Qi,
etc. Cantemir,
dintre balcanică.
munţii oximativ turcă:
acesta
temenea
firesc etc.
zone
Bucureşti,
dispariţia etc.
Haemus care laptagiu,
uns
Rosetti- Ianache
macara;
română, constitui
Greaca operele cuvinte
şerbet; aceleaşi
secole habar, gălbiu, devenit
fixată
şi
între Cele însă, sofă,
SI de de în -iu,
ca
a de cu
DUIȚNS
“DSDIDUL
DUDULOA
SIRIU
15
BSIBAIP
:posooe
“Duinij
4517090
“puzouţ8o
ppt U
NEŢNOIID
UNS
“PIpulD2
“oua
“12d4d
“uDISp0 'pOSDpP
-IZa[09
ej
suned
“0dsap
1714150709
SOSIP
1909p
-1019X9
-UIP
SINUI
SVEN
“107SIDUL
vounisuedxa
SSNÂNS
9[Ug],
UI
:BINIȚN9
|
ENE
os
“nig
t00d9
UI
8
ui
2pgunq)
apanynuiniduay
"019
'pdod
ZȚ
AISNȚOXO
ad
2875902
DIJDBULȚI
“SOȚO/
MQitiij
omurp
“UpUD
:[N[8] '2P84 “42DU09
ne “S14109
EȚINHOdEI
BUSNŢŢUL
BO 1540 SP "178|
*21J04127
IBUINU
999
AIPO
'7240
EEJEIS “PA/10d
Uţ D UL
0 E|
SHUI gzeelSnuo
“panoso4d SP IEUU
BUIESS
nu “21
3d90UI
BIJSEOU EQUii| nSejruzis
P4dnsp
eţeAopaiu
2] “UI/bp
“jodoanul
ISdDA “iSoxauinu
“PUNAAD
eued
“DInJ2ȚD
1D]249
BO “rode
BSUL
SIUIANO
JSO
BJSESOE
poz gUBd
e
9SOAUL “12U12]
10U
“PADUUIȚD2
'OP1p NO
urj.ed SINA Î18UI00
D
“Jejndod
0 “21
ej
gIapisuoo
'DiitD1su0D)
Pyjnzal
"ESI
9I2O
EoIvzIue8I0
NE 19915
D LEU
i$na
eunej p1ofbub :EARIS EOȚEJZULDSA
"198
“BIDANDND
ge “ADănpp>
8p ppap4d
U3 “gosea0ais
“DUIDUDAĂ
Je IL4SOAd
3sun[e
SIUI '9UPUIOY
'DUL/OPAIS UIBISPISUOD “ABŢS
ed
(996|
E] lipnul
BUIUEZIG 19702129
S0do
:OUIEŢROUZO
ES
“9720]
NE
Bpp09$
IS
“A0SI4|
DinonfuȚ)
TB3ULIAJUI
“0i[awţBupa
SP
"BOTUBOȚEQ
aţauunu
ÎIBUI00 UIId “gpeonod
“nseanong 9|HIZ],
9P
BPLOLIBC
'21QD409
D 55 'H ȚUBOSIA
O noiny
“930LIPUEI
UL OU
PUBLICI
PARIS
apeo
317
PUISDAAȚUI
aa UIP
9P ud 8P “PP1ul4D9
']248UD44P TUSULIAI
4DuPz
9/7
ȚISUIOO
P| IS]
Ie-POJ-I[[X “PO-I[LAX
8160
A UIid
'DASDUDUL
1QUui| OIUA0ISTA
SeurgI
'undps UL
DISSRUI, NeSIRĂII UIP "ruzojeg puo
&|
BI91jij “SDISDADĂ pIseode
[j259| *p2/-4X
“QOPBIS
SHUIANO
NES
[E
SJIUUIOP
[e
PADOULOD 'P4H] SMUNOȚUL
RUPUIOI
PUnIed 119815 "1SIU2Ț2
sunuezIQ [590915
n0-9u “PUNEȚ
9șeiȚ2707 'pundojd
“[[L|
uz
S1Ţe[2Ţ29
“AȚUl
“ADD SS “25dapad
“UUD2
Jp ULid 1Sp4pd
UIp
ADIPOS BUPILZIA
[njodounueisuo)
UJ
|
N9
Ul
NES
IUNULOI “ISCI] 4D7SDJA [NJ099S gzerourațuj
012 2]2|092s
10U
SIQUreȚeIe
“IO
'JOISOdD
Us “ARS
D 8[3)S1|
uj UI
pSȚ tel
D PD sueuro7o
“pupi
IS
“epeoiad pn[od2s
“01702
Jiins J0oup
U[
“IDB4D
“DULODI “24/hoS
[NNosouno
NUBULIa
4PIid
“DUDIDS
S[NulAn)
p[02/S
BAL]S
“44
Iei
IOJIUBUIOI
HA
2144914
uip) 35
'€
Ulid 'UHfoi UIC odeoide
od
SSIULANO
uţ
IUBULI9I
aynosouno
"ISdOdud
aj 'suguroy
'"HSernong gzeaejsul
sin
SUIULZIQ
"(UDnApo :Husutop
DOznsnQ “2u[danţi] p/080] :9SOIAT ADASnz
pyseaoe
'Sosud 0911p Ppbaj “PA02 “JOADIP 9J97X37
“P[itup2
E5rise 3pald “099|
pugi
pup '21J2/ “9DIp
“ou SŢe pe 31
b
NES
„15
29
arene IAX Up IeUI
D e]
Ss dn15
| AQ
“d 90
UIC
gjseeoe
1024
PUDE|
gugd
Huojsou
93J099s)
SOIULUILOI
“1$ S[e[I0[39
“BȚelO0S
Sa501d
“PSJ-IA -O4ng4,] B9QIOA
Uj
„PUDURI SMUBUIȚ8
gjuonjjui
“2Mjnă
'A) “6961 Qdnp
go up Uj
-BUNp-pIOu
ap 1520915
ŢNuuSIua[9
Injooas
38
|
EUR PIOHEUBJaJUe
2P
puzpoz '9Igunq
ese “9504
je 9P
19815 sueui [e "BOPAIS
asesurjxa
piou
te-a]
jeuinu
2110751
11
i$
“:auney
no
"drazs
go
șezioa1d “NIgSey
HNUIOIPI “Doul40/
goruond
2]
SIEU 152-Pn$
8d
“XI
“BOIUPOȚeg
[njo08s
nun
15 (E6I-
opun opuauIaja
ne-s
ap myoaA
EOQJOA 9s
15
'pibisniu | JOJIUgUI04
“(goeors-orpaui
“Boe215
'Dulois2/q
o 2]
nuod 20045) ruguroi ȚeUU
9P
u
pugdoour
161 ep zurej
SMNUI
'PpP4DO0 ainqai[ eApoedsod
oupugdsegi “(unfo4dtuz)
op L [Ne 3 ugueziq
"d D
[e
uj naspa
UPUIOY
“gunej gjuonjyul XIX JQUIMU
NzaI asrioyns
Io/nsuruag
gorpns
TEVI 'PpBupul
aipidoade
nes) ]So0y
“XII puguioi
“nl ByeIpatui
op o
“pueoizunp iIN7e1JS
Uj up
IS
'0z0109
'PANINI2 318paA EUIA
UN uns POLE
SIT PI1UDM04 [nioduu]
sp
|
gquuj
neBopur
“pSeoi3ijer
ne 'sorueojeg
D
ur
mnjooas
19
opun
uj [NuHoduu]
'HZIC ui
“M950y DS9SB3
DP eunej |npiou pozeyeurn[
ap
reunu
d
“wpdsvoad B)SIX9
sesunuped gumueziq
3p unyes |
DI
UrIej “PDSp2 1.105eeo
sp gunueziq
e
oyenur 3/39
u]
Jens
porejeurdaA
| “E9|-I[X
35 no
uj
49844
Ur
“upoDoisoui
ojeziorue
"TV
zauun [npund
12. D 'Driut
*8€I-SEl
ej UI Țar] erSoţouruussș
1590913 BZBUBAJE L861 onsuruag
“(n'$ gHoySulsou
puzi
“puguoi “ROSORUIJA 99
eoea13
1$
pnunad “npugi
uj
“gnyno ovenpuunt
ui
1ajsaoe 92243 gperoijo
'014D9
"Dup
pe dun
SunsIp
up
“d“XI
EJenul
“CUTSI-LLLI
'PO14f [e-2[-IX
od
H[e32p) 459991803U
UL
ui
yuns
goo1S 15 “TAZ[
up up
“n74Dul
BO
ere
up e-op '79) “d ui
9S
"901UeuI0I
up “1 uSanur
asesunfe
eo
euuud
—
'ZĂptuD
“uSoD nSounej aja 'Dutn12 poop
'M9508
equurj
[e
:ce6“euej
euruutexo
puzurirede
“xl
e
arjeziȚiAI2
gzouegje
arieosetuap
SUISIUaA
aurAn)
JEAJ8SQ0
21005 proiseoe
poe9I8
p
pquuiţ oţogutAn)
“puguloi 31210085)
Sin) no aurAno
ojoţuran)
roop
0
'DoB4PUl
“419 2JaJooas
poneuey
Tuns “oorueu04
n893913
"TV SUIA8p
9p 3p
AJiquuij
'] a;
UIOA
'7
Do1.42519
3
'gorueoeq
LUgUIOI “proguuts erjejndod
vu] :L9£-99£
"BUgUIOI
ej gaz,
IUOSA
2920).
1$ 2p 3p UIp “ad ap
%
84 ă 1966,
că sche
X, G. suf. suf.
finala
lipsi, (-asi, deau
a
se plictisi,
scul,
fină, Sunt
române
domenii indirect,
politici, Pătrund
nevricos, maghiar,
secolului fanariotă,
bizantină, neologice; observând
neologisme
substantive
bineînţeles,
p. 1943,
În latin:
l'epogque
asupra Românească;
Giuglea,
-esi, fandosi,
tagmă,
Unele
de în
cuvinte
grecească
o al
molipsi,
neologisme
țață, furtună,
a
şi
Elementele
-osi, însă
des limbii
Bibliografie:
secolele
plicticos, în a a epocă
în 404
culturii, (multe
Costăchel).
se taifas, de română
Flemenre mulțime
cuvinte
foarte
că numărat
în
„Analele
verbe:
de
al
dichisi,
Ladislau
im limbile
-isi; XIX-lea,
plictisi, -arisi)
din igrasie,
administraţie,
Al.
