UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI FACULTATEA DE DREPT

DREPTUL SECURITII SOCIALE

(disciplin opional)

Lect. univ. dr. SEPTIMIU PANAINTE

- SUPORT CURS Anul III Semestrul I

2011

CUPRINS

CAPITOLUL I - SECURITATEA SOCIAL4 1. Aspecte introductive.4 2. Noiuni fundamentale...4 2.1. Conceptul de politic social.4 2.2. Welfare state (Statul bunstrii, asistenial sau ,,providenial).6 2.2.1. Apariia i expansiunea Welfare State7 2.2.2. Modele conceptuale7 2.2.2.1. Modelul social-democrat..8 2.2.2.2. Modelul conservator.9 2.2.2.3. Modelul liberal....10
2.2.3. O perspectiv asupra politicii socio-economice a statului bunstrii n UE.12

2.3. Securitatea social.....14 2.3.1. O perspectiv diacronic (evoluii conceptuale)....14 2.3.2. Securitatea social n documentele internaionale.....19 2.3.3. Conceptul de securitate social n dreptul intern...20 CAPITOLUL II - DREPTUL SECURITII SOCIALE. NOIUNI INTRODUCTIVE...24 CAPITOLUL III - ASIGURRILE SOCIALE. ASPECTE GENERALE..25 1. Aspecte introductive...25 2. Cadrul juridic i instituional al asigurrilor sociale...26 3. Principalele prestaii de asigurri sociale reglementate n sistemul public....27 4. Organizarea sistemelor de pensii28 CAPITOLUL IV - SISTEMUL PUBLIC DE ASIGURRI SOCIALE: SISTEMUL PUBLIC DE PENSII (LEGEA NR. 263/2010).....31 1. Noiuni generale31 2. Pensiile n sistemul public de asigurri sociale.....36 2.1. Pensia pentru limit de vrst..36 2.2. Pensia anticipat i pensia anticipat parial..36 2.3. Pensia de invaliditate...37 2.4. Pensia de urma...38 2.5. Calculul pensiilor39 2.6. Stabilirea i plata pensiilor..40 2.7. Alte drepturi de asigurri sociale.41 3. Jurisdicia asigurrilor sociale (Legea nr. 263/2010).....41 CAPITOLUL V - SISTEMUL FONDURILOR DE PENSII ADMINISTRATE PRIVAT43 1. Aspecte introductive..43 2. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.).....43 3. Fondul de pensii administrate privat i administrarea acestuia.....44 3.1. Autorizarea administratorului, a prospectului schemei de pensii private i a fondului de pensii.....45 3.2. Administratorul...46 2

4. Investiiile fondului de pensii.48 5. Participanii (contribuabilii), contribuiile i conturile lor49 6. Pensia privat.51 7. Fondul de garantare a pensiilor..52 8. Ali participani la sistemul fondurilor de pensii administrate privat... 52 a) Depozitarul. 52 b) Auditorul financiar.53 c) Agenii de marketing..53 CAPITOLUL VI - ASPECTE SPECIFICE SISTEMULUI DE PENSII FACULTATIVE...55 1. Participani i contribuii...55 2. Plata pensiilor facultative..56 CAPITOLUL VII - SECURITATEA I SNTATEA N MUNC...58 1. Noiuni generale....58 2. Obligaiile angajatorilor....58 3. Obligaiile lucrtorilor...59 4. Comitetul de securitate i sntate n munc....59 5. Protecia salariailor prin servicii medicale...60 6. Infraciuni..60 CAPITOLUL VIII - ASIGURRILE PENTRU ACCIDENTE DE MUNC I BOLI PROFESIONALE.61 1. Aspecte generale...61 2. Raporturile de asigurare i riscurile asigurate..62 3. Jurisdicia asigurrilor pentru accidente de munc i boli profesionale...63 CAPITOLUL IX - CONCEDIILE I INDEMNIZAIILE DE ASIGURRI SOCIALE DE SNTATE.64 CAPITOLUL X - ASISTENA SOCIAL...65 1. Aspecte generale...65 2. Sistemul de beneficii de asistenta sociala (noiune, clasificri, categorii)...67 3. Sistemul de servicii sociale (noiune, clasificare, beneficiari, furnizori).....68 4. Masuri integrate de asistenta sociala70 4.1. Prevenirea si combaterea saraciei si riscului de excluziune sociala.....70 4.2. Asistenta sociala a copilului si a familiei..70 4.3. Asistenta sociala a persoanelor cu dizabilitati......71 4.4. Asistenta sociala a persoanelor varstnice.72 5. Dimensiunea institutionala a sistemului national de asistenta sociala.72 5.1. Nivelul central...72 5.2. Nivelul local......74 6. Personalul din sistemul de asistenta sociala 76 7. Contractarea serviciilor sociale... 76 BIBLIOGRAFIE SELECTIV.. 78 REPERE NIORMATIVE... 78

CAPITOLUL I - SECURITATEA SOCIAL 1. Aspecte introductive Dezvoltarea social este indisolubil legat de contextul cultural, politic i spiritual i nu poate fi realizat ntr-o abordare sectorial. n acelai timp, ea este strns legat de consolidarea pcii, libertii, stabilitii i securitii, att la nivel naional, ct i internaional. n condiiile n care economiile i societile sunt din ce n ce mai interdependente, migraia, circulaia lucrtorilor, pe lng schimburile comerciale i fluxurile financiare, progresele tiinifice i tehnice, comunicaiile i schimburile culturale contureaz o comunitate unic. Guvernele sunt din ce n ce mai contiente c, pentru a realiza o dezvoltare economic i social durabil a rilor, vor trebui s se bazeze pe o solidaritate sporit cu restul lumii, constnd n programe multilaterale i o cooperare internaional consolidat. Activitile economice care permit indivizilor s-i manifeste spiritul de iniiativ i creativitatea, sporind prosperitatea colectivitilor, reprezint baza programului social. Dar ele nu pot fi asigurate doar prin jocul liber al forelor de pe pia. Sunt necesare msuri prin care guvernele s corecteze slbiciunile pieei, s completeze mecanismele acesteia, s menin stabilitatea social i s creeze contextul economic i juridic naional i internaional care s favorizeze o cretere mondial durabil, baz a echitii i justiiei sociale, toleranei, responsabilitii i participrii. Dezvoltarea social are ca scop creterea calitii vieii. Aceasta nu poate deveni realitate dect n condiiile funcionrii instituiilor democratice, dac libertile i drepturile fundamentale, precum i legalitatea sunt respectate, dac indivizii au posibilitatea de a-i asigura mijloacele de existen, iar aceste posibiliti sunt aceleai pentru toi. Sistemele de securitate social s-au dezvoltat n condiiile specifice fiecrui stat, ceea ce nseamn c reflect caracteristicile economice, sociale, politice, istorice sau chiar geografice ale statului respectiv. Chiar dac au existat condiii asemntoare sau influene reciproce ntre dou state, sistemele lor de securitate social nu sunt identice1. n sistemele legislative naionale ale statelor moderne industrializate, legislaia privind securitatea social reprezint un set de prevederi legislative care reglementeaz asigurrile sociale, asistena social i diverse ramuri ale compensrilor sociale i, uneori, asigurrilor profesionale. Acestea includ reguli care vizeaz transferul n bani sau n natur de la unitile publice ctre ceteni. Aceast ramur legislativ din fiecare sistem naional de drept este strns legat de alte ramuri de drept: dreptul administrativ, dreptul muncii, dreptul familiei, dreptul fiscal. 2. Noiuni fundamentale. Acest domeniu impune o serie de clarificari conceptuale prealabile. Prima notiune care necesita explicatii este cea de politica social, legat indisolubil de domeniile pe care le acoper n practic i care sunt concentrate n cadrul politicilor sociale sectoriale. Se impune fundamentarea modelului Welfare State (statul bunastarii) si prezentarea detaliata a produsului su politico-economico-administrativ - securitatea social. 2.1. Conceptul de politic social2 Nu se poate spune c s-a ajuns la un consens absolut privind ariile de acoperire social (deci coninutul concret al politicilor sociale) n cadrul mai larg al politicilor publice. Dificultatea de a
Consiliul Europei: Short Guide: Coordination of Social Security in the Council of Europe, draft, CSCR (2003) 2 Rev 1, septembrie 2003. 2 Pentru o abordare mai detaliat, a se vedea Lector dr. Valentin Naumescu, Introducere in studiul politicilor sociale, http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/ValentinNaumescu/cap1.html.
1

