Sunteți pe pagina 1din 33

e

per 3 Ss
Pi

Pa 2007

Z TI ? amane

poa
Vo

pinza A 94 ANIYW

Pg
ii
A
a fe 20
pa

cp
i 9
7007
SNONVUIE
VINYWIOI

-
Pre
ta
IISINI1
TI"
$
HUHDNQOAINI

IHODNI9
x IALLVONOA
1LSaanona

230
VIUOLSI

VANLIGA

NI

OI

ZOOT
240W)
8
'd'0O

2P
"2u29p

ASOONL
SZ'L
'9 JOIPEIIĂS"MMAM

Pruputoii

:10dH 10poes

2p
9p “cj

X-6PS-78S-£L6
eUIZOD

Piupuroa]

1109
49epuna
"Ju
:Z9'1S"0Lp

VANUIAD

nriuaznei

:7007'90'91
Iiepuny NOYYV

:NGSI
:X04
eipei50dL “tațuspusdapuţ

gg
PHIEA 98X19/91

uns [15
enupă :redn *08'€pOrp

:1019epa10uy2

ap
O
inrejds
:1010epoy ernuipq
:2uodo)
:Meurog

ung "PL
1100

NUMAI

027 BCU-Litere

MN
9479

acuB
AS

„NV
-

Litere

II.
I.
6. MP - „
95
.
N .m CUVâNI

„A. ROMÂNA
„Latina

C
Latina

B.
ORIGINILE

D.
Substratul

“C. B. A.
Definiţia

Continuitatea
ÎNGinte
Romanizarea

Lex

f.
Lexicul
Gramatică

e. d. c. b. a.
Morfologie
dunăreană

limbii Vocalismul

Fonetică
genealogică
Consonantismul
LIMBII
Morfologie Sintaxa
Verbul

Fonetică Adverbul Daciei.


Prepoziţia.
Pronumele
Adjectivul

ŞI
românească

Substantivul

a
române

LEXIC

şi
la
SINTAXĂ

Partea
limbii
Consecințe
sintaxă „mm

Conjuncţia
nordul

......c

<a
întâi CUPRINS

române

ca
COMUNĂ vulgară

„nn,

Dunării. cn
(clasificări)
lingvistice

„nn nn,

n,
eee
„mm ROMÂNE...

na
|...
ame

„nn „nn

„na

ce

aa Argumente
aaa

....... .......

ceea

a, ......

aaa
..........u.

aa

lingvistice

aa,

sa

sa

60 56 54 52 48 47 46 42 30 29 29 29 28 27 27 25 24 22
20 19 17 16 13
Ș
|
|

“ZO
e $- O Je! Uj NO
JSO7
N9 IS [nun
JS 15 SC
J0[39 “touo B[9PI] BUO9A
JeJ)SEd
inj non]
“O|PUIL “2DSD9
SIQUII|
TNȚ
gjetzes
2
"9HQIOA

PINPOANS IBTÂNȚOAS

9p
“INŢNAIEŢQE

2] uz
Byeziţex9ua5 xopuiizodaid
SULIOȚ
geJoue3 9xezrue31091

e
UIUIUUSI [NADEJQYy
VIȚUOUIO

“Je[nSurs
inpnAmus8
[N90[ mpnamus3
îeUI
3p
4]
“(140U4

UL
E
JOŢHIONBSUOO
“DSP PUBUIOI

UL POIZUTUUIȚO

eSIpryouz
g[eunuoUu

195 I9UNB|

UL
I$
JO[9ULOȚ

e]
JOȚBULOSUOD SUNIX9[
9sedozuoo

2p 1dnj "IOŢSUIȚNOSEUL
9]S9 "12
aje UJ
“aJenzed S[IIOȚEA
ejurpus? UAP “PUBUIOI

e
EJOB[JOI [NANop inŢnţoi

>
“o[eșuapra20

ud
"IM[NANEP

SHULHOdun

“97910U09
“OȚeULI
UPUIEI
Iei udosd
ULid ososg3o1 :JOȚBULUIUIAI

9s
IS
[ns950xd P3UNIXa[ "BOISEȚD
IEŢNSUIS 1j40tu
roțeA
sodnj paid
9S 10re E
15
SULi07
“adn15
SiiznŢuoa
BOIRIJOAZEP
BUPUIOI
UISHjeue

VXVINIS
EljLIedSIp “repnSuis
2- eoIHods

u PUI
ap
os “IePeSV

UJ
“BOIULULOI

E
e e-p[ YoUN
UIp “gjuoţaoxe
runsuas

e
B9UPUIOI PUNEI
“s9dny
Boso gânepe JOȚOULOSUOD
dn] zduj
UL
LIBOippouu

IS
ApeZNoe

Uiad purunidxo
INȚNARIUS8

uguio1 91ds
nuod
ATJBSOA
*2DS09 Uud UIP
ndn] 15
ŢNATEP-ANIUS

[erO9ds [nigurhu
“9OIIȚeUL

9S ud
'orousrpexed IQUIII 3juaursap gurrIdxo
"PUzIND "INȚNADEIQe

bej “untodn ANEP-AIHUSS

1dnj SP go SJIQUII
eoaeurjo9p
"Ve
BOUL

[e
puzonponul

uz 2dn]
>
“ounixoj
"BOISEJO

onpoad 'QI9A [II9PRI


SUP 9p 35
pperouss

2p [OJ
IIDOTOIIOW sonpaa

“dn
:s-
15 PULIOŢ
Sfeţaao
aunds
JEHO e “njdurexo

ui e[ 15 2p
M4- (2509 2SD9

os
“B2H9U0I IHjON.IISUOO BIPUIUIȚO
Sp 709P
gueorgunp-OedIeo

aţeuoriizodoxd

2dnj ndnj 1S90e


*pp7

I$
210]s99e

9S
Pune]
1$ torzițduurs
EZNPO IM u- oyeod
piPuLOr "OJUOAD9II

ap
In[ntuais!s

sp run)
E
Levu ejurpusy
:Ţezad N9
“PSP “op
1]
“BOISEJO
BAJESUOO
bULIOȚ

'D apouns 17
e undIS as
sumnu

9p “2p

2n
“erejndod

'p
S|SUŢNoSeUI
UIC] INȚNANEDOI
gIOŢAId
EA P-ŢI] [nroșnfe
op IS
“(2psp9)
91120

ej no
:10ŢRUIȚNISEUI

EȚIIBQUIIUIS UIASP 9IPOȚEAIBSUOO DSOUȚEIUL

anqasoap eriedsip
giez 1gginţied UIIEI 10un
eritedsip
€ Une apinzeo

e
ȚNANULISqNS
9UIUUI

“odn].
15 po
E]
“orznJou00

n)
PUBUIOY

35
1
eoreulounIpzZ

tb]
“prepndod
pune] ADEUNUOU “BIeJOZI UNS
prove

ui 9S
orepndod 2spo
UIP '2714120)
MDSb)

ej
puboszad

du] ulud

u ud s1ds
“eJO7s99e

e u[ Teul “NpnAgeznoe

ur
E
gpeoneureis
'BOIUPUIOI
snp exenonaed
Yenyusooeau

POIPUIȚOAP "end O[HIRUIOSP 'orjizoderd “jnaneznoe


oiizodaid

“ieyrurej [NAMEOOA ANȚNAep pad INȚNAREP

pyruiţdns
:phpernd
99H9U1S

“H40duj
nquurţ
“snduj '9Ds02 n3urs

e
“us3 “2duj
“Tep 2so
9p
ne
e 1$

IS Jede
=) UL < SA 9 < NE-S “pie UI 1quuiț
Qns ap 7 N9 2-2
<
1$ 2p
SnQ27 -EU3p- "HQUUI|
equur|
BIRO
PUI psdpo2

2U04

“Î
SuzenuA "BULOSUOO
apoorpuode
pnbb

jndod
“(scuorţ “oreȚIGISe

$ VUDUIEȚEI,

“48
<
9ŢOIEȚOA inpnjegsgns

e
BIPIQEŢIQ 2421158409

SNUD42]24

E O afăun uy
“|IQeqoad
1E08p

“uidiosui
B09[JaI

"979 pzeozițeyejed
:9 U4H2P401j "4 "nugdsip
S < '[2
ED “d 101u
“SŢ1/ UI n9) UN

e
NS9uBuI0I [tr09dS SUIE
BIBI
guije|

uz
Dx09

9S Q103 *(SHU0DDIP=)
B|e90A

1]
J0]S90g
“(014427 :25ups “PSDUL
“(J1AD4Dd409

4- nuindun

ui ui
Syeorpipoui

<
BHEŢNOIE

2189]
'PQ424|
os UL) :SĂ JE
'292Q429Q

IO9P
BZBOULII

<
PUgnȚOAS
“BUIQIOA”
I9rjUSAi5jii “gyeuruu97ap

sp
1'2 =) UAP
< g[e
puenţoaa
jEDSed
I9PeOLIOd

“(7904
BOIULUOSUOO SHA409
eriiaede
gredsi
"(dup9.
sp 'PSDaU

<
39xX9[Ţaa

UI 3p
“Z40

=) saje
B)S9IE

E
VWUoA3p

SIp

esrev es
SIn5ups
rede
1S
UNUIOO 015427 PSOUPUIOI DI4XIJ

sp
VUrEeŢ

SNUODDII
“Țergej “Umu42Qj

“nf <
e
jiuoAap
gUPUIOI 3169
'31Q]D
(%2Q42Q
HUSASP
po zeuuun
[N[9ALU
PAD] pun
(af
29
Uf [opse
JEL
IZ]BAOIqE]

Vip (7- expo


52
purțej

DSP]
DSUZU

< 55
Xipuaddy
ojeurm

17
J1QD4DĂM0) im[nyeajsQns
:0duuD2
NE
SIPQUILUIS

E] Uj Ne
19
Bui07
JOȚOIRILIȚE
osorpuode
ergo
inj < ep gs :S
“19412 4=5=% “ejozi
9[2)
“s
:EANROLII
'PUIDI
“D
73
BI2O
EZoIodI.
“oseoxounu

($H2Q]D) “(40MIDD
204124) SUIBIA3p
UI) JEIYO
'Pquit]

ap
4
_

pugă
IN
7
pugs.iauuoud
gyeoyep Sndu/p)

18)
ore
24DX0]

prdaţ 75
“011814

Jede

7
euros 9onueuosuoo
erjenis
SUIBIASP
“(S2AD

BJSRODV
prord < "U-
pOuI
9959

3
QUBUIOA

1,90
=) 9
SsnagJp

2
SULOSUOO

PZOUSS PISERDE :9[9U0Ț


[eur
uns
SnH24AJD

ad
Biieniis
UȚ 3p
<
PSŢUILUIP

X24424

=)
UL
suf“
9
bn5utţ apundaus

n8 jnigdsip eupuloi
'DoSpiu

2]
1ejuţ

:
ByeJspISuO2
<P1OnŢ

ui
“ujduosul

p
s-
“A Jeryo
72 ut INEOASP

i
UOu “grepndod
BADEOLI
“nb DD
15 <
AȚEULŢ

15
"(124434

IS e
5297 'PD15pQ 401N2pD rore :2ysf0% Sn]n20

u“(i 2
“OIPUIIN
“(109guuan

eo1$
BSUL
imj
VUBISOUI
“nod

q 4
oundnrs “(Je.nsqas
MuoAap

: =)
:N|duIoxe sad njduroxo

inj
Sna4JD,
< <
afajduiexa_ SU

7 "ae 9p
Sinqa% gutiţeu
DIțIXbu

e
:mpoye.nsqns

une]
BUBUIOI

ne
E erya,
pin
i).
“eorSoțopiouu

pyseo5e uiauriaI
[N[97

e
UlId S|BIeŢRAOIQeI SUȚUBUI tiinţoAs

9p) [3Indar)
paisod

u inj
ooueosuo)

NU
9p
DIIS2A

uj on
OOULOSUOD..

ur
epeSurre]
X2Q424

2p (Zp HzigAuL 40nzipnb


Uz
no
<
E IS I$ q
“vriduosur

(3)
“(SNIŢU2DUIA=) 2nbumb 9S
:BoVeNIOUOS

.
nu
2igjunuoad jeuruuzoep

:STOE

1
'(51q21p=) eziţegețed
-Dep-O9eX) “erendod
BOIULUIOI
“qegoad
ASTUeuroI
ejuonjul
“Buguuoi nuanduun, ai
eaunijoe "2425p09

UD41P9 'duroo)
iiejou “(au0q 10Ţ9[ JeIsed runijea Sa100ţ8

în
3
ŢeIqe]
HU
uj
“pdo Jep
:8 SS
,
Ve

|
|

26 de prin mai mai în din -ora


ca

tivelor latină
V-a,
în română,
faţă”, latina
singular
seamă târzie.
singular
plural neutrul

mânule) “cânservă
plus,
>
evoluţiei desinenţe,
declinării transmise
(Appendix
declinarea
Declinările
flexionare, om-oameni

cu
a
sor(ă)-surori

număr. clară desinenţă


latină.
De că Nu
imparisilabice,
mamă-mămâni
-a:

şi a
crearea

important la și în şi
rom. ca
socrus
din clasică, Genurile.

în o
a
care gramaticile

a ci
effigies Numerele.

a
Declinarea

între
Extinderea

limbii: Declinările.
gen

şi
se şi
scamna
adăugat,
nurus:
IV-a, (lat. (lat. piural. trebuie timp,
V-a,
al
numite,
declinărilor
românei

şi a
V-a bună
Probi),
se
la
albaneză feminine
vechea
română

(lat.
com,
şi de În
alternanţelor

în
singularul
prin pentru
Se
Reorganizarea

a
nurus _ segmentului Româna
„imagine”,
nor(u) româna
devin care parte

la
timpuri.

la
desinenţei devenit
IV-a,
conservă

tradiţionale, exclusă

la
aseamănă Desinenţa

şi
aparțin
ger. IV-a neutrul

a
devenite latineşti. declinare sfârşit,
latina
soror-sorores).
deosebiri
obicei,
neînsufleţitelor.
continuă

i
homo-homines),

este
facia, dintre plural
lui
marcarea

se trei opoziţia -or


declinarea

la -uri însă
a glacies este scaune
restrânsă Tendinţa

în
pluralul
din
(noru-mea); Motive

în
declinarea
fonetice,
se
mamma-mammanae),

conservat

declinării
tendinţa
(lat.
de din singura
pare

a
singular
V-a, glacia,
contopesc tipuri „declinări”.
dunăreană

de feminine. tendinţa
şi Se
Î: motive extinde

organizat
influența
română
radical)

şi
română radical:
care

I: -ora) pluralului.
-ora
mână i-a, numeric
numai
„gheaţă”,
neutrelor. să-şi eliminării
semantice
număr limbă
(-u,
în [a de la
menţin
se În
socrus continuă

şi la la (de
oaspe-oaspeți
materia
care față, Din
substantivele unele
aibă prin
-us, ca dies: asigură,
toate fel
fapt din
soacră

şi
marchează

este
noră non care
materies
celelalte.
cele de tată-tătâni
cap-capete română
întărire
substratului romanică

zi,
Româna

a etc., ca
simplifică
justifică privesc urme neutrului

de
gheată.

şi în tot
substantivele

-i
sunt latină
socra
cinci (lat. clasele începutul

de a în
determinări

redată
acuz.-um):
V-a,
-a,
manus:
trecuseră
ale
modificare

şi şi
(lat.
noră.
înglobat
A (lat.
reţine se
s-a „material, tipuri devine
de română.
cu care

în
asemenea,
tendința Substantive
suplimentar
retăcute.
integrarea numărul
nu traco-dac,

a
chiar
la
declinarea
distincției
nurus
mânu
încă celorlalte
un se
Ca
cornu, -us:
manifestă

contopit supravieţuit

ca
câte
o hospes-hospites),
numai
semnul
masculine

în masculine
desinenţele

].
tatta-tattanae),
caput-capita),
non
din generală
lemn”, grup mai
interpretarea

radicalului

urmă gelu declinarea


erau
tipurilor opoziția
tempus,
păstrează

(articulat substan- distanţă


facies dintre
cu două. latina
prin încă
de
şi,
Cele
faza
de cel
la
nura
cu
în de în
a se
a a

(rom.
prin
acer,
-uUS,
(de la II-a de de de în
care
___

vorbirii latina -um,


devine finale, pruna
devenit provin _8landa,
|
tot
continuă
Appendix Tendinţa declinări.

la
dunăreană rărunchi).
-a, declinarea

felul
c. b.
genu), aparținând
se
diminutive

Se
Şi
substantive

şi Are adverbe
„Prin

de
mulț) acris, declinarea
pl.
declinarea
Latina
(rom.
a o foarte clasică: bonu, -urn,
de
diminutive

în lungul

şi să De folia Tendinţa

I: la
Comparaţia
*agere),
latinei
Probi, au de
manifestă

de la a I.
Pronumele
Adjectivul îmbogăţeştedeclinarea
se acre).
unde
forte urmare, cauliculus

de
renes), prună)

fi
numărului flexiune
română:
bona,
(rom.
însoțind
lin fristis populară (cu auris,
de
a
declinărilor

ne tipul IV-a istoriei

se productivă. (malum)
Multe
devenit,
rom. declinarea în
pl. a
mai
(rom. impus
redă
din Rom.
declinările

latina şi baze
trec
etc.
foaie),
m.f.,
bonus,
are unguis,
a latină,

a
devenite
întâmpină
boni, îmbogăţi Îl-a, din îmbogăţire
limbii

la
restrâns nume
categoria ghindă,
tot
necontenit

a
adjectivul *lenus
foarte) ager V-a
magis coliculus
persicum se
-a, 68
şi
triste
II-a
de
aparținând
tendinţa
mai
în
rezistentă cauze
V-a
de a
viridia

se bonae
(lat. a
dunăreană

specifică

şi
declinarea
române.
-urmn,

pentru
(rom. n.), (de încă
>
continuă,

de
fructe

a
declinările

termeni

din
frecvent cl. explică
recomandări

română la (rom.
diminutivele
pătrund IV-a

a la
declinarea
adjectivelor declinării
propriu-zis.
(rom. fonetice,

din
acre
IV-a
a de
ai
mai)
lenis).
devenit,

1 persica

la trec
Am

şi
declinări după
din
cauza păstrează
II-a.
superlativ.
prin
de bunu,
dezvolta
se caulis),
latină.
masculinelor
varză)
a la 1,
E
non genul
cu arătat
pentru
după
II-a genunchi,
La ureche,
III-a.
oricla, cum

şi
(rom. declinarea

paradigmei.
Această
*agilus
felul: menţin au
Am

se fel,
posibil
rezervată

patru acrum
bună, diferite)

În
frecvenţei neutru declinarea

mai
în
construcţii

reniculus fost vom

I;
categoria

ungula

ca pl.
tristis sunt unghie.
(lat. (în
dispariția dezvoltă văzut
-us

I;
comparativ numai
forme tendință continuă
curechi, ca piersică) sus

şi
devin vedea

şi
tratate

de că glans,
română,

ridicate
încă cl. non buni, de că
latina femininelor

şi
analitice,

în câteva
ca Plurale
mai
-dis
genuculum adăugăm

din (tipul
agilis adjectivelor
primele

în latinei tristus
bune). consoanelor

ă
rinichi

*renunculus
declinarea

substantive
neutrelor
prunum
feminine cele
declinarea

substantive
multum

ar
clasică: română. feminine

că departe, în
I
latina adică urme
uzul bun) neutre devine
27
În trei
fi (în (de două
se în (şi a în > de -a
şi

15 + O
“(ps UIp ap IS un € n TEUU
O e SC
44D 9p “UDop
*(04J09U]
7s0d-2p ““namuod
SoJe jnxoynfe
BBUIPIO

ABUBUIOI p4dns-pv 427ut-42d ULȚedN20


8ids
“po
215-44n1992
“((azpunap ȚeonerueiS
“25 IN BI9QIȚ
04]84-2p-U1

IS
vunţupnb-ut
9ŢHjONIJSU0o

(242J04) bounduri
"9JUZANO ESPSA

<)
njizodead

no IEI
<) no
7ep3o5ăd

[i
sjiijonIjsuoo

“UrOI)
"NŢOABeŢge

(D142
<) <) “(n4zuip gțe18u95 EA
“NANSU

2724
“(uud [njoa E9UIpIo

15 S|OȚUSŢEATOS
SSIUISUBII
“(dodo
P404-2p
“(UIM9D

sp
SIJUIP
“HUNIXAI
3S
UULIdXA
e7S90e

15
aţeiqioApe

104
<)
“(21UTDUJ
9jUsuIS9p
oapur-42d
eyjoAzap “ein8ai
nd sndiu! <) “(2924p02p
zede
Uno epoa
[S
e
atp-bun-ap

CR) “NP ejurpus? BI29

<)
1QN-DAȚU09-U

307
eaIeaio

JOJLeȚaI
9s
9p
e SP
*(V19D
JOŢIIA

e-s IS <) o4put-ap

“(pj u-42d
dn] injnaneznoe

Und 9d
<)
POIIGEIS

<)
Un-nUj
NE
“ojojuouisep

|
sp “219 asnduroo

ui no “apenzeo

8P [NADIUIȚUI
PO
adoud-pb
<) <) [e 91Q10A
gjuoursap [N00j
AIE
IS iozexy
BUițej

lea
“(oupdap
“pueoreunp 2140-QD-uU1

“(oapump BIn7e5a|
“(pupd
X14-pD
SP
J9I0U00

oxepndod
Snp
+ 9|99 OPOU-UmMI92
JOJBULIOŢ

UI
“(DUnoAu pb-ovy! pinb-iaţoa-2p

I9UIEI “NŢnAnep

E
“ULIgUOpIOqNs

Y1odv urad
<)
JUBAD9)J

<)
INȚNAOUNȚUOD

<) Ul
aseoraunu

104
J0țojusursep
OŢe)LIeȚO
2ruedsip
"(2p
UIp FELU SUIPIO

2ure aJeuIy
1U2I9HIPul

<) <)
“(1D0UNŢD

Juns

<) 9 “EZEI
rounej "UIOL
:(0109p
BIRUIIIĂXS

(190
Țe
421u2-2p BjULPuoy
PIILIEOE
Hed
“(B7up2 ui Jede
24pd-2p “(24dsap

[aj J99EI2O
SIEU

no
O
[E
e UI
pb-ouovd “(1sop

pouu
(7n O <) “1910
<)
21p-20uy
erjoun(uo [nooj
“n[nAmua$

N0

IS 1sod-po “EZBII
BOIȚAXO
7590 IeUi
D
191e
<)
iieundiuoo
“(up
<) <)
JOjoueosiroo
pop

gţezeuas
uiD
89
'ponb
USHOUI
“pejndod “7p92p
UiDun-A2d-u

ap
Un
O &Nurti00
Bjenizeo
JO[)ULANO
Uj
<) o
"BOTULOŢEQ

9S 220UNI3-PD NO BHNOOȚUL

“(10dbu “(279
PUIULIAISP

ÎI) UIOUIOI
“(pub/b D07ţi-tu4n292

12dns-ap
ns-ap upoţeuruou
nep ațioțea

<)
299H4-pb

e
929
D “pmb) “erjizodaid ut-ap

<)
INȚNIUBANO

ao
NQISAPY

<) 3
“pnAmounluo)

unei
PugUUOI

09 VUSASP
IQUIII
Țnapedoid
a[runiinso”Ţ ȚELADOȚOO

gijuedsig POUNIXAII
“pejndod

E Urid
15
tiurpusL
8199]
exenus
:U7

]
“(IDADpul

uj [e
“(oipuud
“(P4dusD
“(pdnp
"o
ŢNADIUIŢUI
srounfuoo
E <)„SD10f-pp.
umiupnb-ap
“(psp
1s0d-po-ui :iounluos
"Upou4
“otizodeid
Joțirjizodasd

JOŢ9ȚULANO

puzxa-42d
HUTIX9I
SOHȚeue SIŢEŢAȚAD 2uj-2998
'2429Q04 24/1292
[equnj “9redap... SUIpio
une
<)
JOEXO

<) <) <) <) <)


9IBO

uz 9p 9p ai 21]

15 2S- Je Ja p* NO
9
21D-
“C0]) BOU
"UIOI)
9129
“S149S
ȚeIUL) “OXIȚNS BJECEO

(ID)
IS
9[9QI2A

ps
'aisasod
UI
BUULICXO
2751-2298

Ut
BADONpOId
2399 ințnpeyied
24270d
"9IISOU
JOŢSUINUOAĂ
“2151

"|
24404
gepndod gpoţexed
ŢeuosI9d :(Anoe
“UNS UD
7X1P
8p
242p1P
&jONHSU0)

1, ap
Bseogqns
UIP odoouz 24281/ “n[n329y18d

=
7A/
“JO9FI9d
SUNYX9II OfOQUIV

:9|CUIIS
LIQUII
:0IZIE
TIPUL
Per“
— „OSEIOJUL*

Inge SUTASP

O
injnAnounfuoo

zurgej sajojur aurAap vsopi


II9S
“MezuIeŢn391

Snbpnb]
(10)
“2552
“(AD “(3pu09sqo
3p eruede

pe
BALISP Wndi49s

SP
SUINUoId "AZIN

9f20)
arounr 191.107SI
2292

uz Uz J0[9ULIOI

24apub
'EZOOG
(719p/
15 14044
E “UNS
'.Jepngj

SSe[o “periur
BUBOIRUNP
gzeoInIuoa
gAISed
"BUBUIOJ
BIPOJEA
2412n7

2p NI ne-S
9p ase
277
“BOISEŢO
0952107
[e 02q0uy
peoneure

[O
'(2428n/)
sonpoad
aArsed 241p10 “njdursxo

2771
1Ses9oe —
|NSIN9
P* U uns“
ELI9S ned “eye
"UIOI) D0[
îmj „ROIA 95 PP
(0) "12| uzi)
|NILIȚIXNY

9s In Pume|
IOPESNCULOD

NO 241- ep 707
PUBEI

UŢ) < erjonsuoo Țndn


'S149S
“euuadxe

no ajo9
UL 2“ 24V244d0q
“INȚNABLOIPUL
9I9PUIxe
“e-[]] 1N20/
surror
aq
Ul ap
"BUBULIOI :(BAIRODUL
141p10
24227 “.JRPNEI :preSjna
:9AN9e UD
Uj
axeo șusuoduroo

oiei3oul E iune
27724
ur <
BOIZOȚEA

15
“(NSUȚ omesnluoo
no)
BISIXO0O
75402sQ0

*(242p49)
LOU "BAISEd
'eAlsed 02904
“(22007

Uj
ENUIIUOO

BoAe PIIES
“Rd
pueorgunp

18 e
'9xeuredop
“(IID) SIRUL

1SO
:24D21-
B-[] [nrdronred
erjeAoui
eunej un
"27 O PUULOI BIRO o 9S
9QI8A
SIPOJEA
e
JO[2QI0A

e“
JU9za1d UIn7di495

ese [Ndn
ep
UIISB59I
OIECE "UI0I) suouodap UE“
nu 249- „eond eZajeip

18 ap “ Uj
|NJUOZOIĂ
9HROJ
"(19812 uz “ezeapuisd
ouiAep

une] “E-AŢ ap Sp Sp
9
pueuodur

052 Ui o4epuodsa4 2)S99g


"7 op 2417pd
1orjonasuoo

snd
e“ O
oxeo
EJ99E**
Jopigân[uoo 2N001 02qp1j
puepoduui

ui E Sejo
ŢeLIuL oudoad BOISEȚO

eo-
“SIZp
ap
“(o4apra)

IS <
rrodon

[
Ameorpur

ejovunuoid
op 0d HUSASp)
BI2O

gyedeo
POIEOŢEA
“BAIOE

assod euu3Is 9[9QIoA 02901

dn A]
Anensuourap
“OAIEISUOLUIAP
— 1H-
[nsad01g S(.OSoIOȚUL
4Dd gZeozIueS081

“e-[I
8d gnop
POAP
PUIEI :02901

tnșeţe 2771-2222
“(DJ pzeonsgd
(I[) UL jnpouu
JE
eu E]
249- pZEAZIIRIOLIED sjenou

e
onpord
Țoj no

'(
'10SUNDsD

ÎNISA
[nIpeo eounixaj
25d7 3s99
no juszerd

e]
SUL10J

*
apgânfuoo
9[oQi3A
Jedsiq UL erjonIjSU0o

D9
gs 15
8120
[nJo98s

22)
1$ PI AJ) 1edy.