Transilvania.
sclifosi,
țâr; abia
de la
fanariote
puține
al
H. vechi
ştiinţei, derivate
Costache, simandicos;
ifos,
voiajarisi, -isi
greceşti
latină,
prosop, ipsos,
a a peste termeni
intensă
Gâldi,
(pe lăuză,
XLX-lea-al
ştiinţifice
Rosetti,
verbe
pricopsi,
verbe:
au
ifos de
zecea
În
Neugriechischen,
romanice sunt gerisi,
-adă,
devenise
aerisi, se mamoş, monedă,
romanice epoca parte civilizaţie”
sau
de
/storia
agale,
în
mots Manolache,
răspândite cultură
ARL).
XX-lea,
tifos; abonarisi,
în
tehnicii
(sau română
prefixoide),
chivernisi,
prin în sinchisi,
a
Bucureşti,
dintre
1939. Universităţii
1977; Influența
limba
filadă, patimă,
influența
se
chivernisi,
etc. capătă fanariotă, (arte,
d'origine chiar
politicos
Oltenia, mai molipsi, babacă,
filieră
pătrund modernă.
V. tratarisi
în de
Împrumuturi
legate ales
acestea
1966; română,
Mandache, sindrofie.
plic,
în
|.
catadixi recunosc
române,
«Al. ştiinţe,
Arvinte,
din nostimadă,
(de româna fandosi, în.
tifos,
neogreceşti
neogreacă
de
grecească
maghiară.
IL. G. etc., calapod, au
în
germanice), Dobrogea,
la
ntogrecque
adaptare
etc.
1987,
prin lefter. portocală,
Galdi,
directe
cele greacă, suf. Transilvania Moldova
molimă,
Cuza»”, rezistat muzică),
Murnu, este
literară
Mihalache
politie
La
en
Influența
asupra
p. mai
misadă,
-os, a gargarisi,
fasole,
din
un
laşi,
din
„Dacoromania”, de
a
sufixele:
Basarabia
şi
în magherniță,
nostim,
(şi
numeroase
212-215;
-icos începutul
scrumbie,
timpului.
puternică.
roumain Rumăni-
verbelor
„oraş”), pătrun- română, lingvist termeni
greaca
limbii
variate
regulă -ache, epocii fidea,
grea- irosi,
XII, Tara
un
la -isi
şi, a
bun,
de de
54
că şi î: cu
toate
“ale
str
lat. cuvinteleo
urmat
se
vocale!
blând. -române. apariţia felurite
obiectul
“credinţă.
aere
apoi exeinplu, fonetică;
exteriori
articulației
uctura
În
determinată
lat.
elor: La de ambianța „Prin K. lege structurii
de
c
produce
vecinătatea
canis
tel n
entru n
e ea de
cuvințele
i „Există
Dar
se > (sau
pontem grupul internă. evoluţia
unui
de
în
Aşadar, Aceasta
se exp
ea cercetărilor
transformări
sunete
urimare,
şi în
AS
vântului.
a
origine.
sonoră
care
> închidînchide
toate
e e/din
acţionează
căne, cuvântului.
i.
sunet
care
o
însă
regulă) noi „A.
în
icarea
SI
de timbii
consoanele
poziția punte,
şila e
care
schimbările. cuvintele
particularităţi
şi în câne;
latină prezintă
ce
cu.alta Rezultă complexului
sau
ale
SC
iopetioă:
lat.
plasat
&,
ei
transformare cuvintele
se. Dacă
de
se
PARTEA
î:
fonetică; cuvintele
vocalele
situaţia lat. FONETICĂ
nazală
schimbărilor
toate
îşi
sunetelor.
este
de
î
află ale
lat.
condiţiile HIMBĂRILE
de
fi
variante
o lană
de
îşi
sunetul
latineşti: transformă
e
Sonor istorică.
pot
şi fonetice ca
>
aici,
A
eîn
:
ligamentum
al aÎ
ie transformarea
canto
sunetul
unui şi cuvintele
ale „pot
foarte
lat.
etică provenienţă
contextului
Î cerute;
determinată
în
>
nem. exemplu,
schimba
lână, Schimbările
>
respectiv.
FONET. DOUA
sunet, întotdeauna schimba ISTORICĂ
supus regulate.
oculus
din primul cuvântului, origine,
sunetelor
a
letala
spontană,
de
contextul
cănt, area. lână.
î în că
fonetică
Spunea
ICE
legământ, latină
importantă
Am
articulaţia
trebuie
sunt
> sonor_al.
fondul
cânt, în rând,
ă
dar
anumite fonetice,
altele
1
schimbării,
ocPu Aceasta
dată
structura
acesta; fonetică
arătat schimbarea
şi
devine pozitie.
de
existente,
în lat. să că
lat. > vechi âverii
se
sub
lat. mai
regulată, tin.
să
care
ținem două ochi. cuvântului;
este
de.
credentia
altfel
automat al mai.târziu
nazală. de-a
produce
sonoră
nu,
o
blandus sus particularități.
schimbarea schimbarea
fonetică
influenţa
bonus reprezintă duc
>> a
face
spus,
î prin
85
> cl defie lege
în din
în e la
șf
ip
3]
up 9 2
0 15 O e L8
-D
aud EAJIOP
“1901q0 (742810
29
"Te
ZISEOE 8
219
A po aprquuiţ
EST “ensgd “uorede
109Je 010,
[9
B0N8U0
pe
npduroxa TĂUSNIJUL
LIBOIJIPOUL
9QI8A
“adpozdo “NjduISXa
Ep “ŢOŢ
20 JOȚINĂEIS
Nuod
ao <
“YeNŞUSOOEU
E5ieuriOjSUen zuojsizaa
“OU [E
<) p
U5se
nus”
ur
"10[oneuns
-23un(b
3P BAISSUOO
Ui 2] os OBUnS
19| șy O
Ejuonjjul
go <
“Jenpuao9B8u
NIuod
101
1$ 9
poui
ST40]2
< no
3
4DJ29biu
10 II
pugo
P
[NO] ISĂLIRĂSIp
PUI SSPOIBUINU
9S 'P7u92
SIZIEr jensed
eur Ur
ul :/bad
1
Umnu284D
9 3p
|
“eeulj
n.nuad
10)
2do4d-pb
“up
UBUNORUER
“EZESȚEANUO9
JEp
ŢeNȚUa0VE
PSŢEHIȚeo
NO
uns
“BIPUL
SOLO SUEJOdUII
tii 7
edIequiiuos INA
ZOId 5p”gieurtiii5ţ5p
2-s
“(147S91put
2493unf-pb
I59p (19) nes
"EJENUSDIEAU
“(2upd
SUTE]
WUSASP
uoAop
E
SijeȚiSEiie
"92| nu
BIBI
I2UI
"INȚMUBANO
"Ve Stizod
“9IOSIp
gyueuruu2ep
9IECSIp < TÂj I$ |NS0001d
WUASP 412
“gjepo]o) “eppid
<
ui
BZEBULIOI
Purii “elrui
<) e
NU
ih
“SNS
E
BOUIIUOS
TEUI 7ugAno
08
"DOSDUL
“12|
Uj 3pzne5
115
E 19
3 2p
7DQPIUDI
S1uDd) (oueuods
“(N41SDQ]D
3155
“5 15
PUN
IRU BIE9 IU8AIOJUI
[30
SJENSUSNUL
9S
BAIBSUOO
Inpnsuas
9S nyjugana
89npb 7ueHodui “BAJOSU0O
Bo OD
48151504
“QUBUIOI
“nţduroxo
(JEULUISS)
ui
BIje
€
ESIPULIOJSUeI
-q- “(Ip
$N14D]]29DW
jenuoooesu
“osun jnigdsip
<)
AB JPOSP SHuuD
9S 25 n.nuod
UŢ
1 ap mymouns
No IM] SRO
<
85uj
NO 38
1$ “7DD
'1/ 44
1gs
SE LUP
D “97se 30| U
“(pp aijizod
2203
SIÂNJOAS
P 421SPQ]D
10185 "Je
TeNIUBDIESU
un
"ep
INŢ od
ap
eriedijiăiiiss
9159 DI0up
P-
2429np-pb
[Nzeo BIBI O-nurid
PSIPOIZUNĂ
reuunu
*_4p4d
“(ID
E
INȚNVUBANO
4
LUNO
BO as
ox [nuurid VIUZASP
'eQejs
U
EIENIUBOOE 99H9U0Ț a7euorirpuoseu
7en3Uua00eaU
JP
"92|
'TNŢNJOUNS
erjizod
pune]
up ŢAZED
nu 127)
<)
jeuLin
eo
Ul
e
BSIȚBDOAJSŢUI :09Wapa09d
'1e[
SUBUIOI
E eye
9 gyeOd
31
SUPOSUOD
OP WIBÂnBpe
UŞ
ap id
9
JequIosau
“Q[n50I BQUIIȚIS “p4dp> “(PQI eimsaoe :NiZIgi
UI
S18Du
O as 29
Um
2580f oiepnoiue
“P4D/D
9
7
BO
“EJel)IUI
EȚPIĂIUI
jizodeid “njduuoxo
79
(eumuro3) IEULIN
SH/Jbqbo
po
“npduuoxo POIPIIŢLO
-BJenyuaa0e S|IZQUIVOS
9129
IS BS
NQUIIŢ
2p “pOiȚeooAațui
UŢ
“juaooe
<
9S UTe[
"3e[ gued
Jf "UIOI)
NIUad SIIZOI
9|IBQUIIo$
BIeNȚURNIE
Nuad I9[eooA
ej
IONUL
no
“97S9
NU nuuod
|nua09y 7] DO
“BUOSUOD
Ie UJ op &[ 2
i$
PIIZOJ
9p
torinasqnS
p
ESUBIL gzeoițsed BISIXA
ejuoAoas
Ieuinu
9p) SD40f-pb
[NJUGANO
PĂIZEd PD "OIJBOOAJSŢUI
TOLIOSI
Uţ jouns JROIŢIPOULAU
EONUEUOSU0O
RI
BOTUEUIOI jEnUuoo
“npdursxo
ANIBdsIp
asa
XOHALId
*9QI8Ape *D]Ţ2XDU4
:oriizod “parsod 'eieuns
PILA diiizod erdnse
es
ejstooe BUTA9p
BIEDOA
jetul up r9un
e]
pOep
Nu UL n9
p
9Ţe un
[e
"a s »
?E
2| i |up
.