ncadra cu precizie obiectul politicii sociale, ca parte a politicilor publice, provine, pe de o parte, din tradiiile culturale i politice diferite la nivelul continentului i, pe de alt parte, din dinamica pe care socialul a cunoscut-o ca semnificaie i ca impact, chiar la nivelul aceleiai societi, de-a lungul ultimelor decenii. O prim definiie a politicii sociale ar putea fi ncercat prin excludere: este de domeniul politicilor sociale tot ceea ce rmne din politica unui guvern sau a unor autoriti locale, dupa excluderea politicilor publice fr impact social direct. Mai util ns pentru nelegerea acestor preocupri ar fi o definiie pozitiv, afirmativ, care s ating nucleul comun al tuturor tipurilor posibile de politic social. Astfel, sociologul britanic T.H. Marshall afirma sintetic: ,,Obiectivul esential al politicii sociale n secolul XX este asigurarea bunastarii cetatenilor" (Marshall, 1950). n general, se disting dou abordri n privina motivaiei care st la baza unei politici sociale. n mod traditional, abordarea ideologica este n conformitate cu ipoteza ntemeierii statului bunastarii pe ,,ratiuni politice" , iar abordarea pragmatica, mult mai recenta, promoveaza functia de ,,social problems solving" a politicii sociale, golind-o astfel de continut ideologic si conferindu-i solide valente tehnocratice3. Marsnd evident pe prima directie, neo-marxistii din democratiile occidentale afirma ca ,,societatile capitaliste avansate au nevoie de o infrastructura a politicilor de bunastare pentru a mentine ordinea sociala, pentru a mitui muncitorii si a-i determina sa nu recurga la proteste, pentru a-si asigura o forta de munca cu standarde acceptabile de educatie si sanatate" (O'Connor, 1973; Gough, 1979, citati de Wilensky, 1985). Pentru teoreticienii neo-marxisti, termenul ,,capitalismul bunastarii" (Welfare Capitalism) are binenteles o conotatie peiorativa, sugernd o forma de control social, de masuri menite sa combata dezordinea si crima la fel ca masurile adoptate de politie sau de justitie si nu n ultimul rnd avnd rolul de a legitima si promova sistemul capitalist. Mai mult dect att, s-a mers pna la a se considera ca politicile bunastarii nu sunt sustinute din ratiuni umaniste si pentru a ntmpina nevoile reale ale muncitorilor, ci doar pentru a raspunde - conjunctural - unor nelinisti sociale. ,,Politicile sociale sunt initiate sau extinse n timpul exploziilor de nemultumire si dezordine sociala din timpul somajului masiv, apoi ele sunt abolite sau restrnse cnd stabilitatea politica a fost reinstaurata". (Piven si Cloward, 1972). n literatura romneasca de specialitate, aceasta abordare este sintetizata de Liliana Mihut astfel: ,,Politica sociala este, sau ar trebui sa fie, un raspuns la problemele sociale ale unei anumite comunitati, respectiv ale anumitor grupuri expuse n mai mare masura diferitelor riscuri" (Mihut si Lauritzen, 1999). ntr-o carte de referinta pentru dezvoltarea studiilor de profil n Romnia postcomunista (,,Politici sociale. Romnia n context european"), care a marcat perioada de debut a fundamentarii politicii sociale ca disciplina de studiu, profesorul Catalin Zamfir afirma ca politica sociala poate fi nteleasa ca ansamblul reglementarilor, masurilor si activitatilor ntreprinse n principal de stat (dar posibil si de alti agenti interesati) n scopul modificarii parametrilor vietii sociale a unei comunitati, ntr-un sens considerat dezirabil la un moment dat (Zamfir, 1995). Altfel spus, politica sociala se concretizeaza n prevederi legislative specifice, hotarri si reglementari administrative, programe sociale, transferuri de venit (impozite, taxe, respectiv pensii, alocatii, ndemnizatii, burse, etc. din cadrul sistemelor de asigurari si asistenta sociala) finantarea, producerea si furnizarea de bunuri si servicii sociale pentru populatie, conform unei definitii ,,de dictionar formulat de I. Marginean n 1994. Diferentele n delimitarea politicii sociale provin din raportarea la un context politicoeconomic variabil n timp dar si din asumarea unor traditii legate de cultura politica a fiecarei societati. Pentru exemplificare, n Marea Britanie se confera acestei politici un nteles mai restrns si bine precizat, cu referire stricta la ,,cinci servicii fundamentale: securitatea sociala (n sensul
Non-ideologic, descarcat de continuturi doctrinare, abordarea pragmatica pune accentul pe rezolvarea tehnica, punctuala, a problemelor sociale.
3

mentinerii unui minim de venit prin alocatiile de somaj si sistemul de pensii), politica n domeniul sanatatii, politica educationala, politica locuintelor sociale si serviciile de asistenta sociala. n principiu, aceeasi semnificatie restrictiva o are politica sociala si n Statele Unite, incluznd doar sistemul pensiilor, asistenta medicala, nvatamntul public, sistemul ,,welfare" (asistenta sociala n ntelesul american) si asigurarea locuintelor pentru persoanele fara venituri (Pechman, 1992). n schimb, n Europa, ,,politica sociala" ocupa o plaja mai larga (mbogatita n special de traditia franceza), incluznd o gama variata de initiative si programe ale statului. n afara preocuparilor mentionate n dreptul sistemelor britanic si nord-american, apar deseori ca ,,apanaje" ale politicii sociale: politica privind angajarea fortei de munca, politica transporturilor, politica privind protectia mediului (politica ecologica), politica privind promovarea culturii si chiar politica privind petrecerea timpului liber, ,,leisure policy" (politica agrementului). Fireste, punctul comun al tuturor acestor politici nu poate fi dect existenta unor cheltuieli publice ndreptate pe directia cresterii calitatii vietii si confortului cetatenilor, deci cu impact asupra bunastarii colective. Seria clarificarilor conceptuale din perimetrul politicii sociale nu poate ocoli dou concepte majore ale acestui domeniu de studiu: modelul Welfare State (statul bunstrii) i securitatea social. 2.2. Welfare state (Statul bunstrii, asistenial sau ,,providenial) ,,Esenta statului bunastarii este garantarea guvernamentala a unor standarde minime privind venitul, alimentatia, sanatatea, educatia si locuinta, asigurate fiecarui cetatean ca drepturi sociale" (Wilensky, 1975). Legat de aceasta definitie, Harold Wilensky face - 10 de ani mai trziu - urmatoarele precizari: ,,...cele mai multe din aceste garantii, adesea cuprinse sub denumirea de securitate social au luat forma unei asigurari sociale contra riscurilor de baza ale vietii industriale: accidente la locul de munca, boli profesionale, omaj, batrnee (Wilensky, 1985), considerndu-se ca standardele sociale minime mai sus-amintite nu pot fi periclitate dect n cazul pierderii veniturilor, deci la persoanele ramase fara loc de munca. Se poate usor deduce ca cele doua notiuni sunt interdependente, practic securitatea sociala fiind produsul politicilor aplicate n cadrul unui stat al bunastarii. n Uniunea European, welfare system/state4 statul asistenial ori sistemul bunstrii presupune o economie de pia liber n care statul i autoritile locale intervin n domenii considerate fundamentale pentru societate: 1) sprijin persoanele rmase fr familie, cu locuine sociale, cmine de btrni, sau, pe cele bolnave, cu asisten medical predominant gratuit sau ajutor de omaj; 2) asigur educaie gratuit pentru toi copiii, dar i accesul la dispensare gratuite etc.; 3) asigur reintegrarea social a celor care au executat o pedeaps penal.5

Denumirea ,,Welfare State" este relativ recenta, fiind legata de perioade anilor '40, de Marea Britanie si de numele economistilor J.M.Keynes i W.H.Beveridge. Ulterior, autorii francezi au completat lista sinonimelor pentru noul sistem care se nastea: statul-providenta (l'etat-providence) sau asistential. n fine, autorii germani, mult mai reticenti n a atribui denumiri entuziaste (n special dupa frenezia care marcase perioada de vrf a nazismului) s-au limitat la a aprecia acest model drept ,,stat social", utiliznd mai putin termenul de stat al bunastarii (Wohlfahrtsstaat). n Statele Unite domina interpretarea republicana, conceptul de Workfare conditionnd beneficiile sociale de munca. 5 Neoliberalii privesc cu scepticism sistemul pe care se bazeaz Europa social, dei au creat i ei sisteme asemntoare, la o scar mai redus. Numai libertarienii nu accept nici o intervenie, invocnd dou motive: 1) piaa liber creeaz prosperitate; 2) WS ar ncuraja lenea i inactivitatea indivizilor, fiindc ofer drepturi, fr s impun i obligaii. Nimeni nu pune n discuie primul aspect, economia Europei sociale se bazeaz pe capitalism, iar n statele nordice, ncepnd din 1857 (Danemarca), politica industrial a fost ultraliberal.

2.2.1. Apariia i expansiunea Welfare State Este general acceptat ca, sub raportul cuceririlor sociale si politico-juridice ale umanitatii, secolul XVIII a adus drepturile civile, secolul XIX pe cele politice iar secolul XX a fost marcat de dezvoltarea drepturilor sociale. Aparitia si mai trziu consolidarea statelor europene, denumite ulterior ale bunastarii (n continuare WS), constituie un element esential al transformarii Europei, proces nceput odata cu Revolutia Industriala si cu cea Franceza. n sens strict, ,,schitarea" institutionala a WS ncepe nsa abia n a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ocupnd propriu-zis perioada dintre formarea statelor nationale (german si italian) si primul razboi mondial. Modelarea istorica a WS are la baza trei repere fundamentale: 1. Procesul de formare a statului modern centralizat (,,The Nation-State); 2. Industrializarea; 3. democratizarea politica a Europei (Peter Flora, 1985). Practic, putem spune ca prin cele trei procese care definesc originea WS, acesta este un produs al capitalismului modern vest-european. ,,Esenta WS este, contrar asteptarilor, pur liberal afirma Peter Flora, unul dintre cei mai cunoscuti specialisti germani n politica sociala din anii '70 - '80, argumentnd legatura strnsa a sistemului prosperitatii nationale cu economia de piata capitalista si cu democratia politica ,,de masa, principii promovate de liberalismul secolului al XIX-lea. Solutia care se ntrezarea era nlocuirea vechilor legi europene ,,ale saracilor" (vezi Robert Malthus, David Ricardo) cu un principiu nou, strns legat de ideea de dezvoltare generala: asigurarile sociale. Practic, sistemul securitatii sociale bazat pe asigurari domina nca mecanismele de functionare ale WS european contemporan, spre deosebire de sistemul american care ,,mizeaza" mai mult pe cresterea oportunitatilor economice si educationale ale cetatenilor sai. Cunoscutul autor britanic Marshall se ntreba, retoric, n 1950: ,,Cum este posibil? Cum poate egalitatea cetatenilor sa coexiste cu capitalismul, un sistem bazat tocmai pe inegalitatea sociala de clasa?" Explicatia pare sa fie aparitia si consolidarea WS, ca sistem garant al bunastarii colective. Deci, WS realizeaza un compromis (compatibilizare) ntre capitalism si democratie, care trebuie nteles astfel: muncitorii accepta legitimitatea sistemului capitalist, pentru ca acesta asigura un nivel suficient de profitabilitate si un surplus economic pe baza caruia se pot pune n aplicare programe sociale. Capitalistii, la rndul lor, accepta necesitatea asigurarii unor venituri minimale si a cheltuielilor pentru bunastare, pentru ca aceste beneficii sociale mentin o clasa muncitoare sanatoasa, echilibrata si multumita (Offe, 1984). n acest mod, activitatile statului n societatea capitalista ar putea fi ndreptate simultan spre nevoia mentinerii profitabilitatii economice si spre nevoia asigurarii armoniei sociale. Interesant este nsa faptul ca, n pofida acestui compromis care salveaza coabitarea capitalismului cu democratia, WS a fost intens criticat att de liberalii radicali ct si marxisti, fiecare vaznd n acest sistem o ,,pervertire" a modelului ideal. Institutiile si politicile WS s-au consolidat prioritar n ri cu grad ridicat de dezvoltare economico-sociala, deci exact acolo unde capitalismul a atins ,,stadiile cele mai avansate" si unde, dupa Marx, proletariatul ar fi trebuit sa rastoarne pe cale revolutionara ornduirea si sa preia puterea din mna burgheziei. A fost oare WS instrumentul magic prin care capitalismul a reusit sa supravietuiasca unei mari provocari a istoriei, ndepartnd riscul propriei sale disparitii tocmai prin aceasta inspirata ,,mituire a clasei muncitoare"? 2.2.2. Modele conceptuale Vorbind despre regimurile politice ale bunastarii sociale, Gsta Esping-Andersen realiza n 1991 o clasificare devenita n scurt timp ,,clasica" n studiul politicilor sociale comparate, conform careia se descriu trei viziuni majore asupra bunastarii: modelul social-democrat; modelul conservator; modelul liberal. Chiar daca aceasta clasificare s-a dovedit imperfecta si a cunoscut 7

