Era o zi frumoasa de vara.

Soarele rasarise de ceva timp pe cerul senin si arunca

sageti fierbinti spre pamant. Florile isi deschisesera petalele si ma bucurau cu
parfumul lor. Fluturi multicolori dansau din floare in floare, iar printre crengile
copacilor, pasarelele ma incantau cu ciripitul lor.
Eu de abia ce m-am trezit.Eram foarte incantat pentru aventura ce ma astepta
astazi.

In primul rand,astazi voiam sa merg sa vizitez casa bunicii mele. Vreau sa o mai
vad inca o data,deoarece nu am mai fost acolo de cand eram mic.
In al doilea rand,lucrurile bunicii mele ma faceau sa imi aduc aminte cum arata,
cum ii suna vocea.

M-am imbracat,am mancat,m-am echipat si am plecat la drum.Drumul catre bunica era

prin padure.Cand eram mic, am batut acest drum de atat de multe ori,incat poti sa
vezi toti pasii pana la casa.
Cu mine,mi-am luat un covrig, o prajitura,o sticla de apa, si cateva unelte de
curatat.Sigur casa avea mult praf, iar eu nu voiam sa ma murdaresc.

Dupa treizeci de minute de mers,in sfarsit am ajuns.Totul parea asa vechi si rural.
Cand eram mic totul de acolo parea foarte nou si modern.Cand am vrut sa intru in
casa, usa era incuiata.
Bunica lasa de fiecare data usa din spate deschisa,deoarece numai familia sa stia
ca exista aceasta intrare secreta.M-am dus in spate si am intrat in casa. Primul
lucru pe care il vad este dormitorul bunicii mele. Si acum imi aduc aminte cum ma
punea sa dorm in timp ce imi citea povesti de copii.
Eu niciodata nu puteam sa dorm ,pentru ca incercam sa stau cat de mult pot treaz,
ca sa nu se opreasca din citit. Intr-un final, tot adormeam.

Bunica era un om foarte dulce. Niciodata nu o voi uita.