II e 2p e
Ve] Yenţ ele
iei
Ip O'3p |
_29P1
IV J2]
DIA bqejIs eHIZOG
eatuos epeuiz
P suozaid
in[nouns
5
ce nouă
ZUUIOI
pod
ne Uj
302[Ed
S X9
PSDaW JOŢe.ndxo
[duiexa ejseoe
“ULOI
2 dn]
5
—9P-BJEZHOAEZ
IS
:210448/
îndaour giediui
Up 2-17 pipa
9NUS)SIZaI
“UI04
ap
jhpound
95
ejje
n| A Rrepoosid
9
H40U4
.
e [9
9S
Sp ne-S
12 2]
arizod
< _ oreo
7
“njdurexe
goipe) nu Buia
< “9 |nyns
sp ndnj
>
8
veunijoe “oleuij
zp uiin ompod esuen
i
ad reuu Bune]
up BIS99t
7]
|
aleo
“3 ui
PSuaul
<
gjeuluio9p
2uDou
SIeULIn
ejusniu!
9. m] eueoszod
mad |eliiy
1
21D2ulp/
01 2 aq UP
[
2502] Unpaut
“mnazdsip
E
InpnugAno
[39
<
|njauns
15 < IS 2p
LIBUI
0jajeooa
:oyeoruȚe
inun i E] (p) asa Duut
ppp ap
Qns 30] —
"SIQJS
ŢNUOUIOUA,I
tjuozeid
U "5
f[Sau* ne “el
up Ep
e
.
|
N
iajeveţedead
pd pa 15
s
sșeysusul "ŢĂ
ep “pf 2
njnţugAno
4252] erizod
1224 1$
îi
Edun0d oruxemd
e] einjoAa
jr
“ayduaxa HgINgjny eng
“eorequnijos
“0152
< Hi
î$
SUiASp
&juonigur rejeiqej —
ie
pyeuruil91ap
pf sp ep
64
“jaf
po
(D ap
ațoueosuoo
<
sueosuoo
9QeJiS 1oeurip- "21920
“je
ap
“ZAJ9SU05
“|
niaf pyeunuLiayop
ur erjejnonre
"ape
aq < “A eauniioe
“pa
1$ nes 7eoap
<
<
“orjizod “voejui
oreu
go
—
[nyiidaour
qns 17 no ŢONdeo
(2
“pupos
10Ţ3Ţe504
nunrioe pzeapare
UIp
Pijiuuef
praf nes) 25
“(ajeour 799
8
pozonoud Snzof P[eIQPI aoajeaGĂ
pouniiiog
“2
PADOLUI
“asa infnuod5ă
p
BiBii
ap eaispiaid
ej
“njduioxa reui eyeod 259 sojfiuu 1o084p
3pe
<
jnydey
9 <
uqeis
1eŢ
73907 oed
ze
"Hlgoipoui
“a42u
“d
S|SHUINU-BSY
< 9P ap
ej up
'TSe5aoe
'p :5
pzeonsed
"D404 vrdnse
Țetur “ȚĂ
nes) 1auns
Uip
D425 3
“roeiqej 10JoŢeooA
OruD>
|nzeo
aq]
<
areo ejueuroe
ne-1$ "15
Sil ap
oyeysuou eyere
—
DȚOui ponauoş “(Zuis
TTUTASp
“24 gordxo
putozi V9Âi6]
giubisip'o
ur 4
vera
os|eiiiiai
nigsuțjipi|nzeo
“ej
JPANOUL
i ajoiduns “Snouuo
inun
d aja
A3B
pspu
sndas
pibaf “șej
[ao
Anood55i
asa
i
"2724
"Y0] 'pordxa
pjeejed uroA
2-11] as
7e
epnio
P
unuopaid
“8 < *p
.
< 9p
'areoșeuun
(24pos “duj
e]
—
tjuosge
"Ț2]
7
Ode ună
[o
anpnyuoooe
es
gorpe inţao rrngus5ae
24D0]f |Eig8j D12f
D9 ui pspauut
"(7 "1055p tuno
“4
15
:6reogeuuun
apa
Puia
j B3IRQLUILOŞ
"juna os
ISU
Po1eQULIy9$
VI 10| dn]
:
UIp rap so eiizog
“2 'sxod
“DPA
< e]
2
“UI0I)
< Ulid
ul 6 [e gdnp
SOTBEĂ :BZSULOŢE
<
inpnguaooe
eSugs
uug
SrB6ul
JOŢSŢROOA
E '27af
“PouruLI078p
- “oeopeuran
i
go
“10jonpun puzosuoa
:apiriizodo uedinyos "areds “unpnyuzana ajsueosuoo
dn]
orojseu
o
JO0Ţ9Ţeo0A
“egeţis
TNNŢULAND
"|d erey
bgejis M2107f &iisiădSp
AI)
pssoy-
|
“psou
uuajos
UIONZ
gdnoo
up ui
Două” 9I8poA
“apse
[d 18
5s-
|
98
—
Ţe
;
3 &
„______
88
unei,
că ariei slave,
etc.
neral,
tele tice, Geja
pm
adică
limbi. limbă, vorbirii
specifispaţiu. poljana,
active;
probabil
că.
cauze
cheie),
se
comune,
cuvintele populație
(ca că
substituiau
În
consoanele
Întroducere recunoscute
ic
Înlimbi de
slave, care
de de lv
Op:
Sunt De lat. în a
sr
„vestice.
ii,
ca
Alte fondul
produc. „Actiunea
că
a în
Acţiunea
aa Alte_legi legi cţiunea
unele
sraiur 1
lătine_ cl”, care
În
pentru acestor
în de
spațiului
noi
n Palatalizarea
kopanja”
filius, printi
aceea
Ib
eîlşi
e
4.1
exemplu,
individuale,
g/”
perioada
|
exemplu,
căror se posibilităţile
>ci
caracterizau
Schimbări Sa
Şi toți
şi gr
lexical
că Aceste
unor
şi
fonetică,
legilor -un
geto-dacii
cazuri, (at.
8.
SUD_Jhitiența.
a
_fon
află
mai
în
nu nordic fonetice
ci
cuneus
întâmplător,
Pe none
apoi
schimbări
10;
nu e
populare,
ee
vorbitorii
au labialelor
legi poiană.
sub_influenţa.
acţiune
grupurile
grup în se malva
fonetice nu
Senumirile. sunt
modificări
evoluția
a
1982,
poa
ear
în
Tetrao
condiţionate fiziologice
valori
fil'u,
seamă fonetice “sunt, palatalele ce
rm
vor
>
schimbă
ACCIDENTELE
p.
limbii
este
lui fiu,
coaie,
îritrăte
încetat
din asemănător: aveau împrejurarea
fi
lor
este
nu dacoromanei
unui
-
este.
este.
generale, latinei
108
o
nalbă),
în cuvinte
O de
vorbi
,
aero
însă, românei
&!, în
il ns,în
poată. Gonsearitice
dar -- latină
î sunt ating hai de
de
zi
distinctive.
cunu, existând,
şu.). magh.
(iod g”: de de
a
>
vti
şi
spre r»
care nu
fi... de de cu graiul
(at
respective.
târziu,
însă
în
articulaţie
perioada
a-şi
lege-fonetică
izolate.
cl,
ur
cul).
|
au se clacă,
nu
Ele
intervocalic Uri
evoluat dar
generale,
rb
gi
accidentale următor.
limbile
solyom, lungă. română,
lor aşa-numita
din
a
limitată OcIo
suturile
Ele
a
FONETICE
au însuşi ele
>
sistemul
caracter
sunt opreşte
nu limitată
(at.
imitată
(Pentru
se” de nu
sunt locală,
atât
slavă,
duri
clădi,
mai
srupul
o unor
UNUL
caracter
(lună potrivit slave 0pl).
în au
.
de
durată,
iolasite împrumuturilor
efectuate de
nyomas
în Tetea
bază
> în
realizări încetaseră
nouă corvus
foarte
de
detalii, îi cr, sunete
de
ghimă devin,
întâlnesc căcipragul fost
),
unele
în foneme
> de
unor
>
e
normă,
timp, maghiară.
lunră, de
în de
limbă.
lege, v.
zilei
etc. de
şoim, legi Am
al a legi articui
în slave.
concrete
cât „BUMai.
corb)
În
frecvente.
descoperite
ură)
aceea
către
şi
etc.:
nilare
lingvistica
specifică,
influenței exemplu
elemen-
mai
aie,
diverse Rosetti,
pentru nefiind
limbii
fone-
arătat
Foarte
e în
fone-
fi
orice imaş
în ge-
îl
etc.
ale sl.
a €
3
_
„fi
îmi, De CD piert dom
lat. au mai
buni, mie!” 144). picula oclu,
îs, Îa
"dvornic
origine inițiala nitidus
cazul.
ul
vocalei română mmătuşă, ambulo
foanmă,
participii
îţi, Te.
eate (= le
annotinus
consoană:
grupurilor
(= > >
istoromână
îi, de În
notat neaccentuat: nesincopate,
occidentale,
îi,
(> dominus
>
Există
> ochi, origine
lat a
rezistente
Aşa-mi
s-ar
că lat.
>
iniţiale îl, e în
latină
în. oraiurilor.
şi
Proteza agnus) păcură, neted,
cuvintelor pierdut),
>
graiuri,
Când Apariţia exemplu,
îşi lat de îmbluz,
lat.
la la
vornic domnule),
aqua
şi
explica noaten,
animalia accentului diverse româna
se spune,
îmi
parțial.
> lat.
lat. domn, etimonuri
În
consonantice).
la al se
situația
este
lui care
văst lat.
etc.
a
exemplu:
f
mită agnellus
prin lat.
î
de (=
sincopare
pl. aud
baprizat
lui genuculum
meglenoromână
î-
calui
se formele singulus
care
>
contexte adaosul
păstrat
>
aranea
„lână
> Aici (pentru forță:
sincopăr
lat.
de
manducare
E] văzut),
(=
+
acțiunea
> >
rostiri calidus sunt obişnui
au
>
îi
explică învăţaţi
la de lat.
petrecut
apă miel,
>
a
cu
nămaie
mai
ii.
scurte
printr-un
unui
n-am calu
>
şi
bun de
homines
>
arbore,
singur,
afereza reținem
exp dacoromâne: suferit
râie, miel, lat. detalii,
o. disparn
de
h
Ă prin formele
cred lui), senunchi,
vecinătăţi
sunet botează
reg. Tatra multe
cald,
găsit-o
în
felul:
că lui
lat.