de-a lungul anilor mai multe tentative de amendare, ea ramne si n prezent un instrument util pentru ntelegerea marilor tipologii politice si socio-culturale care fundamenteaza optiunile nationale n privinta bunastarii. 2.2.2.1. Modelul social-democrat (scandinav, nordic, e.g. Suedia, Danemarca) Conform teoriei lui Esping-Andersen, modelul social-democrat si gaseste cel mai fidel caracteristicile n legislatia si structura administrativa a securitatii sociale din Suedia, Danemarca si Norvegia. Acest model mai este cunoscut sub denumirea de ,,scandinav" (Erikson, 1987), ,,institutional-redistributiv" (Titmuss, 1958, citati de Esping-Andersen, 1991) sau pur si simplu ,,suedez" (mass-media). n ceea ce priveste istoria proiectului social-democrat. Suedia figureaza n mod traditional drept cap de lista pentru grupul tarilor care aplica viziunea keynesianista asupra politicilor social-economice, fiind ,,un stat al bunastarii prin excelenta". Totusi, pentru a respecta adevarul stiintific, trebuie spus ca Suedia a corespuns modelului social-democrat de o maniera maximala doar ntre 1960 si 1970, criza economica ce a urmat ndepartnd-o ntructva de la forma ,,ortodoxa'' de Welfare State si ducnd la adoptarea n anii '80 a unor masuri reformiste cu tenta liberala. n ultimul deceniu, Danemarca pare sa fi preluat stafeta modelului scandinav traditional, apropiindu-se cel mai mult de idealul social-democratiei europene si asta pentru ca sistemul danez a fost caracterizat mai degraba de stabilitate dect de schimbare. Pe scurt, regimul social-democrat se defineste prin nivele nalte ale cheltuielilor sociale, fiscalitate ridicata, sector public extins si o protectie sociala larga, cuprinznd multiple categorii ale populatiei. Acestor trasaturi li se adauga o birocratie masiva si un set de programe publice printre cele mai costisitoare din lume. Revenind la modelul politic social-democrat, vom descrie acum detaliat principalele caracteristici ale acestuia, insistnd asupre dimensiunilor: juridica, fiscala, sociala si ocupationala. a) Dimensiunea juridica este orientata n sensul respectarii principiului universalismului politicii sociale sau, altfel spus, a drepturilor sociale constitutionale, garantate tuturor cetatenilor unei tari (Marshall, 1950). Asa cum vom vedea la analiza celorlalte modele, conservatorii resping acest principiu oferind varianta sistemului participativ-contributiv (sistemul asigurarilor) iar liberalii resping si ei universalitatea beneficiilor sociale oferind solutia asistentei minimale si selective bazata pe testarea veniturilor si pe responsabilitatea individului de a munci sau de a se instrui n schimbul ajutorului primit. b) Dimensiunea fiscala a bunastarii social-democrate se bazeaza pe un sistem de taxare (impozitare) generala si progresiva, mai degraba dect pe contributiile angajatilor si angajatorilor la sistemul asigurarilor sociale. n consecinta, finantarea serviciilor sociale este n principiu publica si se face de la bugetul statului sau al comunitatilor locale, avnd o puternica tendinta redistributiva si egalizatoare, spre deosebire de situatia asigurarilor sociale de tip german, unde beneficiile sunt proportionale cu contributiile. c) Dimensiunea sociala se refera la portofoliul bogat al serviciilor de tip ,,welfare" furnizate de autoritatile publice, care prin diversitatea si caracterul generos (cuprinzator) al ofertei acopera largi segmente ale populatiei, de la copii pna la persoane vrstnice. n timp ce n alte tari dezvoltate ale Europei, ngrijirea vrstnicilor sau copiilor este delegata familiei, sectorului voluntar sau privat, n tarile scandinave sectorul public este cel care si asuma raspunderea pentru toata aceasta gama de servicii specializate. d) Dimensiunea ocupationala se realizeaza printr-o politica activa n domeniul pietei muncii si printr-o preocupare constanta a autoritatilor pentru angajarea cvasi-completa a fortei de munca. Rezumnd, vom spune ca filosofia bunastarii n Nordul Europei consta n efortul sistematic de a include integral ct mai multe persoane si grupuri n fluxul social normal si de a aboli saracia, chiar cu pretul unei relative egalizari a veniturilor prin redistributie. n categoria determinantilor istorici si socio-culturali trebuie precizate valorile pe care este cladita societatea scandinava, pe lista carora egalitatea ocupa detasat primul loc. ,, ... Valorile 8

nordice implica asumptia ca egalitatea este o situatie absolut corecta si justificata, un deziderat politic sau chiar un imperativ. Ea prevaleaza, chiar atunci cnd ntra in conflict cu alte valori" (Esping-Andersen, 1993). 2.2.2.2. Modelul conservator (conservator-corporatist, bismarckian, crestin-democrat, Germania si Franta) continental, german -

Vorbind despre politica sociala germana, nu se poate ncepe dect printr-o fireasca referire la primele programe de asigurari initiate de stat, n timpul administratiei cancelarului Bismarck (1883). Sistemul national al asigurarilor sociale, fondat n Germania sfrsitului de secol XIX, avea sa domine autoritar politica sociala practicata n Europa de-a lungul secolului nostru, reprezentnd si astazi una din optiunile majore n privinta bunastarii sociale la nivelul continentului6. Acest model se detaseaza de celelalte modele prin accentul categoric pus pe mecanismul asigurarilor sociale. Fiind finantat n principal din contributiile angajatilor si angajatorilor la fondurile de asigurari, modelul german al bunastarii are n consecinta o baza ocupationala, este direct participativ si aduce beneficii sociale diferentiate (proportionale cu contributiile), spre deosebire de modelul social-democrat universal si egalitarist practicat n tarile scandinave. Pe lnga distinctia clara care se face ntre beneficiile rezultate din dimensiunea contributiva (foarte apreciata n Germania) si ajutoarele provenite din asistenta sociala non-contributiva (prost vazuta de majoritatea populatiei), trebuie adaugat si principiul subsidiaritatii, unul din punctele cheie ale politicilor germane. Avnd n vedere filosofia sistemului securitatii sociale din Germania, enuntata anterior, se poate deduce ca ,,primul obiectiv al politicii sociale germane este mentinerea statusului sau exprimat ntr-o maniera pozitiva - protectia veniturilor, mai degraba dect reducerea sau prevenirea saraciei - ca n regimurile liberale - sau redistributia, ca n regimurile socialdemocrate" (Spicker, 1993). Astfel, prevederile programelor de bunastare sunt ndreptate cu prioritate pe directia conservarii statusului social avut n timpul vietii active si al mentinerii beneficiilor la un nivel ct mai apropiat de veniturile din munca, rezultnd o reflectare fidela si constanta a diferentierilor (ierarhizarilor) socio-profesionale. Idealul bunastarii corporatiste n viziunea catolicismului social a fost cel mai bine exprimat de ideea parteneriatului social guvern-patronat-sindicate, aceasta cooperare tripartita reprezentnd ,,cheia de bolta" a strategiei socio-economice germane la nivel macroeconomic7. Principiul subsidiaritatii este al doilea reper major al modelului german care decurge din doctrina sociala a catolicismului si care a ajuns sa fie impus nu numai n Constitutia Germaniei ci si n Tratatele Uniunii Europene, fiind ridicat la rangul de politica oficiala comunitara. Conform acestiu principiu de guvernamnt, ,,unitatile sociale mai largi nu pot asuma responsabilitatile decizionale ce revin unitatilor mai mici, subordonate, dect n situatia exceptionala n care unitatile sociale mici sunt incapabile sa raspunda propriilor necesitati" (Brauns si Kramer, 1989)8.
6 Acest tipar al bunastarii sociale are o identitate bine conturata (,,The German Middle Way") facndu-se remarcat printr-o continuitate impresionanta, stabilitate si coerenta istorica, rezistenta la presiuni economice si politice, eficienta sociala si profitabilitate financiara pe termen lung. Acest sistem a rezistat cu modificari minime (de ordin tehnic, nu principial) unor socuri istorice si unor perioade de mari transformari politice (Republica de la Weimar, national-socialismul si dezastrul din timpul razboiului, reconstructuia sub influenta planului american Marshall, unificarea din 1990). 7 Desi Germania este divizata din punct de vedere confesional ntre catolici si protestanti, putem afirma ca n privinta politicii bunastarii dominanta este doctrina sociala a Bisericii Catolice, avnd ca vehicule politice traditionale Uniunea Crestin-Democrata (CDU) si corespondentul sau bavarez, Uniunea Crestin-Sociala (CSU). 8 Inclusiv Suveranul Pontif a subliniat n repetate rnduri n anii '80 si '90 ca interferenta exesiva a statului priveaza familia si comunitatile locale de functiile lor ,,naturale", reiternd principiul subsidiaritatii ca pe un raspuns considerat optim, att la abuzurile regimurilor totalitare ct si la reactia contrarie, de sustragere cvasi-totala a statului