P
'DISP ȚOLI
9s 15 2Ş
Snpeai

up O uj
Ţnoorod
“npnApexaduui

ap
24apuodso.4
Spozezpuod

9$
ajeuosied “(a101uD9)

ui
euposiod
sunuoad
panezej BIS00e**
PULUSSUI

SRĂLIOA
Sunasp
“24/2704 doour* pyedeo [nduup
ISOŢOJ
2428n/ Xipns) „nui
"UIOI)
uns n5 gdnp
__

9129
ans
no oa 87
-

|
30 "dulce,

foarte,
//
spre),

adverbe
nic

fac

parte
/ /| |
sunt

comune
Dintre

nu
elementară
importantă,
vocabularului
În
aparenţă,

e
lunităţi,

atâtea
Elementele
asigură
cuvintele

referi
nevoile

stricte
a

vocabularului
redus

nuanțele
compuse

noi,
aveau

forme
gândirea
mobil

al
limbii
latinei

populare,
Procesul
absente

în

sursele
clasice;

comparaţia
Etimonurile
limbile

romanice,
influențate

de
în

comparaţie
operaţia

de
larul

de

origine Vocabularul
ordine

fixă

a mai
întemeiată

Prin
Maria,

şi:
dar
pe

pentru
tinde

dezvolte
în
de

regulă,

Pe
concretizarea. obiectul
cu

aie

oamenilor.

şi se
urmare,

şi
ar
şi
un
ieri, aceste
fondul
câte de trebuie
latina

fi
simple
ale
general
ales
reconstituire
prepoziţii
latin
cuvintelor.

timpuriu
toate s-au latină
Maria mai
au care
în
semantice

număr latine. mai


larg,
2.000 posibilă.
de lexicale
în Se limbile latinei
pe direct.

şi o
adjective clasică.
fost petrece regăsite mult
este simplificare,
din.
limbile

bază
actual, comunicării
popular,
eliminat
latina
poate interromanică
ales de a latina

de foarte
De
şi
lung,

în

mai
cu
îngrijește
strâns latină.
ilor D.
la
română

al
eniile dunărene coordonare,

dar
conjuncţii transmise secundare.
fondului

la
pentru
de
moştenite
balcanice libertatea

mic
cuvinte
o clasică
observa
populară
Dacoromâna

de
mâne, exemplu,
ele Se
romanice.
sursele

legat
a
şi
arhaismele care

semnificaţii
(a, lexicului

raportat
în
bază
colocviale.
S-a
şi că
nivelul
implică
lexical
se LEXICUL

pe
maina

de
(inclusiv
am se topicii

şi
restrângere
nou,
că, au dovedi
înțelege se
Din
și şi
reprezintă latinei
are

la
au
moştenite (albaneza,
celorlalte
ajuns,
română
ale identifică,

cu, din
plin,
fără Au
vorbit
utilizarea preferă
prin o
a în
apărut, Mama spune:

acest cca schimbările că


generale
în de
latinești.
vieţii, dubletele dispărut vocabularului,

în vulgare
unitatea dialectele

în o
către, latina ordine
sunt pe
în
partea limbi reconstrucția

tare,
fond acestuia, greaca,

în
general, Mama

și
150.000 rezistat raportarea

de, română,
care
din legătură
specializarea

Maria
fixă,

oo
sintaxă
general,
(bun, cuvinte multe
schimb,
jur prepozițiilor

o
lexicală

vechi), în, lexical esențială,

de
romanice

la sinonimice
chiar
dunăreană

de o societate
cu acelor se limbile

sud-dunărene).
cu mai dar,
cală, nici,
aproape
prin cu determinată
cuvinte
ale
în 2.000
îngrijeşte

şi şi
compartimentul
cuvinte face

pe, cea derivate


îngrijește.

şi
comunicare
prepoziției
„sărăcire”

şi
numerale
panroma- care gramatica romanică.
totodată,

drept, seamă
cuvinte
latinei slave),
atragem vocabu-
pe simplă,
la
parte.
|
s-au
să, 500 mai
ale de se de Şi
care din In o pe

(v.
ele, arie.
latină
alb. ar. (lat.
kenge județ
limbă
că s-au De al Cele
speciale română fierbe, astăzi foarte
concluzii Această mncirgea, cuvinte (avea,
caracterul „dulap”,
conservat, formosus
romanice, locuitorii
cardinale,

urej
conventum),

în
Rosetti,

(cu
(Esunătoare),

In
limbile
limbilor
După Din nuiarcă,

sau
imperator), (lat.
Există
Există,
sp. păstrat: exemplu,
prin
500
fi,
>
împrumuturi

limba (lat. afară de


limbă, asuda, latinești,
romanică.

din sta,
și
importante
ILR, cum rustic
diverse:
până negastor,
sensul
alb.
Corespondentele

studiul hervir există


numai
egua
interesante

ospăț, rom.

p.
pronume

de
respective
romanice.
se
al
suoară numai importanţa
toate cuvinte
face,
în albaneză
horrire)

njerk&
canticum),
astăzi, cuvinte
oaie, vechi
aşterne, bineînţeles,
> altele ale
târzii diătie (part.
alb. albaneza,
poate
vieţii Numai
în
şi
unora
frumos,
mesteacăn,

plante, rom.
cuvintele
173-180). s-au

de
erau
din zonele putea,

din
română

în (cf. (lat.
un
care

şi
privitoare personale,

a
shtăpi
în
română
plăcintă, ferver).
vedea
latineşti
=subsuară), iapă, păstrate

şi
sp.
cerceta,

aria dintre frecvenţa


vocabularului

cuvânt,
alb.
şi
număr dezvoltat
economice

fost veni),
la sp.
suficiente
latina animale, Cătălina

cu comparație

noverca), „casă” „judecată”),


feținern: cuvinte
moştenite
română
Imperiului.

de Aceste numai
pe
albaneză hermoso posesive,
plimba,
lor.
şi
mare
păstrate creştin,
alb.
(v.
yegua,
meshtekă
/reaptă,
occidentală

cuvintele
(lat. spaniolă

|.
uşurintă, cuvinte
arii
în în
civilizaţia
savantă, cu Se
sat, pentru

meserii, Vătăşescu,
de timpuriu adăpost.
s-au
moştenite
sociale
feri, (port.
(eventual
româna,
alb. (at. kuvend numai
urca, purcede, legăna,
concordanţe
passer
(în unele comun
Aceste
relative,

de laterale menţine, Fischer,


sunt, unele

a
hospitium), cuvinte felurite
antică ager. păstrat

>
_latineşti
ferice,
unele

în
şi de
Jshat
viață vânăt. limbi
în
comunicarea

cel numai
ale
exemplu: aparțin
a mastichinus,
influenţată puroi. leşina,
ajutor. se
formoso),
rom.

astfel,
cuvinte

care
verbe

toate
popoarelor
(lat. ILR,
Vocabularul

Bucureşti, „adunare,
cazuri din
puţin lumii greacă),
păstrate
Jatineşti: română
de cu
la
împărat,
au
II,
vătăma, aproximativ

şi
socială, Imperiului explică pasăre,

fr. de lingură,
Plămând.-ierta,

cele

şi
câte acoperă
fervere

p.
această

din se din caracterul


valori
unele
de fossatum), apuca,
o
elementară

balcanice,
pot
1997). alb. sfat” cântec,
latină
putred-sănătoare

prin sp. zece


rezistat

numai

>
terminologii
veşted.
cantique,
100 portugheza)

şi
credinţe albaneză. Roman.
această origine greacă), 110-116).
dintre trage lânced,
singură
mbret
întăi. armă pajaro, familie. domenii multiple
31 uri, (at. alb.
aceea

la în
rom. limbi unitar
până
a
între
de
Up SN 9p < b-s NE

BUBUIOI
e
PUNE
DO
:01901

NHUSd
IS “PO , Ne-S

BOB9IS
2)S0

15DUD
PUN
2
NU 24282]
“qn EUL Ye ce
Uj
SIULANO
OIULUISS
DULIIPDA
“91eQI2Q

Xa/ubd
9IBO

pstOuIpo
SJBAJSSUOI

VOJSed
“OATSOIĂX9
TeUrULJ879p ETjBAJ9SQO

2 NO

“24NJSn4Q

"guoșyoyne
“UOŢoŢne "„I0QZ“*
UIP
9p BUIANO

BJS80V UZ
UL
IS “Oreie Ulp
Pueolgunp

“410
BUgUIOI

ABOBdsar YO9Țerp
D0[ “QUPQIN
“BȚeJUBpId00 SNNUI
VO
ap
“24DuD

SOVEALISP
|NYRALISP '$11524 TEUI ne
UI
JOŢUZEAUI “BZ3ULQIE


SHpiu J0UN

10|
“OȚIQEIOARŢSU
BUPUIOI
HUBASP
[99
[EULIOŢ

goued 0J04X2
ayuiAna EO “QUNRI
Un
JOJSŢULANO

UgANO
“DUIODUIL IEUI

E (QOINI

9
9pP
ejej
15 IS UId
“BonSnI
no “(Jensqns Punej *$0202
7g0
E OUNIE“
STEZIȚIAIO
AJUIAND
'9SIZ-nLIdOId

Uj |njdej
“Sny]D8

9J39
gjusruoAoad

ULId DO
ui "PIAQ
SJUIANO Un [NS4N2
BUPUIOI Porenune]
ajsun IS UIp UIp
N
unej
jpo 9[e 90[ "999
po OJOA
UŢ “(N]S
Bye :29 TIPUOO
PjeIA :sAejs “BIEISLUL

Up)
SnpnoSnul

jepoo [-npurnooțu
BUBULOI

UŢ *,N13S* SP UL e39u ȚAPSY

3s
“DUMIDUI
D210]
UIP șIgdSIp WUSISOUI

Uz
e
“„OTUNŢ

E]
eoopi

U
0ODUN(4)4D

Vumej
1Seaode PUBIUOL
“(snosnu/
SUNUOUIS
nunduny SaUIe| "10[209ŢEIP

“PSAL“ 'PAnADĂ

UJ
|NUONOINe

SHSEIQI
rmpnusurio
QIN 0195
IUSUI9
oţoun
97B0d
pzubiq
“S1]
1$
1
'9JBUI

:8zeq “BAR]S)
Dddv] jUSSqe
9e.nsed

ap
“jensgns umniunadun

Uj punopd
S1Un/
Jepourode
-
ap 3S
[NpUo
SZANȚOAS

op ap
TUUI187
D170]

sp
JENUIȚUOO :snde 7SOŢ o129
gyejdoooe
"1eŢ) IOIU TEUU
D]]2124 PUBUIOI
*VU3pr290 “SAD 104
NN
AUBUIeJa
ȚN[SALU
LUO9A
jeul
UMIQNI,
"Que
up
“UDOD2IS2U4

jerspd Ne
“214n2ng

iinzațe
uip BOIJĂXA
'427Du4
anurp
ES 9759
UIp

U
tinyeje “UNUIJOUI

guguroI 2-S e-s urid


ui
eyueţd
1ojussrx90o

2]
EUBUIOI
“D42771]
JOŢSutAno

ne
O DS9Ue|
“IOȚIARŢS
“8Ul98A

IS
O|OUNLUOUIS

ȚI7I0S

*
enţeud ŢNYEATIOP
BULUIO 9S
sulS.0 inţ singe
ne-s
“e"S
je uț
XIPD4 9Ţ9jUonIJuJ
1]Sourej
Țensed
SP UL
a[lINuIOIpi
“247uza jensgd HUrANO
'$po
“Țar

*
427Dd
'D27D04Q
rinypsqns
BILOIIIOA
ISO
jep
gutergunp

ap
pyeziueuoi

90|
IOUPUIOL
'R[EVUOPII00
DINIP“

< < rusu UrId aprquirţ

E
e
prjenuis jeajsed PAIUSA

î
“unipnv8 “mzeo PIOeC EUIAN2
]s09e OIS9 zpdspoa

“oreurin ojinsejajur
ne-s
Uj “ordps
UL INŢ
'opndoo

1]
purunuap Beouus“ 9juosge
'2p4ps J0)NUI

e
427u24
2724 Dia BoIpe

*
no
sn2sv2
[erozsed

15 no ppnoid
Up UŢ BSUL

oe
* Li
ne-s

er Je.nsed [N90Ţ eunej JOŢANUIAND

“2dupd BPOC

15 uud “Dra 9p
1$
“uoouf)
pnou BIEOUI“

x1d
u
zijejndod SNA
pupd
uj
“ŢeyiA
uj NN Sero“
PIUZUIOI
mnfeqturi

UI
“duuni2s

9[o$e10
puiduiguţ “LIOnause Inpnoeuoo
jiuSoquu reur
nfequij “ensgns njduroxa
2991upd
șenţaud “4/95
“n[ndioo
“er utoepeI*

“porseţo Snduut
SSILUSURII
POINOOȚUL

|nrguunu
4r174Diu pyseooe

“Sn4po
ppouI [Nzea qnae urind
Je
DIŢIA

od Ui 3p po urp 1712

“4N242du48
BO
9Joun

Uz
9|99]e

JIUSASP
J2P) T2p)

“(2477425
EP) JEp)

BUNE|
[OȚOAIU
IS
9189
ISe[80e “Snnba
“Q[e
[nsuss

'ouvăpd
e]
IS
ejode
BISe20y
ZEI

“d
odeoude
ANe[S1
| NU
IRU AIBJS

O
"203p

17
10]89
13
BS

15
UIP 1S0J

e
up

PIZNȚDUOO

“10U 2Purzul
ADUDI
E] “4 “opbuna “AI 9159
T2UI șenjoid

PUMSUL

"1 91Uj
“ASgS [ndnI5
9UINUOUIS

“17 & UȚ pugnperd) Jung “B0IUeUOI

O J0d OU|99A (aruewuoy


“ISNOL
“XII VeIgdopuţ
ŢOSU2S “ds ajeod
"I9UgUI0I 10]
E] "UIOI
“417U2S “VIOI ED
BONULUUISS

e“ "ds
E)SrXo nu
*(72/

IĂPOLȚHUUIAS
„JOŢȚNS“

“BOIUBUIOI

as 4) up NO

:0UD11S149

99Np
"UIOI

< "II < “,„OLI) p[/D No


o82n/
“uokvd

'oueroduui
NIZUINN
90d9
JOȚIqUuI|
199.9 jruoAap)
“01pu809 eSeonuţ
pugo
JP>
< O
Erjdooxe 1900514
"17
"B|E)Uapr200

Je EP) 42U27 ejiiznţouoo syuano

i
SUNOOȚUL

"91
DUHUL
“ds “ousIgunp

242PU2Ţul

“9197Nd“
LIBOIȚIPOUI IQUII| puguloI

“UI01 e 2]
7juu7S “upâpd 7] reur
UN-IUj urp
sn72/
IS no
JEJOAZSP
"EUgULoI
“nruoțru Zn
3p
BUBUIOI

1$
“oxonf
uz
“4217342 24DU8ISUL
gpenoe
“(428U24
ojoun ]S07
Uj
SșJnui
PUII 29
ud
“N|ĂUSX9
19UŢej
"999 nzdsrp
“(SUaS "UIOI
MJ9ŢNS "Urox
27N74pA

UL Ne
*,B3eojueuu
Urp
"17 BJOSIOId
nos 1S0Ţ ne
eo
15
uoAap HjeAI9SQO

eul “naf
< "17
<, e
“B9ULUIOIUEĂ

1999P “1Duuin>
aurunugure erjenyis
mynturad "SZNEO

BHSPOU
SC “(2449
șţe
"VIOI
Ne
"BORIEULOI
0JJDqD9

"17 INȚNoIX9[
9sasdr
E 2p
1; ajun
SUIANO
9|99
*291d504/

no 2411U25
Ip) 8p
“repese 2S 42nd)
e]
INŢnyes
BIRO

< „eridsui Ţe exep-ooex

OIEYIE
"17 Uj 'dS "UI01 EASIpO
9SIBAIP

Up po
“ounjoea

e seo
gurţd
*20f"U10ă
9987
“17 PUOZ
“Beyuaprodo

<
PUBUIOI

e
10pb42dut2 SHIA1A AȚUIANO

JOJS00e PI2Puză SŢUIANO ndoouț suvfin


“24Du52Su1 POIPOISDUL

IEUU
Sp
“OpJDav>
95 “igisod UIp up
<
9159
“(212pua]ul
EJEAJ9SUOO
22780199
"'CUI09) eAJ9sqo
UIP UIouljsI
POIEZIIAOEIEO


IS
0undo[“
:D817uD2 “ejyns „PNI“

9 9p
JOŢEȚUSPUOdS8109

'ds ee
"NI "IO
“(012427

"(927424 BSUL
e“
[eo
* „BRA“ :AES9U nSourej-o9urAn9

eoreiodei q “BSUISIA

:5ep-092n
p1do2

“N 1507
pyuaoai IZ]St

"ds UIp Du?


2129

ud
opeod
<
POIEAJBSUO-) 8[OUIANO

9[9[099s "BOLUPUIOI

“A
e
gugoIgUNp
“ppaatp9
“o1v3ŢnA snjjpqv>

91
ti
Snipu802
snuv3od
no
2407
[e
BISIX NUaJ
sn20f
go
*2407042duut

9[99
'42U8125U2

5$
“21pu2rua

sp 3p
“0914pup9 NI93L.0

no "17 equn|
"SAIJRUUINOIde
*24PU2] "(57452
“n424 urp oyuoisrxoul

18
24PO1pulA
giuajgoad [nye.nsqns
snsqns
PUgUIOI "PULUIOI
“nedsip
“Inzeo I9ue| Aepun
PUe] 3e99p
"1DUN n.nuad
Sos (n'$ 007
"n “N “1] “13 'I] "1 eo mm[ un 200
sp [43
34 De
pulpă, nară, inimă,
dinte, dial., numai
de lua şi ia
sensul
a latin
,
(şi cere soț”
însura,
fiastru latină,
păstrate
mghie,
socrus,
cusurin cumnat, evoluţie
corpului spinare, venit aromână,
baze
în
posesive),
fecior
restrângere

de de
2. în soţie” tătâne),
1. LOMUL

şi
om,
remarcat Cu nas, cap, de în v.
„fiu
..mamelă”.

falcă, barbă,
grupate
din
pumn, limbă,
latine, soţie”,
dr.
socra).
Prezentăm

geamăn,
sunt, ureche, splină, Părţile (lat. provin „soț”,
cuvinte
. rom.,
duş
de
cuscru, Familia,
Terminologia continuă.
română


contact.
foarte tânăr,
ochi, carne, nuiarcă latină

faţă,
văr
adoptat”
pe
maţ, Lat. uxor
după băşică,
sens;
din bătrân aș s-au soacră, în meglenoromână

se
Se
sensul
os, mărita,

şi
rărunchi,
vintre, Mamma, sunt ginere,
„bătrân,

corpului sensul unchi,


cusurin
puţine călcâi,
domenii
ficat, află
(în
rudenia
sprânceană,
cum „mamă
cognatus „Soţie”), _ familiei
măduvă,
bucă, este, impun
soră
de în
palmă, bărbat, limbajul adăugat
„gură” continuare

mărușă june,
se
şi
mătușă,
rână,
abstrageri
ar.),
la şi (şi
văduvă bunic”

vână. fiere, sinonim „văr”


„soţ,
al
cerbice,

a
excepţii,

din
o
semantice

păr, buric, socru


s-au
câteva
puţine sor,
vitregă”
mamă
fin,
(Şi
observă
-
rost
lui al e
însemna

(în
dacoromână,

pastoral;
din origine,
om”; lat.
fiu
măruntaie,
subsuoară,
muiere,
frunte,
parte

bucă
coadă, braţ, luiun format
rudeniei

soru,
(în (şi (frecvent

(cf.
istroromână.

din gură”
pântece,

a
văduv),
(şi
|.
| un observaţii

cuvintele fânăr sintagma elemente


din|
„rudă”,
se cu ar.),
aromână),
se barbatus mater,
cu nepot, mumă,
apoi,
lista şale,
în
geană, brâncă
derivat
este
în
măsea,
văr, fie-mea,
coapsă, (lat. termen

un
de Fischer,

în
V, picior,
fondul
iar
avea
însura
din nuntă,
dată Aşadar,
recunoaşte
care „om
foarte posesive), noră POp.),
fată,
tâmplă,
tener sufix vitreg. aromână),
rom, moţional
de
Sie

mână, rom.
în Consobrinus detaliu:
cu ordine,

aici, genumchi,
coastă,
„mână”
cu militar
limbile (şi ILR,

piele, nun,
din mărit un făt,
în soț,
II, tot
de
înseamnă
latina
nor,
de
sân, lexicul

în
denumesc om
rezistentă.

țeastă, „gingaş, cuvinte


|
vb. cumnat cu
piept,
mustață,
cot, barbă”,
la e (şi fecior,bărbat,
p. mai

a
substrat părinte,
subst.posesiv),
Verus,.
rom.

a a
care
sânge, 110 de
origine gingie, clasică
(veteranus), este
(âță, cur, *nițial folosit La soață),
horu-mea,

părati
soacră
ro
îmbuca

com,
fraged”).

suferit Jată peți ş.u.).


puține,

plămân,muşci
şi femeie, bătrân,N

râs fătar.
„ginere,
adăugat origine N

(a
căpătat fondul
surălegal, sensu frate,
omâna

SPâle,
umăr, | într-o

aleale
„a
atină,
tată
cu în
„a i, Şi | o cu

„a „a „a se
visa, dor lat. cu pe
intra, vrea, dor, fine. (lat. alb.
prinde, chema, suferi.
gras,
(lat. băga
se
la
semantic tremura,
scărpina, română. blandus sănătos, subala plisc”;
iesteca,
probabil,
provine „cosor”;
fugi”). horrescere,
spăla
deprinde
4. merda;
dhilce, 3. goje brânci,
în
Curge vindeca, scula zice.
la
gusta, înțelesul
închina, ajunge, burtă.
sufia,
„Asculta,
cu spatha)
de branca
pune, crede, pe
la
tunde, pentru

fel un
Sensul

are
scoate,

de
Acțiuni,

dor,
Dezmierda
săruta,
mira, Funcţii
„gură”. inițial, a gură,

ca
în
zăcea.
ține, purta, îneca, alerga,
horrire)
cap”;
Verbul
„linguşitor”, Toate
Suge,
ierta, durea,
prepoziţia vine
influenţei

gula cădea
a
din cugeta,
din însemna
muri, asuda,
ale
a
sensul „mână”.

nărav”,
alb.
e
noapte”,
scula, falce,

româna
procese,
la lat.
are,
sunt
sătul,
înalt,
ferice,
din Inimă

în mânca”,

ucide, sughiți, „gâtlej,


latină
iar
cedat
putea, mul, sub;
de
întreba, culca,
măsoj apropia (din auzi,
singurul organelor
„gură”, „labă”)
sparge,
dolus,

a substratului. Fajcă
brânci,
în
în la
derivat înghiţi, descinde
s-a scălda,
merge, stări iniţial,
lat. orb,
cuvinte
uita,
„a
terminologia
veche
se flămând, bea,
supăra,
se subst.
faţa
la vb.
subțioară beregată”,
răposa, care
de păstrat ințelege, cunoaşte,
apuca, verb apare
păs, comp. din este,
umbla,
spune,

minţi.
lavare) sensul sete,
a vede
la
cufuri
învăţa”,
în lui foarte corpului.
Rost

şi
blând s-a
la
privitoare

e lat.
varianta
Surd, „spăla”,
păţi, foale
— e cu
în
bucată.