(comp. dispariţia, licabile
(v. latină
la (de
lână
agnella
v. mâncare.
lat.
>
sincopa
persoana
a-
|
(în
vocalei.accentuate,
lulte
şi le,
contexte
cazuri
mod — găst lat.
e de
protetic
oameni,
cu aprilis lingula
prin vocalele
afereza
aici
fsat
pe >
pronumelui
voca
unerle,
inițiala un Puşcariu,
viridis
se
(=
capitolul
de
şi e
greu
n-âm Faţă de
>
incaballicăre
>
unor
>
Banat),
în
cuvinte
cu n.
lice).
Acolo-i
mia,
specia!
lat
lui >
a fenomen prier,
top.
burta
de
sat, contexte
săsit), cuvinte de
musculus
mai
continuă
hăsta, a- cum
Link vocale
regulă
cuvinte
Îil-a lat. găsit-o iepure, lingură.
din
>
A
personal!
digitus verde,
cuvântului,
|
devenit
oii”,
>
consacrat
câteva
Popular,
frumos, lat. este
limbile
de
explicat,
bdenie vent
care
> până
iz
hăla,
laşi S:
limba
lat.
neaccentuat
general, Nămăizşti, lat. română,
(=
>
*agnicius încălecare,
a cazul mușchi,
terminate
proparoxitone
implică sprâncenle,
verbul boborează.
amita oculus astăzi
lui
Şi
reflexiv:
ÎI,
Omenii-s romanice
iar
aspiraţia evoluţiei
hodoie, comună
denie, venit),
în
a lat. > &
unor
este din „de a- lat. lat. lat.
89 în > de o p. > Ja.
(W
< 4 O TUI, no 2 O UIp
RO
0 < < O IȚ "727
und)
“Z
ULId [6
u
PS _9E)IO
|rĂUZI -TUUISIP
U0I9ȚIP
“(pp “(0-0 omSoAd D17S2U2f
CUIpUa)
ioinii
ego
vesejdap
aprard
T9ȚeTĂIUL
DO '“o7pq22p OȚROd
(ua
10|9Buns
“ajdursxa puupf
u'*4) 1up reumor IerȚIXne
BOU
“oepouiode
““"u)
"Tefnydurexe
U
<
“a1paf „nou
15 9
“U/DUNADA
“njdtusxa
TOŢ YRULIOŢSULI)
DU 3p Bitu
p'"B) 0"::0)
:810U0S
D
501981 MUusAop
BoIpe
1ouns
< “7015
<
gsijipotă s0483ups NO
U'U)
JUBAOEII
9 (n
JOUOS
Urid 247D4f Jep
aq QĂNP
< PAIE
POTEȚIUISE
JSuns
O
P-S
ȚRQzeA
EULIOJ
er e
BI0IdIA8I
UI :IMŢNIGUNS
un BUNS
BIRUIUIAISP
no
IDQ1DĂ 9040U
58 S ţenţead
“o “oreo
< <umnfiGnu
“40U
“ÎUIS
no EISA
of p
UȚOURUPA
"(72
E]
*p1spo42/“repndod
9LI2OJ Dpnba HIgjriinse
MUugAno
ine E “0 <
gorpe
< J[e
9
ŢNI9JOPIBO
DU0409
'Miejiuise
Epans 1912
Sp “pri,
NȚĂUISXA “UIgPOUIOO2
ULId gorpe
m]
“501
daoui
<
puluisisp
"32|
e
NO
“ej 10p
<
ne-IS 9eŢ B[e107
9p)
-BIBOZULIN Snsoumăubs
O1UaS
EOIEPOULIODE
D04pU
VEL
e
ISe[s0e
("n “744j NO
UOUIOUAI
9P
17" “Ursu “pjeiied
POIEDOA
93
ejusnjjur Sndo” “TURADU
1 P "(0
POIEŢIUUISIP
819
“ajeried
< 1ode 'Putp/ UNUIOO
PUBOSUOI)
d
241pd
Ur < jul
i0Q1Dq
“ode "VeŢ
I$
J0[99
Ul < er]
BUNdO earepourooe
PȚEIQEŢ
25 "(10
e
9j81UIAno
pyodai
OI
IS
jnusuioua
no
< e]
“(4"""]
2p
VIUEASP
oxejiuuise
goIpe POJSIIUSIAȚIC
O PE
1/24Zap jUnUBU IOLISIIN
Sfj5s5p
'9xepnuunise
IS urid)
NO “(2pb02
zzuni
e]
8S
<
€ 10) “O VenOA8
15)
30Np
Im[ D0
o 8IEO
o
AS-NPUgpOLIOAE PBIBPOUIOOV d4Duțdsns
e-s
ital 9p (NN jaun -22P 35 “i
asa
e1e9
44) 4 '0IU9P!
0'::0)
3
5iBpOiU0Ib
OTE0 snpozd
E
"IO „Ong
n)
IOUIN
“Un4D
<
'Ppouzap
TA
E 15
JOJOȚeOA
UId
POIEPOUIOOL
<
Sintiţda4
dIStu
djind
JIUoA9p
Sids
.
< PoIeŢIUIISe
"MIRŢIUIiSe
ULid)
Pun
<
<
pezejIUUISIp
“7
e1OJS8%e
n")
uţ
“7UPi[I2uul
î E
“(ezeq
15
tiibițnuul
NO
e] Do4D[nUtS1CŢ
:u POTEȚRUIESE
BIOȚRȚNONIE
4noq
“0729
o9saD31DpOuI02p1
SiiOjejnoize
Uj suioțețnoiae 21D44dsns
„png
U 19)
NES
dISDU ULIC “no aţjepnoiție
9p) * JUBAOP JUNUDD_
mnj < < t[
“7Suautuzap
Yy Sp
|
aundo
INŢ nţăun -S2P. :9VU3IN0 BSIxg
1
“93 < BOIPe U4 “o9uf)
ŢIA
In PIPI
E 09)
9I958HU00
3p
e
DpO3
39]
"5 9s
n
241qAn)
ap
eoxoriusIaip
< o
:SNS p41S0242/
JOȚBUgUISSE
<(Snpbâng
ndisvu
n
poresedord
(AIeŢIUrise
jTUoAP “nnpoepisd Sisduiyos
PINESEII
"(juopooerd i!
eaiej /00u
POIEȚIUIISE
ginpesei
Uu
ginyeszn ynugAno SHUȚIIA
“BIOuos PUUD/
(uu xIzeId
VIOŢEA Pune
“1J05Zp
|N90| mpe
3p
ŢELIOI
npdun
ISP Teui “Tor
“IS U <
34199InIe18 SULI0Ț
nos
Uri!
SUBOSUOO gzouoda JUR4D932
PAH-IAX
“BunuezIg
“(891097
_CH'S
“CUu100) “uzappd U0Ț00d ȚPD As0x SEE
—
-UgoIȚițuispi
MUSA99IŞ
ÎN1e5
:9
9 8p) £ "PjquIDp
Ul Uf
"“(pr24/98'
“15 “ounppd
'“24d
<
SHININUDUI “SHȚNONUSA
“Xe
IS [E(Z9p
<
EOIJESOA
Op ejsun
"MUgANO
inj no 4
p4JsDo42/
fir UŢ 7p tip)
(iojoqețis
< 3507 PO
<
ENOp SUL8L0
(nun '90S
"d
& uţ|
"DUPUpul
17
auoj
e
2MEOJ NUNĂUI
"VIOI 12495 :Buneau SDUIDPID (PUDULOAD VEŢ
“greţo
2p țe Ţ] "927 piqIsod
<
=) 91)uj PĂUSAJISIUi
Un
snubibpd
NOU
UIp “XII EDițipoul
9
mun 2jp4p7 Un-Bu
<
ABIS BIOSOSNPOIIUIAI
mopnţod
<
POUIOAUI
Seod
mupd
aj
/1420]2
16) 15Y SP
q
ae 'eo|-LAX
sa “Qun.upuut 9730)
npano 1euu
'npu/o$' PUDUMOA UŢ) UN
“pn3a3 Piubp
“upoâjiţ=) “ve
9uiH0 “ufounu28
“M95039)
es Dalsauaf
“BUBUIOIe
2riede |nyugAno
95 OTE jus
9p)
“păuujo
"93
PSIEJIUIISy
9p “ej
< <
U] =)
"935
:n=)
nuxdozd "824742 PQuuŢ
<
:H999A
a
SJUȚEIU
asa ne
< mun 9P) penzd Uli
în
gAZjS
“o up281p1/ jnjeanjd e-s
=)
<
Up gzeroosrp
up
.