Modelul conservator de politica sociala este n fapt un model continental, fiind ntlnit (cu inevitabile variatii de nuanta) n numeroase tari europene din jurul Germaniei: Austria, Franta, Italia, Belgia, Olanda si mai nou n tarile Europei Centrale: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Croatia, Slovenia. Discursul de tip crestin-democrat asupra bunastarii, n acord cu doctrina sociala a Bisericii Catolice, respinge n principiu att capitalismul de tip ,,laissez-faire" ct si marxismul, punnd n schimb accentul pe valorile educatiei si ale moralitatii si pe conceptul Economiei Sociale de Piata, lansat de CDU la sfrsitul anilor '40. Dimensiunile cele mai importante ale politicii sociale germane: I) Securitatea sociala. Dupa 1945, s-a constatat c singurul proiect viabil pentru Germania Federala a ramas cel bismarckian, fundamentat pe principiul asigurarilor sociale finantate din contributii si pe principiul subsidiaritatii. Contributiile erau dependente de venituri, asa cum deveneau - n consecinta - si beneficiile sociale iar statului i s-a conferit un rol minim n administrarea fondurilor de asigurari. Practic, pastrarea mai multor fonduri de asigurari (administrate separat) - care furnizau beneficii proportionale cu performantele economice individuale din timpul vietii active - a ramas punctul forte al politicii de bunastare din Germania. Acoperirea riscurilor prin scheme de asigurari specializate a parcurs urmatoarele etape: a) asigurari de boala, din 1883; b) asigurari de accidente, din 1884; c) asigurari de batrnete (pensii), din 1889; d) asigurari de somaj, din 1920; e) asigurari obligatorii de ngrijire pe termen lung, din 1995. Servicii sociale individuale si ngrijirea pe termen lung. n 1995 a fost introdusa prin lege ,,asigurarea de ngrijire pe termen lung". Acesta noua schema de asigurari este destinata sa furnizeze servicii de ngrijire personala (la domiciliu sau n resedinte specializate) persoanelor vrstnice lipsite de suport familial. II) Serviciile de asistenta medicala. n Germania nu exista un sistem national de ocrotire a sanatatii, finantat de stat din impozite -asa cum este NHS n Marea Britanie- iar serviciile medicale sunt furnizate exclusiv pe baza principiului asigurarilor sociale. Fondurile care finanteaza actul medical curent sunt alimentate n principal din contributiile angajatilor si angajatorilor dar si din veniturile proprii ale acestor fonduri, care prezinta ntotdeauna o componenta investitionala cu minim de risc. Peste 90% din cetatenii germani beneficiaza n prezent de asigurari sociale de sanatate, functionnd nsa n paralel si programe de asigurari medicale private, pentru persoane cu venituri nalte. Piata muncii n Germania reflect tiparele socio-culturale, economice si politice ale unei natiuni n privinta ocuparii locurilor de munca. Sistemul conservator al bunastarii, avnd o puternica propensiune spre familie, spre clasa mijlocie si spre valorile traditionale ale societatii germane, dezavantajeaza indirect ,,minoritatile etnice, tinerii si femeile" (Mihut si Lauritzen, 1999) n special printr-o anumita rigiditate pe piata muncii. Este de prevazut n consecinta ca una din preocuparile programelor de bunastare din aceasta tara sa fie activarea si flexibilizarea politicilor n domeniul ocuparii fortei de munca. n ceea ce priveste configuratia structurala si dominatia pe piata muncii, principalul indicator luat n discutie pare astzi a fi prezenta activa a femeilor". 2.2.2.3. Modelul liberal (SUA, Marea Britanie) n clasificarea lui Esping-Andersen din 1991, ,,regimul liberal al bunastarii" este centrat n jurul Statelor Unite (la care se poate adauga Marea Britanie, Canada, Australia, Hong-Kong sau Noua Zeelanda). Exista nsa teorii si autori care considera Marea Britanie drept ,,model mixt al bunastarii"9.
promovata de curentul Noii Drepte n anii '80. Societatea si ordinea subsidiara ar corespunde asadar situatiei n care deciziile sunt adoptate ct mai jos posibil, ct mai aproape de nivelul cetateanului. 9 Ct priveste notiunea de ,,liberalism", facem precizarea ca termenul este utilizat aici n ntelesul european (continental), deci al unei politici de dreapta care promoveaza sectorul privat, piata libera si responsabilitatea individuala, corespunznd ,,republicanismului" american si ,,conservatorismului" britanic, n timp ce conotatia

10

n Marea Britanie, beneficiul social n cazul somajului, rebotezat ,,Alocatia pentru cautarea unui loc de munca" (JSA - Jobseeker's Allowance) a fost diminuat, tocmai pentru a motiva somerii sa caute si sa accepte locurile de munca, indiferent de nivelul salarizarii, n contextul n care salariul minim fusese desfiintat. Sistemul Creditului Familial a fost introdus n 1992, n cazul familiilor cu copii dependenti, ca o oportunitate pentru depasirea eventualelor dificultati financiare temporare. Dintre politicile sociale sectoriale, singura care nu corespunde modelului liberal este politica n domeniul sanatatii. Serviciile de asistenta medicala sunt furnizate n cadrul renumitului NHS (National Health Service), fondat de laburisti n 1948, care reprezinta si astazi un punct de referinta si de unicitate pentru bunastarea britanica. Spre deosebire de sistemele sanitare din majoritatea tarilor europene si din Statele Unite, cel din Regatul Unit nu este organizat pe baza asigurarilor sociale si a contributiilor, ci este finantat de stat din impozitarile generale (ca n modelul social-democrat), garantnd accesul universal si gratuit al populatiei. Fireste, pe lnga sistemul public NHS s-a dezvoltat un excelent sistem medical privat, foarte competitiv dar n acelasi timp unul dintre cele mai scumpe din lume. Ne vom referi n continuare doar la NHS, ca parte a politicii de bunastare a guvernului britanic. Politica locuintelor sociale a suferit de asemenea transformari importante dupa instalarea guvernului conservator. Conceputa de laburisti ca un domeniu de activitate finantat exclusiv din surse publice (bugetele consiliilor locale), housing policy a intrat n atentia cabinetului Thatcher nca din 1980. De fapt, conservatorii si-au facut din politica locuintelor un adevarat ,,port drapel" al reformelor derulate sub doctrina Noii Drepte. ,,Dreptul chiriasilor de a cumpara", n conditii speciale, locuintele sociale asupra carora detineau contracte de nchiriere, pe lnga faptul ca a nsemnat privatizarea ntregului domeniu de activitate si acumularea unor resurse substantiale la dispozitia consiliilor locale, a adus un numar mare de voturi conservatorilor, dovedindu-se si un succes electoral. Politica educationala a Noii Drepte a nsemnat o liberalizare a competitiei ntre scoli, promovarea educatiei n sistem privat si introducerea selectiei elevilor n functie de statutul scolii. Programul si masurile noii politici a nvatamntului britanic au fost cuprinse n ,,Actul Reformei
termenului ,,liberalism" n tarile de limba engleza este n prezent mai degraba a unei politici de stnga, cu accente progresiste, egalitariste si umaniste, corespunznd social-democratiei europene. A doua precizare importanta legata de terminologie este necesara pentru a clarifica si utilizarea ,,neo-liberalismului" tot ntr-o acceptiune de dreapta, nonkeynesiana. Este stiut faptul ca pna n anii '60 au existat proiectii de identificare doctrinara a keynesianismului cu liberalismul social si cu neo-liberalismul. Ulterior s-a revenit iar neo-liberalismul este nteles tocmai ca o replica viguroasa la principiile economiei politice, ale planificarii, redistributiei si interventiei de orice fel a statului n economie si implicit ca o revenire la principiile liberalismului clasic promovat ntr-un discurs modern si actualizat de Noua Dreapta. Aceste precizari terminologice sunt ntotdeauna necesare atunci cnd se ia n discutie modelul liberal european n comparatie cu cel anglo-american, n dorinta de a risipi o posibila confuzie. n cazul particular al Marii Britanii, situatia este si mai complicata, avnd n vedere ca att lordul William Henry Beveridge ct si economistul J.M.Keynes - fondatorii ideologiei statului bunastarii n Europa postbelica, model pe care astazi l consideram n analize drept tipic ,,social-democrat" - erau membri ai Partidului Liberal englez. Referindu-se la acest paradox, ca liberalismul sa nu mai nsemne libertati si responsabilitati individuale, piata si concurenta libera, capitalism si prosperitate prin initiativa particulara chiar ,,la el acasa" (n tarile de limba engleza), adica acolo unde s-a nascut si unde are cea mai adnca traditie, Milton Friedman afirma ,, .... din cauza degenerarii termenului de liberalism, ideile ce s-au format n trecut sub aceasta denumire sunt, n prezent, etichetate drept conservatoare [ ... ], astfel nct liberalismul a capatat n Statele Unite un nteles cu totul diferit de cel pe care l avea n secolul XIX sau l are astazi pe o mare parte a continentului european [ ... ]. Liberalul secolului XIX privea extinderea libertatii ca pe cea mai eficienta cale pentru promovarea bunastarii si egalitatii; liberalul secolului XX priveste bunastarea si egalitatea fie ca premise, fie ca alternative ale libertatii. n numele bunastarii si al egalitatii, liberalismul secolului XX a ajuns sa favorizeze o renviere a acelor politici de interventie si de paternalism ale statului, mpotriva carora lupta liberalismul clasic" (Friedman, 1995). Deci, pentru a ncheia acest cadru introductiv, convenim ca sensul ,,liberalismului" (acelasi cu al neoliberalismului) n cercetarea de fata este cel anti-keynesian, schitat de Hayek si Friedman si promovat n anii '80 de guvernarea conservatoare Thatcher si de administratia republicana Reagan. Acest model este bazat pe statul minimal, selectivitate sociala si exigente economice, pe stimularea performantelor individuale si acceptarea diferentelor rezultate n urma liberei concurente de pe piata.