în Sta,
așeza, popular
„a rost

de
virium
urca,
răspunde,
învăţa,
curge, spăla din simţi, militară.
o format
îmbrânci;

la la
anima
număra
folosit
bun, provine
origine,
secundar,
moştenit. cu curăța
suspina, Acţiuni
română. importante. pieptene, „burtă”, evoluţie
strânge, om (lat.
locuţiunile

în
lacrimă,
aştepta, Înţelesul
aceeaşi sorbi,
etimologică ustura, lăuda,
cu pânză un
de o
„viciu,
„a
dormi, conforire,

Şi
cărunt,
„Suflet”,
ruga, înțelesul
Subsuoară

Învăţa citi”,
copilul
teme,
foame,
creat
la nou
Crişana,
a
înțelesul
striga,
plăcea, legăna,
origine.
cure
veghea,
lepăda,
dumica,
atinge,
experlavare). Blând
însuşiri
(gura
lat. cu
semantică

metaforă da „mână”

rupe,
de sing.
nărav”), spăimânta,
cufuri, prin
păstrat trist,
(lat. un
sui,
al
părea,
„durere”:
provine brânci,
(lat. lua,
brâncă

a via cădea, linge, frumos, rostrum

pânzei).
restrâns plânge, sens

şti,
sălta, freca, uri, falcă). (lat.
Numdăra

„a
provine
lui
e a
apropiere identică

Urt excremente”,
numai
*invitiare
are
dezmierda.

din
evoluat currere

trăi”, trece,
sări,
plimba, mâneca

fugi.
călca, de vedea,
strănata,
mânca,
„cioc,
35 geme, datorat,
„a râde, falcem
(lat. Spate cu folosit merge brâncă

A un
în din
de lat.
Gură

a
e AND
(JDS)
Uj "Ye[ 15 „AZ“
LE
"dod Jon
up
ÎIDU OIede “FEUr PULIO
ONU

“PUDIND 4221414 BUID9 319[ps


Heuoy SHJDUDS a1oads“* U7SD4f
Pony]
4PIPSDut

“pnduni? “(219085 1141194244


'3024D0$
DIIUIOP

1Z jubul “9LIQUIOID0“

274 UIp)
“ByeZIULUIOI
24ps
Hueuroi
S2p “dnj “DINU
“UNU NO
75150
'“up/
b
“(UInŢu2540) 142U14 “NI4DD 429
uns Ye)
“oMprade““

*
aţe “oujonppd

ud
'o4potpli
“(930991 “S21p S21p 'ad4ps
'21dpou “(2900
OUENURI 'Tt] 4DpuzuD2
BIB[NA
“N4SDăn/ PQJDU

“Sniaonaqaf 1unj 'p1Snop]


'pdD29
“(urnqiunjd)

“DADA “24001
nețeojdxo 24Pf2W4
'PAdDO

e
AIIRUI
/DUNAQ
SUOUI
„P407/
“10[ sp as SI4Du! 'UNS9Id 'Zanjs

|
oerjuese
'“un4d

e E|
141510
“uzul
„STIQUIA09P“
“9ul3uo
Je] '24DsDd

'1491 IN “00 AN]jna '5bf


Uj
'UIduDD
"PULUDOI
“aindol
“ELIE
“4
auinu
“odnua
'UPDDOISOU!

„or98]nuus

9p
:Brepndod

e] “Satp "SPA
4DPULAPD

quimpd :yensqns 'p/bD049s


“od
>) PUNȚ*
243nb09 USULIS
“10
Uj oreo
“DPUADI aţorodai “(Una9puia 7e7S9e
4N0Q
'uţoano
“DNA
“(U2uD420)
'14nD4oitu
ațau) “pai “Pila

7*
'291240Q
TUZADI
DPa4pun 2bunţ “9100
'doțd
ad
,S119095
“18141

8]
UN
IPUINU uip “ouinuop
9 'N0Q
'piapa

Ş
“(40uuDut)
SISUZUL
“oudej“
PoIQI0A 4Dinpf
'pdoi 'Pounpupa
“Țajia
PZADA

'uD nnusd 'UL4D


'P4D0S "e2[) 'ppnono
“1902
OUIENIQI* ajopour veviodel)
“POSNUI “osia
“(snzsnâny PIPQUIpS

ZDZDiuut
“P21pul :199ubjd
PuiDAD
IZEISE '222Q42Q
“DU1ORAPu

'PQib1

ui SNILADUI
“ByJODaI”
omdo4
uns PILUUNP

“pub
“DOSarA

DPOAZAN

“asn3ne
pinul
“md
“D4ANQAD
“9puațeo
"ANȚNUUIOC “u402
'9244nd
[nos
gdnp
BINOAIO
DPUDUIDIIDS
ajiumusp jensed „ornr“ „JOȚmieurA
S21p “PAorul

„DANBf 'TEŢ oisepo) "eŢ) “mină


4Pul
mpouinu
“O9UDUIOSE
“8044214
4PSPULAD
“UIȚH

pd
S75S2u/

up
“(SN4DUN4Q nugugdes *BOP9IS
'poruan/
* “nd
ej
“2JGDOUDZDIUL

“PUnŢD
vunţ“ VIP 'pdoupo
10] rnoţeo
(74 “(U4n442f) ne-s
Sst42uoa ENIZ

t[
107dn>
'np48
JEIS09 “DXRdOI* “10/47
juns snsn5y “4814 *
UIP
un
*
AC 'Poutumnp muri „onqurodas“
ŢO14D

E)
aţiiz3oq 'Q409 'quun40d “onphd
-dod 'PADADUILAC
"VE
[nAmuss
“40S7j.4pU4
iruedes aJ9|iZ “Solo “187
meu 'Salp AOIDISN
“7iADutl Jopun pqeqoud
jepoder)
USA tun “PODA

121 'ppuu8
“BOSPSUUIOP

'dod STunr“ DIO Bioli uiu2]

* *,
Dau payssoy
PUIQID 'Q499 “905

"7
1sn8p
sp '€ '2.40d
SI40/
p 1D “Ulppd

e]
snuppua]po “SAH
“relas
"TOTUPAŢISULI
„BUQUISIOU
“oiiqulados*“

osaunusp “pivountuip
'(spaupuy
“(uinanv) epeoiod ŢNYEATISP aun10p4 “DIDQUDs
4nospu
ANII
uj
“(Du24D OUIRUL* 99uInN “auJoșul
„p$2479 'prun3a]
„ani“ pijosur 'pzunaf
'P4D02S

'Sarp niz“ “Voina “2152 ANDI

15
'Z40
2p

Uţ Op (119 * NLI9
21db]
“1D ou IS 2p
1pspd
IS 12])
Dup
IS "Ye[)
“Bere
e “Cup
OISOOE
“SUNU
Bulpd P]S99e) ÎDU4p2 [NQI9A
PO Palbid
'24D0S

d
PUBUIOI

31e
Jeuauuițe (SH2OPULA

1919“
Jo]sed
“242414 iosed DIUDUI

E
N79 BSeo PULID
dns
„IRI "SPA PŢ :J0[8uin59| anusd '20[
UJ
“(D2UIA
*SeI3

2 Uj 9P
“PSD RUPA
“UIU2S

PZUD4Q 'PANp]p>
ant PULIOSUI
DP) “(Heveung
BO
INVRALZIEZ

"7e]
ap
“jupuupd

p* “PS
"9P[)
“nyduiis
“21249

DIA 15 "Ie
'n0
"PUrDoz

a[e “pzapa :IRAJ9SQO


pnsnpozd
"YeŢ)
'"Di2unţui
Ye10u
3521 PIPOIPLI :2445242/ 1PUL “Un7ps1d
ÎDUZA “PUDA
PO VUBUUIȚe” ȚeIOISed 'D]808S

DP “10u
SI2O ujepndod NHUSd
up 214

3
'PUunaQ
sețe
IEI “PSD! “ÎNdSO UIp Imjnuro
“e-Ţ]] “RIBUIED

PI9
N
ÎDUIA
“perjrur 3P “LINjOPIOA“
“8[DA
"1eţ)

jr
'DIdba4l
'24/9ipr.i '23utu
“(UUnutA '940S
1euu eougul

E “SHZDAIS
PASE) UsuLIa)
AND
'pipaiţă

[e
"Buiţe]
1sun [eJ9U93
1NOg9I (S7714
1fo42d
1$ "PDA
“(9ŢOIOIIȚ)

“Ula
“PANBUI] 'PZupsO *
a1PS1d “Dau
IUSIRUNP
2* “Ye “pno4
'Ppuil "1e| Un ŢETĂIUL
'Put/
“910po“
BOIRSNÎUOO
“euureosuț "1e[) „CISTU“
“42b șerpouur
'ouadod
"IUN 'DPUn UI5LI0
'pput] “PANU JOJojear2o Uza “D4unul
UD

t
JeţnSuIs
„DUINU ȚNUEUUII0)
“T99p prdrufiu
“ISnul
rerjeusunțe a[e9199 Dita PDA
9p “PUDIUD/ “UnD2S
'DULD 'utn/

9P “dou “QUUIPASUL
PUuzAD Sp
E“
HOLULUIOI
“7D47S
un
15
“2pdo4]
“Un “9759
'D4NUL4D]

DIȚUSEI
(Sn7on4f/
25 UIp “(uunISnuu
nb4
|nsaoArun

Insuas 9759 NeAUŢNO

“214 '24DOUl ajoumu 4287nf


D
AFEXOUNUL

'PAnutIDIUl
“1DU4D2
'p4D9S
“out] 9359 rruunuap
NO
B4DUOU
D E] ȘIUIRU) “DI4n]
exdnse
“(un IN9g
“14840

no
'9.17SD2.42/
JOȚiedIe)
27) "Te
PZ/DA 'pzbi
“.99[np 'PUDADĂ
3793100
“ind P4DIS
(4/nasp9
7pu4p2
“Bia “apaA
SEO

1$
“94814
“SPD
PJUZIIEA
“J9IRI
steSnepe 'Ponzdpj
'24Dul urid
]17Dd
“94DS
1dnuf 'pzup4Q (SH74242 1Snp] HUPULOIODEP
“pupi
"7eŢ 8s
gțerou9s 9p “BOLOEP
'90/ “Qulmnjd

“Nino
ere 'PADĂ

15
'p14b0d
“04400 “12[)
IN]
JISOȚOŢ)
UIP “BIPULIN 'PI4DOd jepoi
“2puli0ul VĂNLYN
uuno
“Piurn20 *(3eISQNS
ZUDAd
up eoupui 127) “SOUIS0)
“pdb
aingqa "(es1d

9
PULZIȚI 'PdD20
“21db]) Pun]
BUO9A "UIAOIG
“249
“279402 Sp2 ZO “424/4229

a9pr
*(snaopupo
PUN 'pnojd
110

e gdn
BUIAOIĂ "PHD
psp2
'2]249d

'[
Ulid
10 e“
BOIEHUONUL

'Ş '9
“814012
“42p
Up UI
0
“S2S
“(anoajsap LIORnorIse
un
€[
oynouSe
2Ie9 “ayurAno DSSPoA0p
“gunuroo
PUBUIOI
'piunăoj “DiuloD]d '4924n2 "(pipa
4072 osul PUNUN
'o1Dojd
“p]Do
“PSDU4
'pipa>
„IO bone
29] SUA “1e[) 7druf 9959 “Dos

e] 3p Ul 9€

38 fel. de gia este


(lat. (lat. prin pop. râma fem. celor
aratru pepene
purcel copac,
provine porcină
creşterii specială
mascur

albină”), păstoritul
românilor hordeum),
elemente
pastura), dunăreni, României
colligere), „mascul”), importantă
ventulare),
cauticulus),
sunt este

pilla), cos), mele),


copac”),
(at. din Cu
termeni poarcă,

de
Terminologia

din (lat. (lat. se constituită


carpato-dunăreană.
brad,
„plug”
stup latină:
Albinăritul
„carne
„porc era
de
Vocabularul

latine. sunt
furcă mei mursă Terminologia

arie
zonele puţine
vier
o
porcilor,
ceară rimare).
poate
agricultura secera moştenită,
măcina
ceapă origine fagure bung,
(lat.
latini: substrat. pepo),
(intrat de de
(lat. din
Mai porcellus),

de
cunoscut

(lat. (lat. „apă a/bină


(lat. era, „porc
castrat” cunoaştere

porc” face
de
(lat.
(lat. ara (lat. latină
(lat. în îndeletnicire
gorun, origine excepţii,

de
şi
era întâi,
(at.
transmisă
area) furca),
aratrum), ridiche
milium), elemente munte.
încă
o
Muncile
cera),
a
probabil,
(lat.
(at. românească îndulcită românească

latină,
(lat.
în origine

în
cepa), favulus, scroajă
sicilare), necastrat” Stejar. latină
etc. numele

machinari),

(at.
numele
alvina
în de Se
de
asemenea,

sapă cu numele

a
moară păstură

şi,
arare), secară latine
porcina), legătură
îndeletnicire
stupus,
câmpului

de la (lat.
jocurile
bază
îndeletnicirilor latină

la
masculus,

şi
Rezultă legumă adaugă
agricolă miere”

(at.
(lat. „Stup"” o (lat. întregime

cu a
diminutiv

treiera
daci,
radicula),
(at. din
creşterii

fel,
cerne

şi
cerealelor:

„hrana de din|
de semăna
legume:
la
pomilor

din Uat. (lat. scroafa),


este
al
ocupaţie

din
sappa), purcăreață
mola), verres), copii: traco-dace,

bază, (lat. secale); vechea


(lat. numele
Musca

ai
uneltele renumiţi
strămoşilor

(lat. română
diminutiv
pentru acestea
varză
grâu hui populaţiei
această mulsa, terminologia,
animalelor,
_
ca
ciur legumen), (lat.
compusă de de-a latină: fructiferi

şi seceră
cernere
(at. numai (lat. favus),greacă: alvina
porcar
purcea
de
al
tribulare),

listădat. agricole aqua


puietul
seamă
„„cocină”

este copacilor,
seminare), apicultori. noştri. Ă numele

unde în
de
alium), poarca porc
mai
(at. „a lui
păstoritul.

că linte demiere a (at. relativ


romanizate

(lat.
9)
Ovăz
viridia); Şranurtt),
cu orunoc „muscă sursa
sunt
pe
ia
special
din

ii
musa). (iat.
cribrum),
E mas, (at. | mai
separa
sicilis),
culege (lat. curechi albine concluzia

(lat. a
seamă
de cea

)(Ia, slav. orz


(*porcaricia),

redate
Terminolo- romanicilor porcarius), bogată, din ales
porceila), observaţie
strămoşii porcus), substrat: teritoriul
mazăre „trunchi îi
porca), |
piucute lens), mel, maris oilor,
NR

dat. (at. La (at. din (lat. stup,



aria mai ale
ar. tot
a |

mare
ele
"arătat mai
se din de a (lat. (lat.
slavă.
(at. (lat. (lat. lată
ZA
greacă adică
aparține, moştenit coase
românesc.
universul
a Pascha), „religie, propriu Roman.
toarce
credinlă, termeni
fiind secolului

o
altarium), asemenea,
dovedeşte

dacoromanicilor
reflectă
în greacă,
înclina”). (menţinerea
*rasculare),

din
organizare
deja, furca),
(lat.
în
frecvenţă sanctus),

(lat. parte
importante cannula), giomus,
cu refractar

sensuri

Sunt
Considerat

în prin
commendare),

boteza
al care Industria

fir
Christus;
=
preot
a
Terminologia
concluzie, Cuvântul
sunt
a
elementar
multe ebraică,
Unele credință”;
din
în
la
scriptură)
română
puţine spaț
pe
şi,
consuere),
înger grupului creștinarea
miţă
IV-lea, torquere),
(lat.
-
cuvinte

din
moştenirea
filieră
(lat. (lat. de noua denumesc
*glemus),

al se
figurate),
mai care serviciului

prin
dintre
(at. termenii casnică

circulaţie.
cuvinte
păcat
(lat. au paganus creştin (lat.
sti
le
acoperă filum),
cu excepţii,
unei poate origine creştină

îș
credere,
religie;
tort
o
târziu, slavonă. depăna
ce din
perspectiva
aceste (lat. baptizare),
evoluat
timpurie este
presbyterum), spatium),

fus
creştinismul
vor netrecut
divin materiile
dau mare
intermediul angelus),
provine
*agnicius),
(lat. (lat.
referitori

fi lex
ca presupune

aprecia este,
populaţii „locuitor
(lat.
a
formele
latină:

a (at.
română,
ca
cuvinte
peccatum),
la la
în păr, de
credentia,
naştere așa-numitului

unei pătrund
dat din tortus),
că al şi)
urmare

bogăţie drac scamă licium),

de
cumineca

dispărut
complementară

au
este
termeni

în devine
fussus),

la
populaţiei

a
rustice depannare),
traducerii

în (lat.
Dumnezeu biserică
esență, de
o de lexicul prelucrat;
intrat satului” urzi (lat. prelucrarea

în
comunicarea

semantici închina
sprijinită
christianus, nod
civilizaţie
(at. cu română

fond scriptura

mulţime
sensuri influențelor
constituit română

în draco
(at.
religie de (lat. fuscel

latinei (lat. proveniență


(lat. fuior
de
sedentare.
textelor
procesul
(lat. /ână, squama),

lege, (pagus)
cu
lânii:
agriculturii
latină dacoromane.

mai (lat.
(în
semnificaţie origine

de din
(foarte
principal
agricolă generale, verbală.
comminicare),
o ordiri), (lat.

a
oficială nodus),

de
Domine
„balaur”), basilica),
caier
străine, sfinte. din inclinare
raportarea
cânepă,
țese

şi
Acest dunărene,
latină.
târziu,
derivate

multe
al şi Aşa ejementele
română:
însemnând,

devenit
evoluție

în La latină,
se
fusticellus),

*folliolus),
(lat.
(lat.
în de
greacă,
„a Deus),
la în, pot
şi
rusticizare creştină. răşchia
Paşte altar
vocabularul cum aşa
Elementele
vocabular pastorală,
lexicului ceea păstoritului.
cumânda
au dintre special
regulă iar apleca,
crede, inițial,
păgân, numele
fonetică
Imperiul
începutul

adăuga texere),
caiulus),

39
canură
cele cum

o a
am
în (lat. sânt (lat.
De ce (at.
ghem furcă
42) 10 IEI 2] J0| 9d 2p 1$ 15 Ui NO O 1$ O 2 nu “Je[
95 IL

e
JUnS
UIp “ppis
pued
eQUUI

]S0J “BUBUIOI
-23[nQ &19 9p NU
3215

I$
A|I10H19)

MULULIAAP UPUIO RO

pp
[NOBIS9SUIV AȚIIIQ9SORC

BOUL ninunu-eSe) BIeSInq

15
equuij poeais gpezeu

E
SOISIŢAI
i0jI/aje
IUIPUNP-Pns BIJOAZ3P

|eIuL “SONIPOȚEE
BIEȚILUISE

Un “IZEISe “IZB)SE

9
Urp BISEODE
“JOZIUILUIOI

BISSEJOOUL

“(AIX-IIX UIP "dUI09) “ppitui


Jei

|
1002129

-2 piqeqoxd

E 9p Bou
IUNS0O
9$S

“|
|NLIOdUIȚ 8uIp
BZE3810
autin ISOL ZIPOIDOQIES
alizod
1nj
SJEZIAE]S

"NPIBI,
jnjspou |NIDIAIBS
BARIS
'91EHTUN

E
OSBUPCEIS

NE
SP
TUgUrOI PUDA
“QUBUIOI

UE
uj
'0DJ02
“JeZIULUIOI
IO|NSUIUAg
BIV3|Nq
siog 219
pyeziueuroa
SONULUOSUOO

“(2190) NEON HIBUN


154 '9OIUPOȚEE

UL
i$
91910985)

[ di
AEO
JSOŢ
O
BSiEZIPOI

gdnq 10U IEUI


SP
uj
2|LH1Q3S08C
BIISEOU

Uj
!
OIEO 2y218p/su09
qns (BOIUPOȚEEI :-4-

1$
PUPA,
BP
JOȚAUSLUA|A

NE UN BIBO
S[E
BIRIUONIŢUI

E] NUBUIOI
B[erOIO
SP Jenuaooe

BI3ȚNQ
[Ops BAEJS

OUĂ
IS uesnq
8d
9 Ul
INCEOUȚ
TBUEOSUOO SUTASP
a[lIndni3 “Or0an) ejepndod
"BUNE PQUII

p
IO|NSUIUAI
EOIJĂXS :SIBAUL B01IS8A AȚINĂNII
1INŢgȚe

'10pue3[nqo70.
gzeoun$01o

:(u$oouasIQ
BO 'DUIBIA 30N9U07 PUDIG

Up Lafe 3|nuu 9UIA9P


1$ BUOZ

P[
15
ARUL EL103SI
DU
I3|NSUIUIAJ
UIP

ie-S ]SOŢ
Uleeu
BZESZIURSIO

VEZIOAIĂ
EQUUIȚ
9ŢSţuotueţe OCE
JEHOAZOP BAR]S
“EOE9IS
IARIS BIPOI BO NEIE

as
1S07
[SA eretuaN BI|NUI 159]
E
:AUWEŢ

Id
:9unur02

*(24D05
“ea|-I[AX
B0Ipns
Un nus ARIS

e
3151[81

al e
P9I3ONPONUL
ațauunu
E1S39
Bed
DIȚEDOAIAIUI
10[iiIgo

Sp
POSOȚOŢ

2]
E-S POLUL meâinq SS
SŢOIULAND

<
pa
SŢIWOBA
OS8I99N0
[saoa01d
2707
[e 9S
AINQBIL PRISIZOI
[NISBA-pPIOU
“9UI3L10
eIeSng enou
O[EUOIPIISUL
gpun.ned
|njoy ajiseurp "NIZIEI
I9UgUrOI
a|runI3a1 919 9S OSOIZII
EȚEVUEUIEȚA

SP auețiodui "DUBAOȚS
442105

E
I9SeUIL

19
Hnynunaduui

“(27521
UL
2]
ajaun
“98 ea1aonpen
BOIPe
RŢOLUIS


[njo%8s
pupa

IS ps
EIORCI
“PIOSPUNSOIO

"no UIp
9ui)
"BOSEOQIES
3IBO

uz
PIPOID-OQIZS

ngun PSILȚIUUISE

qns jrougpe '70]


at
174042
uj S
NLIOHI37

UNS UŢ
“8psV,
no APS
-[-
"BOSEBULIOP

999 IBUn toj-LAX

ep UIP
țuns
dooul
PO
DO

15 eids
“gupuroa
“toj-AJ

4
Uli) IJOoA

un POIBUNdISIUI
ayeszodsip
E] NE-S

[2
[npns OS aorulojnd IeUoipLiaui
DrDo490q4ps BIPULOI" :(2499
omurAno ESPUI
BIUZIUBUIOI

(puDaij

P
gunsaduui BqUuI]
H44Vă/ng

9d
sejunuoud

[E
'dua09)

SŢIQUUIŢ

Snp py
BOLI9SIQ
HQ4DS
gugq puzO. “euoioe
9PO
Ieui
<
'10jriespnqoyoid

9120

15
404) uj :OJEZIULUIOI
eoeuig.s9p

1507
£ no ELIBBVUBO
[Fj6858,
UL By2o100Q1ts

erg5nq
sund
[NJ0295 Ul “e AŞ Bquiij
18
SUIAOP

Piri
SulAsp
oe5ai SIUID STUDO

ode “6-9 Oua 929 *pns


IUeȚA
[1103 BUOZ
3199 '9Sei
15
27s2

V ne BO ui i

auds
e] 3p pisi UI
Ud
Ei, Zi
“uiy
Țe O
9957 -IABS
AOC D1U]9
HJAŢNS DINUIP
-Lnod
|nuSaers

IS
BPEAOD

-ugised "TUPUIOI
219 SNPONUL

gugd
[NORIUOO

"[
SIUSUEIĂ
agys
“BIUSȚUNȚA]

|NȚO98S
SUHĂȚNUI

NOBUBĂBIS

ANIDHA e3-SI« NU
P-9|
SUOIJOINE

PIB)“

2] BI[? 9P
"UIRUNC
POIEIA 2auns
N097) PUBUIOI

a1ds B-S
“pou
BISBaE
ȚNORIUOD

O
9 je
AĂ00IIp INȚNOAISBUIE

O 91720

JgONNUL

PUBUIOL

uj uns “BAOPIOJA|
2] "(1jz]20
D7U74DJO$
IAŢS BAZIS
TȚEȚIUUIISE

89 ajoun 9II]SOI

|hpns “areutn

ei
*QIgs Linjno JOȚLININUINIĂUII

IS
IEUIULIOISP

gnop ța[oa2s 1PI9|9U


*SNAPȚDS

359 BUBA

3P
ATENTI

&|
9129
'(724D124/9$
PURO

ul sp Ops
9UISI.I0 |NRJNZAI
eAapo
“19pO ULid urid
15
“SjUSNIȚUL

19Un
urid
7ejunuoid

9d E
PSLUSIA

ISOIOUINU
AP[S
TOdE

e
VAV'IS “1e5ng* SEO0Id
BHUINUSP

doing
IS *pns
389
9p Oe
09
“BONUIPOJR
BPROLI9C PARIS
erueu90) “(nizIgp NO 97S9 POUL
BOIUSA
odaour ne
9
9|SiuanIȚuI NDPU2S:
Jeop “SHAD]S
PĂUSISIX9