9 <
Boiqeţis AR20A9p
“njduuoxa
Injn20j
go
e]
Sninupo
073 npvuv
INȚnyugAno
EŢ 44 ULad ouinu
ubaary
42dns ourAno
mponuo8
OONpuDiuu
9129
:BAISOI521
jUnupul gouj
e Dă] 9p
(pxz/doup “NUed$nq
345707
as
2134D75P49 *2422419..
e]
ezopuade
sq EjerQe|euturj go 18)
“(pup8p47
Uina821u1
“atu
e
vorejodor
12 2 eoooe
<
"EZEsijusnjțui
7s
[NUeUIOU2I
*njduiexo
“(pnej
:0noyuodo
< < 9p Jede mm]
)
“ya
e] -u
„DSPut4ăij
SM4P/S
“(rug
1$ OIEQUIIUoS
Biiiij: ur ns
Pi
= puitos
no71/2$
36] “od in] “npd
E:
|n10197ul
q
DUIMUNUI
2urpd
so 2]
Vți3io EZONEJOUI
“Ci
Snpnunut
481
'(gunoduui invemed “OTUA1470d
ȚIUOSA esiedronue
“(513iib> onueuosuoo aduex5 gysuoo
znunu), EzEajozI
no =) "e unpnonu28
a
j-3165
no “nposviu
ua
“PĂIABI npaDjă “Uroa
ART “po
GÂiS5i80Id
tonue
2040 eoxeSedoiă
e-s ue <
qe IEUI TecU 3p “ej '2u199 “24101
GăID
2
9754207075
1
“uopgu 14p404/ “gredionue
:1 ulid
spun Î0u5
&| "ve bre
SOUNAf
DaII35d0Ip uns
pui
Papua, sejunuoud
[ndn3
'2posar “75 “dopd
3seo.stiinu
tn
'Puloij (eueosuoo
“unzeo
Uip
3p)
I1u41704d
FQun4D2
“zi “241DU4 us
no op “|S D < “opduoxq 2455 ap) SI9UI307
7ţe
part<
p
“71
S
oopdxa
2p BUBUIOI
0
A)
“gUeUOSUO»
“viii
atoutraf
912
|
poredronue
:502904d
pont
e 3
'Puipoi iun *n140]32
“(So4pp2s :BOIȚEDOA pupă. SHSOMI0Ț
areedoad
oJoqure supndod zanusico) p0făitiitaD4
os
)
na5 [os
'U0d0d
5snp
ap
"2up9d
VINA
Uli "3539
Ia up gs
06
92 tate. ticti din lui
notă mare bunu care
n
aceste vocala silaba
accent 1600. țierea
auxiliar devenit
legemus accentul română,
melodică
(perfectul cantitatea
următor:
sunetelor Sintactică
penultima accentuate intonaţie), construcții
2. 1. mai O >
din
latini cauza
Înfaţă În diferenţiatoare
lui
şi al
demonstrativului
Existau
Există Latina
norme,
era La În Il. cantitate veți
lui penultimă
se înaltă
omulu
vreți din de n
pe de
modificarea
b,
lungă expirator
(sau sfârşit,
silabă: muzical,
adică
prin încheiere,
a
cercetare
însă vocalei
viitorului faţă
fixată penultima
cuvintele
sau
avea Rostirea,
de Xlu
anumite realiza
o felul:
ruga
consemnează
silaba cuvintele
cadere).
se apare
de
în
reflectate cuvintele
dacă sau. vocii. sandhi, ambele
şi .de
cânto, încât
>
câteva bunu,
vă unui
7,
şi Se
scurtă
În
silabă
accent
1953.
materia!
labiale
explică
s-ar
veți
disimilarea
în
câteva
exemplul:
şi
a la
silabă reguli
funcţie amănunţită
voi fiind
în
vocala
a
formate
omul ambele
situaţii
de
numai printr-un
sunet
da explica
antepenultimă,
mensa; latină
din
vorbitorii
constituite
Jaf.
de
poate
era ale C. din ruga, lui
învecinate.
a ă] la
verbul
(>
accentuată
intensitate),
r
vocalei muzical observaţii
din
Iăbiale.” p
sistemul
(
terminologia
acesteia
limba
bun.
elu din
vă
şi
scurtă: suflu exista sunete
accentul nu-l ă
dintr-un
spune finala vreţi
din
cantitatea.
sânt:
De
particulare accentuării
mai
< oi
voi
ACCENTUL
în
însă lat. da, (lat.
că, indiferent
vorbită, trece fiind
accentua!
două expirator
multe simtu,
în ŞI
credere, percepeau
în exemplu,
vechilor
un de şi
cuvânt
lungă: muzical,
v-oi > de
numărul
ille), legătură
cuvântului
tonul
care
vocalei.
de muzicale,
a voleo),
cu dentale.
silabe, mai veţi
cu
general, silabe,
nu mai făcut da). acelaşi se într-un
laudăre, cu
cantitatea
silabelor:
S. La trece.
gramatici
>
producsilaba fixate
pe
puternic. înalt precedent:
modificarea
fel,
sunet
(din lb
”
text
Aceeaşi
şi
datorează
accentul
norma
accentul
așa-numita
melodic.
„doritor”,
cantăre, acesta. Puşcariu,
lat.
tuată din
întemeiată
Varianta
abateri
penultimă.
vocalei,
de Prevala
unei
lui varianta
indiene),
original
omulu
cădea
cădea funcţie
lui dhiireației
e
(numit sau volețis)
de
accentuală
v oi
modificare
influenței
fugire, Grama-
printr-o pe
cuvântul
de
în ă/
intensi- fonetică,
căcidi silabe
Limba
o
dacă
la pe pe de însă
Şi elu prin
de. o & a în de
a a la
(> > g,
i
din cea ale se _din cu
care dacă rom. cazul
limba incipit vocala
soana silabă
Probi), vocalic,
opoziția puternic
dispariția
de
relevantă, dunărene.
penultima,
substituită
disligo „berbece”,
E lui
urmate
am
În În “Dupăsilaba
În 3. 2. 1.
morfologică,
cuvânt
*cantâ). deschid. impunându-se,
Prin >
reflex
pr pe
În În
vocalelor vocala
şi
din imulăre,
veche),
> La
vorbit
perfect
toate
al de
r
fenomen
Înprin
potrivit incipit
în
română, ecedentă
integrum,
general, problemă rom.
fără adică
accentuată corelaţiei urmare, penultima,
penultimă
este parietem cuvintele
de
secolul unele
în
cuvintele
Formele pertinentă acesteia
rădăcină,
sau
mai ziseră
felul
o la să
aceste
muicre.
pe
s-a [),
palatalizării
legat >.rom.
al >
ema
calitatea
pe
dezleg.
de
perioada
cu
schimb,
de
neaccentuate:
sus, accentul
za
consecințe
norma este verbe devenit care
dintre româna adică
verbele
mai arătăm
care
acesta,
muiat
vocala
e
continuă moştenire direct cazuri,
adică Cele accentul
a
scurtă. conţin
a
distincția
de de latină,
că am D). de.pe
de
de ie, se
forma târziu, sau
derivate
apar două
> i. io,
liber, adică âccentu integrum
I-a
a
dominantă
oculus
se accentul
o
latină:
pe
de
funcționale.
accentul grupul
tendinței
convenit
cu vocale
pe dinaintea
mobil, părele,
corespondentele
conjugarea prezentat-o
non produc
consecinţe vocalele
din șe
dispărut
aa
e, (rom. deplasează
de cântă accentul
epoca trăsătură
> o: muta
de
persoana
la au
şi Î,
pretixe,
antepenultima
a
site
a
convenit.
(păriete arietem
pe
frecvente
şi fr.
accentuarea
perfectul dinamică.
latine: cântă, fuzionat
singura mută
se
intensitate
poate imperială.
importante
trece.
de
III-a
>
viridis liquida
capitolul
grup
spre accentul
> > silaba
de în de
regulă
perfect, lat. accentuării
mută-pe-silaba-penultimă,
mulierem entier,
silabă
afecta
închid,
pe rom.
ore
sincopări
pe
e
antitatea
părere,
non
fecerunt,
arictem
la it.
opoziţie
tipul: accentuare
este cântat
singular
Chiar trebuie s-a (adică
latinească.
privind
iar
planul
paroxitonie, pe diftong,
>
>
consonantic,
şi
consacrat
cuvine,
pers.
cea
oricare
şi cu
virdis care
să cele
al a
dar entiero
antepenultimă
p,
a
feaceră înainte
deplasat
mulicrem dr. antepenultima
b,
fi
iar
î,
dîxerunt. vocalelor
prezent
penultima:"
ca
d,
cantâvit sistemul
închideri vocalei muiere,
valoare II-lea, disligo
despre
silabă
devine
latinei scurte etc.).
III-a: Chiar (App. chiar arete
şi >
con-
fost
93 (în de pe în pe c,
e
29 :] p e]
"TeŢ
TU
[99 35 =
ep L6
D
Te] 1Ep)
i
ind S1UD9
ud] T0)S092
BHIzOd BOLI0)SI
'DUDAtj ensgd
2709 751703
"|d D175
gyn391 1inre13
Dp
ZINȚEU o4red
“exouo8
RES
no
TENȚURDIESU
UŢ
<
7409-2409
:D
:221S
e
1904
9P UI,
ȚNADUEZISQNS PUPULOIODEP
“D1uD9
P-[]
VENȚUBDOE
UI
“QUEUIOI
Poreânfuoo
D-2p "1E| $
ŢE 20 e-s 1904p UL
:1
514799 “ZISTXEI
Eeuao
e <
“DP
ziseove
18 ajoun “RUBULOIE
UNS
D
BUNILA
NIȚeISp
:pD
'D
“Supaf
UP :1- D S|ouISHauo;
“jUNS
U
NOINOUOI
SULADO S10d
'UD1 Ug POIEULIOJSULI)
- 'P
7
NO
9p
1EIPOLUI
“ojezeu
< e]
NU
"Yeţ
2p
JEnȚUSO0e IOȚOQIeA
UJ IN UI
15
RADIUDI
(2D49sPd IBO9P
UL
E] 9p
€]
"079
SUIE|
“deo
E|EOOA
9p
e
“Bupuf “unul
aȚe
:NdOo “OAR]S
JUISASP
10[9QI0A
IEp) [RŢRINŢĂ
ISUGUIOI
go “OUJOBA
IȘENȚIS
DP
BUEOSUOO
<
LIBULIOJSUEI)
rorjizod “EL
NIZIŢI
SP
<
B|EIOA
INX9ȚISX YEUIN
UL "1€Ţ)
(JEZI[eIQEȚ
SȚEjuozoad
Up 190
S74D44-24DU4
E
fft4DUi
Sp 31daox0 nmuod
Ţe
juozoad
+
ndp>
'0
NO
()
B|OȚUBUIEŢA 9]SOVE
IEUI NU UDpnp]
4850 PQUII
Se
a
:NȚĂUIIS EQIOA
o3uvuf “(1Â02720
P 15
:JOpBADOEÎpe
17
IOjUSNIȚUI
p
44 "910 SIEOHAN
2
I0[Lmno0f
D-2P eridaoxo IRULIOJSUEI)
"el UȚ
JENȚUAOIE
81500
9P De
ej In]
Sjeuodun
“|eIPOUI
JUOZEIĂ
< BUTUNUIAI
“(D804
“qui NO UŞ J0A UIp
A
duo
1$ EP
EZESNȚOAS “4409
e
MPS
IEUMU
'Dq1VO
D no
“4280
NŢNyooIod
SIJ JENUSOOE
gorde
19Pry9s9p
U -S
NANEDIPUI
“UDÂNI)
“2upd
“140pp90-240pPp09
EPEOIIBĂ
9d "NSUle] SIeuun
ES
'BUNUIOO
gjourmu NES SHuppnD]
TOPUL
orizodead
SP
ĂLPĂY
IeUL
“D
< “(7ÎDpnp]
“A44DOPAQUII
BUIACIC
'diupo gpeoued
P
“Zurs)
9s
“4DUNPD
“EJUZEU
OIEO
e e
INȚNAȚEOIPUI
VqVq J0d
.