11

Educationale" din 1988. Se acorda scolilor o mult mai pregnanta libertate n procesul de selectie a elevilor si profesorilor, autonomie financiara si dreptul de a concura pe piata resurselor pentru finantari extra-bugetare. La un interval de 5 ani fiecarei scoli i venea rndul sa fie auditata de o comisie independenta de experti iar rezultatele evaluarii erau publicate n cataloage speciale, puse la dispozitia parintilor. Scolile care pierdeau numeric elevi, datorita deprecierii lor n cataloagele publice de audit, pierdeau n consecinta si o parte din finantarea de la buget, find n acest fel sanctionate de Ministerul Educatiei, iar cele care erau bine cotate si solicitate obtineau finantari suplimentare. n fine, serviciile sociale personale (al 5-lea ,,pilon" al politicii sociale britanice) acopera n practica o diversitate de activitati suportive, care confera sprijin social copiilor, vrstnicilor, persoanelor cu deficiente fizice sau psihice, etc. Acestea sunt, n fapt, servicii specializate de asistenta sociala bazate pe principiul ,,community care". Doctrina liberala a Noii Drepte a introdus piata si dimensiunea privata a serviciilor inclusiv n acest domeniu, reglnd finantarile pe baza mecanismelor de licitatie a programelor, la care puteau participa att agentiile publice locale (specializate), ct si firme private sau ONG-uri de profil. n plus, guvernul a introdus o serie de masuri reformiste n stil neo-conservator, punnd accentul pe ngrijirea asumata de propria familie, n acest caz acordndu-se unele stimulente financiare (Pinck, 1997). Politica sociala a Marii Britanii respecta n linii mari tiparele modelului liberal. Ea raspunde de altfel unei culturi politice liberale (sau ,,liberal-conservatoare", pentru a folosi un termen hibrid evocat si de Milton Friedman) al carei epicentru este plasat fara ndoiala n Statele Unite. Timp de 18 ani, guvernarile conservatoare Thatcher (1979-1990) si apoi Major (1990-1997) au actionat pe linia flexibilizarii, eficientizarii manageriale, privatizarii (contractarii) serviciilor sociale, a ,,marketizarii" bunastarii publice si selectivitatii n acordarea beneficiilor sociale, bazata pe testarea veniturilor. 2.2.3. O perspectiv asupra politicii socio-economice a statului bunstrii n UE Noul model socio-economic ar trebui s raspunda urmatoarelor solicitari majore: flexibilizare, debirocratizare si descentralizare administrativa, dereglementare, relansare investitionala prin reducerea fiscalitatii, eficientizarea managementului, asumarea noilor tehnologii, privatizarea unor companii, societati si chiar a unor servicii publice. Din punct de vedere politic, neo-liberalismul s-a impus treptat ca doctrina de referinta pentru procesul constructiei europene si chiar acolo unde guverneaza social-democratii sau socialistii, s-a adoptat o politica economica mult mai liberala dect n trecut. Un fenomen important si benefic s-a petrecut la nivelul conceptiei generale asupra rolului statului si al societatii civile, al relatiilor formale si informale dintre acestea. Fenomenul pare sa fie una dintre consecintele ,,americanizarii" Europei. Practic, n toate tarile Europei occidentale puterea si functiile explicite sau implicite ale statului sunt n declin. Asistam la transferul centrului de greutate al bunastarii colective spre comunitatile locale, din ce n ce mai puternice si mai influente. Fenomenul, denumit revolutia comunitatilor (Catalin Zamfir, 1995) se ncadreaza n procesul mai larg de emancipare a comunitatilor locale si al deplasarii accentelor dinspre stat spre societatea civila. n termenii bunastarii, aceasta mutatie este cuprinsa n sintagma: ,,From Welfare State to a Welfare Society (Gosta Esping-Andersen, 1996). Fireste, n tot acest proces de restructurare a WS din ultimii ani trebuie sa tinem cont si de contextul politic international si n mod particular de schimbarile majore survenite n relatia dintre Vestul si Estul Europei dupa ncheierea Razboiului Rece. Nu mai este astazi un secret pentru nimeni faptul ca programele de bunastare aplicate n tarile occidentale si nsusi conceptul de securitate sociala au avut, printre altele, rolul de a tine cetatenii acestor tari ct mai departe de ,,cntecele de sirena" ale comunismului sovietic.

12

Dupa 1989 - caderea Cortinei de Fier s-a ncercat deplasarea accentului spre un efort mai mare de integrare a Estului. n multe privinte, tarile din Europa centrala si rasariteana au nceput sa priveasca spre Vest si sa copieze modelul occidental de organizare politico-economica. Si n ceea ce priveste politica sociala, tendinta generala a fost de a se ,,importa" ct mai repede modelul statului bunastarii si al securitatii sociale. Dorinta muncitorilor din Est a fost de a beneficia nca din primii ani de aceleasi avantaje ca si colegii lor de breasla din tarile occidentale, desi era evident pentru toata lumea ca economia estica depasita din punct de vedere tehnologic nu putea fi competitiva la nivel mondial n conditiile liberei concurente. Au urmat, firesc, frustarile si seria de proteste sociale vehemente (stimulate si de nostalgia ,,gratuitatilor" comunismului), care au facut ca mersul reformei economice sa fie greoi si nu de putine ori ntrerupt de sincope dureroase. n ansamblu, vointa politica a Estului s-a manifestat pe directia restructurarii sistemului (n unele tari mai repede si mai ferm, n altele mai ncet si mai ezitant) nct pna la urma corpul social al acestor societati a parcurs un proces complex de maturizare si asumare a necesitatii modernizarii generale. Chiar daca legislatia sociala a nceput sa reproduca n linii mari tiparele statului-bunastarii din Europa occidentala, aceste reglementari nu vor avea consistenta reala dect atunci cnd economia Estului va produce suficiente resurse pentru alimentarea programelor sociale. Criza actual a statului bunstrii a suscitat dezbateri aprinse i critici argumentate. S-a observat c statele asisteniale se bazeaz pe un nivel ridicat de dezvoltare. Sustenabilitatea financiar este dat de capacitatea statului de colectare a taxelor care, la rndul ei, este strns legat de nivelul de dezvoltare economic. Cnd se discut despre asistena social n termeni ideologici, cel mai adesea se vorbete despre politici de stnga, definite prin generozitatea beneficiilor sociale, i politici de dreapta care presupun cheltuieli sociale reduse. n Europa ns lucrurile sunt mult mai nuanate i varietatea modelelor este mare. Diferenierea stnga-dreapta exclusiv prin prisma volumului alocrilor financiare simplific nepermis de mult discuia public, existnd state precum Germania si Austria cu cheltuieli sociale ridicate i politici de centru-dreapta. Comparativ cu Statele Unite sau alte zone ale lumii, statele europene sunt considerate mult mai generoase n politica lor social, vorbindu-se chiar de un model social european specific. Acestea sunt ns uneori considerate simple metafore: un model unitar la nivel european nu exist. Chiar statele cu un nivel similar de cheltuieli pentru asisten social difer ntre ele. Principalul clivaj este dat nu att de nivelul finanrii, ct de calitatea guvernrii. Exist state asisteniale cu cheltuieli sociale mari care n-au avut probleme majore n perioada de criz (Germania, rile scandinave) pentru c au fost bine guvernate; pe de alt parte exist state asisteniale prost guvernate care sunt pe cale s se nruie (Italia, Spania, Grecia). S-a considerat c criza actual a fcut ca multe domenii ale vieii sociale - cum ar fi educaia, sntatea, pensiile, protecia social, s ajung aproape n pragul falimentului, captive nc n mrejele statului bunstrii, care i-a epuizat i armul, odat cu resursele. Tocmai de aceea criza ofer oportuniti pentru reforma profund a sistemului etatist. ns, adevrata reform nseamn ca statul s-i ia minile de pe toate domeniile n care piaa liber i concurena pot reda satisfacia i demnitatea oamenilor. Din pcate, romnii nva de la televizor c pentru strad, coal i spital, singur statul este instana suprem. n privina pensiilor, peste tot n lume sistemul public de pensii se confrunt cu mari probleme, cci solidaritatea forat ntre generaii triete riscul imploziei. ns adevrata soluie nu este n interiorul sistemului, n ideea de a lua de la salariai i a da pensionarilor10, ci n

Piaa liber tinde s dea fiecruia ceea ce el creeaz. Sintagma dup fapt i rsplat este cea care ghideaz aciunile umane pe pia. De aceea, s-a considerat, capitalismul nu poate pica testul etic n dauna celebrei politici socialiste - de la fiecare dup posibiliti, tuturor dup nevoi.

10

13

dezvoltarea sntoas a pensiilor private, conform principiului capitalist al economisirii i responsabilitii individuale. Dincolo de abordrile la nivel de principiu, s-a mai observat c statul bunstrii a fost profund afectat i de procesul globalizarii (definit ca o crestere a internationalizarii firmelor, crearea i dezvoltarea corporatiillor multinationale, integrarea si internationalizarea pietelor financiare mondiale). S-a exemplificat cum globalizarea a afectat modelul etalon al statului bunstrii modelul social-democrat suedez. Astfel, transnaionalizarea firmelor suedeze a dus la investitii masive in afara granitelor Suediei, iar firmele suedeze au angajat tot mai mult personal ne-suedez, ceea ce a dus la cresterea somajului in interior. Mai mult decat atat, in conditiile internationalizarii pietelor, Suedia s-a confruntat in 1990 si cu prima criza monetara importanta din istorie. Astfel transnationalizarea a contribuit si mai mult la slabirea sindicatelor in interiorul tarii, rezultand o erodarea continua a bazei de suport tradionale a social-democratiei. Trans-nationalizarea a actionat si impotriva scopului modelului suedez de angajare totala a fortei de munca. Miscarea slujbelor si a investitiilor in arena internationala, in afara Suediei, nu a reprezentat altceva decat slujbe pierdute in cadrul economiei interne. Mai recent, criza financiara a lasat si ea rani adanci in corpul statului bunastarii, asa cum il vazuse social-democratia suedeza. Actiunile guvernului sunt acum sub supravegherea pietei globale de capital. Deciziile in domeniul politicilor economice trebuie sa tina cont de reactiile pietelor. Asa cum a demonstrat si criza financiara suedeza, actorii financiari de pe piata globala sunt forte potential distructive si letale pentru un regim social-democrat. 2.3. Securitatea social 2.3.1. O perspectiv diacronic (evoluii conceptuale) De-a lungul timpului au existat numeroase ncercri de a defini conceptul de securitate social. n unele ri, acesta este definit n legislaie, n alte state ns doctrina este cea chemat s clarifice conceptul. Definiiile tradiionale ale securitii sociale ncep cu enumerarea riscurilor sociale i continu cu descrierea programelor i schemelor acoperite. ncercrile ulterioare de a defini conceptul nu se mai concentreaz, ns, pe lista riscurilor care ar trebui acoperite, ci ncearc s stabileasc faptul c securitatea social reprezint un set de instrumente politice care s rspund unui scop anume. Perspectiva diacronic asupra ideii de securitate social relev faptul c se pot distinge patru mari etape ale constructiei (institutionalizarii) sistemului de securitate sociala: 1. Faza experimentala (1870-1920); 2. Faza consolidarii (1920-1945); 3. Faza expansiunii (1945-1975); 4. Criza si reforma sistemului social (dupa 1975, continund pna n prezent). nainte de revoluia industrial, protecia social se realiza prin intermediul asistenei i actelor de caritate ale bisericii11. n Anglia, conflictul dintre regalitate i biseric a determinat statul s-i asume acest rol caritabil n 1601, prin legea srciei, care asigura asisten bolnavilor i infirmilor. n a doua jumtate a secolului al XIX-lea au aprut asigurrile sociale muncitoreti sistem de ajutorare a lucrtorilor sraci - avnd la baz principiul reciprocitii. Pentru nceput, sistemul asigurrilor sociale s-a bazat pe o iniiativ privat, dar, treptat, statul a decretat obligativitatea acestuia12. Sistemul s-a dezvoltat treptat, trecndu-se de la asigurarea anumitor categorii de