191S20e Un
IEUI
epnisiA
axds
[npJ0u
(oo 9ANEUOI
NO ]SOŢ

UL
nqs9- 18
nDH/0$
E] eul "BUPUIOI
29 JOȚIAZȚS
HARŢS
1599

'7 N2
gutorgunp-piou

e] e]
NPIO
-
LOYVLNOD
VLNANTANI

SIUIp
EȚNSUIUAd

asesugsai
BOSOUBUIOI
BUNEI '124/2S 199P

BIOECI
rouguroi
20 boIeIep
I9UBLUOI

-pi6u einsny
BUpsAop PQRQOIC
39e UIP '1S01
gugd MĂȚY
009); NIBUNC
:(gAe[s
UL PULOȚ

|
“S]SOUPUIOI
EJUSUILIEI

[e E
[IUPUIOI

'P124p99 “B9|-I[IA
UIp “eu.
BOIEȚIUIISY

9
ESUOBA
SARȚS

os zidiise
9p
NI
BOiUIoINd
BIPOI Snpoad PUrALId
EIEI JIUBASP
BROZ
“eeSun
Qns zruruodo
“OUIBIASP SUNUIOD

reSu) sursro
[NPIOU BD
BSIEASI Ul
Ul
JOUN JeSUNISpuj

gunueziq 'oudozd E-S


giejs HICOI

L
PUBIZAUI

BIO
reur
UȚ) “POI-IA
s0r5oțoauue
ȚR-ESI-Ţ]A
NEJJe
JOȚONUSUIOIA

E]
ap TEL NINO

ode
puguloi
zidurgo
'9HieZIȚIALO
8JS9P3A0P
VNYWOU 9S 1244940752

IARŢS
I9UPUIOI

SP “10Ţ
15
p9O
"SUO8A
95
goNIeg
[e [2
"uganq ejuoniuţ BA89

LAZIŞ
99doy
15 POUUNDOA
P
ud Ui
IIARIS
a]sg 3d91p
„FOIOTUEUU“

9p
„erieipduu“*)
9P)
eInyerououou

HugulOI 89
A
'ABIS-OUgUIOI

PIOdo
“2330190 Juougtu9d POIPILUISY

oțnyedgs
INȚnȚodes
IOpeorod ENUIIUIOO
9[ajoo9s “POI-ȚIȚX
EoIeA, ruguioi |nprou
“ySoA
ouimnu
3s-"p Bqui]
„O[ Palo IAI9S

Ur ȚIA OL
ȘĂ
72 cu s,
sută, după veche texte nilor prin (sau
limbii
latin:
târziu. limba bulgar
clopot, aparțin slavilor “franceză.
(comp.
lat.
biserica utilizată
nevastă,
populare bizantin, greceşti. canonice
acesteia,
redactate influenţa

a
glagolitic,
„remaniată “reprezentată urmate
"De cu
palatalizează:

un care “Prin
tibi
în în
topi, slavă contactul grădină,
cu
coajă, Cuvintele
Aceste
nu
literară vorbit

din
în slavii
Influenţa
superstrat)
române.
Morfologia

> slavă
lat.
în
nevoie,

apar
stratului
Textele

de
obicei,
ţie,
criteriu masa de.j'nu
ortodoxă
alfabet

în în
denumire
trup, cunoscute

a
urmare,
s-au limba

a coasă,
de
copii la biserică,

direct slavă
al Ca
iat.
clăti,
se
oculus
clacă,

se
secolele
diferite
care este,
plăti, vechi
creat secolul
bisericească)
redacţiile noi toate
Zmeu. păstrat traduse slavă.
atât
în limbii dico silă introduc
târzii slavă
mai
s-a
în >
determinat

denumirea românească; această clădi,


diferită

al al
origine
de
cronologic.
s-au
colac, dintre
(cărţi > (cu
plug, de
decât
de redactări
şi târzii
de exercitat influențele
general, dzic,
în oclu,

este române. cleşte,


gol,
A

dacoromânei

slavă
reprezintă Metodiu
tradus IX-lea
IX-lea-al de administraţie,
b. transformă

în
starea influenţă
prag,
ale
a 2; română
Cele Metodiu populaţii.
zic,
pe
elemente conservarea

religioase,
ochiu,

din în românească
slavonă,
limba pe clipi,
copii pe de lat.
în
locale”.
goni,

şi
cât care pătrunse
denumirea veziiii cale vechi, nu neatinsă

în
pungă,
jurul
7,
slavona
două
lat.
asemănător

XI-lea,
baza sic lui
şi slave.
se
cu
greceşte

şi
slavă
de > dz,
grupurile
clopot,

ţ,
atribuită cronici,
cul/ză

d, şca cl,
Chiril,
grădină,
pe (cf.
Slăve. bilingvism,
căi: participă

e
Convieţuirea

rană,
şi).
Vechea aceasta
glacies
află care dată cu
scrierii
are
a.
aproape

iată pe s
cancelariile

glas,
Ea influenta
aromânei:

fii
Salonicului.

caie

a şi
textele

la dată
pe la în în gi. >
scump,
Rosetti,
ai are
slavei slavă este
limbii A
este

în documente

la
două cale
(cărturărească),
elementul
orală unciale

de
hrăni, câteva încheiat
Nici gleznă,
unui bază poziţie glaţă,
blid, procesul
slavă.
cuvintele

ILR, limba
sită, se (sau
aspectului îndelungată

sute cult Vechea


bază scrise
scrise; domneşti.

(cu
considerată

dialectul
izvor, cu
p.
înalt
brazdă, pot în
Ara
populară,
de inoale;
gioată,

de
cuvinte vechea consoanele

slab,
în
gheaţă).
un reemer
diverse)
din
a
germanic
slava
textelor
274). slavă
jale,
ani majuscule)
paleoslavă, Slavona
asimilarea
geneză
demnitar alfabetul vorbit'al
7,
clasifica Primele
aromân adstrar
sloată, cleşte, textele comp. fondul glumă
dialect
fiind româ- orală,
jar, slave slavă
Piin
mai din
d,
sunt
este din
e a

o
:
|
Zmeu,
pilă, „+
topor,
Ă

în unul
păstrăv, livadă,
doibii

l. î 3
limbile cloți?). turilor
prăpastie, grădină, vrednic, pribeag, gânga»,
contact

d.e. b, a.
neveastă, fonetice.

o. n. m. k.
pimiţă,
h. g. f. e. Yocabularului

ca poziţia
elementelor

> vechi,
Boli:
leavă,
slave cu

prepeliță,
Faună: luncă,
Natură:
Timp: Hrană:

greblă, Comerț:
Armată: prost,
Părţi
Stare Influența
în vechi:
rom. De „Cuvintele Prezenţa

Locuinţă,
Zdravăn. gârbov, Familie:
sălişte,

ale
Agricultură:
Superstiţii:
ur,
boală,
ulită, pod, imbrăcămințe:
Particularități
vecine
vechi:
nevastă.

bulgară:
ceas, dacoromânii,
bivol, colac, socială: diftongării exemplu,
nisip, dâmb.
rac, val, crivăţ,
târg,
sărac,
gol,
generai.
slavă
chreni um, acestor

prag. grindă, babă, intrate


izbândă,

basma,
ciumă, veac,
vadră, obiecte
corpului:
coajă, La
râs, dihor, brazdă,
> altul
în
hrană, cloca,
Nu
boier, (bulgara,
văzduh,
s-a
Omăt,
crâng,
prispă,
precupei,
COȚOC,
sărman, grozav, fizice fel, Reflexul vocala mai cuvinte

iesle, ibownic,
acoperă
zăvor. puşcă,
sobol,
diavol, vârstă, ne coasă,
hrean, mai

şi
gâlcă, casnice: cârcă, epoca

şi
claie, icre, rob,
dobitoc,
păstrat
smola.
vifor, târziu
deal,
lanţ, ea
de în
Cuşină,
ostrov,
nazală
nou,
iad, lacom, diftongarea
sculnp,

al
știucă, oțet, ucenic. maică, ocupăm
pojar,
ogor, rogojină, război, crac,
slugă, sârbocroata,
sloată, del
se
vreme.
morale:

vârf blană, aproape

gâscă,
laviţă, sl. în,
>
idol, început aromână

dumbravă, pită, gât, (0")


&
neschimbat:
izmană,
Slab,
zare,
peşteră, rană.
pleavă,
sabie,
aici în: disting
veveriță, maşteră,

e
milostiv,
sanie, voievod, smoală,
ciocan, blajin, deal, are
pare
lebădă,
poftă,
lopată, gleznă,
polona,
de toate
sl. o
în
paparudă,
rufă. ştirb, condiţionată

plug, prin
ar.
în să
influenţei
steag,
zăpadă. gârlă,
vidră, sfoară, vekii
dovadă
calic, zaveră,

molie,
podgorie,
colibă,
mândru,
nevastă,

sferele
fie skopit>
română
treaz, obraz,

a >
smolă,
iaz, rai, pogon, smântână,
ogradă,
anumite
suliță.
| că
împrumuturile
ucraineana,

sită, slave
vrabie.
coş, cârn,
lui
împrumuturile

rudă. veac,
specific un
ogar, izvor,
rom.

o
vinovat, stomac, clotă,
nerod,
răzmeriţă.
vârcolac,

potop, prisacă,
ulei. sticlă, perie, a
aromânii

e
coteț, semantice dublu
dârz, (secolul
rusa):
târzii (dr. nevesta
scump, particularități

păianjen,
Iapoviță,
trup.
împrumu-
erau
pernă,grajd,
praf, vrajă, SHOp. pestriţ,
tocilă. voinic, recente,
proprie reflex:
drag, IX).
73 dial.
din ale
|
> Sl. în
?

Țe -3q sp 15 2p
ss
3I89
ap POUU
SL
10/47
ra

unu
pdnp) “3p4p EID[ 300
“pAB]S
Sumnu SUINU
“CUme[
SSIBAIP ȚRIUOSA
PIOJD ă-. "2NUIȚU09

405DUŞ "OSBUUIOI
41408D41(]
-UNdS9109
SOLNDOUL

p0SD80442S1Q SNOSOUND2U
“Sn]d OIJdXO
ADIŞN91DIS
oumu UL
ednp)
un “AEŢS UN

9
LINSUSS
“USBIPul
1Qn1 înun
„Jodod UIP

“AEŢS DP 9S “PUDUIOI
'Dap]y
“DOOIDUAAI
9HEOJ “DĂULODI

e TUBANO)

2
9ul3IJ0
Z| un
APS
J0d UndNSEIĂ
“1AZJS

„gSn "DENUDII
3p) y
[NEI") pPadse
9P
3P
a

e
NUSUULIAI
OUISIASUI
UIId
65
pid/
VNIOȚUL

C1OU
ȚEINȚOȚED

HAES 9359 op

*
NPDRI

Ul
IUBUIISI

129
. „ARIS“
no NU
“oIINISQNS
“auniieu“
Sfo[dUIOXA

“|2]
IUGUIOI

BupoSIBd
'DAOIDAD
p2p2d237 PSDOUNA SAUL
E-[
[nun-Burid “SOADPI -
'775941410304(Ţ
NO
E]
2JPIOUUISIUI

BAZIS U910)
NE [IBIIȚEAI OYE.NUI
gugosiod OAZŢS
"IDapold
. 391d07
9P
FINUISQNS

Rueos18d“ areoșeziour“ S|dUISXa


1989 “Dpoig IUOSA

PQu47]

0d 2p
TQUII
Je0p
“ULADPAŢ
'DPIZOD
IUOBA SC TOȚNODUL
oIefEUBUIEEI
"(APŢS SUIE)
- Sep
ap
JOȚUZUIOI
“(BUBULOIE LIN00| JSOŢ
“ARS Sumu

9 E
I9IUSNIȚUL
(JegsQns
SOL
Sumnu

SOŢ
Ţe pio/ ISNPeR
TEL 7N09H0d
Ne
OS9UNUSP

9P Huns
“DIUIOA
SNpoid VISUAL FNDI2PEN
“DAOUBi SIINSANS

E|
NU
NE E O
ainu
9P
UL
15
“(„BUROSIS 'DZD241Ţ

p2sD04Q 'DOUDPI
un
UI
"979 Up IMUN

E|
Țniunudur

tj
POISONPEN
P-S 9720

e-S BOUL
“BARŢS
ȘUNS
959 SSEOISLUNU
BANOBdSAI

“NȚdUroxa

“(
PUDI0Z

E
7PIOȚED
SBAPIS
AIPULIOJ

SAPŢS 'NOIDIA

SR BueOSI9d

3p
Nes)
sp
BESUNȚAPUl
[NPUO PIȚOC
'PQDUO
BSUI “P2UDD) “20802N 'DiLASIg *77$2-
P1O]S20E

“BIND IARIS
„Jodod (BOSEOIQ“ Un JRIISEA “HOIISELUOUO

PU/2)

3p SUIANA EIBONPEI
nes
990)
Sp
1UgUIOI
Unej "PDA SUISII0 99IC0?

UIp “29
B|AUIANno
HINZBO

|EULO
OIUIIUOCOI
“(BUZ|
“PBUOUISSE

“POUBUISSE
E '953-
A|BuȚedo[

'D24Q0 "DUO
NULN
O
iU9UiI9)
“BUi0y“ “equnij
SP
ouinu
“7719
3p
“U4N47D4D
PAPI

9
“(ernr-egiy aoidoțuo
UBULIO
NDIDA
S[atunu
“OAP[S

:, *, P
“(BOEP-O9en
PoIINĂSIAUOO
[NXIJNS

|
AȚUUINU
Ej9un
9P
BTUITUOCO)
SJUIAND

3p |Niuauiop 22
Ieuinu BUi5II0
“rep 9P JeOIO

[un
Ye] 0240
“ȚeOU95 Pi/.//SIŢ
Se[5“ "PUIEI ABD IDIION

UL
9
4120440 7Q404 “pubiod
'9]59
mun aie
9
DD]
2] jnydej
“DI107S
Ze) Uj
9)S8
jNȚELISIEȚA|

PUIEIeQ“

Sp
“BISIx
Soul) UIp) 8p “OIEULIN

D
“NdUISX2

E Ulld UIC Ulld


3p
uj
UIp
"5
2
JOȚOȚUOŢeATȚO
SUI5II0
77y422/
"JOjIUBUI0I

npduroxa
jniguinu
pbiăa | DIOUUSX
“97ejie90J
EPEAOP)

Ub
PAOUDIJ POIONALȚ..
„eseoou
“90241747
NOUDIS DIIDOA UNIO
“uns
UNUI0o
urAoid

2
seuuzi

UI
“oZnto HAȚDAD
Bdnp)
Moz
DyQDZ LIOȚeZ

"15 2p

2PUl “1408
14DAUI
1Zpd
4CiSt4

QUIDZ
Punp
2ploppu Pqnăod
“D0405
“DQ

“D241

ZueHioduii
JOJOUIANO
| LIOJLIAȚAI
saje
ad
ajauunud
"BARIS

ajluntjou
DOOUNUND
(gunej
DI

:EAR]S
pdod
“ouiâuu0
919
U;
Jep 7Bf050[
NO

ȘNIBdSIp
Sp

giej
*e
D

JOMBICNI
91
BZESUUISSUL

“14p4J0
zau go up 3Jauinu
'44np 7425 revu
e! 70p45 "909
“1P240p
'PpOQ0] "UOAZ

EQUIIL
“IȚB4U Pifijoiu

E os
“pumuezig

p
1Q04pZ '27s000d
“pounu NE omueţip
1175
puț ADP 70/$ BUI5II0 “uns 1$ “UbuugDij

9
osetunuap

“142750 sunzd
UL
“U4]$249 '212442924

“41 'PQ[DAA
:Noa[iojui
SHizod
os euuoSoui

“ONUIOQZEI“
HAPugtu „ejunioşns

'1PUDQ0p DIDI „NSOIRINIIRO“

i
TUZPAPUl

1402 "BAe[S rUBULI8?

']98/$
“pput '21$0 'Dpb/S 8P “SDIsDIDd
anosed

“nouta ne
“40 “PADOUL02

O tunsaio insuss

IS
“UDouj
“tiejndod “SHut00
“UDL areo

e
OŢBJORPoI
'Z210Q
"104 POAOA 3159
'814847N
giueruonoud

ne 9IBOȚRURULSSE giaijij
*,,[OUI0

urAno “pnunyo“
'Z0804 “1419p “ou2ţ en$90Y S99V
BAEŢS
1408921 722190 “04
“140Ul0 'Pq4DoS
9QI9Ape
DODI ne “euga
"1Ph4ţ 9AZS
“Quit
€“
LUBULI9]

'PPRI0
Uj
SOIBIŢAI :ARŢS
'79uDij “2]S24

ud sp
'19un40d musuriey
esuiazA
uns JojrusuLia

'POl40SIq
“PLOA7
9Da]
1049 "es e“ Sp
SPUPU
“1921 “019 jerirui
Prujop4
194] 'PO0U
"274404
dxo epndod
'U[IPO 9p uns
ap
SUIANO
[29
9[
BABIEO RULUIPOSUL

'PqQD244 PAAJOGĂUIŢ)

no 1joy
“on DijZOd
'oplotui4
'PPD2412 șejdaoai
“1QH1
107 Pus PUDAS
[nsajsjui

9d
240909 „AUBIS*
“u440d INŢNIOLAIBS
Ieipouueui

9SPOISIȚSI
NISVUl
3uutițnui
aito
'9040U eridaoxo
'Pitdoa :9un$a10 jepna oSotunusp
'1S0QO EISI[

“4 ANU
-l
“D1U44217SIA
"PULIȚEJI
purusAap
[npuoz
1027
3d
'19412] odeosde
TADAdSt
D704
no
TU1007 erjensruruupe

“4029
D404 ups
f0d p
'up2202 'j2401S
“441972
O
IS no)
“uazal4

IS 1$ *
“OSauguiOl

ud
“2D4d “o42phiSe)
“210484 BISea0e
“142U4ţui BIPOI
19 “Ou/S4nglj euguroi
in[nyejs
up qisA
1401 PUIDI 19181ei po
“197 77
POIRZIURSIO
apiinsut pounar

e]
77POS1
14D/S “0147075
“TOBSY ade1.e“
'1Pp[2
'q09
:9SI9A1P

d] un

|
“240
BO o|eroizo
BUBUIOI
2uuip

15
BZBDULII
'PpoupA3
gun$a1o

105 șerere rep *


ej op
'21s240d
'ZDD2U
9yuiAno
eţe
Sunmed
“44015
TH
1JDADU
“14pd “4ppo2 “SHSŢ
[EOIX9|
425U7 'ŢU/0S no '9ARŢS

:9ueld :tunţoy
eânepe
BA.I9Sq0
UIP

SOISIŢaa
jun eaxeziu3o
DppdS ap adațsiu“
40040U1 IUNON
'15.400/5

(UT)
09 gyep
“AID1S BIAȚAI 70p1 104 ne nsuas
'140] 'P100]8
“AbApU
aingai[
U0101j pupă “U000jd BISIXI

o
a[suf)
2q
"d 's '$ 2Ş “gsLios eISOȚOUULUIA “p$99913-0rpaul
SuiA0Id

9
aţețuourepuni

271 29IueuLIs8 'NozZauun SLMUOUIIA

|
[njquresue

BARIS
ŢS4DAps n1orAJas “Orujoysod
“U1]SDul
D050] 'utlj.4s
hd fnppu omseou 'pubos: Diuzbal
osoAd puguoi
nduny aur310
1045 'Sp73 '2ipd ciia
pp 9120
140]
'
ut VL
76
slava. „Jatineşti ataşat
explica proprii
diferite:
răsturna.
important
nemulțumit.

a. particularităţi

„fe: -îş: -eţ; la “Prin


Prin -nic: -iă: -işte: -ilă: -ice: -ean:
-că:
-anie
-an. -aci: răs-: pre- ne-:
etc. ghită, -eală: -alnic
sau

:
Sufixe:
însă Valorile
Prefixe:
Neutrul Formarea
teme
de
nume
Morfologie
Genul
alumiş,
brâneţ,
guiroliv, frățilă,
prin giurice,
băietan,
fugaci,
influența
de amarnic,
Jonită; albăstriţă,
arinişte, crișecu,
acreală,
argeşancă;
(-enie):
Celnic); răzbate,
preface,
neadevărat,
mulțimea

traco-dace,

neslave.
formanţi.
neutru
slavă, românesc, semantice

brădiş,
mortologice:

acțiune, gerilă,

de
cântărei,
uscățiv; bălan,
cuvintelor.
slavă, inişte, pătanie,
stângaci.

ci, care
casnic,
arşită,
pădurice,
mesean,
fiică,
preluare,
cu
fecioreinic,

de fățiș, amorțeală,
nebun,
ale
mai sunt
răscumpăra,
„Exemplele
lexicali,
cuvinte

care negrilă,
betivan, prefixe
„s-ar
lunguiei,
agent, trăgaci,
datornic,
cheiță, porumbişte, lupoaică,

fi
Jrunziş, muntean, petrecanie,

şi
|
prefixeior
degrabă, prelucra,
diferă care slave,
explicate
umilă. băteală, necredință,
care
lăturalnic,
codan,;
întărit”
răsfira,

şi
colective,
codiţă,
(pe) mălăieț,
sufixe
au
s-a
prin de
3
fătamic,
formal
sătean, orzoaică,
rarişte;

de
ochilă
în presăra, urmează
furiș, pierzanie;

către
devenit
impus
sufixelor
fetită, împărţeală,
necurat,

acțiunea
de română
(în maret,
Zburdalnic;

origine

unii diminutive, mişelnic.


puică, răsfrânge,
sunt în
cel luminiş,

de
morărită, preschimba.

prin onomastică);
pădurel,
slavă.
productivi,
română

latin, răceală;
nedreptate, derivate

origine
tufiş,
cercetători
substratului.
româncă,

și
răsuci,

adjective,
oită;
nuse
de
şi un
interferență
adică
slavă

la
nefericii,

Gheor-
răsufla,
câteva număr
poate nume
teme
sunt s-au
cu -

au au
tipul: există
această
(un
slave:
(cânta
-are
datăgreu (în Faptul cânta) jedinii shok,
alb.
zena).
perfect, regulă, dese'ti
devenite modelul

o
probabil

fost
acuzativul
construcţii considerat
românesc numărării vocativul
gramaticală
pătruns
o
verb
a e.
ca
de să d. o
secolul


c.
E. b.
se
Sunt
birăul
Totuşi,
puse
verb,
sufix J. fie
în
s-ar
(dar un
na
skoge
ataşat

în să în
şi al
ca latin) slav).
căi,Diateza
— Numeralul

ierurile
acest
din
a
mulțime

de
şi
influență, posibil
Byck: Scurtarea
fie la -o
inversiunea
dese'te Numeralul

în
zecilor Vocativul
pe calc
de lit.
atribuit
explica
alte
al
limba cântare română
obiectiv
trăsătură
alb.
de
XVI-lea,
*stă,
Bistriţă)

limba românei.
calchiază
substantival,
fenomen
sută de după lit. însă

în
vocativul
originalele
deşi seama

de
la
reflexivă_ cântare neintense
exemplu, după formei nu „tovarăşe,
vorbită. trăsături ca
direct
sigură
influenței
plăti,
se
20 un
„unu la femininelor
-o
11
tridhjetă
etc. auxiliarului

-o
a al
substantiv).
particularităţi
formele sută.
foarte

al Doar puternică
s-a la din
(cf. slave; Eradasetilac
de
influenţei
echivalentul posti modelul explică model peste la
dispar,
90,
la
reproduce

deosebindu-se
devenit slave. de infinitivului. 19 tovarăşo”).
masculinelor

gramaticale
slave
Rosetti,
numelor
de origine

în important
(ca „treizeci”,
prin
română femininelor:

dezvoltat zece”
vocativul
slav greu
slave, Prin infinitiv
în deci

şi să
sintactice perfectul slav traco-ilir
constituit cu
forma

ILR,
de exemplu, religioase
slavă.
substantiv

s-a
al în.
prin (dar
vocabular,
dar molizi în astfel prin fie,
tema

şiprin
soro,
(viitorul urmare,
lung graiurile ns-am
multiplicare:

p. prin slavă decât

persoană,
compus:

se. de
produs
verbelor

dacoromână
slavă
alb.
femininelor:
la în
din
e fi
femininelor
română care
lipsa prin fațo,
nu
care concluzia
coexistă de -a:

kajati de în
slav.
origine,

a
521-525),

anterior,
forma
târziu se adiţiune:

(săifo),
secolul nord z&no

se,
Anico
La
aşteptat
-fi:
în
douăzeci,

genitivul auzit-am
datorită
preferat
cu
în
pune
shoko,
o
(a
morfemului afectat interpretarea njembedhjete),

dar
traducătorii

(cântare
iar ale fel,
al
noastră
-o
verbală

cele ar
la
platiti, pentru
ca
v.
cu
etc.),
a unsprezece,

shogeo
interjecţie

acestea
poate
condiţionalul

se sl.
de e
dacoromână

este
pre XVI-lea, structura
influenţei explicaţia
scurte) bulgare).
că, procedeul
nominativ:

reproduce

şi(ca
scurtată reflexul îndoială
imitau finalei postiti
devenit

ruga
(în diva
care
77 nu
la fi că
e de mai sl.
o
$oqn3
IBUI
sapun
“(ngzng -suaoad
10] 2 “5
[NNSIBIS
8 “pns
SIEIONȚ
QUII|

15
UIP

“DulD]np
UDUIDI
2020
UIC]

SNĂUI00)
“pomeațes
națip
“oseo“
10]SDA
6L

În$arog
e]
POIIRAZN

|
182u293d 1107295010
:3ns$-'90$- “2n9s0un9
“BVUEOCUII "COL" “"eruBAŢISUEIL
JEIVUL

3p jueg EAOPIOWI

“(pe
Botunu
“15 9P
15
9JJSEOU “PA[-IMIX
“Suzuino
“gJepO30)