ep
ZZEAȚOEȚE
nu
ȚENJUODOE
IEUULTII
2 V-2p
sp
< QAȚOE
NE '1E|
“Zunrs Sus
1804/
Ijenjs
RUBUIOIONSI
24 TOUBUIOI
peră
e
"ougUIoIe ajoupouIne
9159 9IjIZOd
P
:2(|99A
d
DS)
SUPPHDI
939|
b-IJ]
“75
9
Sndiuno 10)SE9E E[eU30
9HUip “UDIUP2
-ŢŢ]
s1uDd
13 “eNJUBE
FHIOPHȚOUI
[<
“PÎD “tupd-omDd
e audee <
72poo21d “QALŢS “QoISOȚOJIOUI
UI
“ENURIIE 9120
19 18ps2p
Up UL
8540) IeLU
< ui a|s09e
E uoodo
g
"VE
BUIQUIOA
ŢNȚEOIPEI
9
LINIeI8 9IMUSPI
tun
BISLOIV
E PU)
D 'srad 's10d 'S1Rd
|€
OUBUIOIOIEP PUBUIOIOIEP BJROOA
pi
PD
DIOD BOU
BUIZIIO
19
JenșUuoaoe
15ep 9P "YeŢ
aiizniis
€[ e] E]
OȚEoo[eIp
L
0jse Aj9ZNED
AI3OJOPIOUI
"VC
'€
SHUDIUDI
:VRAI9SUOI
"VeŢareuum
D-ap 9sun
3P -) 'q '9 “DP *p
“RUguIoIe
Py | '1Î0729-210109 9Ie0HIa/sod
D
opundsa10o
UL
| PR
IBULIOJSUEI JO[9[EXOA
x
pei
OSOUNOAI “BOIIOUOJ
"SOURULIOI
YZEAIR0UL
24D9
NN
Uj
“enorme
BASŢRD
MȚOSA
gjezeu :MOBIUL
<1Dp JȚnuur
Nes
“D108
PULA
urid Ve] e-S PP EP
< < I$
E
PUBULOI
UJ INj t SNPOId “ȚU184D PIQUI
UIp
2]S90V
UI e-S
|NU95 “Clpe) sundo
PD
"919
P
"9UUBII0I
“1DQ4D9 PSDOD
SIBOŢEA
eljdaoxo PUNIdXO
HUI DIOINU
BUBULOI
B3SUOO
NU.
JOANTUIȚUI
"Ve]
“IOŢOUTURUIOI
injniejngedoA
9I8proui
< <
“S9LI9ȚIP
EÂLIEĂY
< b-S D-
UL 240 9] MULOPD
e
ŞIU9ASP 8IE
ACES
no NES “2punul “21DQD
RO 7sp EI
“p <
"979
ANNUBOVE
9p
(ENȚUB29e
P
'9NUBHOduII
e
UN]U2510
€
“BOIJOUOI
SniDQ4DQ
<
BUBIBUNP
nuusd
D
24PInQWD
“PINUNIOIU
S7eIPEOUL
OeNșuaoVe
UIP “UDIC P7SD —
JEAIOSUOO Jenyua00BSU
NU
NUȚUA
UŞ
ȚNIEŢNSUIS
PIPUIS
<
soooxd
p
HUoA9p
"V2[
[nut0 (uozd) 312N71DQ
P
'9ŢeIQIBAPE
HNVISUOO
19UIȚEȚ
serețnorued :1Ep 7S0Ț
e
aeorxa|
SNȚOAS PEIHȚIQOUI
P-S DP 417b]d “D4D
e]
“P40UN
“oermoyau yeuzroIsuen
ȚeNȚUoOOLaU —
IN79N1]S
“PqQ4DQ
IN[
nu
<
“ȚeriIUI
ne
VUBA9p
jo PD "Ve]
[E
'PSD2 “EAOIZI))
SP
Țesunţopur
E "[S “DunțD 140
p
958 110 "(079
o <
HIEQUINIS
Ulid
e
J2NIUB00
NO
—
“42|
Ulid 24045 “PIfp
P
“Dloun
UL “T99p
JSP pisp e-s
<
ION3771IVDO04
atunu IjOnIJSU09
DIȚEDOA IIUIȚ9P
“ppD430
nu
<
DSD2
DQ4PQ
Jeruod9t5u
12un
QLUI[ “EUOȚI
P P
9129 ajouunuoad
nu
BUBULOI
<
:BOIdO)
BO “Pinun
UIp "49|
TeȚADUD
PUOJJ2QDs omoare Uj 945002 'b7p :Amoolpe
“mun pp Uj 240]ffb
ajaieOȚpULIN
POIPULIOJSULIL, “ȚeTĂzur
p
"4eŢ
ej
“PUzI
[NUUOISIS
:P
TNȚNŢOANIE 'BPUIȚBPou
Uj
iIQULII| “PUeOŢ
puinyn “290
orevun Dpb480
<
<
BA10SQO
:D-
< ienyis
15 1$
9
D7SP
ao
erupnuod
auauroța
GQ Urp) Bo
D 9]S0
ad
uijizodo rojizodard
ȚE 9P "V0| ne POIEALISP
“7
“ugAno
UIP
3$
'[S "D747 [e WIZOĂO
< 2407/pb
D
18 ae
SH4DUD
2UL10J
:Hadozd nu
“pugI [oone nuad
giej
preseoau
ej
:91E0)EZUNASEI0I
2
oumuoad
3d
VEDUBDOROU
ap DID
<
IS
OIȚEOOA UIZULUIPXO
:9Ae[S 24290f
“IPJUL
UŢ
t] "Vel
BIȚNZoI
“vrjenyis
9] p
iuan$n "DPI S|OADEISUOULAP
"9EŢNOIIE
"9TENJURDOESU
za 3
eeienyuaooe
pb
NES
p
9
pdronied
<
p
D
TEUU
J0Țajeo0A eferiiui SNDUDIUD
opun
ooumu
“29npb
no UL sup
I$
varenzuad0e
:oŢezeu
[NUiISIS
eseaoy
72] BȚo1usua[2 In[ "VeŢ 0]So9e
no
15
EŢEDOA
Uy
e e
Pas2pD
“uns
"| <
E
UN4PIȚP
po “p7p/
vi 19IN
24PPn0] “[NZeo
eIpeouj
JOŢOUTUTUIAI JOȚBANS(pe
[nIejusAuj '9S9UPUIOI
o1s9 JOȚAȚEDOA
97207
died
7eqUIrgos
peredeo atiizodo tjuozorq
|
erjizodo
:10Ţ9QI8A
|
“DIQUN
2422np
9359 ezneo
e]
“psp
e
Up4b
I5
2759
Ve]
|
p_ ul 96
93
neutre există
au etc.
română:
(<
lat.
fără,
analogie
după,
jâr,
diftongul
În
sementia),
cazuri, , rostite
explică
Sunt
(=
rev
posterioară
rău.
Se
lat. „lat.
inițial
b.
”
jabiale
arom.
Înjat.*
nouă, (dar: peri),
e,
i:
lat.
devine
d.
ăîn a.
sacă
primit
c.
neaccentiat
sia: o
resina
neaccentuate
e în >
cu
ea dur rostiri pare
> rr o
și
în
general, modificarea
în
Recentă
şi că
Vocala
dialectele
rovem
lat.
fetus peccatum
Precedată
sămăna
de la
spre),
>
morfemul
seacă),
>
devin peru,
> e
influenta
în şi
românei
câteva
cin
>
rășină,
are,
s-a cu
dacoromâne
inovaţia
fel >
substantive geminat): dacoromână,
în făt >
melus
foarte
este
o la
felul:
o. sită, fără,
frază),
(lat. e în
de din de
> şi
grupa
după lat.
a
devine
vedu,
>
răspunde,
că rouă,
zamă
La
si. ă mediale,
(dar: păcat, o
şi
astă
în lat.
ă
cuvinte
accentuat
româna specifie au transformat labialei
lat. multe
pahară,
comune,
şi
vocala
dacă
fetu, lat.*
ruho lat. lat.
horresco
nos seminare), care
dată feți),
a
dacoromâna
consoană
cătră,
în în
dacoromânei.
> o re
devenit adică consoanele transformarea
mininelor
(dar:
> de
şi
latine, graiuri: cară
remanere
când
ă
acestui
pentru plovet
lat.
infiuența
>
comună Dunării,
poziţie procedat
în rufă, o precedente, nă
devine
ă, său
săptămână
(pl.
avem
repausare
e imperator
silaba
cu s-ar
(= de săc,
încă
veche că urăsc, >
unde
> meri),
labială
e în
veteranus
> >
precedată
plouă,
şi
română labialei
dur
iar lat.
nazală.
desinență mai de explica obicei
(lat. în car), rămânea,
următoare
(p,
lat. lat. săcară, lat.*
la
ă
vedro
î,
concluzia
face
seus).
la
albaneza,
d,
păstrează
specific
>
vocalele
£ nă, prin
a: cu
istroromână
guod după
feminine
contra
unelte ponoară, inițială arrecto
lat. se
(= seamă neutrele
septimana),
dzăce,
o forte
că > bătrân,
v,
> >
care astăzi lat.*
e
nubilum
numai vadră,
prin sângur, lat. află m,
&):
a de >
şi
variantele
că de si.
că, nouă,
€ asimilație,
țăs, în apar reponere apariţia
arăt, (notat
în
resalire
slave
lat. gramaticale zăc,
porşoară,
şăs;
silabă,
lat.
>
analogie
încadrat unele nuăr,
oino
>
provenit
lui
la 7,
video
vedră
declinarea
de sămânță forme
lat.