Jacques Fierens: Droit et pauvrete: droits de lhomme, securite sociale, aide sociale, Bruxelles, Bruylant, 1992. n Anglia, conflictul dintre regalitate i biseric a determinat statul s-i asume acest rol caritabil n 1601, prin legea srciei, care asigura asisten bolnavilor i infirmilor. 12 M. A. Lupu: Planuri de securitate social, Bucureti, Independena Economic, 1945

11

14

lucrtori pentru anumite riscuri, la un numr din ce n ce mai mare de persoane i de riscuri acoperite. Termenul de securitate social a fost utilizat, pentru prima dat, n SUA, ca titlu al unei legi votate de Congres (Social Security Act din 14 august 1935). Opera lui Roosevelt13, legea american privind securitatea social din 1935 era un efort de a nfrunta n bloc problema nevoii n societate i de a-i gsi un ansamblu de soluii coordonate14. Legea era rezultatul unui ansamblu de msuri destinate s scoat SUA din recesiunea ce ncepuse n 1929. n acest act normativ termenul de securitate social se refer, n special, la sistemele de meninere a veniturilor (referitoare la btrnee, deces, accidente de munc, omaj), sntate public, asisten social i compensri sociale (pentru veterani sau alte victime ale unor msuri guvernamentale cu efecte negative). n Europa, n anii de dup 1929 i pn dup al doilea rzboi mondial, autori precum John Maynard Keynes i William Henry Beveridge combin raionamentele economice i sociale pentru a justifica o extindere a funciilor statului vzut ca welfare state - statului bunstrii sociale. Aceti autori pledeaz n favoarea politicilor guvernamentale intervenioniste (alocare, stabilizare i redistribuire), prin care guvernul ar folosi msuri fiscale i monetare n scopul temperrii efectelor adverse economice i sociale ale recesiunilor economice. Un moment de referin este anul 1942 cnd a fost prezentat Raportul Beveridge asupra politicii sociale britanice privind asigurrile sociale i serviciile nrudite15. Prin acest raport se susinea lupta activ contra srciei, obiectivul general fiind instituirea unei asigurri sistematice a mijloacelor de existen. Obiective specifice, concrete, erau: generalizarea ariei personale de acoperire a sistemului asigurrilor sociale i solidaritatea ntre membrii comunitii n redistribuirea venitului naional; extinderea riscurilor acoperite i finanarea sistemului nu doar din cotizaii, ci i din impozite. Autorul raportului insista, de asemenea, asupra aspectului de prevenire a riscului. Ct privete definiia securitii sociale, raportul precizeaz: Prin securitate social se nelege garantarea unui venit determinat. Rezultatul a fost, pe de o parte, dezvoltarea unui serviciu public funcional n beneficiul ntregii colectiviti i, pe de alt parte, repartizarea de ctre autoriti a venitului naional. n anii 60 devenise clar c, dup al doilea rzboi mondial, se dezvoltaser dou tipuri de sisteme de securitate social. Pe de o parte, abordarea Beveridge, n care sistemul de securitate social a fost elaborat ca rspuns la tradiionala lege a srciei. Chiar dac sistemul se baza pe scheme de tipul asigurrilor sociale, accentul se punea pe protecia venitului minim pentru ntreaga populaie. Pe de alt parte, abordarea Bismarck se referea la sistemele de securitate social bazate pe ajutorul reciproc i asigurri sociale difereniate pe categorii de populaie. Accentul se punea pe definirea clar a categoriilor de populaie, pentru care se elaborau scheme de prestaii corespunztor ctigurilor salariale.16

Franklin Delano Roosevelt (n. 30 ianuarie 1882 - d. 12 aprilie 1945 ), a fost cel de-al treizeci i doilea preedinte al Statelor Unite ale Americii (1933 - 1945). i-a nceput cariera politic odat cu alegerea sa n senatul din New York ca democrat n anul 1910. Apoi a ocupat funcia de guvernator al New York-ului ntre anii 1929 - 1933. Roosevelt ia realizat reputaia ca un reformator progresiv, n tradiia lui Theodore Roosevelt, vrul su, care a fost al 26-lea preedinte al S.U.A. Prin decizia luat n decembrie 1941, de intrare n rzboi a americanilor mpotriva forelor Axei, Roosevelt a contribuit decisiv la nfrngerea Germaniei lui Hitler. Politica extern promovat de el i ndreptat ctre cooperare a pus bazele constituirii Organizaiei Naiunilor Unite la 26 iunie 1945. 14 J. J. Dupeyroux: Droit de la securite sociale , n Jacques Fierens, op. cit.; Prof. Eichenhofer: International Dimensions of Social Security Law, Erasmus Teaching Material, Jena, 1989. 15 William Beverage, Report on Social Insurance and Aliens Services, 1942. Raportul a fost baza politicii postbelice de securitate social n Marea Britanie; a stat la baza importanei reforme a sistemului britanic de sntate i servicii speciale din 1948. 16 Jos Berghman: Basic concepts on social security in Europe, Institute for Social Right of the Katholieke Universiteit Leuven, European Master in Social Security 2002-2003. Administratia Bismarck lanseaza n Germania anului 1883 primul program social concret mentionat n literatura de specialitate: asigurarile de boala si accident. Acest program fusese precedat de alte cteva masuri izolate si, chiar daca avea acoperire limitata si un caracter restrictiv de accedere la beneficii, constituie totusi prima ncercare de institutionalizare a unui sistem de

13

15

n timp s-a impus ca fiind de referin modelul social-democrat care se axeaz pe furnizarea de servicii colective. Suedia a dezvoltat un sistem unic, combinnd o politic activ de ocupare a forei de munc prin negocieri colective centralizate i cu servicii publice universale17. Acesta este modelul social-democrat prin excelen, cu numeroase posturi, cu egalitatea salariilor i promovarea egalitii prin intermediul politicilor sociale. Pentru dezvoltarea pieei forelor de munc au fost antrenate cheltuieli foarte mari. Acest model este redistributiv la nivelul activitii, cu un procent important de feminizare a locurilor de munc, dar i cu un procent de impozitare foarte ridicat. n Raportul OIM n secolul al 21-lea: Dezvoltarea securitii sociale se descrie securitatea social ca rspuns la nevoia acut de siguran n cel mai larg neles al acesteia, mai degrab dect ca un conglomerat de mecanisme de garantare a acestei sigurane, n timp ce ali autori opteaz pentru un obiectiv determinat: asigurarea securitii. Mai recent, autori ca Sinfield sau Berghman abordeaz ntr-o manier mult mai larg conceptul de securitate social, definindu-l ca protecie total contra pierderii resurselor i pierderilor umane. Se poate nelege c este vorba despre acoperirea total a unor riscuri; ori securitatea social nu ia n considerare doar riscuri sau pierderi, ci i spijinul acordat n cazul unor evenimente care, dei fericite, conduc la diminuarea veniturilor lucrtorului, putnd cobor sub un anumit nivel de via garantat. O definiie destul de cuprinztoare a fost formulat de Danny Pieters care considera securitatea social drept corpul aranjamentelor viznd solidaritatea cu persoana care se confrunt cu o lips de venituri sau cu costuri speciale. Securitatea social a fost definit de ctre Biroul Internaional al Muncii (1995) ca protecia pe care societatea o acord membrilor si printr-un ansamblu de dispoziii publice contra mizeriei economice i sociale care i amenin n caz de pierdere sau reducere important a
,,despagubiri" pentru muncitorii industriali. Tocmai din acest motiv, programul german lansat de Bismarck are n primul rnd o valoare simbolica. 17 n modelul nordic, ideea de solidaritate are o natur impersonal, iar WS se bazeaz pe asistenii sociali angajai de primrii sau ministere. Acetia decid, pe baza unor legi speciale, dac unui cetean i se acord sau nu un anumit drept (de exemplu, o anumit sum de bani sau o locuin social). Aa se alctuiete, mai cu seam n statele nordice, o relaie particular ntre indivizi i stat, de solidaritate i ncredere reciproc. S-ar putea pune ntrebarea: este un individ liber dac o alt persoan (un asistent social) decide n locul lui? (de exemplu, s urmeze o alt pregtire, s lucreze ntr-un alt domeniu). Dar ct de liber va fi aceeai persoan, dac familia sau patronul decide pentru el? Cnd e concediat la 6 luni dup angajare i n locul lui e luat altcineva pentru a plti mai puine taxe la stat. Cele mai dezvoltate WS sunt n Scandinavia unde s nu-i plteti datoriile este inimaginabil, fiindc asta ar nsemna pentru nordici s-i furi singur cciula. Sistemele variaz mult de la stat la stat i se bazeaz pe concepii politice diferite. Pe scurt, exist welfare state al rilor scandinave, bazat pe ideea de egalitate, unul francez, bazat pe ideea de solidaritate i riscuri asumate n comun, i altul al Germaniei, acolo unde Bismarck, un politician de dreapta, l-a fondat pe baze cretine (d.p.d.v structural, pe temei corporatist). nceputul organizrii incipiente dateaz din 1803, cnd legea sracilor a fost adoptat n Danemarca. Actul normativ prevedea o instituie, sub autoritatea regal, care s asigure celor sraci mncare, haine, un loc nclzit i grij pentru bolnavi. n fiecare parohie, se organizau comitetele pentru sraci, formate din pastorul protestant, care era i preedintele comitetului, la care se adugau doi mari proprietari, alei din aristocraia rural. Nimeni nu putea refuza s fie ales n comitet, participarea fiind o prestaie obligatorie n faa regelui. Totui, sistemul funciona greu, Danemarca era o ar predominant rural i srac, iar Hans Christian Andersen nu a scris Fetia cu chibrituri fiindc era comunist, ci pentru c era impresionat de mizeria social a compatrioilor. n 1849, dup revoluia panic de la Copenhaga, comitetele pentru sraci au intrat n sfera de aciune a noilor districte locale, adic a primriilor. Interesant de precizat c cei care beneficiau de aceast lege nu aveau drept de vot i nici dreptul de a se cstori. Discriminarea avea raiuni evidente, fapt care i-a fcut pe unii istorici danezi s considere c legea n cauz urmrea mai mult mpiedicarea ceritului, dect grija fa de cei sraci. Apariia, n anul 1870, a Partidului Social Democrat a nsemnat al doilea pas enorm n construcia statului bunstrii sociale, prin reuita adoptrii (n urma unui compromis cu Partidul Liberal al fermierilor) legilor privind: asigurarea bneasc a celor care se gsesc n imposibilitate de munc (muncitori, mici meteugari), legea asistenei btrnilor i modificri ale vechii legi a sracilor prin care s-au redat dreptul de vot i cel la ncheierea unei cstorii, unor persoane cu handicap sau celor btrni. Reformele au continuat cu aceeai intensitate, atingndu-se deja n 1933 un nivel de protecie social mulumitor. Astzi se poate vorbi de reforma SB, de privatizarea unui anumit procent din sistemul de pensie, de micorarea ajutorului n caz de omaj (n Danemarca acesta merge pn la 90%) ns welfare state va rmne marca central a Europei sociale.

