TARAMUL COPILARIEI

A fost odata o fetita pe nume Daria. Avea ochi verzi ca iarba si par blond ca o raza de
soare. Fetita mergea la gradinita. Traia intr-o casa cu un etaj. Era singura la parinti.Ii place
culoarea verde, papusile, citeasca si sa joace baschet.Intr-o zi de vara se plimba prin padure
cum face in fiecare zi. Deodata vazu o floare frumoasa. O lua si o mirosii.

Atuncea tot corpul ei incepu sa stralucesca. Inchise ochii. Atuncea cand deschise ochii se
afla pe taramul copilariei. Era inconjurata de: acadele, ciocolata, bomboane, jeleuri, papusi,
masinute, trenulete si plusuri. Era un paradis. Incepu sa se joace si sa manance dulciuri.

Pana la urma a mirosit din nou floarea. A inchis ochii si cand i-a deschis se afla in padure. A
alergat in drum spre casa. Cand a ajuns acasa mama a inrebat-o:

- De ce ai intarziat atat de mult? fetita raspunde

- Am gasit o floare in padure. Am luat-o si am mirosit-o. Tot corpul meu incepuse sa
straluceasca. Am inchis ochii. Atunci cand i-am deschis eram pe Taramul Copilariei.
- Cred ca ai adormit in padure si ai visat toata aventura asta.
- Mama, nu am adormit. Totul este adevarat.
- Scumpo, ai o imaginative foarte bogata.
- Mama, pot sa iti dovedesc. Tine-ma de mana! mama cum auzi si facu. Daria mirosii
floarea. Dar cand era pe taramul copilariei nimeni nu o mai tinea de mana. Se intalni
cu o zana.
- Buna! Eu sunt Zana Copilariei. Puterea mea este sa nu imbatranesc niciodata.
- Salut! Eu sunt Daria. Ma bucur de cunostinta.
- Eu pazesc intrarea si stiu toate regurile acestui taram. Printre care si ca adulti nu au
voie aici. Acum stiu ca te intrebi si de ce.
- Asa este.spune copila.
- Pentru ca daca ar venii adulti aici nu ar mai fi taramul copilariei.
- Inteleg. Dar acum trebuie sa plec inapoi acasa.
- Bine. Pa!
- Pa Zana Copilariei! si mirosii din nou floarea. Ajunse acasa. Lua cina, se spala pe
dinti si pe corp si se baga in pat.

De dimineata cand se trezi manca, se spala pe dinti si se imbraca pentru casa.. Fusese o
dimineata super. Ii ceru mamei pranzul. Il manca foarte rapid. Dup ce termina o intreba
pe mama:

- Pot sa ma plimb in padure? Te rog mama.

- Bine.
- Yupiii! Multumesc, mama!
- Cu placer scumpo! Dar de fapt tot ce dorea Daria era sa se intoarca pe taramul
copilariei. Zilele treceau si vara se termina usor usor. La un moment dat se plictisise
 sa se joace cu aceleas jucari si sa manance aceleasi dulciuri in fiecare zi. Asa ca intr-o
zi ii spuse Zanei Copilariei:
- Salut!
- Buna!
- Mam plictisit de acelesi jucari si aceleasi dulciuri in fiecare zi.
- Si ce ai avea de cand sa fac in privinta aceasta?
- As dori sa aduci dulciuri si jucari noi. Ce parere ai?
- Iti promit ca data viitoare cand vei veni pe taram totul va fi nou.
- Super! Multumesc Zana Copilariei!
- Cu drag, scumpete! Acum dute la joaca. Fetita s-a jucat cum facea in fiecare zi. Se
facuse seara se duse inapoi acasa pe o potaca pe care venea mereu in padure.

Urmatoarea zi a facut ce facea mereu. Atunci cand a venit inapoi pe taram totul era nou
nout. S-a bucurat foarte tare cand a vazut totul nou. I-a spus zanei:

- Multumesc mult pentru cum ai amenajat totul!

- Cu drag, scumpete!
- Acum ma pot duce la joaca?
- Desigur! Distreazate! Totul mergea super pentru Daria pana cand s-a intamplat sa isi
piarda floarea. Zana a incercat sa o ajute. Dar fara speranta. Atunci cand urma sa se
dea batute a aparut floarea ca prin minune. Foarte fericita fata spune:
- Multumesc extreme de mult pentru ajutor, dar acum trebuie sa plec. Sigur mama e
foarte ingrijorata.
- Cu mare drag. Dute acasa nu ma supar. Desigu mama nu a crezut-o cand fetita i-a
spus ce s-a intamplat. Mama a vrut sa discute ceva cu fetita. Mama i-a spus:
- Copila, urmeaza sa incepi scoala. Trebuie sa cumparam: creione colorate, penar,
caiete de mate si romana, carioca, acuarele, carti, pensule, caiet de religie si engleza,
lipici, foafeca, creioane gri, ascutitoare, guma de sters si pix.
- Wow!!! Avem ceva de cumparat. Urmatoarea zi cand a mers pe taramul copilariei i-a
- Buna!
- Salut!
- Mama mi-a spus ca urmeaza sa merg la scoala. As vrea tare mult sa invat:sa citesc, sa
scriu si sa fac adunari si scaderi.
- Este o dorinta diferita, dar sunt de acord. Maine vei avea o surpriaza.
- Super! Ma duc la joaca acum. Ziua a trecut si deabea astepta pranzul pentru ca dupa
pranz merge in padure. Venise si pranzul si a mancat, a intrebat-o pe mama daca
poate iesi in padure. Mama ca in fiecare zi i-a spus da. Fetita s-a dus alergand pe
tarumul copilariei. Atunci cand a ajuns pe el i-a spus Zanei:
- Imi poti arata surpriza?
- Da. Vino cu mine! Vine Daria cu ea si ramane cu gura cascata. In fata ei se afla o
banca plina cu recizite scolare. Dar cel mai important era ca o avea pe mama ei ca
profesoara.
- Eu, eu nu stiu ce sa mai zic. Si fetita izbucni in lacrimi de fericire.
- Deabia astept sa inveti multe lucruri.
- Si eu. Dar cum de ai reusit sa o aduci pe mama aici?
- Pai nu avea cine sa fie profesor si mam gandit ca ea este perfecata.Si Daria a invatat
bine de atunci si are un loc de munca si pana si atunci cand a devenit adult tot acolo se
ducea. SFARSIT.