II
“8Z3UBAȚE
“upuno-uesI9d-une|

ui)
UDUNS

'Sadupo
1$ NE D]Dy
BISE30E

Sp "401449 NJANA0D

“PA-XI
Up gSIns
3159
ap ainped“
[2
"HLUSIA

e1I3u[) 4DUL40272[

1LIEĂ
:pewu8eur
Uj
15
:OXUNS “ULOX

“ep
“uUDui401Ț2C
1OȚIUguroi
BOLIOJSI PSȚ-IIIX
HIOISEd
:59-
IS
SUIANO
9U “1oiqeresegg
Jeoop
OȚUNQUII

[E p3v2ua02d
1852]
“euaO 088| ADPANUL

nu (742sss1q "ISI
gIsea0e “2IPUn2

|NL107119)
20
9
MINJOd9S

[E HOME 81ds 199p ÂPUȚRD

up UL 229


“QUBUIOI
LUNOEIĂ
BASIEO „NIS9U”
Jeso[3
“mnppiups
INȚNȚO09S
SIjONPap '79) 9|SE9E

UIA
U
IQIUŢ Hanped“ [$901n4 :8940)
“pEZ|

d
[npns
20 [NJ003$
SRO vueuino
PUDADUL

IS
JOj!Baue0ad “PIUSNUNpA

40702
Uj
YDANL SMUTANO
(1UBULI95
70911p)
un
€|
SIBO
oanped“
O "(UIOO)
Up
ur IS
EUL 10440

Uţ 9P
MODUL
[NINĂSOU,
PAD
gzese PUBULOI “QUPUIOIE

“nppio4d
9p sp 9
1$
[NSIgIS ațouinu
“1012
UI
'SNOUpun)

30
“BUNUOdO
B|Je gqelSop

p
rede
BUBUIOI

9s “(11/2S57Q PQUII
“upânpznq
DiRUIDUL
SUPUINO

E] UL Up
JeuoriusuI

15 UȚ
AnSozotud
9S
DIUDUND

SJEȚZUUIAS
AC
E|
UDU40
9|InQL NO
URZ BJepur

IS iei
IUoIȚEN

or
DAOU2S2g :VE03US0Ne

Ul
punned waundsip
:(9Q10A
VINANIAINI

go “soroiny
BO
For-xŢe 3129

JeHUL
1552Q
PAOPIOJA
EASBO

Sp X2po)

'190Q
“UDPIDUL
BISIX9
THUTSTIO
IS LIULLIEA

SNĂUI059)

EL)
"EIUBAŢISUEI

POE
ERUZAŢISULIL,

11-
SMUINU
ŢUNS suiduu
spun

:
'44H40U2SS1gŢ

uns
1J0OD4Pg
jrqeqoid


IIEUOISIUL
BȚULANO
“BoSpurppa

IEOP TSIULAŢISUEAL
ling UL
SUIEŢ „ONeQIBS

Ne

10[p- [NB
IBUNUOO
[njodas ISOIBUINU “gupuino

UI 9p
|,
91599

t9 ŢUNS
snds
:B91N)
9j8 E107EP
'UIDADU

Uj
"B91OIN)

72
je 3P
1S
9[ouinu
'(7eueg |pT]
Qns SINUI

no Seuigi
“8oj-[X
9p UIp
go sunyedau
JDID40)

PIBIUSEUL 7507
9jBIPOAZI Osejiqels

2]
“(AnSapo1a Mejţe surniodo; eQuuj €OC| EIUIp 10-S
Spsputa
[NpPns
'unqau“
9jouinu

Uţ) 14 Țuns

[e
BOSEBUBUILOI
n315
ne 2p
ADQUDIŢ

nes
BIUSTUNȚA
U4H401J904S

“HUDUIND
yeuipa

Ul
HNUIVIU

puedeouţ
95 BS

3
UL as UC
Bulibosui “ONU
sp
UIC 19 Up "eUeSŢN
SINA “(BIeDIIIIOI

ru
1727

t| (ANU
“BUBU

“a Io UL D087u4202d

“iqegord inţajodss gjosuoui 1503 gueuuno

Î
jejoepai
'Bn$27S2u4
Sinqai
“BPS144nf tuinu)
HUGULOI pânppe
Ei poi ADQDIj
Odo;
“gseap

Su „JOȚIS
UI Up
Gn.4]
ep
994
9]
PAJIS

e no
249
9

Yuns ULId “2d “1-


ud
d [e 8 NO D
D 99 aq <

|
BIRO]
Sjeun
-|iSuei eldnse SIUI
419
Huoţaud eiduigo poidxa UBIECE 'Bpzbă “(IN00Ţ
iirputoa “PLOI -OX0J]SI) S[RQISA

QUPLUOIE pqo:
99
NS9INONg
L36l
“10
ZIUBAȚISUEI
2999

“OUROSIAĂ
38f008s
UL 1ubrubq

=)
PIUZAȚISULI,
“AWEDIPUI
“Ţermnţd

ul as
'zepndod

ÎNȚD '19/
ad
9JBUn
(Zpr-LE7

|,
UIp
jenșusooesu
9320

UJ
“[
'3nS72Q
84uIp :guguuoi
„SP/pS
TUI

ŢBpoui
DOUA] BIeIUSeUL

IH00]
sp
soA-pns
NO “HSomong
POIIPUROSY
BO “OSOUZUIOI

“USeui
2s2gni

ȚUozerd
“2Up404 UI “PIUSIADȚS
siSoţiqejs

“tei
UI :8UNUI02

ui “SŢOȚE
arerjSeui

31dsuip SUIANO
pă P “DELDS
E9
"SIPIUSELU

goseouguloi uupg

III
uures

1]
S[iințiodea BAI9SQO Inpngoeuoo

ards D
SYEŢIUIISE

auinuozd "BUIYe|
Nae aro
“SISBȚUȚ
“600p7
2s
C)USNIȚUL

9P
“DUDULOA DADJS-pns
15 niunpA
JOȚLIEIVSPUI
Hsainsun
(“939
DP
SD4O
[POTX9I

9$
7
11QU44]
ne
sjueuiaţo
'pruli
e
199190 ISUBUIOI

J2p
9pXIŢns “(1321p)
VăVIHOVIWN o1eo
BISij zdnp
SUBUIAIA
nuguuor
PUDULOA
'OUBUIOIOOEP
“PIUBAŢISUZI],
'nupQ
“9UINS9IUL TELE 'taţpriit

O
IOȚ9UINU
erjejndod “UiDatt

E
'ZDa744

Sp amy“
ap
uaeuofeq

“gAL[S
:0Umej
7- D140ISŢ
NQIUI]
1u/024 aidsurp
D “diigd [NŢQLIPSUZ
pân “autsasuocţ)

“952- sp ejuouiaje
D102
D
“pp”

ŢE
BOIEZOSV

UI
oiSn-oui
PQULI] BISIX9
gzeouo
An no “(HrUguuOI0ARI0UI)
EJeoojerp
GUGILIOI
UIp jerous8 “THUpUI
IUrJap
“ut2
vaţeo
T
PI40ISŢ 'UDAJDIA
$DiUpplb
9u181.0
“950 undnIS UL
2P 'ippBui
puruaA
J2IIP
op
9|UBUIAI2

“jPouip ŢHIMIeIS “u.o7sed) SUOr-<


NU
nun
as “NUeIsnsue
VINANTANI
oepuoo
1$ D 1N7u9Q

[ianieIS
od
"BOSEOUBUION

9p [OonIe
UPhS
weou jEBSŢE
“nzQufo
DP
SfoqI5Ă”

ao 9p 70910 “02SOI
ui? "9JEPOASIOA
1oun
nyens
TUBA
'DUIDA

ur
SȚUPIIOCUII
pouedas 407$oU!
“e9j-X

E
“UUDoIP
uns [n7091q0 920]
2]
BOSPOUBLULIOI BUBUIOIOIISI

7
un

i
D
UDA04Dp
SDutz
sunned

7 o
aijejndod

Țe pui
ÎNDRd
"AQ
— ]S9A-prou

Țenads uor-spun
"V USN[ ere 404/]01
znop Uz
aijizodoad
OIEHAISNȚOXA
“ARYA uns Ul pdnp
INȚNPUoI

1$
NaA42ul
psugIţs0u “27077242
“Teanjd
"1 "ŢS
UI sp
ne
voroSurduu
SJogurAno
Ameznode
“40104 BHUTAN

[nţooas
1S "EOSA

pouu
ads 9p
e
ezesdionue
““ol-1I7X
eoneure18 881-651
:196]
Sunsip DP po
2p
:9rperSorarg

"UD zeziue3.10 THPDBD]

up
odooui oANoS0uN9

sp
nzeruSe)Aj
uz BiS035y “s013our
oo] 110 Jens JUns Up :1Dh0--U6
2AOPIOWI
O-DUL
SjLIBOSILU
1127$aţa

“d “81
'29799
puguroouă/Sauu
“1Daozu

ajemârse
95
giuouissp BSoinong
Teuruurz012p
as. azjuingaulZURULOI03ep
DP
P7eaUUIASUI

pf
UIBȚIOUI “oxeuuan Ioruoueg [e-eo/-IX
“(uruguu 1euguuoi JPOTELIAI
18vup “19616-c9z “PIUEA
“TOBA înJs0oe 2075098
9129
“naig“UD 'INpns dA[S
Utd 3108.

[S
80
ciorbă
i Dosibil
__din

silaba
de-a din
tarabă; salcânt;
papuc;
halva,
musaca,
macar,
însuşiri
I-I],
Lazăr
au
prin
cumană
și,
locuinţă, concrete Bulgaria Nicopole
fost
cucerind,
Muntenia turcească.

cinci-secole,

a face
— — — — — — —

De
şi
Din
să finală.
provinciile
rahat,
Turcii
bineînțeles,

şi
vocabularul Bucureşti,

cu
fi
Influenţa
ale
Mahomed
supuse
intrat băcan, lighean, cerdac, Şăineanu,
chilipir, bursuc, basma, omeneşti
lista notat
agiamiu, dovleac,
baciava,
devine rând
hrană,
de Țările
magiun, nume

turcii,
(1396) vin
ca
prinpătruns şerbet,
pe pe
că în
Acesta

în al
Moldova,
dată, ca
1900,
a
etc.:
la
vecine.
vechi saitea,
fudul, boiangiu, şalău; dud, Comana,
cântar, cafea, hambar,
vocabularului

pilaf,
turcească

Române
rând,
se
boremgic, provincie

în al
provincii
este fost Europa Aslan,

În
I-lea,
din Înfluența
1400
împotriva
intermediul îmbrăcăminte,
elemențele
trufanda,;
Unele
un lichea,
limbii observă
feri părlăgea;

rachiu,
caimac,
chibrit; odaie, care în cad
iar
toate
din Vadul
română
general
cazangiu,
până
dugheană,
ciorap, Balaban,
criteriu
de plan sub
în
la
există otomane. turcească.

că reținem
orientală
românesc.
ţările
Asia

şi
pişicher,
române.
turcești tavan,
cruciadei
însă, floră,
printr-o de această bostan,
sarma, caşcaval,
1450, Cumamilor,

în
sârbo-croatei.

mijlocul Mică,

o
aproape cioban,
prin dulamă,
lingvistic suzeranitate
Bărăgan,
muşteriu,
Ea
şiret,
la
balcanice.

asupra Raporturile
faună, listă
a
circulă duşuimea,
1453,
fistic,
Cuvintele
recunoaştere
Serbia

a
filieră
Transilvania,

toate telemea, conduse


influență.

de
ciulama,

Transilvania, şalvari,
fost secolului
mijlocul
tembel, para,
mai. Comăneşti.
limbei
lalea, cuceresc După Caraiman

cu iatac,

a
comerț, afectat turcească,

cuvinte

al
acestea devine
de
şi
cuvintele
balcanică; care ales rafi,
tutun;
studiată
ghiveci,
ursuz,

a bula, şi
tulpan, secolului

în mai
accentul
unde etc.
elementelor
care XIX-lea.
dar regele
victoria S-ar
au cercevea;

meserii culturei
durează
avut
de samsar, cataif, ea
s-au

graiurile
zevzec.

cais, iahnie, se
amănunţit
ales
Constantinopolul
al explica
chimir, niciodată

accentul
mai
schimbat turcilor

referă
exemplu, provincie Ungariei,
turceşti infiltrat române, XIV-lea,
nufă chiftea, cearşaj, diverse, aproape
safiea, laturile

puţin iaurt,

din fes, prin


e pe la de nu
la

pe ale era mai care, mai


o aci un
1971, epocă atlaz, hain,
cultură:
afectat
tarhon, hamai,
influenţa cuvinte
evoluție,
(Balcanii
noțiunilor limbajele trebuințe
piersăcia,
erei
în In
productiv,
cronicarilor
numeroase
dovadă
baza
p.
pomaânagiu,

ales
În
limba
Cazacu-Onu,
sufix
Kogălniceanu): multe
de bal, Prin
ei observația
ca:
în
una
de
catifea,
Influenţa
marea
tabac,
din Influenţa

să pe
româna,
creştine,
unei primele get-beget,
variind
408-422).
dintre
apogeu halal, română,

turcă,
sălciu.
căci
se din specializate
materiale.
adjectival

lor că
cuvinte
greacă care arabă: iaurgiu,
astăzi). inscripţiilor,
favoarea
Istoria zaraf:
culturi ca greacă
alai,
a turcă

le
direct giuvaer, cămionagiu,

barir, au
la
apare sunt
resimtă secole
acestea

din
4.
Peninsula secolul tamam,

sud, şi s-a limbii


agă, acestei
majoritate,
agearniu,
popoarele
este
şi
la
Aceasta sau makala, devenit cafegiu,
privind
haz,
în intensitate.

au de pătruns Elementele

al
denumeau.
conceptului

acadea, persană: apr


alta civilizaţii cafian,
tiptil, câteva

nu corespunzând
toate
exercitat
au din
duelgiu, teme

în
indirect, buzau.
Balcanică
INFLUENȚA
române
dispărut
influenţe, influență
saca,
belea,
oape
sacagiu,

Se
de
latină productiv:

trebuie XVII-lea
Ele
devenit
taraf
turceşti,
zona
de sufixe
halva,
limbile
de
administraţia,

dușman,

la
limbile

poate asupra caimacam,


se spre au haraci,
era
la altă
mahiur, uniformă lampagiu,
literare, turcă, upiune

de
berechet,
superioare,
musafir, noastră

nord,
găsesc intrat zarzavagiu;,
înţeleasă arămiu,

au
în
magiun,
populare.
aproximativ
spune
hazna;
balcanice.
originile dispersate
împărţită
românei GREACĂ
murdar,
origine
origine
cu divan,
(Neculce,
1830-1850,
armata, balcanice,

Editura marafet,
chef, toate
ca prin din multe
lingvistică aveau


În
pătruns

o în În ei în muşama, reclamagiu,

e
o
graniţa
cenușiu,
decât
cu
apr
geamie, sufixul
vezir musaca, turcă:

o
papuc,
relațiile
în
cherem,
urmare până epoca deci uniform,
limbile
două abundență turcisme
graniţă diferite
primele Minerva, mucalit,
dată

şi Qi,
etc. Cantemir,

dintre balcanică.
munţii oximativ turcă:
acesta
temenea

mari era astăzi.


influenţă
cu română hagiu,
rahat,
pot
corbiu,
(cf.
în
cusur,
ghiulea
în
a Var
fanariotă scandalgiu;
şase oficiale.
rigidă,
ele, perioade utilizate
şirer; balcanice,

firesc etc.
zone
Bucureşti,
dispariţia etc.
Haemus care laptagiu,
uns
Rosetti- Ianache
macara;
română, constitui
Greaca operele cuvinte
şerbet; aceleaşi
secole habar, gălbiu, devenit
fixată

şi
între Cele însă, sofă,
SI de de în -iu,
ca
a de cu
DUIȚNS
“DSDIDUL
DUDULOA
SIRIU
15
BSIBAIP
:posooe
“Duinij
4517090

“puzouţ8o
ppt U

NEŢNOIID
UNS

“PIpulD2
“oua

“12d4d
“uDISp0 'pOSDpP
-IZa[09
ej

suned
“0dsap

1714150709
SOSIP
1909p
-1019X9
-UIP

SINUI
SVEN

“107SIDUL

vounisuedxa
SSNÂNS
9[Ug],
UI

:BINIȚN9
|
ENE
os

“nig
t00d9

UI
8

ui
2pgunq)
apanynuiniduay
"019
'pdod

AISNȚOXO

ad
2875902

NES 9SUBIJS JUNS


IbuL “689|
“VăPS2p

DIJDBULȚI
“SOȚO/
MQitiij

omurp
“UpUD
:[N[8] '2P84 “42DU09
ne “S14109
EȚINHOdEI
BUSNŢŢUL
BO 1540 SP "178|
*21J04127
IBUINU
999
AIPO
'7240
EEJEIS “PA/10d
Uţ D UL
0 E|
SHUI gzeelSnuo

“panoso4d SP IEUU
BUIESS
nu “21
3d90UI
BIJSEOU EQUii| nSejruzis

P4dnsp
eţeAopaiu

2] “UI/bp
“jodoanul

ISdDA “iSoxauinu
“PUNAAD

eued
“DInJ2ȚD
1D]249
BO “rode
BSUL
SIUIANO
JSO
BJSESOE
poz gUBd

e
9SOAUL “12U12]
10U
“PADUUIȚD2

'OP1p NO
urj.ed SINA Î18UI00

D
“Jejndod

0 “21
ej
gIapisuoo
'DiitD1su0D)

Pyjnzal
"ESI
9I2O
EoIvzIue8I0
NE 19915
D LEU
i$na
eunej p1ofbub :EARIS EOȚEJZULDSA

"198
“BIDANDND

JUNŞ 31207 gzeainp


“1S4U05P 9295020248

ge “ADănpp>
8p ppap4d
U3 “gosea0ais
“DUIDUDAĂ
Je IL4SOAd
3sun[e
SIUI '9UPUIOY
'DUL/OPAIS UIBISPISUOD “ABŢS
ed
(996|
E] lipnul
BUIUEZIG 19702129

S0do
:OUIEŢROUZO

utid '979 “21U2POAIUI

129 BIBI Pin


rUBuuI9) SIt0
'UI49
UP
7
“(eoj-AX
"poiissrq
ŢOTUSUIOP
NOSSEUIJA
Burauţ
eoBoIS
“01]1f9 J0p1 EiSȚăi “ID “M/bpubaj

ES
“9720]
NE
Bpp09$

IS
“A0SI4|
DinonfuȚ)
TB3ULIAJUI
“0i[awţBupa

S|IB|, “1505 qns


IS
IEIPOULIOIUI

SP
"BOTUBOȚEQ

aţauunu
ÎIBUI00 UIId “gpeonod
“nseanong 9|HIZ],

9P
BPLOLIBC
'21QD409
D 55 'H ȚUBOSIA

O noiny
“930LIPUEI

UL OU
PUBLICI

PARIS
apeo
317
PUISDAAȚUI

aa UIP
9P ud 8P “PP1ul4D9
']248UD44P TUSULIAI
4DuPz
9/7
ȚISUIOO

P| IS]
Ie-POJ-I[[X “PO-I[LAX

8160
A UIid
'DASDUDUL
1QUui| OIUA0ISTA
SeurgI
'undps UL
DISSRUI, NeSIRĂII UIP "ruzojeg puo
&|
BI91jij “SDISDADĂ pIseode
[j259| *p2/-4X
“QOPBIS
SHUIANO
NES

[E
SJIUUIOP

[e
PADOULOD 'P4H] SMUNOȚUL
RUPUIOI
PUnIed 119815 "1SIU2Ț2

sunuezIQ [590915
n0-9u “PUNEȚ
9șeiȚ2707 'pundojd
“[[L|
uz
S1Ţe[2Ţ29

“AȚUl
“ADD SS “25dapad
“UUD2

Jp ULid 1Sp4pd
UIp
ADIPOS BUPILZIA
[njodounueisuo)

UJ

|
N9
Ul
NES
IUNULOI “ISCI] 4D7SDJA [NJ099S gzerourațuj

012 2]2|092s
10U
SIQUreȚeIe

“IO
'JOISOdD
Us “ARS
D 8[3)S1|
uj UI
pSȚ tel

D PD sueuro7o
“pupi
IS
“epeoiad pn[od2s
“01702
Jiins J0oup
U[
“IDB4D
“DULODI “24/hoS
[NNosouno
NUBULIa
4PIid
“DUDIDS
S[NulAn)
p[02/S
BAL]S
“44
Iei
IOJIUBUIOI

HA
2144914
uip) 35
'€
Ulid 'UHfoi UIC odeoide

od
SSIULANO


IUBULI9I

aynosouno
"ISdOdud
aj 'suguroy
'"HSernong gzeaejsul

sin
SUIULZIQ
"(UDnApo :Husutop
DOznsnQ “2u[danţi] p/080] :9SOIAT ADASnz
pyseaoe
'Sosud 0911p Ppbaj “PA02 “JOADIP 9J97X37
“P[itup2
E5rise 3pald “099|
pugi
pup '21J2/ “9DIp
“ou SŢe pe 31
b
NES

„15
29
arene IAX Up IeUI
D e]
Ss dn15
| AQ
“d 90
UIC
gjseeoe
1024
PUDE|
gugd
Huojsou
93J099s)
SOIULUILOI
“1$ S[e[I0[39
“BȚelO0S
Sa501d
“PSJ-IA -O4ng4,] B9QIOA

Uj
„PUDURI SMUBUIȚ8
gjuonjjui

“2Mjnă
'A) “6961 Qdnp
go up Uj
-BUNp-pIOu

ap 1520915
ŢNuuSIua[9

Injooas
38
|
EUR PIOHEUBJaJUe

2P
puzpoz '9Igunq

ese “9504

je 9P
19815 sueui [e "BOPAIS
asesurjxa

piou
te-a]
jeuinu
2110751
11
i$
“:auney

no
"drazs

go
șezioa1d “NIgSey
HNUIOIPI “Doul40/
goruond

2]
SIEU 152-Pn$
8d
“XI
“BOIUPOȚeg
[njo08s
nun
15 (E6I-
opun opuauIaja
ne-s
ap myoaA
EOQJOA 9s
15
'pibisniu | JOJIUgUI04

“(goeors-orpaui
“Boe215
'Dulois2/q

o 2]
nuod 20045) ruguroi ȚeUU
9P
u
pugdoour

161 ep zurej
SMNUI
'PpP4DO0 ainqai[ eApoedsod
oupugdsegi “(unfo4dtuz)

op L [Ne 3 ugueziq

nuanduuy 3p aiznţouoo ag) SUDp E gISvaN

"d D
[e
uj naspa
UPUIOY
“gunej gjuonjyul XIX JQUIMU
NzaI asrioyns
Io/nsuruag
gorpns
TEVI 'PpBupul
aipidoade
nes) ]So0y
“XII puguioi
“nl ByeIpatui

op o
“pueoizunp iIN7e1JS

Uj up
IS
'0z0109
'PANINI2 318paA EUIA
UN uns POLE
SIT PI1UDM04 [nioduu]

sp
|

gquuj
neBopur
“pSeoi3ijer
ne 'sorueojeg

D
ur
mnjooas

19
opun
uj [NuHoduu]

'HZIC ui
“M950y DS9SB3
DP eunej |npiou pozeyeurn[

ap
reunu

d
“wpdsvoad B)SIX9
sesunuped gumueziq

3p unyes |
DI
UrIej “PDSp2 1.105eeo
sp gunueziq

e
oyenur 3/39
u]
Jens
porejeurdaA
| “E9|-I[X
35 no
uj
49844
Ur
“upoDoisoui
ojeziorue
"TV
zauun [npund
12. D 'Driut
*8€I-SEl

ej UI Țar] erSoţouruussș
1590913 BZBUBAJE L861 onsuruag

“(n'$ gHoySulsou

puzi
“puguoi “ROSORUIJA 99
eoea13

1$
pnunad “npugi

uj
“gnyno ovenpuunt

ui
1ajsaoe 92243 gperoijo
'014D9
"Dup
pe dun
SunsIp
up
“d“XI
EJenul
“CUTSI-LLLI
'PO14f [e-2[-IX

od
H[e32p) 459991803U

UL
ui
yuns

goo1S 15 “TAZ[
up up
“n74Dul

BO
ere
up e-op '79) “d ui
9S
"901UeuI0I
up “1 uSanur
asesunfe
eo
euuud

'ZĂptuD
“uSoD nSounej aja 'Dutn12 poop
'M9508
equurj
[e
:ce6“euej
euruutexo
puzurirede

“xl
e
arjeziȚiAI2
gzouegje
arieosetuap
SUISIUaA

aurAn)
JEAJ8SQ0
21005 proiseoe
poe9I8

p
pquuiţ oţogutAn)
“puguloi 31210085)
Sin) no aurAno
ojoţuran)
roop

0
'DoB4PUl

“419 2JaJooas
poneuey
Tuns “oorueu04

n893913
"TV SUIA8p

9p 3p
AJiquuij

'] a;
UIOA

'7
Do1.42519

3p uj '7 "e P-S


ul
oreziai8 “sareong
pui$IgJs
23UIAno
giu.ațaxd 230]
poyred
SAXEIIA "979 “nueisnsueg “oxgunC
i oSt]srxa09

3
'gorueoeq
LUgUIOI “proguuts erjejndod
vu] :L9£-99£
"BUgUIOI

guLoj omuAno “DUDU ayutAnd


pooda
aur] Qui
pf
POtoI8

ej gaz,
IUOSA
2920).
1$ 2p 3p UIp “ad ap
%

84 ă 1966,
că sche
X, G. suf. suf.
finala
lipsi, (-asi, deau
a
se plictisi,
scul,
fină, Sunt
române
domenii indirect,
politici, Pătrund
nevricos, maghiar,
secolului fanariotă,
bizantină, neologice; observând
neologisme
substantive
bineînţeles,

p. 1943,
În latin:
l'epogque
asupra Românească;

Giuglea,
-esi, fandosi,
tagmă,
Unele
de în
cuvinte

1-27, în Lehnworter pănă


p.
ale
prin
diminutival,

grecească

o al
molipsi,
neologisme
țață, furtună,
a
şi
Elementele

-osi, însă
des limbii
Bibliografie:
secolele
plicticos, în a a epocă

în 404
culturii, (multe
Costăchel).
se taifas, de română

Flemenre mulțime
cuvinte
foarte
că numărat

în
„Analele
verbe:
de
al
dichisi,
Ladislau
im limbile
-isi; XIX-lea,
plictisi, -arisi)
din igrasie,
administraţie,

secolul şu.; felul:


Phanariotes,
române

Al.
Transilvania.
sclifosi,
țâr; abia

de la
fanariote

puține

al
H. vechi
ştiinţei, derivate
Costache, simandicos;
ifos,
voiajarisi, -isi
greceşti
latină,

prosop, ipsos,
a a peste termeni
intensă

Gâldi,
(pe lăuză,
XLX-lea-al

ştiinţifice

Rosetti,
verbe
pricopsi,
verbe:
au
ifos de
zecea

În
Neugriechischen,
romanice sunt gerisi,

artei, cu ipsos, direct


de
Les baza
XV-lea,
Mihăescu, greceşti din
pătruns
etc.
a 1.200
cultură,
ale
Budapest,

-adă,
devenise
aerisi, se mamoş, monedă,
romanice epoca parte civilizaţie”
sau

de
/storia
agale,
în
mots Manolache,
răspândite cultură
ARL).
XX-lea,
tifos; abonarisi,

în
tehnicii
(sau română
prefixoide),
chivernisi,
prin în sinchisi,
a
Bucureşti,
dintre
1939. Universităţii

1977; Influența
limba
filadă, patimă,
influența

limbii normă cuvinte

se
chivernisi,
etc. capătă fanariotă, (arte,
d'origine chiar
politicos
Oltenia, mai molipsi, babacă,
filieră
pătrund modernă.