16

ctigurilor din cauze bolii, maternitii, accidentelor de munc, omajului, invaliditii, btrneii sau decesului, precum i acordarea de ngrijiri medicale i de alocaii familiilor cu copii. Politicile de securitate social, nelese ca politici de securitate economic, comport 4 direcii: - securitatea locurilor de munc; - securitatea ctigurilor/veniturilor; - securitatea capacitii de munc; - organizarea sistemului de distribuire a sumelor de nlocuire n timpul perioadelor de inactivitate forat. n acest context, se poate afirma c noiunea de securitate social vizeaz att asigurrile sociale (prestaii contributive fundamentate pe ideea de risc social asigurat btrnee, boal, accident), ct i asistena social (prestaii necontributive fundamentate pe ideea de nevoie i solidaritate cmine de btrni, ntreinerea n coli speciale)18. La nivel reglementar internaional, termenul de securitate social se refer, n mod obinuit, la acele ramuri ale asigurrilor sociale stabilite n Convenia OIM nr. 102 (1952) a privind standardele minime de securitate social: boal, maternitate, invaliditate, btrnee, urmai, accidente de munc i boli profesionale, omaj, alocaii familiale i deces. n acest sens, termenul nu include asistena social (care se caracterizeaz prin faptul c beneficiarii nu contribuie la costurile de securitate care i privesc). n plan general, securitatea social presupune mobilizarea unei pri din resursele naionale materiale, umane i instituionale ntr-o aciune sistematic de acoperire a nevoilor determinate de inegalitate, srcie, boal i btrnee. n opinia lui J. H. Richardson, scopul esenial al securitii sociale este acela de a asigura sprijin comunitar sau colectiv acelor persoane aflate ntr-o mprejurare din cauza creia sunt lipsii, temporar sau permanent, de resurse suficiente pentru subzisten sau ngrijire medical de baz19. Colectivitatea strnge de la membrii si, pe ct posibil proporional cu capacitatea contributiv a acestora, cotizaii care alimenteaz fondurile de ajutor, securitate i pensii, n beneficiul respectivilor membri i al persoanelor care fac parte din familiile acestora20. Acest sistem permite o compensare ntre riscurile i costurile inegale care privesc fiecare membru al respectivei colectiviti i, prin aceasta, acordarea unor prestaii mai mari dect cele care ar putea fi obinute din economii individuale. Totodat, contribuiile fiecrui membru sunt mai mici dect ntr-un sistem individualist. Deci, securitatea social are la baz efortul naional, presupunnd existena i funcionarea unui sistem de compensare naional. Modul de organizare i resursele existente n fiecare ar justific marea varietate n stabilirea tehnicilor utilizate i a prioritilor n ceea ce privete anumite riscuri sau costuri. ns, aria foarte mare a riscurilor, care fac obiectul securitii sociale, nu ar putea fi acoperit fr cooperarea internaional (dac avem n vedere, spre exemplu, strinii imigrani, lucrtorii transfrontalieri etc.)
Drept consecin, dreptul securitii sociale a fost definit n sistemul romnesc de drept ca fiind acea ramur autonom de drept public alctuit din ansamblul normelor juridice care reglementeaz relaiile de asigurri sociale i relaiile de asisten social. 19 John Henry Richardson: Economic and Financial Aspects of Social Security: An International Survey, London, George Allen&Unwin, 1960. The New Encyclopaedia Britanica, vol.27, 1993 - conceptul de securitate sociala cuprinde ,,toate masurile colective stabilite prin legislatie pentru a mentine venitul individual ori al familiei sau pentru a asigura un venit atunci cnd unele sau toate sursele de venit au fost pierdute ori epuizate sau n situatiile n care trebuie sa se faca fata unor cheltuieli sporite (de exemplu: cresterea copiilor sau plata ngrijirii medicale)". Mergnd aproape n paralel cu dimensiunile statului bunastarii, securitatea sociala se largeste sau se ngusteaza conform cu modelul de politica sociala aplicat. 20 Jacques Doublet, Georges Lavau: Securite sociale, Paris, Presses Universitaires de France, 1957
18

17

Societatea n sine este cea care trebuie s se protejeze, intern, prin msuri obligatorii, mpotriva efectelor negative ale reducerii sau pierderii veniturilor unor membrii, mpotriva voinei sau responsabilitii acestora. Cetenii sunt ncurajai sau chiar obligai de guvern s se asigure mpotriva unor riscuri sociale. i aceasta nu numai pentru a asigura veniturile cetenilor, ci i pentru a evita transformarea acestora ntr-o povar pentru restul societii21. Aceste efecte negative nu privesc doar individul, ci se reflect asupra ntregii societi: de la influene culturale i motivaionale asupra copiilor celor aflai n astfel de situaii, pn la instabilitate politic i micri sociale. Acesta este motivul pentru care statele caut s se apere mpotriva acestor riscuri sociale, de aceea astfel de riscuri se numesc sociale i de aceea trebuie acoperite prin sisteme de asigurare obligatorii. Sistemele de securitate social sunt responsabilitatea statului i prin urmare sunt gestionate de obicei de instituii ale statului (ceea ce nu exclude, ns, existena i funcionarea n acest domeniu i a unor societi de asigurare private - este vorba, n special, de ramuri ale securitii sociale care privesc accidentele sau bolile profesionale ori pensiile private). n sistemele legislative naionale ale statelor moderne industrializate, legislaia privind securitatea social reprezint un set de prevederi care reglementeaz asigurrile sociale, asistena social i diverse ramuri ale compensrilor sociale. Aceste reglementri stabilesc reguli care vizeaz transferul n bani sau n natur de la unitile publice ctre ceteni.22 n esen, securitatea social este reglementat n dreptul intern. Fiecare stat stabilete nivelul prestaiilor, condiiile care trebuie ndeplinite pentru deschiderea dreptului sau perioadele pentru care se pltesc prestaiile. Deci, sistemele de securitate social sunt administrate de instituii naionale, guvernate de reguli i reglementri naionale, iar eventuale litigii care pot aprea n acest domeniu sunt soluionate n cadrul sistemului judectoresc naional. Astfel, aria de aplicabilitatea a unui sistem de securitate social este limitat, de obicei, la teritoriul statului respectiv, iar uneori doar la o anumit regiune din acesta. n cadrul teritoriului respectiv se pot stabili reguli care s dea dreptul la prestaii doar cetenilor sau rezidenilor statului n cauz. Se contureaz, deci, dou principii care pot genera dificulti n ceea ce privete obinerea drepturilor de securitate social: teritorialitatea i naionalitatea. n sfrit, mai menionm c n literatura economic i juridic de specialitate s-a conturat i delimitarea ntre 2 tipuri de sisteme de securitate social, respectiv sistemul comutativ i cel distributiv. Sistemele comutative au avut la baz principiul potrivit cruia prestaiile de securitate social trebuiau s fie condiionate n mod obligatoriu de mprejurarea ca potenialul beneficiar al acestora sa desfoare o activitate pe baza unui contract de munc sau, n anumite condiii, o activitate profesional. n cadrul acestei concepii, prestaiile de securitate social reprezentau venituri de nlocuire a veniturilor profesionale i erau direct proporionale cu acestea. De asemenea, statul a devenit un actor principal al acestui tip de sistem de securitate, fiind acela care trebuia s garanteze existena fondurilor destinate asigurarilor sociale i n anumite situaii chiar s participe la realizarea lor. Sistemul de securitate social german reprezint o expresie a concepiei comutative asupra asigurrilor sociale. Sistemele distributive au promovat generalizarea proteciei sociale i au considerat c securitatea social trebuie s fie un beneficiu al tuturor membrilor societii. n cadrul acestei concepii prestaiile de securitate social aveau un caracter uniform i constau, de regula n sume fixe - forfetare.
21 J. Viaene: Present Challenges for Social Security Reforming Social Security, Starting from a New Conceptual Framework, Brugge, Die Keure, 1990 22 Konstantinos Kremalis: Principles of International and European Social Securitz Law, University of Athens, 1998, n cursul European and International Social Security Law, European Master in Social Security 2002 2003, Instituut voor Sociaal Recht of the Katholieke Universiteit Leuven, 2002