>
vechi
vocală
vocala
în s,
ă păr
(către,
țâne,
>
română precum
>
intrate
z,
şii
novem
ceea
după
cu post
e
f,
reus nour.
adică
etc. cu fonetică răpune, cu
din hotară. graiuri.
dese
răsări,
şi
aceste după (dar: decât
ocnă prin (deci Şăr, (lat.
vă şi
văd
a
ni
în > ş, ce e: > r e: > (3)
fi
greci
a
unor
slavă: sunet
poziţie diferit aceste
devină
a
limbile
română, provine apariția —
oscilația
în
cetătorii,
şi o
albaneza, înseamnă
concluzia
în
Germisara
tratamentul
se
alb.
în
Mecanismul
neaccentuată,
poziție
gepă, (casă
Nu
Zermisegetusa
Cât
rom. de lui tendințe
identic
Despre două
cât Această special cin cu
ă
dovadă
că se
nearticulat:
la
nazaiă
că fonem,
— distinctiv:
cudă, încheie
lat.
şi
romani,
şi
neaccentuat
ambele căci grafică distribuție
o în
Fonologizarea
=
1 nu preromane
nazală, priveşte
în rană,
în
n
că poate s-ar
unele casa)
5 a
acceaşi specific poziții.
site.
:e
va vocala era
atăt etc.
şi
rom.
vocală refiexul fiziologic
comisia
fi
limbă casa
limbi, particulare
casă
traca
ă
rara albaneză
apare opunându-se
în
ăa
albaneză
datora
proba poziţii
are
>
din
la
Germisera, neavându-l!
la diri ai excepții,
lui —
+ Din necesar
etb. de se “Dovada
în
ă
sunete existaţ
a
fonologizarea
identic
poate alta.
poseda
unele în (î (la
casă art.
în
complementară,
omână,
caracteristică
aceeaşi
fo Câmaşă,
în în nordul
vocalelor
acțiunii au toate
a lui ca
ai kODGN,
accentuat
primare
articulare
identifică
un
mod
(închiderea care aparține (vezi
a d, momentul
a,
care
Aţât
si.proveni cât sigură cuie aceste lui
4
limbă, observat
î
dist
o alb.
în
se nu
şi și în 2 ă,
sunet direct devenit
Penin.
ad
dialectele
în
căruia
ia CU adică
id
r
ap Vasiliu,
i
p din
î
înseamnă
ada:
ă
3
si d
ri
substratului
acs
sponta
că românei
apărea
suiei vozitie
augă, care
trebuie
casa,
se
.
existenta
că
română
mă această Fonol. apărea
a în
ăa
româneşti.
apare
Belea opune,
în
comun comune,
ui
niciodată
Pta
JODIE
nazală) precizat
s-a
parte, îst.,
ăîn
1 din
creându-se
ice
vocală
în Pi
one vocalelor
scris
p. să silabă
a.
devenit articoiui
mai
epemoi Pe
care
—, baicanic, pentru
are
apară
tracă bulgara), 58-60).
sem
»ehire
sul au un
mult.
opoziția a, Pentru
întâi
că
în în
ceea
fonem,
sau peaccentuată
mai
neaccentuate,
de Toţi ca
că
a
una
feros, crede
ce
ă
corespon-
Și şiă
provocat
balcanic iliră opoziția
articu- poziție
dia
exact unde adică
cer-
că nu —
x
20 HU
*
9p UL UI “uz 13 IO TU NO
E UŢ 15 8p "97 “TO
AJ “107) "7e7) I2p) Pi0u PUPĂ
10[
[eTĂIUI
10UDPD
„AMÂNUI
“(_SNS
15 ZIepoI
“4 [NI)ORIEO
gAejs
JOIRULIN
£
npuad POIEIBICISȚUL
pouz
JUIN uiad ȚOXSŢJSI
PUg4 + JIUSASP
*80p4pq
“POIN)
9pP
“UPS
9D 2 7
IUDDD *4D9D89
"(pounj
18
ȚUPHIOCUII
<
[IBUOUIEIEI) SIPOIRUUN
JSOJ SIUOUI
“S2
9 up
BISOJIUeUuI
<
NO “dțp15
32] PUZ
E
:OVRUIULIOJSP
INȚ
4 NP
<
*48180707987D1p
n TEI zep
PISOIĂXO
< <
<
ȚNQIBA SHUIS
b-S
„uifiids“
RO (XX CO SPISIC
BUIZIIO
Rp,24
|
DO
BINUIEI
“(m8unsqv *A4PUDU
UIp
[99 85
"OSOUBULOI
NO
24,07 BQRȚIS
Ț9]
UI
PULALIĂ
E]
SJIPOJ
erejdope E9IS9OV
(p
“p3unp RB0t4qQ
GIP RORŢIS 42409 "V2] ȚPUIJ
15 IS SP
<
POIZUIOJSULI)
op
IS
POIȚLIIUO
"[S UL
D
“LICA“
UNUOUINE BIROOA
[OI <
SONOZIUIS
77 TIȚelop
DON2UO
IPAI9SUOI
“EGONUS“
nuod RAND
1S “US
RUZUIOI
ep "(477
IS "15 103 SULULIODEP TUO0A.
BOLD
(]S0
4
gȚeOOA SUIANO
187
0S-APUPOIȚINUISPI
“o18unsnv
:[]
UN
S|O|ĂUIAXO
"PUVLUOI
8120
PIȚRI DBu0p
Opd
15 <
SNȚNUISIȚEDOA
77 O Uli
UIP
U/NUUINS
„Out
U UŢ fONOUOȚ
[npour
47
ADIDS IEUL
Sp
nBUSĂ
SILA
18 UIP
ȚPOTIL
E| 20)
U[) [5 gdnp
DES
< UI
Â7
97X8ȚUOO
"15
7
JRUIULIOIOP
D2IUIS F21,245
aj 15 <
PLIE
Teuunu JeeI ode O[LINIEIS
E
PULISSP BUGULOI
"POI
Pyn[d S|OULIOI
f
UIP
I$
E[ROOA *diunos "DUD]Q0
9 E
2
4705
EI UI 1$ I$ "15
1$
BAJ9SQ0
8129 SUES
Sp
PȚEZEU
UIp UIP
< IM[NIXSIUOO
ROIJSUSIOLIZO
“zeăinQ S|SEOUNOSI
UL
9S
Dn.RUsd
OȚURUOUOIC
SHU0Q) JIUSASP
91e)0u) "90
NO ADNURUIP
7590
IZOA ByOAZ3p
DO SUNSgI3*
10,040 '979
<
PIjIZOJ
OS Tepes
Se
jopoul
<
POIOOOII
2
E[EZEU ADIO,
“
BUIASP
SJUIANO
“UN
NIQUII
PUNŢSU
Up pzunaf
„2
JOȚOULOSUOO
XIEŢ
"CUIOI) ȚeTIUL
un "[S 98 2upi DUDI
[5
19UgUI0J
OȚI48
pOIZOȚOUOI
Uj
"(BIepOsIA“
UI
7
EȚPOOA
POIPUIIS
gdnp <<
9S SP
7
99/DQ0[D9
:un
OȚAUU0
IN| E
“Quupp
“2
OPryOH
BASED “IPIOAOOUŢ*
Uli 417084
:1
d<
1O[9ŢROOA
E] E es
EPOCA B[EOOA
<
NO“
<
OȚOIUSUIAŢA
POIEZIIUZEU
144
JOIZLUIN
2
Undups
O 19
L'd <
JUNŞ
<
IDIN
PUDD
ULOSUOO
BUgUuIoI
14,0p
Ter 0u47,2d O
je
10[eJueuos
2j04p4409
1
BOIZBOJOUOI Y1]0Q0[0%4
Ţezou RUNID
[NOI
DIA
“7961
27) 910
nu '9P O Uj 15 40 2s "[S UL
“QŢe
“D7pf
RĂIONIZĂ
sp
nus
surjsns
10)
IZ3A
ednp
esuniseid
&
EJUZeU
| “7499
P
“ROTBUOZ
99
2999
3
ui
tode
“QISIXA DUDIS
(es ONIPO
"44
[59
Tan
<
24nu2f
9S
OIROJRULIIN
Id
12]
-D[JUI
QNS
"B[eUI]
DL
“VE
„POIEZIȚEIPOJA[“
POFIAX
9
|OUBUIOUI
'2do9uj
—TUI
E]
442
-U7
EUOAO8S
mesoy)
"979
IE
"| 7
“duza
22/p4
< 1$ 44
-
eyeod “qeqoad
€]
VU390e
'oAe[S
p
PUPA
< <
“B247u3
B|POOA “IȚejep ejounad
Qns
piB/ Sp “-U7
7
|
9p
ZUZOSUOA
alu os uz 199p
O1UDD POUSASP
pSaouny INŢN[008S
OIEQUIIOS
:ejezeu EGIS
es :4
NO
09)
2Du2a
Qns
-
'21DUNY
Pup
HejeAur
An IEpese
[2904
929
Sueoj
O U
<
:990U9p! BISe20y najued) "7e] :gAeS grezeţed
22fba u4 UŞ “ŢĂ
feriti
“9yrede
9P +
"TIQUUIII
PSOUIEŢ
“oAe[s șenșuaooe
UL
4D4p7 MUSASP
JOȚnynurudun
EQUII
P
Stiizod
run 7074
ud
-
"VIS
BOEP
Se “7e]
afu “28ups QISESOE
ŢE -4 2414404,
?