V. tratarisi

în de
Împrumuturi

legate ales
acestea

1966; română,
Mandache, sindrofie.
plic,
în
|.
catadixi recunosc

române,
«Al. ştiinţe,

Arvinte,
din nostimadă,
(de româna fandosi, în.
tifos,
neogreceşti
neogreacă

de
grecească
maghiară.
IL. G. etc., calapod, au
în
germanice), Dobrogea,

la
ntogrecque
adaptare
etc.
1987,
prin lefter. portocală,
Galdi,
directe
cele greacă, suf. Transilvania Moldova
molimă,
Cuza»”, rezistat muzică),
Murnu, este
literară
Mihalache
politie
La
en
Influența
asupra
p. mai
misadă,
-os, a gargarisi,
fasole,
din
un

laşi,
din
„Dacoromania”, de
a
sufixele:
Basarabia
şi
în magherniță,
nostim,

(şi
numeroase

212-215;
-icos începutul
scrumbie,
timpului.
puternică.
roumain Rumăni-
verbelor
„oraş”), pătrun- română, lingvist termeni
greaca
limbii
variate
regulă -ache, epocii fidea,
grea- irosi,
XII, Tara
un
la -isi
şi, a

bun,
de de
54
că şi î: cu
toate
“ale
str
lat. cuvinteleo
urmat

se
vocale!
blând. -române. apariţia felurite
obiectul
“credinţă.
aere
apoi exeinplu, fonetică;
exteriori
articulației
uctura
În
determinată

lat.
elor: La de ambianța „Prin K. lege structurii

de
c
produce
vecinătatea

canis

tel n
entru n

e ea de
cuvințele

i „Există
Dar
se > (sau
pontem grupul internă. evoluţia
unui
de
în
Aşadar, Aceasta
se exp
ea cercetărilor
transformări
sunete
urimare,

şi în
AS

vântului.

a
origine.
sonoră
care
> închidînchide
toate
e e/din
acţionează
căne, cuvântului.

i.
sunet
care
o
însă
regulă) noi „A.
în
icarea
SI

de timbii

consoanele
poziția punte,

şila e
care
schimbările. cuvintele
particularităţi

şi în câne;
latină prezintă
ce
cu.alta Rezultă complexului
sau
ale
SC
iopetioă:
lat.
plasat
&,
ei
transformare cuvintele
se. Dacă
de
se
PARTEA

î:
fonetică; cuvintele
vocalele
situaţia lat. FONETICĂ

nazală
schimbărilor
toate

îşi
sunetelor.

este
de
î
află ale
lat.
condiţiile HIMBĂRILE
de
fi
variante

o lană
de
îşi
sunetul
latineşti: transformă

e
Sonor istorică.

pot
şi fonetice ca
>
aici,
A
eîn
:
ligamentum

al aÎ
ie transformarea

canto
sunetul

unui şi cuvintele

ale „pot
foarte
lat.
etică provenienţă
contextului
Î cerute;
determinată

în
>
nem. exemplu,
schimba
lână, Schimbările

>
respectiv.

FONET. DOUA
sunet, întotdeauna schimba ISTORICĂ
supus regulate.
oculus
din primul cuvântului, origine,
sunetelor

a
letala

spontană,

de
contextul
cănt, area. lână.

î în că
fonetică

Spunea
ICE
legământ, latină
importantă
Am
articulaţia
trebuie
sunt
> sonor_al.
fondul

cânt, în rând,

ă
dar
anumite fonetice,

altele

1
schimbării,
ocPu Aceasta
dată
structura

acesta; fonetică
arătat schimbarea

şi
devine pozitie.
de
existente,

în lat. să că
lat. > vechi âverii
se
sub
lat. mai
regulată, tin.

care
ținem două ochi. cuvântului;
este
de.
credentia
altfel
automat al mai.târziu
nazală. de-a
produce
sonoră

nu,
o
blandus sus particularități.
schimbarea schimbarea
fonetică
influenţa
bonus reprezintă duc

că seama feluri: pentru limbii


factori

>> a
face
spus,
î prin
85
> cl defie lege
în din
în e la
șf
ip
3]
up 9 2
0 15 O e L8
-D
aud EAJIOP
“1901q0 (742810
29
"Te
ZISEOE 8
219
A po aprquuiţ
EST “ensgd “uorede
109Je 010,

[9
B0N8U0

pe
npduroxa TĂUSNIJUL

LIBOIJIPOUL
9QI8A
“adpozdo “NjduISXa

Ep “ŢOŢ
20 JOȚINĂEIS

Nuod
ao <
“YeNŞUSOOEU
E5ieuriOjSUen zuojsizaa

“OU [E
<) p
U5se
nus”
ur
"10[oneuns

-23un(b
3P BAISSUOO

Ui 2] os OBUnS

19| șy O
Ejuonjjul

go <
“Jenpuao9B8u

NIuod
101
1$ 9
poui
ST40]2

< no
3
4DJ29biu

10 II
pugo

P
[NO] ISĂLIRĂSIp

PUI SSPOIBUINU

9S 'P7u92
SIZIEr jensed
eur Ur
ul :/bad

1
Umnu284D

9 3p

|
“eeulj
n.nuad
10)
2do4d-pb
“up
UBUNORUER
“EZESȚEANUO9

JEp
ŢeNȚUa0VE
PSŢEHIȚeo
NO
uns
“BIPUL
SOLO SUEJOdUII

tii 7
edIequiiuos INA
ZOId 5p”gieurtiii5ţ5p

2-s
“(147S91put

2493unf-pb
I59p (19) nes
"EJENUSDIEAU
“(2upd
SUTE]
WUSASP

uoAop

E
SijeȚiSEiie
"92| nu
BIBI
I2UI
"INȚMUBANO

"Ve Stizod
“9IOSIp
gyueuruu2ep
9IECSIp < TÂj I$ |NS0001d
WUASP 412
“gjepo]o) “eppid
<
ui
BZEBULIOI

Purii “elrui
<) e
NU

ih
“SNS
E
BOUIIUOS

TEUI 7ugAno
08
"DOSDUL

“12|
Uj 3pzne5
115
E 19
3 2p
7DQPIUDI
S1uDd) (oueuods
“(N41SDQ]D
3155
“5 15
PUN
IRU BIE9 IU8AIOJUI

[30
SJENSUSNUL

9S
BAIBSUOO

Inpnsuas
9S nyjugana
89npb 7ueHodui “BAJOSU0O
Bo OD
48151504
“QUBUIOI
“nţduroxo
(JEULUISS)
ui
BIje

ESIPULIOJSUeI

-q- “(Ip
$N14D]]29DW
jenuoooesu
“osun jnigdsip

<)
AB JPOSP SHuuD

&jeiiiui ȚEIEIE EHtOs “DQ481j BARBA


VINO "VeŢ s7zi501d

O < SUP nes)


NIĂUIIS

9S 25 n.nuod

1 ap mymouns
No IM] SRO
<

85uj
NO 38
1$ “7DD
'1/ 44

1gs
SE LUP
D “97se 30| U
“(pp aijizod
2203
SIÂNJOAS
P 421SPQ]D

10185 "Je
TeNIUBDIESU

un
"ep
INŢ od
ap
eriedijiăiiiss

9159 DI0up

P-
2429np-pb
[Nzeo BIBI O-nurid
PSIPOIZUNĂ
reuunu
*_4p4d
“(ID

E
INȚNVUBANO

4
LUNO

BO as
ox [nuurid VIUZASP
'eQejs

U
EIENIUBOOE 99H9U0Ț a7euorirpuoseu
7en3Uua00eaU

JP
"92|
'TNŢNJOUNS
erjizod
pune]
up ŢAZED

nu 127)
<)
jeuLin

QI|t BSE DP 9]s9 "[S


un 1Venyua09e

eo
Ul
e
BSIȚBDOAJSŢUI :09Wapa09d
'1e[
SUBUIOI

E eye
9 gyeOd
31
SUPOSUOD
OP WIBÂnBpe

ap id
9
JequIosau
“Q[n50I BQUIIȚIS “p4dp> “(PQI eimsaoe :NiZIgi

UI
S18Du

O as 29
Um
2580f oiepnoiue

“P4D/D
9
7
BO
“EJel)IUI
EȚPIĂIUI
jizodeid “njduuoxo

79
(eumuro3) IEULIN
SH/Jbqbo

po
“npduuoxo POIPIIŢLO
-BJenyuaa0e S|IZQUIVOS

9129

IS BS
NQUIIŢ

2p “pOiȚeooAațui


“juaooe

<
9S UTe[
"3e[ gued
Jf "UIOI)
NIUad SIIZOI
9|IBQUIIo$
BIeNȚURNIE
Nuad I9[eooA

ej
IONUL
no
“97S9
NU nuuod
|nua09y 7] DO
“BUOSUOD

Ie UJ op &[ 2
i$
PIIZOJ
9p
torinasqnS

p
ESUBIL gzeoițsed BISIXA
ejuoAoas

Ieuinu
9p) SD40f-pb
[NJUGANO

PĂIZEd PD "OIJBOOAJSŢUI
TOLIOSI
Uţ jouns JROIŢIPOULAU
EONUEUOSU0O
RI

BOTUEUIOI jEnUuoo
“npdursxo
ANIBdsIp

asa
XOHALId
*9QI8Ape *D]Ţ2XDU4
:oriizod “parsod 'eieuns
PILA diiizod erdnse

es
ejstooe BUTA9p
BIEDOA
jetul up r9un
e]
pOep

Nu UL n9
p
9Ţe un
[e

"a s »
?E
2| i |up
.

II e 2p e
Ve] Yenţ ele
iei
Ip O'3p |
_29P1
IV J2]
DIA bqejIs eHIZOG

eatuos epeuiz
P suozaid
in[nouns

5
ce nouă
ZUUIOI
pod
ne Uj
302[Ed

S X9
PSDaW JOŢe.ndxo
[duiexa ejseoe

“ULOI
2 dn]
5
—9P-BJEZHOAEZ

IS
:210448/
îndaour giediui
Up 2-17 pipa
9NUS)SIZaI

“UI04
ap
jhpound

95
ejje
n| A Rrepoosid

< &| < OS

9
H40U4

.
e [9
9S
Sp ne-S
12 2]
arizod
< _ oreo

7
“njdurexe

goipe) nu Buia
< “9 |nyns
sp ndnj
>

8
veunijoe “oleuij
zp uiin ompod esuen

i
ad reuu Bune]
up BIS99t

7]

|
aleo
“3 ui
PSuaul

<
gjeuluio9p
2uDou
SIeULIn
ejusniu!

9. m] eueoszod
mad |eliiy

1
21D2ulp/

01 2 aq UP

[
2502] Unpaut
“mnazdsip

ap [nooj șuns exied


„Ste ad
nd
ajeou
as e[
gIPULJ
'stuspooeid
BjtdoA
3
1d
“snduj

E
InpnugAno

[39
<
|njauns

15 < IS 2p
LIBUI
0jajeooa
:oyeoruȚe
inun i E] (p) asa Duut

ppp ap
Qns 30] —

"SIQJS
ŢNUOUIOUA,I
tjuozeid
U "5
f[Sau* ne “el
up Ep
e
.
|
N
iajeveţedead

pd pa 15

s
sșeysusul "ŢĂ
ep “pf 2
njnţugAno

4252] erizod
1224 1$
îi
Edun0d oruxemd

e] einjoAa

jr
“ayduaxa HgINgjny eng
“eorequnijos
“0152
< Hi
î$
SUiASp
&juonigur rejeiqej —

ie
pyeuruil91ap

pf sp ep
64
“jaf
po

(D ap
ațoueosuoo

poipe Iep eviizodo gretiu!

<
sueosuoo
9QeJiS 1oeurip- "21920
“je
ap
“ZAJ9SU05

“|
niaf pyeunuLiayop

ur erjejnonre
"ape

aq < “A eauniioe
“pa
1$ nes 7eoap
<
<
“orjizod “voejui
oreu
go

[nyiidaour
qns 17 no ŢONdeo

(2
“pupos
10Ţ3Ţe504

nunrioe pzeapare
UIp
Pijiuuef
praf nes) 25
“(ajeour 799
8
pozonoud Snzof P[eIQPI aoajeaGĂ
pouniiiog
“2
PADOLUI

“asa infnuod5ă

p
BiBii
ap eaispiaid

ej
“njduioxa reui eyeod 259 sojfiuu 1o084p

3pe
<
jnydey

9 <
uqeis
1eŢ
73907 oed
ze
"Hlgoipoui

“a42u

“d
S|SHUINU-BSY

< 9P ap
ej up
'TSe5aoe

'p :5
pzeonsed
"D404 vrdnse
Țetur “ȚĂ
nes) 1auns

Uip
D425 3

“roeiqej 10JoŢeooA
OruD>
|nzeo
aq]
<
areo ejueuroe
ne-1$ "15
Sil ap
oyeysuou eyere

DȚOui ponauoş “(Zuis
TTUTASp
“24 gordxo
putozi V9Âi6]
giubisip'o
ur 4
vera
os|eiiiiai
nigsuțjipi|nzeo

“ej
JPANOUL

i ajoiduns “Snouuo
inun

d aja
A3B
pspu
sndas
pibaf “șej
[ao
Anood55i
asa

i
"2724
"Y0] 'pordxa
pjeejed uroA

2-11] as

7e
epnio

P
unuopaid

“8 < *p
.

< 9p
'areoșeuun

(24pos “duj
e]

tjuosge
"Ț2]

7
Ode ună

[o
anpnyuoooe

“oreuan “ojeuiy coieseuu

es
gorpe inţao rrngus5ae
24D0]f |Eig8j D12f
D9 ui pspauut
"(7 "1055p tuno
“4
15
:6reogeuuun
apa
Puia
j B3IRQLUILOŞ
"juna os
ISU
Po1eQULIy9$

VI 10| dn]
:
UIp rap so eiizog
“2 'sxod
“DPA
< e]
2
“UI0I)
< Ulid
ul 6 [e gdnp
SOTBEĂ :BZSULOŢE

<
inpnguaooe
eSugs

uug
SrB6ul
JOŢSŢROOA
E '27af
“PouruLI078p
- “oeopeuran
i
go
“10jonpun puzosuoa
:apiriizodo uedinyos "areds “unpnyuzana ajsueosuoo

dn]
orojseu

o
JO0Ţ9Ţeo0A

“egeţis
TNNŢULAND

"|d erey
bgejis M2107f &iisiădSp

AI)
pssoy-

|
“psou

uuajos
UIONZ

gdnoo
up ui
Două” 9I8poA
“apse

[d 18
5s-

|
98

Ţe
;
3 &
„______

88
unei,
că ariei slave,
etc.
neral,
tele tice, Geja
pm
adică
limbi. limbă, vorbirii
specifispaţiu. poljana,
active;
probabil
că.
cauze
cheie),

se
comune,
cuvintele populație

(ca că
substituiau

În
consoanele
Întroducere recunoscute

ic
Înlimbi de
slave, care

de de lv
Op:

Sunt De lat. în a

sr
„vestice.

ii,
ca
Alte fondul

produc. „Actiunea

a în
Acţiunea
aa Alte_legi legi cţiunea
unele
sraiur 1
lătine_ cl”, care

În
pentru acestor

în de
spațiului
noi
n Palatalizarea

kopanja”
filius, printi
aceea
Ib
eîlşi
e
4.1
exemplu,
individuale,

g/”
perioada
|
exemplu,
căror se posibilităţile

>ci
caracterizau

Schimbări Sa

Şi toți
şi gr
lexical

că Aceste
unor

şi
fonetică,
legilor -un
geto-dacii
cazuri, (at.

8.
SUD_Jhitiența.
a
_fon
află
mai
în
nu nordic fonetice

ci
cuneus

întâmplător,
Pe none

apoi
schimbări

10;
nu e

populare,
ee

vorbitorii
au labialelor
legi poiană.
sub_influenţa.
acţiune

grupurile
grup în se malva

al > cele moştenit


rotacismul
contactului

fonetice nu
Senumirile. sunt
modificări
evoluția

a
1982,

poa
ear

în
Tetrao
condiţionate fiziologice
valori
fil'u,
seamă fonetice “sunt, palatalele ce
rm
vor
>
schimbă
ACCIDENTELE
p.
limbii
este
lui fiu,
coaie,
îritrăte
încetat
din asemănător: aveau împrejurarea

fi
lor
este

nu dacoromanei
unui
-
este.

este.
generale, latinei
108
o
nalbă),
în cuvinte
O de
vorbi
,

aero
însă, românei
&!, în
il ns,în
poată. Gonsearitice
dar -- latină
î sunt ating hai de

de
zi
distinctive.

cunu, existând,

şu.). magh.
(iod g”: de de
a
>

vti
şi
spre r»
care nu
fi... de de cu graiul
(at
respective.
târziu,
însă
în
articulaţie
perioada
a-şi
lege-fonetică

izolate.
cl,
ur
cul).

|
au se clacă,
nu
Ele
intervocalic Uri

evoluat dar
generale,
rb
gi
accidentale următor.
limbile
solyom, lungă. română,
lor aşa-numita

din
a
limitată OcIo
suturile
Ele
a
FONETICE

au însuşi ele
>
sistemul

caracter
sunt opreşte
nu limitată

(at.
imitată
(Pentru
se” de nu
sunt locală,
atât
slavă,
duri
clădi,
mai
srupul
o unor

UNUL
caracter
(lună potrivit slave 0pl).
în au
.

de
durată,
iolasite împrumuturilor

efectuate de
nyomas
în Tetea
bază

> în
realizări încetaseră
nouă corvus

foarte
de
detalii, îi cr, sunete

de
ghimă devin,
întâlnesc căcipragul fost

),
unele
în foneme
> de
unor

>
e
normă,
timp, maghiară.

lunră, de
în de
limbă.
lege, v.
zilei
etc. de
şoim, legi Am
al a legi articui

în slave.
concrete

cât „BUMai.
corb)

În
frecvente.
descoperite

ură)
aceea
către

şi
etc.:
nilare
lingvistica
specifică,
influenței exemplu
elemen-
mai

aie,
diverse Rosetti,
pentru nefiind
limbii
fone-
arătat
Foarte

e în
fone-

fi
orice imaş
în ge-
îl
etc.
ale sl.
a €

3
_

„fi
îmi, De CD piert dom
lat. au mai
buni, mie!” 144). picula oclu,
îs, Îa
"dvornic
origine inițiala nitidus
cazul.

ul
vocalei română mmătuşă, ambulo
foanmă,
participii

îţi, Te.
eate (= le
annotinus
consoană:
grupurilor

(= > >
istoromână

îi, de În
notat neaccentuat: nesincopate,
occidentale,

îi,
(> dominus

>
Există
> ochi, origine
lat a
rezistente
Aşa-mi
s-ar
că lat.
>
iniţiale îl, e în
latină
în. oraiurilor.

şi
Proteza agnus) păcură, neted,
cuvintelor pierdut),
>
graiuri,
Când Apariţia exemplu,
îşi lat de îmbluz,
lat.
la la
vornic domnule),
aqua

şi
explica noaten,
animalia accentului diverse româna

se spune,

îmi
parțial.
> lat.
lat. domn, etimonuri

În
consonantice).

la al se
situația
este
lui care
văst lat.
etc.
a
exemplu:

f
mită agnellus
prin lat.
î
de (=
sincopare

pl. aud
baprizat
lui genuculum
meglenoromână

exprimă spune, Unii lat. mod


s-a româneşti:
graiuri drborem

î-
calui
se formele singulus
care
>
contexte adaosul
păstrat

>
aranea
„lână
> Aici (pentru forță:
sincopăr
lat.
de
manducare

E] văzut),
(=
+

acțiunea

> >
rostiri calidus sunt obişnui
au
>
îi
explică învăţaţi

la de lat.
petrecut

apă miel,
>
a
cu
nămaie
mai
ii.

scurte
printr-un
unui
n-am calu
>
şi
bun de
homines

>
arbore,
singur,
afereza reținem
exp dacoromâne: suferit
râie, miel, lat. detalii,

o. disparn
de
h
Ă prin formele
cred lui), senunchi,

vecinătăţi
sunet botează
reg. Tatra multe
cald,

dat. lat. >


substratului.

găsit-o
în
felul:

că lui
lat.
(comp. dispariţia, licabile
(v. latină

la (de
lână
agnella
v. mâncare.

lat.

>
sincopa
persoana
a-

|
(în
vocalei.accentuate,

lulte

şi le,
contexte
cazuri
mod — găst lat.
e de
protetic
oameni,
cu aprilis lingula
prin vocalele
afereza
aici
fsat
pe >
pronumelui
voca
unerle,
inițiala un Puşcariu,
viridis
se
(=
capitolul

de
şi e
greu
n-âm Faţă de
>
incaballicăre

>
unor

>
Banat),
în
cuvinte
cu n.
lice).
Acolo-i
mia,
specia!
lat
lui >
a fenomen prier,
top.
burta
de
sat, contexte
săsit), cuvinte de
musculus
mai
continuă

hăsta, a- cum
Link vocale
regulă
cuvinte
Îil-a lat. găsit-o iepure, lingură.
din
>
A
personal!
digitus verde,
cuvântului,

|
devenit
oii”,
>
consacrat

câteva
Popular,
frumos, lat. este
limbile

de
explicat,
bdenie vent
care
> până

iz
hăla,
laşi S:
limba
lat.
neaccentuat
general, Nămăizşti, lat. română,

(=
>
*agnicius încălecare,

a cazul mușchi,
terminate
proparoxitone

cum autumnus cuvinte


(accentuarea
deget, neaccentuate: neaccentuată,

implică sprâncenle,
verbul boborează.
amita oculus astăzi
lui
Şi
reflexiv:

ÎI,
Omenii-s romanice

iar
aspiraţia evoluţiei
hodoie, comună
denie, venit),

în
a lat. > &
unor
este din „de a- lat. lat. lat.
89 în > de o p. > Ja.

(W
< 4 O TUI, no 2 O UIp
RO
0 < < O IȚ "727
und)
“Z
ULId [6
u
PS _9E)IO
|rĂUZI -TUUISIP
U0I9ȚIP
“(pp “(0-0 omSoAd D17S2U2f
CUIpUa)
ioinii
ego
vesejdap
aprard
T9ȚeTĂIUL
DO '“o7pq22p OȚROd

(ua
10|9Buns
“ajdursxa puupf
u'*4) 1up reumor IerȚIXne
BOU
“oepouiode

““"u)
"Tefnydurexe

U
<
“a1paf „nou

< < UL 1009


“(rjupduut

15 9
“U/DUNADA
“njdtusxa

TOŢ YRULIOŢSULI)

[E < "2 Luna 3P


p “ej <
810
tipat
3
e-is
IS
O[AIUTANO

DU 3p Bitu
p'"B) 0"::0)
:810U0S
D
501981 MUusAop
BoIpe
1ouns
< “7015
<
gsijipotă s0483ups NO
U'U)
JUBAOEII

9 (n
JOUOS
Urid 247D4f Jep
aq QĂNP

< PAIE
POTEȚIUISE

JSuns
O
P-S
ȚRQzeA
EULIOJ

er e
BI0IdIA8I

UI :IMŢNIGUNS

un BUNS
BIRUIUIAISP

no
IDQ1DĂ 9040U

58 S ţenţead
“o “oreo
< <umnfiGnu
“40U
“ÎUIS

no EISA
of p
UȚOURUPA

"(72
E]
*p1spo42/“repndod
9LI2OJ Dpnba HIgjriinse
MUugAno

ine E “0 <
gorpe
< J[e
9
ŢNI9JOPIBO
DU0409
'Miejiuise
Epans 1912
Sp “pri,
NȚĂUISXA “UIgPOUIOO2

ULId gorpe
m]
“501
daoui
<
puluisisp

"32|

e
NO
“ej 10p
<
ne-IS 9eŢ B[e107

9p)
-BIBOZULIN Snsoumăubs
O1UaS
EOIEPOULIODE
D04pU

VEL
e
ISe[s0e
("n “744j NO
UOUIOUAI

9P
17" “Ursu “pjeiied
POIEDOA

93
ejusnjjur Sndo” “TURADU

1 P "(0
POIEŢIUUISIP

819
“ajeried
< 1ode 'Putp/ UNUIOO
PUBOSUOI)

d
241pd
Ur < jul
i0Q1Dq
“ode "VeŢ

I$
J0[99

Ul < er]
BUNdO earepourooe

[ASE 3ids pulij


<
PHLIedsIp 9IeNAo
"30|
P
UN
“Bin
“(4 Ode sieji
ULId
< n""p) IDVO1DU

“(gr Qus 1uţ “25044337


UL
9 44)
POIRȚIUIISIP

PȚEIQEŢ
25 "(10

e
9j81UIAno

pyodai
OI
IS
jnusuioua

no
< e]
“(4"""]
2p
VIUEASP
oxejiuuise
goIpe POJSIIUSIAȚIC

O PE
1/24Zap jUnUBU IOLISIIN
Sfj5s5p
'9xepnuunise

44) IS jsuns U (U iistp <


eq5esoi “(0I95U8I2pip BoIEZeNU0
Țayenazer

IS urid)
NO “(2pb02

zzuni
e]
8S
<
€ 10) “O VenOA8
15)
30Np
Im[ D0
o 8IEO

o
AS-NPUgpOLIOAE PBIBPOUIOOV d4Duțdsns

e-s
ital 9p (NN jaun -22P 35 “i
asa
e1e9
44) 4 '0IU9P!
0'::0)

3
5iBpOiU0Ib
OTE0 snpozd

E
"IO „Ong
n)
IOUIN
“Un4D

<
'Ppouzap
TA
E 15
JOJOȚeOA

UId
POIEPOUIOOL

<
Sintiţda4
dIStu
djind
JIUoA9p
Sids
.
< PoIeŢIUIISe

"MIRŢIUIiSe
ULid)
Pun
<
<
pezejIUUISIp

4 < O e-s JENO


a|durexa WU9ASp SPun
24nq[nl 27saib2421juia48

“7
e1OJS8%e

n")

“7UPi[I2uul

î E
“(ezeq

15
tiibițnuul
NO
e] Do4D[nUtS1CŢ
:u POTEȚRUIESE

BIOȚRȚNONIE
4noq
“0729

o9saD31DpOuI02p1
SiiOjejnoize
Uj suioțețnoiae 21D44dsns
„png
U 19)
NES
dISDU ULIC “no aţjepnoiție
9p) * JUBAOP JUNUDD_
mnj < < t[
“7Suautuzap

Yy Sp

|
aundo
INŢ nţăun -S2P. :9VU3IN0 BSIxg

1
“93 < BOIPe U4 “o9uf)
ŢIA
In PIPI
E 09)
9I958HU00

3p
e
DpO3
39]
"5 9s
n
241qAn)

ap
eoxoriusIaip

< o
:SNS p41S0242/
JOȚBUgUISSE
<(Snpbâng
ndisvu
n
poresedord
(AIeŢIUrise
jTUoAP “nnpoepisd Sisduiyos
PINESEII
"(juopooerd i!

eaiej /00u
POIEȚIUIISE
ginpesei

Uu
ginyeszn ynugAno SHUȚIIA
“BIOuos PUUD/

(uu xIzeId
VIOŢEA Pune
“1J05Zp
|N90| mpe
3p
ŢELIOI
npdun
ISP Teui “Tor
“IS U <

-P UŢ 17 Up | "er 3e < SDU


TE
< < n9
1991q0
MUBASP
QDJ9s
BUGUIOI ZUgUIOI
(29047 un-nuj
“247U3

34199InIe18 SULI0Ț
nos
Uri!
SUBOSUOO gzouoda JUR4D932
PAH-IAX
“BunuezIg
“(891097
_CH'S
“CUu100) “uzappd U0Ț00d ȚPD As0x SEE

-UgoIȚițuispi
MUSA99IŞ
ÎN1e5
:9
9 8p) £ "PjquIDp

Ul Uf
"“(pr24/98'
“15 “ounppd
'“24d

<
SHININUDUI “SHȚNONUSA

“Xe
IS [E(Z9p
<
EOIJESOA

Op ejsun
"MUgANO

inj no 4
p4JsDo42/

fir UŢ 7p tip)
(iojoqețis
< 3507 PO

<
ENOp SUL8L0

ouns P2a1ă “d NBUIS


1727Dpi4

(nun '90S
"d
& uţ|
"DUPUpul

17
auoj
e
2MEOJ NUNĂUI
"VIOI 12495 :Buneau SDUIDPID (PUDULOAD VEŢ
“greţo
2p țe Ţ] "927 piqIsod
<
=) 91)uj PĂUSAJISIUi

Un
snubibpd
NOU
UIp “XII EDițipoul

9
mun 2jp4p7 Un-Bu

<
ABIS BIOSOSNPOIIUIAI
mopnţod

<
POUIOAUI
Seod
mupd
aj
/1420]2

16) 15Y SP
q
ae 'eo|-LAX
sa “Qun.upuut 9730)
npano 1euu
'npu/o$' PUDUMOA UŢ) UN

“pn3a3 Piubp
“upoâjiţ=) “ve
9uiH0 “ufounu28
“M95039)
es Dalsauaf

“BUBUIOIe
2riede |nyugAno

Und "[S “(ueory


“YeŢ DUNUDUIș
“7490 Uj
[e
'2124D47SD9 jouns
JU9A8p
ST4DJ2$ '10un5 pnup2
Pun
1o[ayouns
[RdNIS “(oyoep
“(pe
ȘNORŞAI

95 OTE jus
9p)
“păuujo
"93
PSIEJIUIISy

9p “ej
< <
U] =)
"935

:n=)
nuxdozd "824742 PQuuŢ

<
:H999A

a
SJUȚEIU

asa ne
< mun 9P) penzd Uli
în
gAZjS
“o up281p1/ jnjeanjd e-s
=)
<
Up gzeroosrp

up
.
9 <
Boiqeţis AR20A9p

“njduuoxa
Injn20j
go
e]
Sninupo

073 npvuv
INȚnyugAno
EŢ 44 ULad ouinu
ubaary
42dns ourAno

mponuo8
OONpuDiuu
9129
:BAISOI521
jUnupul gouj
e Dă] 9p
(pxz/doup “NUed$nq
345707

as
2134D75P49 *2422419..

e]
ezopuade

sq EjerQe|euturj go 18)
“(pup8p47
Uina821u1

“atu
e
vorejodor

12 2 eoooe

<
"EZEsijusnjțui

7s
[NUeUIOU2I

*njduiexo
“(pnej
:0noyuodo
< < 9p Jede mm]

)
“ya
e] -u
„DSPut4ăij

SM4P/S
“(rug
1$ OIEQUIIUoS

Biiiij: ur ns
Pi
= puitos
no71/2$
36] “od in] “npd
E:
|n10197ul

q
DUIMUNUI

2urpd
so 2]
Vți3io EZONEJOUI

“Ci
Snpnunut

481
'(gunoduui invemed “OTUA1470d

ȚIUOSA esiedronue
“(513iib> onueuosuoo aduex5 gysuoo
znunu), EzEajozI

no =) "e unpnonu28

a
j-3165
no “nposviu

ua
“PĂIABI npaDjă “Uroa

ART “po
GÂiS5i80Id
tonue
2040 eoxeSedoiă

e-s ue <
qe IEUI TecU 3p “ej '2u199 “24101

GăID
2

9754207075

1
“uopgu 14p404/ “gredionue

:1 ulid
spun Î0u5
&| "ve bre
SOUNAf
DaII35d0Ip uns
pui
Papua, sejunuoud
[ndn3
'2posar “75 “dopd
3seo.stiinu

tn
'Puloij (eueosuoo
“unzeo
Uip
3p)
I1u41704d
FQun4D2
“zi “241DU4 us
no op “|S D < “opduoxq 2455 ap) SI9UI307

7ţe
part<
p
“71

S
oopdxa

2p BUBUIOI

Dutu aluindiă up > [npns VIS


yu îid

0
A)
“gUeUOSUO»

“viii
atoutraf
912

|
poredronue
:502904d
pont

e 3
'Puipoi iun *n140]32
“(So4pp2s :BOIȚEDOA pupă. SHSOMI0Ț
areedoad
oJoqure supndod zanusico) p0făitiitaD4
os

)
na5 [os
'U0d0d

5snp
ap
"2up9d
VINA
Uli "3539
Ia up gs
06
92 tate. ticti din lui
notă mare bunu care
n
aceste vocala silaba
accent 1600. țierea
auxiliar devenit
legemus accentul română,
melodică
(perfectul cantitatea
următor:
sunetelor Sintactică
penultima accentuate intonaţie), construcții

2. 1. mai O >
din
latini cauza
Înfaţă În diferenţiatoare

lui
şi al
demonstrativului
Existau
Există Latina
norme,
era La În Il. cantitate veți
lui penultimă
se înaltă
omulu
vreți din de n
pe de
modificarea

b,
lungă expirator
(sau sfârşit,
silabă: muzical,
adică
prin încheiere,

a
cercetare

însă vocalei
viitorului faţă
fixată penultima
cuvintele
sau
avea Rostirea,
de Xlu
anumite realiza
o felul:
ruga
consemnează
silaba cuvintele
cadere).
se apare
de
în
reflectate cuvintele
dacă sau. vocii. sandhi, ambele

şi .de
cânto, încât
>
câteva bunu,
vă unui
7,
şi Se
scurtă

În
silabă
accent
1953.
materia!
labiale

explică
s-ar

veți
disimilarea

în
câteva
exemplul:

şi
a la
silabă reguli
funcţie amănunţită
voi fiind
în
vocala
a

formate
omul ambele
situaţii
de
numai printr-un
sunet

da explica
antepenultimă,

mensa; latină
din
vorbitorii
constituite
Jaf.
de
poate
era ale C. din ruga, lui
învecinate.

a ă] la
verbul
(>
accentuată
intensitate),

r
vocalei muzical observaţii

din
Iăbiale.” p

sistemul

(
terminologia
acesteia
limba
bun.
elu din

şi
scurtă: suflu exista sunete
accentul nu-l ă

dintr-un
spune finala vreţi
din
cantitatea.
sânt:
De
particulare accentuării
mai
< oi
voi
ACCENTUL

era de căci diferea


diferea (numit
accidentelor
provocată

în
însă lat. da, (lat.
că, indiferent
vorbită, trece fiind
accentua!
două expirator
multe simtu,
în ŞI
credere, percepeau

în exemplu,
vechilor

un de şi
cuvânt
lungă: muzical,

v-oi > de
numărul
ille), legătură
cuvântului
tonul

care
vocalei.

de muzicale,
a voleo),
cu dentale.
silabe, mai veţi
cu
general, silabe,
nu mai făcut da). acelaşi se într-un

se din cipidus decât accent accent


fonetice,
vreți cu
Îv
şi pe
românesc.

laudăre, cu
cantitatea
silabelor:
S. La trece.
gramatici

>
producsilaba fixate
pe
puternic. înalt precedent:
modificarea

fel,
sunet
(din lb

text
Aceeaşi

şi
datorează
accentul
norma
accentul
așa-numita

în cel al dinamic disimilarea

melodic.
„doritor”,
cantăre, acesta. Puşcariu,
lat.
tuată din
întemeiată

Varianta

abateri
penultimă.
vocalei,
de Prevala
unei
lui varianta
indiene),
original

omulu
cădea
cădea funcţie
lui dhiireației

e
(numit sau volețis)

de
accentuală

v oi
modificare

influenței
fugire, Grama-
printr-o pe
cuvântul
de
în ă/
intensi- fonetică,
căcidi silabe
Limba
o
dacă
la pe pe de însă
Şi elu prin
de. o & a în de
a a la

(> > g,
i
din cea ale se _din cu
care dacă rom. cazul
limba incipit vocala
soana silabă
Probi), vocalic,
opoziția puternic
dispariția

de
relevantă, dunărene.
penultima,
substituită
disligo „berbece”,

E lui
urmate
am
În În “Dupăsilaba
În 3. 2. 1.
morfologică,

cuvânt
*cantâ). deschid. impunându-se,
Prin >
reflex
pr pe
În În
vocalelor vocala

şi
din imulăre,
veche),
> La
vorbit
perfect
toate
al de
r
fenomen

Înprin
potrivit incipit

în
română, ecedentă
integrum,
general, problemă rom.
fără adică
accentuată corelaţiei urmare, penultima,
penultimă
este parietem cuvintele

de
secolul unele
în
cuvintele
Formele pertinentă acesteia
rădăcină,
sau
mai ziseră
felul
o la să
aceste
muicre.
pe
s-a [),
palatalizării
legat >.rom.

al >
ema
calitatea

pe
dezleg.

de
perioada

cu
schimb,

de
neaccentuate:

sus, accentul

za
consecințe
norma este verbe devenit care
dintre româna adică
verbele
mai arătăm

care
acesta,
muiat
vocala

e
continuă moştenire direct cazuri,
adică Cele accentul

pers. lor, hiatul


cantitate
III-lea, corespunde
începe, lui parictem

a
scurtă. conţin

a
distincția

de de latină,
că am D). de.pe
de
de ie, se
forma târziu, sau
derivate
apar două

> i. io,
liber, adică âccentu integrum

I-a
a
dominantă

oculus

se accentul

o
latină:
pe
de
funcționale.
accentul grupul

dintre pl. menţinut


accentuarea
în accentul

tendinței
convenit

cu vocale
pe dinaintea

mobil, părele,
corespondentele
conjugarea prezentat-o

non produc
consecinţe vocalele
din șe
dispărut
aa
e, (rom. deplasează

de cântă accentul
epoca trăsătură

> o: muta

de
persoana

la au
şi Î,
pretixe,
antepenultima

prezent adică melodic întreg,


0clis,
Singura
în lungi latineşti
română perete;
se
acestui
de cum

a
site

a
convenit.
(păriete arietem
pe
frecvente

şi fr.
accentuarea
perfectul dinamică.
latine: cântă, fuzionat
singura mută
se
intensitate

poate imperială.
importante
trece.
de
III-a
>
viridis liquida
capitolul
grup
spre accentul
> > silaba

de în de
regulă
perfect, lat. accentuării
mută-pe-silaba-penultimă,
mulierem entier,
silabă
afecta
închid,
pe rom.
ore

sincopări
pe
e
antitatea
părere,
non
fecerunt,
arictem

la it.
opoziţie
tipul: accentuare

este cântat
singular
Chiar trebuie s-a (adică

latinească.
privind
iar
planul
paroxitonie, pe diftong,
>
>
consonantic,

şi
consacrat

cuvine,
pers.
cea
oricare

şi cu
virdis care

să cele
al a
dar entiero
antepenultimă
p,
a
feaceră înainte
deplasat
mulicrem dr. antepenultima
b,
fi
iar

î,
dîxerunt. vocalelor
prezent

penultima:"

ca
d,
cantâvit sistemul
închideri vocalei muiere,
valoare II-lea, disligo
despre
silabă
devine
latinei scurte etc.).
III-a: Chiar (App. chiar arete

şi >
con-
fost
93 (în de pe în pe c,
e
29 :] p e]
"TeŢ
TU
[99 35 =
ep L6

D
Te] 1Ep)
i
ind S1UD9
ud] T0)S092
BHIzOd BOLI0)SI
'DUDAtj ensgd
2709 751703
"|d D175
gyn391 1inre13
Dp
ZINȚEU o4red
“exouo8
RES
no
TENȚURDIESU

<
7409-2409

:D
:221S

e
1904
9P UI,
ȚNADUEZISQNS PUPULOIODEP
“D1uD9
P-[]
VENȚUBDOE

UI
“QUEUIOI

Poreânfuoo
D-2p "1E| $
ŢE 20 e-s 1904p UL

:1
514799 “ZISTXEI

Eeuao
e <
“DP
ziseove
18 ajoun “RUBULOIE

UNS

D
BUNILA

NIȚeISp
:pD
'D
“Supaf
UP :1- D S|ouISHauo;
“jUNS

U
NOINOUOI

SULADO S10d
'UD1 Ug POIEULIOJSULI)

- 'P
7
NO
9p
1EIPOLUI
“ojezeu

< e]
NU
"Yeţ
2p
JEnȚUSO0e IOȚOQIeA
UJ IN UI
15
RADIUDI
(2D49sPd IBO9P

UL
E] 9p
€]
"079
SUIE|
“deo
E|EOOA
9p

e
“Bupuf “unul
aȚe
:NdOo “OAR]S
JUISASP
10[9QI0A
IEp) [RŢRINŢĂ
ISUGUIOI

go “OUJOBA
IȘENȚIS

DP
BUEOSUOO

<
LIBULIOJSUEI)

rorjizod “EL
NIZIŢI
SP
<
B|EIOA
INX9ȚISX YEUIN
UL "1€Ţ)
(JEZI[eIQEȚ
SȚEjuozoad

Up 190
S74D44-24DU4

E
fft4DUi

Sp 31daox0 nmuod

Ţe
juozoad

+
ndp>
'0
NO

()
B|OȚUBUIEŢA 9]SOVE

IEUI NU UDpnp]
4850 PQUII

Se

a
:NȚĂUIIS EQIOA
o3uvuf “(1Â02720

P 15
:JOpBADOEÎpe

17
IOjUSNIȚUI

p
44 "910 SIEOHAN

2
I0[Lmno0f
D-2P eridaoxo IRULIOJSUEI)

"el UȚ
JENȚUAOIE
81500

9P De
ej In]
Sjeuodun
“|eIPOUI
JUOZEIĂ

< BUTUNUIAI

“(D804
“qui NO UŞ J0A UIp
A
duo
1$ EP
EZESNȚOAS “4409

e
MPS
IEUMU
'Dq1VO
D no
“4280
NŢNyooIod
SIJ JENUSOOE

gorde
19Pry9s9p

U -S
NANEDIPUI
“UDÂNI)
“2upd
“140pp90-240pPp09
EPEOIIBĂ

9d "NSUle] SIeuun

ES
'BUNUIOO
gjourmu NES SHuppnD]
TOPUL

orizodead
SP
ĂLPĂY
IeUL
“D
< “(7ÎDpnp]
“A44DOPAQUII

BUIACIC
'diupo gpeoued

P
“Zurs)
9s
“4DUNPD
“EJUZEU
OIEO

e e
INȚNAȚEOIPUI

VqVq J0d

.
ep
ZZEAȚOEȚE

Uj eSEd S7Ţ139 ȚeȚÂIUI


urid 3p
p
'aupd
<
“ŢU9092 IOȚANULISANS

nu
ȚENJUODOE

IEUULTII

< “P 999 "02| IN]


“TIB

2 V-2p
sp
< QAȚOE
NE '1E|
“Zunrs Sus
1804/
Ijenjs
RUBUIOIONSI
24 TOUBUIOI
peră

e
"ougUIoIe ajoupouIne
9159 9IjIZOd

P
:2(|99A

no Qns epn3oy gAseaoe

d
DS)
SUPPHDI

939|
b-IJ]
“75
9
Sndiuno 10)SE9E E[eU30

9HUip “UDIUP2
-ŢŢ]
s1uDd
13 “eNJUBE
FHIOPHȚOUI

[<
“PÎD “tupd-omDd

e audee <
72poo21d “QALŢS “QoISOȚOJIOUI

UI
“ENURIIE 9120

19 18ps2p
Up UL
8540) IeLU
< ui a|s09e
E uoodo

g
"VE
BUIQUIOA
ŢNȚEOIPEI

"90| 19| UL "(7/04


“onoa04nd
1015

9
LINIeI8 9IMUSPI
tun
BISLOIV

E PU)
D 'srad 's10d 'S1Rd

|€
OUBUIOIOIEP PUBUIOIOIEP BJROOA

pi
PD
DIOD BOU
BUIZIIO

19
JenșUuoaoe

15ep 9P "YeŢ
aiizniis
€[ e] E]
OȚEoo[eIp

2S *0up9 PUD, ajeo


L:i
ANNANI

L
0jse Aj9ZNED
AI3OJOPIOUI

"VC
'€
SHUDIUDI
:VRAI9SUOI

"VeŢareuum
D-ap 9sun
3P -) 'q '9 “DP *p
“RUguIoIe

Py | '1Î0729-210109 9Ie0HIa/sod

D
opundsa10o

UL
| PR
IBULIOJSUEI JO[9[EXOA

x
pei
OSOUNOAI “BOIIOUOJ
"SOURULIOI

YZEAIR0UL

24D9
NN
Uj
“enorme
BASŢRD
MȚOSA
gjezeu :MOBIUL
<1Dp JȚnuur
Nes
“D108
PULA
urid Ve] e-S PP EP
< < I$

E
PUBULOI
UJ INj t SNPOId “ȚU184D PIQUI
UIp
2]S90V
UI e-S
|NU95 “Clpe) sundo
PD
"919

P
"9UUBII0I
“1DQ4D9 PSDOD
SIBOŢEA
eljdaoxo PUNIdXO
HUI DIOINU
BUBULOI
B3SUOO
NU.
JOANTUIȚUI
"Ve]
“IOŢOUTURUIOI
injniejngedoA
9I8proui

< <
“S9LI9ȚIP
EÂLIEĂY

< b-S D-
UL 240 9] MULOPD

e
ŞIU9ASP 8IE
ACES
no NES “2punul “21DQD

RO 7sp EI
“p <
"979
ANNUBOVE

9p
(ENȚUB29e

P
'9NUBHOduII

e
UN]U2510


“BOIJOUOI
SniDQ4DQ

<
BUBIBUNP

nuusd
D
24PInQWD
“PINUNIOIU
S7eIPEOUL

OeNșuaoVe
UIP “UDIC P7SD —

JEAIOSUOO Jenyua00BSU

NU
NUȚUA

ȚNIEŢNSUIS

PIPUIS

<
soooxd

p
HUoA9p

:8918U0J "Ye JO 241440pPpb

"V2[
[nut0 (uozd) 312N71DQ

P
'9ŢeIQIBAPE

HNVISUOO
19UIȚEȚ
serețnorued :1Ep 7S0Ț

e
aeorxa|
SNȚOAS PEIHȚIQOUI
P-S DP 417b]d “D4D

e]
“P40UN
“oermoyau yeuzroIsuen

ȚeNȚUoOOLaU —
IN79N1]S
“PqQ4DQ
IN[
nu
<
“ȚeriIUI
ne
VUBA9p

jo PD "Ve]
[E
'PSD2 “EAOIZI))

SP
Țesunţopur
E "[S “DunțD 140

p
958 110 "(079
o <
HIEQUINIS

Ulid
e
J2NIUB00

NO

“42|
Ulid 24045 “PIfp
P
“Dloun

UL “T99p
JSP pisp e-s
<
ION3771IVDO04
atunu IjOnIJSU09
DIȚEDOA IIUIȚ9P
“ppD430
nu
<
DSD2
DQ4PQ
Jeruod9t5u
12un
QLUI[ “EUOȚI

P P
9129 ajouunuoad
nu
BUBULOI

"BORIS inun oeoneurej3


“71
"EQeIS uizaidoi
:IO0[RQIBA

<
:BOIdO)
BO “Pinun
UIp "49|
TeȚADUD
PUOJJ2QDs omoare Uj 945002 'b7p :Amoolpe
“mun pp Uj 240]ffb
ajaieOȚpULIN
POIPULIOJSULIL, “ȚeTĂzur

p
"4eŢ

ej
“PUzI
[NUUOISIS

:P
TNȚNŢOANIE 'BPUIȚBPou

Uj
iIQULII| “PUeOŢ
puinyn “290
orevun Dpb480
<
<
BA10SQO
:D-
< ienyis
15 1$
9
D7SP
ao
erupnuod
auauroța
GQ Urp) Bo
D 9]S0

ad
uijizodo rojizodard

ȚE 9P "V0| ne POIEALISP

“7
“ugAno

UIP
3$
'[S "D747 [e WIZOĂO
< 2407/pb

D
18 ae
SH4DUD

2UL10J
:Hadozd nu
“pugI [oone nuad
giej
preseoau

ej
:91E0)EZUNASEI0I

2
oumuoad

3d
VEDUBDOROU

ap DID
<
IS
OIȚEOOA UIZULUIPXO

:9Ae[S 24290f
“IPJUL

t] "Vel
BIȚNZoI
“vrjenyis

9] p
iuan$n "DPI S|OADEISUOULAP
"9EŢNOIIE
"9TENJURDOESU

za 3
eeienyuaooe

joip DP [nud < “psur 9p p- 9oAno9lpe)


pnSevuan

pb
NES

p
9
pdronied

<
p
D
TEUU
J0Țajeo0A eferiiui SNDUDIUD
opun
ooumu
“29npb
no UL sup
I$
varenzuad0e
:oŢezeu
[NUiISIS
eseaoy
72] BȚo1usua[2 In[ "VeŢ 0]So9e

no
15
EŢEDOA

Uy
e e
Pas2pD
“uns

"| <
E
UN4PIȚP

po “p7p/
vi 19IN
24PPn0] “[NZeo

eIpeouj
JOŢOUTUTUIAI JOȚBANS(pe
[nIejusAuj '9S9UPUIOI

o1s9 JOȚAȚEDOA
97207
died
7eqUIrgos
peredeo atiizodo tjuozorq

|
erjizodo
:10Ţ9QI8A

Ul ___j jotizod p10/n7np


BONA

|
“DIQUN
2422np
9359 ezneo

e]
“psp

e
Up4b

I5
2759
Ve]
|
p_ ul 96
93
neutre există
au etc.

română:
(<
lat.
fără,
analogie
după,
jâr,
diftongul

În
sementia),
cazuri, , rostite
explică
Sunt

(=
rev

posterioară
rău.

Se
lat. „lat.
inițial

b.

jabiale
arom.