ejeooa
JEULIN
tjuoAoas 9130 UI
uz :4
9|eoOA “gnrmede
D Puzo TOCE
HÂIpuoo “7ernorue
aro 9p '2P14
UISUOȚ
2
J2CŢ
UIp
“QŢe
7DUN < “njduoxe
inj NU
ap "92| LINUOUIA
9p inj
ŢRTIUI
“7
UeUIOI2IĂ
|
sșueuodun
“ADU Un
Jopunnumadur
SNPOId
no "TOȘUPIQIA
uy —
exdsep yepodead
Du PI
7
101s90e
*212f ȘENNIOOOE “guguioi "PUPA
“UL SIn8uDs epeoLiod
2UIA0Id juns
“T9UgUlOI
Sp OUIAEP
:1
e 1
IIoprjouț
<
oAg[s
<
iejuongrur
snpoad
22un
"QŢE '428u7
P-S
eoIoprujoug
ȚE
yenowreou
EA "ej NU Ur
“poup7s
2 DO
< SHOI
IZBA0p
ZO
e
- O2pu
eojeo
:7 E 3
7ersqns
up
SH72U2A un-Ipunip
e-s
pif IS nundun
tnp
7
surAno
p
“PIDULUND
“opjul
"“(pL-L9
ROIȚIOAĂS EAR]S esndnsoid ȚEIeȚed TOBA
pipa NU
ad
ZANOE
7
"90|
10dE
15 IS
OULUI
no
Snţa8uD
O
15
'SUnNuO0o Qorouor
inj up
S740U27 BUPOSUOO
BISIx9
erjizodo “VEŢ
"ONPUISUOZOUOUI
UIp
I$ 1] sp
INȚIUISŢOeIEO
"d înpa
"BUNUIOA
gjuezn31s
p
"VIOI puprupuls 81se0e
nede auz)
NIQurn; “SVUIANO
IRU "07
<
“UDA SUIAOId
:9enzeo SŢOJUEIIZA
'Puzp2ul
[204 IEUI "VOŢ O
ud
S7urAno
'[d
- 9s-npugnsed
șe
“ereu 2339]
2
sunned
za
e] 7
orpureuosuoo
< 3p
IE)UL
eareziSoȚouo
I9juoruoA0Id
“49122429
I9UZUIOI
JEȚEIE “dupa
9Ţ9TUBUI2/2
E
no 9p Snau
O
I9UŞUIOI
up 1
91500
go
1$
VUUNI
“1j2U1A
9759
gsu
EZEDIOȚEP
“p2fba
9p epedo
IUL
< ej
DUBA
BOUL 'V4nSut
ulid
(2
10uI0
EȚEDOA
g[eooa
niizodo uraoad
as re
EȚEXOA
Jevua/)
UI UŢ
-
“Ul
UI
go A <
"90| O in] gjerirul
pdpi 35
e] 7
“SnougIg
jențuaooe
guureasul
epeonod uodois
Inpnrpour
jrqeqozd IOLIOSOd
ezayodi JIUSASp Sndub> 9Sejooul
22fbA
NBISTXo
“Dirpul
“150303
“ind 173424
“(grei
ze
:U98
por
I5 “upf tjuo
< IN]
ej
001
a în (, e),
)
102 ceta
fel: luni din de stez,
— colului „vocalele
b) a
Vasiliu) trecerea crească, deschise sistemul
de-dstăzi, ne-adiice, hiat: concluzia
Diftongii
> +
fonologice
c) î. În Ed
(verificarea
a Şi
d. aiuri natură caracteristică
semideschise:
vulpea
De
ceată,
că la la
vulpea,
De
lat. devenite
lat. a a) ajungându-se
că
ă
— —
Diftongul
ME
ea, dacă
(3)
postpus favorizat
se notat Fonolizarea
îi :
vocalic
se ei
î
Diftongul mea perioada
Diftongul
a
ne-ârde
v. adverb.
numele
dată în că legem oa în e,
>
aiurea, lume sau Diftongui
ă, ai
lunea, morfologică pe-aproape,
opune
cu
sl. poate final
ea
î
e:
ea + (fără mea,
ga română
se
> sunt limbii astfel siiaba
de o, (văr lui
lui
:
iat.
a
caracierizau
De română diftongarea
v.
a ea
zilelor
se
mrena
marți
e
atunci face
la
desinenţa românei
produs
lat. nu
— pronunţa început închise:
şi
rom.
s-a vâz)
aici
e
pentru
din (să)
cera
> + de-atiinci
apărut cunoscuți române
—
la şi e lui
i,
contragere
a a de
următoare
> ivit E.
şi eia
postconsonantic
întâlneşte
diftongii
lumea.
prin
la
comună videbat
sau
săptămânii
vulpe, că dea, leage, româna
comune
în în
din
a
mreană,
— dată
deschis
şi :
atuncea
ceară,
> e
î
adverbe: sunt
prin lat. se românei
v.
feminineie
şi a a e lat. comună.
vedea, aflau română
unde
oa.
e
sl. etc.). s-ar
stea, decem accentuat (vară
din
implicate
este
ea este sera
:
contragerea
cu numai
comune
asemeni produs
de iat.
>
elementele
cuvinte.
klesta făcută etc.; vocale
concluzia
motivaţia
> dialectele Aceştia
e
identifica comună
absenţa
un
+
frecvent
produs
rom.
vâră)
> şase
şi
având
de accentuat). celelalte
de a declinarea
credebat seară,
desinenţa
o
monosilabicele
neaccentuat),
diftongul
că în deschise
în
vocalelor
ea >
a
origine
şi
diftongului româneşti,
v.
e fluxul e
silaba limbi
sau târzii.
că
şi
II-a: vocale
sl. slavă:
asemenea
semivocala
fonologi
fonem,
fuziunea
dar: credea. crescat
o pronunțau
caracterizează
articolul,
a, latineşti
de deschise:
este medii
>
asemănător:
vulpe
v.
următoare
şi
romanice.
opozițiile
trăsătură
pe-dpă, vorbirii: Aşadar,
iznena inițial închise
arti-
(Em. det, unde
sl. aici (să) (a, mai
a,
la € A ea
+
3.
următoare),
a.
b. În kosa b.
substratului
veadră
În În fiorem
îi
izmeană
produs:
La
timbru
neveste,
> 2.a.
cheamă
e:
lui de
perioada
susține,
> Şi De
leac
ca
> lat. ga (>
veadră
dzeace
se ar.
pl. masă,
ia vechi slavă,
< (>
o sub
ambele româna
nordice
Acelaşi Evoluţia
ea legătură slave,
>
Diftoneul atribuie
v.
cuvintele
palatal,
>
Diftongul
>
ceea
coasă,
aici,
la află
feată,
mese
traco-dac. iar unele din
floare,
coda
prin sl.
diftong
a vadră),
a
metafonie
şi
peară ce
în cu
>
zece, consoană
influenţa
alţii din
în
vadră, numai
situaţii, etc. ea v.sl.
lat. oa
lekcă
e diftong
sudul
> diftongilor
Ei
influenței
cuvinte sintagmele
noră
urmare
ipoteza v.
v.
si.
şi
s-a niveastă.
s-a coadă,
Se
veac
ea
indiferent
radical
altei
sau originea
pola
solem că cauza
sl.
ureache înseamnă
comune
provine
ea pară. sunt,
<
dacoromânei,
(cuvinte
> de
consideră
neveastă labială:
se
unor
produs
Dunării,
se ea, de
slave, cu soră,
> lat. acest
v.
a
creează
> de
această Tismena
vocale
din nevesta
poală, că cu sl.
o
devine
Dacă „Umiaut”, celor
>
monoftongat
oa
origine
în că soare,
consoanei
fapt,
o
menţine celor portat
fzază
în > >
revine
ureche. învățați, un
după din ipoteză adjective:
nu
în
diftong
astfel
v. v&kti,
consoana
e doi
sl. lat. >
ipoteză
la
nevastă,
> având
în s-a
apariţia slavă
în în silaba
două
(el)
vechea
timbru
că
dacoromână
silaba rezultatul
monoftongarea
adică deal Zismeana
neveastă
fază, labiale
în
care,
>
dacoromână
imediat slavă
veară
a e în
produce
s-ar
sl.
următoare
după
lui e:
şi
română
:
&
modificarea
precedente.
dure
e. (lat.
exclusă.
din lat.
pl. >
transformării
cum trebuie smoală. soarte.
sec.
din ea dacoromână
o. imediat
deh, ismana), nevastă),
s, se
datora
am
noru-mea.
română
ea
avea nonpalatal
z, al
următoare.
ș, V.
diftongarea
află
v.
5 spus
la
hrean
unei
în pl. o arătaţ,
> s-ar
în sl.
> valoare
Si.
<
XVI-lea.
că
înainte
când
următoare
labiale
€
vearză
condiționa- intervenției
diftongul
Dunării.
vocale
fenomen
nu Îui
presiunii
soacră, v. ultimele
Je Suoggun
>)
QIS99V
vi no
“p4b
Oul0
ȚNUOUIOUEȚ) EPOCA
“107 GUNdUL NES
“(p7/b9 "12| ŢEIOUSA
<
“aţa
“QUgUIOIOOEP
QZeSZIȚeaI
BIROIBULIN
ud “421
vi ui
ep 29022 “uns 'P "1 "OIPOJEAIOSUOO
|)
Sinrede 7seoe
NO gsrxaoo
J[NUI
:Dnp
“Goţeooanuss
go
22 12] 9$
9S
Dă UL
IEUI
“oreo
DS0ȚOUIMe
1p4ŢD)
UI paDăipy<
und 2 2-1]
IŢeUIŢ
>)
"70-09
ȚEL
JEIOOSIP
"paid
"9IBOIEULIN
PQeŢIs 9129
“nDi
24Dăi nmuod "e-]
e “o
Suii0] “(4401527
SIUOUL SODOIĂ
227 O 91p
:[
“rorioyn
DP UI
fu e
[EUL
<
mynqaoa
Uş
IMINSUOIIP
“BIVNINZDOVIN
'ezauzaje &-S “9Pne
18 3p
UN-D]
eijgrosqe DI2Ă7
"BUS
o
“eouauuase
“AD “ŢeUIy
P-S
XD
EQEŢIS
"1£| euvoszad
BIRO TOȚEDOA
UNS
pueo
1$
“Xopnpp
<
sndasezd
e euposzod
-I] UN-NUL
TEUI
PN-D]
pavăid,< >) E-Ţ] UL
E
S|dUIOXA
n-
“(ă 24Dăiuu:Dăi
UIp IAS
-8uis
Şțenoe
[e
no) e] E 9S
RURUUIOIE
SEO
“IOLIOȚUI
D442
2 e ti
[
potoiă
2:99 P1SD2]
sp “0
JENȚUODILOU
[NZ2O
IN
UN-D
“ep>) 9)S9
“XD7up2
EEUEa
9p
“SENUSODeSU
sep
EZEOIPEOUL
UI
HONOLAIAL
"10
A|OUeOSI0d
UL 274028
PULOSISC
rmre13
“I2VUL
“gUguIoI0%ep INŢ
UL UJ
15 2i
“B0IPI0U
pdnp
HOTITVOOA
DAod,< 727
IS
pQ401
P
vueosrd
BUCU
EUSNIȚUL
urp [nţeorpei
IRU
E
DQ4DI
<
HUBASP
up esoe
(197BI9UIS
'eȚeuty NO no ES IUSADOIŢ
A O
BŢeLIUI oppun
BO
15