Înjat.*
nouă, (dar: peri),
e,
i:
lat.
devine

d.
ăîn a.
sacă
primit
c.
neaccentiat

sia: o
resina
neaccentuate

Aceste Tot vos prin lat. zone


sau vezi), lat.
rău) respondere
este
sl. În(=>
7meru,

e în >
cu
ea dur rostiri pare
> rr o
și

tot cesinență sito


ă vă
foras

în
general, modificarea

în
Recentă

şi că
Vocala

dialectele
rovem
lat.
fetus peccatum
Precedată

sămăna
de la
spre),
>
morfemul
seacă),
>
devin peru,
> e
influenta

în şi
românei
câteva
cin
>
rășină,
are,

s-a cu
dacoromâne
inovaţia
fel >
substantive geminat): dacoromână,

în făt >
melus
foarte
este
o la
felul:

o. sită, fără,
frază),

(lat. e în
de din de
> şi
grupa
după lat.
a
devine
vedu,
>
răspunde,

că rouă,
zamă

La
si. ă mediale,
(dar: păcat, o
şi
astă
în lat.
ă
cuvinte
accentuat
româna specifie au transformat labialei
lat. multe
pahară,
comune,

fem sub etc.


sudul
fei
veche:
măr

şi
vocala
dacă
fetu, lat.*
ruho lat. lat.
horresco
nos seminare), care
dată feți),
a
dacoromâna
consoană

cătră,

în în
dacoromânei.

> o re
devenit adică consoanele transformarea

mininelor
(dar:
> de
şi
latine, graiuri: cară
remanere
când

ă
acestui
pentru plovet
lat.
infiuența

>
comună Dunării,

poziţie procedat

în rufă, o precedente, nă
devine
ă, său
săptămână

(pl.
avem

repausare

e imperator
silaba

cu s-ar
(= de săc,
încă
veche că urăsc, >
unde
> meri),
labială

gen, final lui lui se


era
sl. dure, (lat. de-a
ne), ă: respectiv

e în
veteranus

> >
precedată
plouă,

şi
română labialei
dur
iar lat.
nazală.
desinență mai de explica obicei
(lat. în car), rămânea,
următoare
(p,
lat. lat. săcară, lat.*
la
ă
vedro

î,
concluzia
face
seus).
la
albaneza,

d,
păstrează
specific

la v). chiar răposa,


de
lat. >
f.
cu nobis împărat,

>
vocalele

£ nă, prin
a: cu
istroromână

guod după
feminine
contra
unelte ponoară, inițială arrecto
lat. se
(= seamă neutrele
septimana),
dzăce,
o forte
că > bătrân,
v,

> >
care astăzi lat.*
e
nubilum
numai vadră,
prin sângur, lat. află m,
&):
a de >
şi
variantele

că de si.
că, nouă,

€ asimilație,
țăs, în apar reponere apariţia

> lat. pilus altă u),


i,
size, cătră consoanele modificare

arăt, (notat
în
resalire
slave
lat. gramaticale zăc,
porşoară,

şăs;
silabă,
lat.
>
analogie
încadrat unele nuăr,
oino
>
provenit
lui
la 7,
video
vedră
declinarea

de sămânță forme
lat.
>
vechi
vocală
vocala

în s,
ă păr
(către,
țâne,
>
română precum

>
intrate
z,

şii
novem

ceea
după
cu post
e
f,
reus nour.
adică
etc. cu fonetică răpune, cu
din hotară. graiuri.

dese
răsări,

şi
aceste după (dar: decât
ocnă prin (deci Şăr, (lat.
vă şi
văd
a
ni
în > ş, ce e: > r e: > (3)

sită, aici care alb. din ar


dent
ă: lat în erau

fi
greci
a
unor
slavă: sunet
poziţie diferit aceste
devină

a
limbile
română, provine apariția —

oscilația

în
cetătorii,

şi o
albaneza, înseamnă
concluzia

în
Germisara
tratamentul

se
alb.
în
Mecanismul

neaccentuată,
poziție
gepă, (casă
Nu
Zermisegetusa

Cât
rom. de lui tendințe
identic
Despre două
cât Această special cin cu
ă
dovadă

că se
nearticulat:

la
nazaiă

că fonem,
— distinctiv:

cudă, încheie
lat.
şi
romani,

şi
neaccentuat
ambele căci grafică distribuție

o în
Fonologizarea
=

1 nu preromane
nazală, priveşte

în rană,
în
n
că poate s-ar
unele casa)

5 a
acceaşi specific poziții.
site.

:e
va vocala era
atăt etc.

şi
rom.
vocală refiexul fiziologic
comisia

fi
limbă casa
limbi, particulare
casă
traca

ă
rara albaneză
apare opunându-se

în
ăa
albaneză
datora
proba poziţii
are
>
din
la
Germisera, neavându-l!

la diri ai excepții,
lui —

+ Din necesar

etb. de se “Dovada
în
ă
sunete existaţ

a
fonologizarea

identic

poate alta.
poseda
unele în (î (la
casă art.
în
complementară,

omână,
caracteristică

aceeaşi
fo Câmaşă,
în în nordul
vocalelor
acțiunii au toate
a lui ca
ai kODGN,
accentuat

primare
articulare
identifică
un
mod
(închiderea care aparține (vezi
a d, momentul

a,
care

Aţât
si.proveni cât sigură cuie aceste lui
4
limbă, observat

î
dist
o alb.
în
se nu

şi și în 2 ă,
sunet direct devenit
Penin.

ad
dialectele

în
căruia
ia CU adică

id
r
ap Vasiliu,

i
p din
î
înseamnă
ada:

ă
3

si d
ri
substratului

acs
sponta
că românei
apărea
suiei vozitie
augă, care
trebuie

casa,
se
.
existenta


română
mă această Fonol. apărea

a în
ăa
româneşti.
apare

Belea opune,

în
comun comune,

ui
niciodată

Pta
JODIE
nazală) precizat
s-a
parte, îst.,

ăîn
1 din
creându-se

ice
vocală

în Pi
one vocalelor

scris
p. să silabă

a.
devenit articoiui

mai
epemoi Pe
care
—, baicanic, pentru
are
apară
tracă bulgara), 58-60).

sem
»ehire
sul au un
mult.
opoziția a, Pentru
întâi

în în
ceea
fonem,
sau peaccentuată
mai
neaccentuate,
de Toţi ca

a
una
feros, crede
ce
ă
corespon-

Și şiă
provocat
balcanic iliră opoziția
articu- poziție

dia
exact unde adică
cer-
că nu —

x
20 HU
*
9p UL UI “uz 13 IO TU NO
E UŢ 15 8p "97 “TO
AJ “107) "7e7) I2p) Pi0u PUPĂ
10[
[eTĂIUI
10UDPD
„AMÂNUI
“(_SNS

15 ZIepoI

“4 [NI)ORIEO
gAejs
JOIRULIN

£
npuad POIEIBICISȚUL

pouz
JUIN uiad ȚOXSŢJSI

PUg4 + JIUSASP
*80p4pq
“POIN)
9pP
“UPS

9D 2 7
IUDDD *4D9D89
"(pounj
18
ȚUPHIOCUII

<
[IBUOUIEIEI) SIPOIRUUN
JSOJ SIUOUI
“S2
9 up
BISOJIUeUuI

<
NO “dțp15
32] PUZ
E
:OVRUIULIOJSP

INȚ
4 NP
<
*48180707987D1p

n TEI zep
PISOIĂXO

< <
<
ȚNQIBA SHUIS
b-S
„uifiids“
RO (XX CO SPISIC
BUIZIIO

Rp,24

|
DO
BINUIEI
“(m8unsqv *A4PUDU
UIp
[99 85
"OSOUBULOI

NO
24,07 BQRȚIS
Ț9]
UI
PULALIĂ

E]
SJIPOJ
erejdope E9IS9OV

(p
“p3unp RB0t4qQ
GIP RORŢIS 42409 "V2] ȚPUIJ

15 IS SP
<
POIZUIOJSULI)

op
IS
POIȚLIIUO

"[S UL
D
“LICA“
UNUOUINE BIROOA

[OI <
SONOZIUIS

77 TIȚelop
DON2UO
IPAI9SUOI
“EGONUS“
nuod RAND
1S “US
RUZUIOI
ep "(477
IS "15 103 SULULIODEP TUO0A.

BOLD
(]S0

4
gȚeOOA SUIANO

187
0S-APUPOIȚINUISPI
“o18unsnv

:[]
UN
S|O|ĂUIAXO
"PUVLUOI

8120
PIȚRI DBu0p
Opd
15 <
SNȚNUISIȚEDOA

77 O Uli
UIP
U/NUUINS
„Out
U UŢ fONOUOȚ
[npour

47
ADIDS IEUL
Sp
nBUSĂ
SILA
18 UIP
ȚPOTIL
E| 20)
U[) [5 gdnp
DES

< UI
Â7
97X8ȚUOO

"15
7
JRUIULIOIOP
D2IUIS F21,245

aj 15 <
PLIE
Teuunu JeeI ode O[LINIEIS

E
PULISSP BUGULOI
"POI
Pyn[d S|OULIOI

“u4 SIPO INŢ „DI0d


BUNEI
Und
“( Ţe
EARS
"[S
EULIN
“ung
UI 2 “04
“UIRIAV
“(20p

f
UIP
I$
E[ROOA *diunos "DUD]Q0

9 E
2
4705

EI UI 1$ I$ "15
1$
BAJ9SQ0

8129 SUES
Sp
PȚEZEU

UIp UIP
< IM[NIXSIUOO
ROIJSUSIOLIZO
“zeăinQ S|SEOUNOSI
UL

"7 SD < < [5 'Z


7
DIQEȚIS D-17A[ ARIS “ȚRIRȚEd
“8jrede Bo 29)
*,
“(DUDZ
"09
„O Rd
BIRIOAOOUL

“BI4Dă “S$ O[LINieI

9S
Dn.RUsd
OȚURUOUOIC

SHU0Q) JIUSASP
91e)0u) "90
NO ADNURUIP
7590
IZOA ByOAZ3p

DO SUNSgI3*
10,040 '979
<
PIjIZOJ
OS Tepes
Se
jopoul
<
POIOOOII

JEIOIOI “YOGA 9S “ISIQIS

2
E[EZEU ADIO,


BUIASP

SJUIANO
“UN
NIQUII

PUNŢSU
Up pzunaf

„2
JOȚOULOSUOO

XIEŢ
"CUIOI) ȚeTIUL
un "[S 98 2upi DUDI

[5
19UgUI0J

OȚI48
pOIZOȚOUOI

Uj
"(BIepOsIA“

UI
7
EȚPOOA
POIPUIIS
gdnp <<
9S SP
7
99/DQ0[D9

:un
OȚAUU0

DIBUNXV 'B|EZEU E[EDOA 1QI9P BARIS "(uarurd 'yS02


"15 '9912 10|
BP J0jojuonirui
IIBUOINPUOD “PououIase

IN| E
“Quupp

“2
OPryOH
BASED “IPIOAOOUŢ*

Uli 417084

:1
d<
1O[9ŢROOA

E] E es
EPOCA B[EOOA

<
NO“
<
OȚOIUSUIAŢA
POIEZIIUZEU

144
JOIZLUIN

'6ppadueatis NOU “U4D9 “UrpănepYy


“Didi
"Ape PjunojoId BINP
42 op
BIOȚEA BJSe99y

“1[) “Ops P[EZEN

2
Undups
O 19
L'd <
JUNŞ
<
IDIN
PUDD
ULOSUOO

BUgUuIoI

14,0p
Ter 0u47,2d O
je
10[eJueuos
2j04p4409

1
BOIZBOJOUOI Y1]0Q0[0%4

9Ie eprored UIP odrorde


SHIUNpD upnbun BIINJOAS ISeoŢ39e guguioi PSIIISOI
ȚoUnsS PZUPSO

Ţezou RUNID
[NOI
DIA
“7961
27) 910
nu '9P O Uj 15 40 2s "[S UL

“QŢe

“D7pf
RĂIONIZĂ
sp
nus
surjsns
10)

IZ3A
ednp
esuniseid
&

EJUZeU
| “7499
P
“ROTBUOZ
99

2999
3
ui
tode
“QISIXA DUDIS
(es ONIPO

"44
[59

Tan
<
24nu2f
9S

OIROJRULIIN
Id
12]
-D[JUI

QNS
"B[eUI]
DL

“VE
„POIEZIȚEIPOJA[“
POFIAX
9

|OUBUIOUI
'2do9uj
—TUI

E]
442
-U7

EUOAO8S

mesoy)
"979
IE
"| 7
“duza
22/p4
< 1$ 44
-
eyeod “qeqoad

€]
VU390e
'oAe[S

p
PUPA

< <
“B247u3
B|POOA “IȚejep ejounad
Qns
piB/ Sp “-U7

7
|

9p
ZUZOSUOA

alu os uz 199p
O1UDD POUSASP
pSaouny INŢN[008S

OIEQUIIOS
:ejezeu EGIS
es :4
NO

09)
2Du2a

Qns
-
'21DUNY
Pup
HejeAur
An IEpese
[2904
929
Sueoj
O U
<
:990U9p! BISe20y najued) "7e] :gAeS grezeţed
22fba u4 UŞ “ŢĂ
feriti
“9yrede

9P +
"TIQUUIII

PSOUIEŢ
“oAe[s șenșuaooe

UL
4D4p7 MUSASP

JOȚnynurudun
EQUII

P
Stiizod
run 7074
ud
-
"VIS
BOEP
Se “7e]
afu “28ups QISESOE

ŢE -4 2414404,

?
ejeooa
JEULIN
tjuoAoas 9130 UI
uz :4
9|eoOA “gnrmede

D Puzo TOCE
HÂIpuoo “7ernorue
aro 9p '2P14
UISUOȚ

2
J2CŢ
UIp
“QŢe
7DUN < “njduoxe
inj NU
ap "92| LINUOUIA

9p inj
ŢRTIUI

“7
UeUIOI2IĂ

|
sșueuodun
“ADU Un
Jopunnumadur
SNPOId
no "TOȘUPIQIA

uy —
exdsep yepodead

Du PI
7
101s90e
*212f ȘENNIOOOE “guguioi "PUPA
“UL SIn8uDs epeoLiod
2UIA0Id juns
“T9UgUlOI

Sp OUIAEP

:1
e 1
IIoprjouț

<
oAg[s

<
iejuongrur
snpoad
22un
"QŢE '428u7
P-S
eoIoprujoug
ȚE
yenowreou

D “29 uy nu |npuo VMUOAOP


|
“E|ezeu 3P)
BIUIZEIĂOI

EA "ej NU Ur
“poup7s

2 DO

< SHOI
IZBA0p
ZO
e
- O2pu
eojeo

:7 E 3
7ersqns

up
SH72U2A un-Ipunip
e-s

pif IS nundun
tnp
7
surAno

p
“PIDULUND
“opjul
"“(pL-L9
ROIȚIOAĂS EAR]S esndnsoid ȚEIeȚed TOBA
pipa NU

ad
ZANOE

7
"90|
10dE
15 IS
OULUI
no
Snţa8uD

O
15
'SUnNuO0o Qorouor

inj up
S740U27 BUPOSUOO
BISIx9
erjizodo “VEŢ
"ONPUISUOZOUOUI

UIp
I$ 1] sp
INȚIUISŢOeIEO

"d înpa
"BUNUIOA

gjuezn31s

p
"VIOI puprupuls 81se0e
nede auz)
NIQurn; “SVUIANO

IRU "07
<
“UDA SUIAOId
:9enzeo SŢOJUEIIZA
'Puzp2ul
[204 IEUI "VOŢ O
ud
S7urAno

'[d
- 9s-npugnsed

șe
“ereu 2339]

2
sunned
za
e] 7
orpureuosuoo

< 3p
IE)UL

eareziSoȚouo
I9juoruoA0Id
“49122429
I9UZUIOI

JEȚEIE “dupa
9Ţ9TUBUI2/2

E
no 9p Snau

O
I9UŞUIOI

up 1
91500

go
1$
VUUNI

“1j2U1A
9759
gsu
EZEDIOȚEP

“p2fba
9p epedo
IUL
< ej
DUBA
BOUL 'V4nSut
ulid
(2
10uI0
EȚEDOA
g[eooa
niizodo uraoad

as re
EȚEXOA

Jevua/)

UI UŢ
-
“Ul
UI
go A <
"90| O in] gjerirul
pdpi 35
e] 7
“SnougIg
jențuaooe
guureasul
epeonod uodois
Inpnrpour

jrqeqozd IOLIOSOd
ezayodi JIUSASp Sndub> 9Sejooul

22fbA
NBISTXo
“Dirpul
“150303
“ind 173424
“(grei
ze
:U98
por
I5 “upf tjuo
< IN]
ej
001
a în (, e),
)
102 ceta
fel: luni din de stez,

— colului „vocalele

b) a
Vasiliu) trecerea crească, deschise sistemul
de-dstăzi, ne-adiice, hiat: concluzia
Diftongii

> +
fonologice

c) î. În Ed
(verificarea

a Şi
d. aiuri natură caracteristică
semideschise:

vulpea
De
ceată,
că la la
vulpea,

De
lat. devenite

lat. a a) ajungându-se


ă
— —
Diftongul
ME
ea, dacă
(3)
postpus favorizat

se notat Fonolizarea

îi :
vocalic

se ei
î
Diftongul mea perioada
Diftongul

a
ne-ârde

v. adverb.
numele
dată în că legem oa în e,
>
aiurea, lume sau Diftongui

ă, ai
lunea, morfologică pe-aproape,
opune
cu
sl. poate final
ea

î
e:
ea + (fără mea,
ga română
se
> sunt limbii astfel siiaba
de o, (văr lui
lui
:
iat.
a
caracierizau

De română diftongarea
v.
a ea
zilelor
se
mrena
marți
e
atunci face
la
desinenţa românei
produs
lat. nu
— pronunţa început închise:

şi
rom.
s-a vâz)
aici
e
pentru
din (să)
cera

> + de-atiinci
apărut cunoscuți române


la şi e lui
i,
contragere

a a de
următoare

> ivit E.
şi eia
postconsonantic
întâlneşte
diftongii
lumea.
prin
la
comună videbat
sau
săptămânii
vulpe, că dea, leage, româna

comune

în în
din
a
mreană,
— dată
deschis

şi :
atuncea
ceară,

> e
î
adverbe: sunt
prin lat. se românei

de dacă (dacă (să) ga,


şi
observaţia
este
în
DIFTONGII
sinereză
Aşadar, aceste

v.
feminineie

s-a toate raport are


marțea

şi a a e lat. comună.
vedea, aflau română
unde
oa.
e
sl. etc.). s-ar
stea, decem accentuat (vară
din
implicate
este
ea este sera

:
contragerea
cu numai
comune

asemeni produs
de iat.
>
elementele
cuvinte.
klesta făcută etc.; vocale

concluzia
motivaţia
> dialectele Aceştia

e
identifica comună
absenţa
un
+
frecvent
produs
rom.
vâră)
> şase

şi
având

de accentuat). celelalte

de a declinarea
credebat seară,
desinenţa

o
monosilabicele
neaccentuat),
diftongul

că în deschise

în
vocalelor

unii unei sunt


cleaşte,
— cu fenomen
prin dzeace.
se unități: pentru
lat.
reprezintă

ea >
a
origine

şi
diftongului româneşti,

v.
e fluxul e
silaba limbi

sau târzii.

şi
II-a: vocale

sl. slavă:
asemenea

semivocala
fonologi

fonem,
fuziunea
dar: credea. crescat
o pronunțau

caracterizează
articolul,
a, latineşti
de deschise:

este medii

>
asemănător:

vulpe
v.
următoare

şi
romanice.
opozițiile
trăsătură
pe-dpă, vorbirii: Aşadar,
iznena inițial închise
arti-
(Em. det, unde
sl. aici (să) (a, mai
a,
la € A ea
+

> s-a pl. de se te v.sl. lat. () > >


poate
graiurile Evoluţia
lege,
mmeasă varză,
precedat în învățați
formelor influența
influenței
diftong.
hrenă,
menţinut exemple,
următoare
accentuate
sau

3.
următoare),

a.
b. În kosa b.
substratului
veadră

În În fiorem

îi
izmeană
produs:
La
timbru
neveste,

> 2.a.
cheamă

e:
lui de
perioada
susține,
> Şi De
leac
ca
> lat. ga (>
veadră
dzeace
se ar.
pl. masă,
ia vechi slavă,
< (>
o sub
ambele româna
nordice
Acelaşi Evoluţia
ea legătură slave,
>
Diftoneul atribuie

v.
cuvintele
palatal,

>
Diftongul

>
ceea
coasă,
aici,
la află
feată,
mese
traco-dac. iar unele din
floare,
coda
prin sl.
diftong

a vadră),

a
metafonie

ale e, din românei izmană),

şi
peară ce
în cu
>
zece, consoană
influenţa

alţii din
în
vadră, numai
situaţii, etc. ea v.sl.
lat. oa
lekcă

e diftong

sudul
> diftongilor
Ei
influenței
cuvinte sintagmele
noră
urmare
ipoteza v.
v.
si.
şi
s-a niveastă.
s-a coadă,
Se
veac

ea
indiferent
radical

altei
sau originea
pola
solem că cauza

sl.
ureache înseamnă
comune
provine
ea pară. sunt,
<
dacoromânei,
(cuvinte

> de
consideră
neveastă labială:

se
unor
produs
Dunării,
se ea, de
slave, cu soră,
> lat. acest
v.
a
creează

> de
această Tismena

vocale
din nevesta

poală, că cu sl.
o
devine
Dacă „Umiaut”, celor

>
monoftongat

oa
origine
în că soare,
consoanei

fapt,
o
menţine celor portat
fzază
în > >
revine
ureche. învățați, un
după din ipoteză adjective:
nu
în
diftong
astfel
v. v&kti,
consoana

e doi
sl. lat. >
ipoteză

la
nevastă,
> având

în s-a
apariţia slavă
în în silaba
două

(el)
vechea
timbru


dacoromână
silaba rezultatul
monoftongarea
adică deal Zismeana

neveastă
fază, labiale

în
care,

alternanţa a smola se sortem


apăruse
în <
consoanele
diftongi, trebuie
vechiul
vocale lor
în
soru-mea,
diftongat
dialectele
peană poartă,
v.
> (> (>
precedentă
după silaba vocalic

>
dacoromână
imediat slavă
veară

a e în
produce
s-ar
sl.
următoare

după
lui e:
şi
română
:
&
modificarea

precedente.
dure
e. (lat.
exclusă.

din lat.
pl. >
transformării
cum trebuie smoală. soarte.

sec.
din ea dacoromână
o. imediat
deh, ismana), nevastă),

s, se
datora

am
noru-mea.
română

ea
avea nonpalatal

z, al
următoare.

când după fete, pinna)


vară, cauza
socra

sudul diftongului: Acest

ș, V.
diftongarea
află
v.
5 spus
la
hrean
unei

în pl. o arătaţ,
> s-ar

în sl.
> valoare
Si.
<
XVI-lea.


înainte
când
următoare

labiale


vearză
condiționa- intervenției

diftongul
Dunării.
vocale
fenomen
nu Îui
presiunii
soacră, v. ultimele

jeage silaba vedre, vocală


pană, datora
silaba vedro
103 unii
in nu
> era
se o:
a de de sl. s-a
:1 O Z] 9D < Uj
n9
DIZIg)
98
“2 72] UIȚ
2paf
25
“e 043 e) ŢO'7e]
([5)
aiiizod ndnp)
TEUI SOT

Je Suoggun

>)
QIS99V

vi no
“p4b
Oul0
ȚNUOUIOUEȚ) EPOCA
“107 GUNdUL NES
“(p7/b9 "12| ŢEIOUSA

<
“aţa
“QUgUIOIOOEP
QZeSZIȚeaI

BIROIBULIN

ud “421
vi ui
ep 29022 “uns 'P "1 "OIPOJEAIOSUOO

|)
Sinrede 7seoe
NO gsrxaoo
J[NUI
:Dnp
“Goţeooanuss

go
22 12] 9$
9S
Dă UL
IEUI
“oreo
DS0ȚOUIMe

1p4ŢD)
UI paDăipy<
und 2 2-1]
IŢeUIŢ

>)
"70-09
ȚEL
JEIOOSIP

"paid
"9IBOIEULIN

PQeŢIs 9129

“nDi
24Dăi nmuod "e-]
e “o
Suii0] “(4401527
SIUOUL SODOIĂ

227 O 91p
:[
“rorioyn

DP UI
fu e
[EUL

<
mynqaoa

IMINSUOIIP
“BIVNINZDOVIN
'ezauzaje &-S “9Pne

18 3p
UN-D]

eijgrosqe DI2Ă7
"BUS
o
“eouauuase

“AD “ŢeUIy
P-S
XD
EQEŢIS
"1£| euvoszad
BIRO TOȚEDOA

UNS
pueo

1$
“Xopnpp

<
sndasezd
e euposzod
-I] UN-NUL

TEUI
PN-D]
pavăid,< >) E-Ţ] UL
E
S|dUIOXA
n-
“(ă 24Dăiuu:Dăi
UIp IAS
-8uis
Şțenoe

[e
no) e] E 9S
RURUUIOIE
SEO
“IOLIOȚUI

D442

2 e ti
[
potoiă
2:99 P1SD2]
sp “0
JENȚUODILOU
[NZ2O

IN
UN-D
“ep>) 9)S9
“XD7up2
EEUEa
9p
“SENUSODeSU

sep
EZEOIPEOUL

UI
HONOLAIAL

"10
A|OUeOSI0d

UL 274028
PULOSISC
rmre13
“I2VUL
“gUguIoI0%ep INŢ
UL UJ
15 2i
“B0IPI0U

pdnp
HOTITVOOA

DAod,< 727
IS
pQ401

P
vueosrd

BUCU
EUSNIȚUL
urp [nţeorpei

IRU
E
DQ4DI
<
HUBASP

up esoe
(197BI9UIS

'eȚeuty NO no ES IUSADOIŢ

A O
BŢeLIUI oppun
BO
15

S-ar putea să vă placă și