18

i n cadrul acestui sistem, treptat, statul a capatat un rol central, dobndind aceeai poziie ca n cadrul sistemului comutativ de securitate social. Adoptarea sistemelor de securitate social de tip distributiv, care a durat din anii '30 pn spre anii '50, a fost pregtit de trei acte de o importana deosebit (respectiv legea american de securitate social din 1935, legea sistemului de securitate neozeelandez din anul 1938 i "Raportul Beveridge" din anul 194223) i a devenit pentru multe state un deziderat politic important dup adoptarea la 10 decembrie 1948, a Declaraiei Universale a drepturilor omului, care a inclus n cadrul drepturilor fundamentale ale omului, "dreptul la securitate social". 2.3.2. Securitatea social n documentele internaionale Organizaia Internaional a Muncii a adoptat mai multe norme n aceasta materie, dintre care menionm cu titlu exemplificativ: Recomandarea nr. 67/1944 asupra mijloacelor de existenta, Recomandarea nr. 69/1945 asupra ngrijirilor medicale, Convenia nr. 102/1952 privind securitatea social care a marcat o noua etapa n legislaia internaional a securitii sociale prin introducerea obiectivul unui nivel minim de securitate realizabil n toate tarile lumii, indiferent de gradul de dezvoltare economica. Convenia este exhaustiva, reunind intr-un instrument unic toate ramurile securitii sociale; n plus, prevede alocaiile familiale care nu fcuser obiectul nici unei norme precedente. Convenia definete cele noua componente ale securitii sociale, i anume: asistena medical; indemnizaiile de boal; prestaiile de omaj; prestaiile de btrnee; prestaiile n caz de accidente de munc ori boala profesionala; prestaiile familiale; prestaiile de maternitate; prestaiile de invaliditate; prestaiile de supravietuire. Consiliul Europei a adoptat numeroase documente, dintre care amintim cu titlu exemplificativ: - Carta social european revizuit - 1996 (este importanta, n special, datorita art. 12 intitulat dreptul securitii sociale); - Carta comunitar a drepturuilor sociale fundamentale ale lucrtorilor (1989); - Convenia european de securitate social 1973; - Codul european de securitate social - 1964 (este aproape identic cu Convenia O.I.M. nr. 102/1952 privind securitatea social, ns condiiile de ratificare sunt mult mai riguroase) .a.. TFUE prevede - n art. 48 - dou principii comunitare n domeniul securitii sociale cu scopul instituirii unui sistem care s permit lucratorilor migrani i celor dependeni de ei: - totalizarea oricrei perioade luate n considerare de ctre diferite legislaii naionale pentru obinerea i meninerea dreptului la prestaii, respectiv pentru calculul acestora; - plata de prestaii persoanelor rezidente pe teritoriile statelor membre. n scopul coordonrii prevederilor legislaiilor privind securitatea social au fost elaborate si: Recomandarea nr. 92/441/CEE privind criteriile comune relative la resursele i prestaiile satisfctoare n sistemele de protecie social; Recomandarea nr. 92/442/CEE privind convergenta obiectivelor i politicilor de protecie social; Regulamentul nr. 883/2004/CE privind aplicarea regimurilor de securitate social.
23 n anul 1941, n timpul unei perioade de grele ncercri generate de cel de al doilea razboi mondial, cu consecine deosebit de grave asupra situaiei economice a populaiei lordul William Beveridge a fost nsrcinat de guvernul britanic s coordoneze o comisie care avea ca scop ntocmirea unei lucrari care, pe baza analizei sistemului de securitate englez, sa propun un plan de mbunatairi ale acestuia. Lucrrile comisiei au fost strnse ntr-un volum ntitulat "Social Insurance and Alied Services". Volumul a fost publicat pe data de 01.12.1942 i a rmas cunoscut n istorie ca fiind celebrul "Raport Beveridge". Raportul Beveridge a reprezentat baza teoretic a sistemelor de securitate social de tip distributiv, enunnd pentru prima dat aa numitul "drept la securitate social". De asemenea, Raportul Beveridge este prima lucrare n domeniu care extinde securitatea sociala i in domeniul sanataii, preconiznd ingrijirea medicala a intregii populaii.

19

Regulamentul nr. 883/2004/CE privete urmtoarele categorii de persoane: cetenii unui stat membru; apatrizii; refugiaii rezideni intr-un stat membru, n situaia n care sunt sau au fost sub incidena legislaiei unuia sau mai multor state membre; membrii de familie ai tuturor celor menionai precum i urmaii acestora. Regulamentul are n vedere toate legislaiile referitoare la securitatea social care privesc: a) prestaiile n caz de boala; b) prestaiile de maternitate i de paternitate asimilate; c) prestaiile de invaliditate, inclusiv cele care sunt destinate sa mentina sau sa amelioreze capacitatea de munc; d) prestaiile de btrnee; e) prestaiile pentru urmai; f) prestaiile pentru accidente de munc i boli profesionale; g) prestaiile de deces; h) prestaiile de omaj; i) prestaiile de pre-pensionare; j) prestaiile familiale. Regulamentul nr. 883/2004/CE se aplica: - regimurilor generale i speciale de securitate social, contributive i necontributive; - regimurilor relative la obligaiile angajatorului sau ale armatorului; prestaiilor speciale n bani, cu caracter necontributiv care prezint concomitent i caracteristicile ajutorului social. Regulamentul nr. 883/2004/CE nu se aplica asistentei sociale i medicale, regimurilor de prestaii n favoarea victimelor rzboiului sau consecinelor acestuia. 2.3.3. Conceptul de securitate social n dreptul intern Securitatea social constituie un concept amplu care incorporeaz att asigurrile sociale, ct i asistena social. Se poate aprecia c, n prezent, cu privire la anumite instituii juridice, exist anumite norme de drept comun n domeniul securitii sociale, dar i norme specifice pentru anumite categorii de personal. Aadar, fr ca enumerarea s fie exhaustiv, norme generale n domeniul securitii sociale sunt: Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale; Legea nr. 76/2002 privind asigurrile pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc; O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate; O.U.G. nr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului; Legea nr. 61/1993 privind alocaia de stat pentru copii; Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; Legea nr. 292/2011 a asistenei sociale. n domeniul dreptului securitii sociale, dintre normele specifice pentru anumite categorii de personal au rmas n vigoare, dup adoptarea Legii nr. 263/2010, doar cele din Legea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor. A) Asigurrile sociale cuprind: asigurarea de sntate, prestaiile de maternitate, ajutorul de deces, indemnizaia de omaj, dreptul la pensie, asigurrile pentru accidente de munc i boli profesionale. Se apreciaz c, n cadrul asigurrilor sociale, intr, cu titlu de prestaii noncontributive, i drepturile acordate: invalizilor, vduvelor i orfanilor de rzboi, veteranilor de rzboi, fotilor deinui politici, eroilor martiri, urmailor i rniilor din timpul Revoluiei din 1989, magistrailor nlturai din justiie n perioada 1945 - 1952. Trsturile asigurrilor sociale sunt considerate a fi urmtoarele: - subiectele raportului de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fizic (asiguratul), iar, pe de alt parte, organizaia de asigurri prin organismele competente; - coninutul raportului de asigurare este alctuit n esena din dreptul asiguratului la primirea indemnizaiei de asigurri sociale i obligaia corelativa a instituiei de asigurri de a o plti, din

20

obligaia asiguratului de a vira contribuia de asigurri sociale, corelativa cu dreptul instituiei de asigurare de a pretinde plata contribuiei (raport juridic de tip comutativ); - raportul de asigurare se nate, ca regula, ex lege, neavnd la baz voina subiectelor sale; - coninutul raportului de asigurare const, n principal, n furnizarea unor prestaii ce reprezint venituri de nlocuire a ctigului profesional (salariu, alte forme de venit profesional). B). Asistena social este reprezentat de un ansamblu unitar, constituit potrivit Legii nr. 292/2011 a asistenei sociale. Sistemul naional de asisten social reprezint ansamblul de instituii, msuri i aciuni prin care statul, reprezentat de autoritile administraiei publice centrale i locale, precum i societatea civil intervin pentru prevenirea, limitarea sau nlturarea efectelor temporare ori permanente ale situaiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea social a persoanei, familiei, grupurilor ori comunitilor (art. 2 alin. 1 din Legea nr. 292/2011). Sistemul national de asisten social intervine subsidiar sau, dupa caz, complementar sistemelor de asigurri sociale i se compune din sistemul de beneficii de asisten social i sistemul de servicii sociale. Asistenta sociala, prin masurile si actiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacitatilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, cresterea calitatii vietii si promovarea principiilor de coeziune si incluziune sociala. Masurile si actiunile de asistenta sociala se realizeaza astfel incat: a) beneficiile de asistenta sociala si serviciile sociale sa constituie un pachet unitar de masuri corelate si complementare; b) serviciile sociale sa primeze fata de beneficiile de asistenta sociala, in cazul in care costul acestora si impactul asupra beneficiarilor este similar; c) sa fie evaluate periodic din punctul de vedere al eficacitatii si eficientei lor pentru a fi permanent adaptate si ajustate la nevoile reale ale beneficiarilor; d) sa contribuie la insertia pe piata muncii a beneficiarilor; e) sa previna si sa limiteze orice forma de dependenta fata de ajutorul acordat de stat sau de comunitate. Sistemul national de asistenta sociala se intemeiaza pe urmatoarele valori si principii generale: a) solidaritatea sociala, potrivit careia intreaga comunitate participa la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesita suport si masuri de protectie sociala pentru depasirea sau limitarea unor situatii de dificultate, in scopul asigurarii incluziunii sociale a acestei categorii de populatie; b) subsidiaritatea, potrivit careia, in situatia in care persoana sau familia nu isi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locala si structurile ei asociative si, complementar, statul; c) universalitatea, potrivit careia fiecare persoana are dreptul la asistenta sociala, in conditiile prevazute de lege; d) respectarea demnitatii umane, potrivit careia fiecarei persoane ii este garantata dezvoltarea libera si deplina a personalitatii, ii sunt respectate statutul individual si social si dreptul la intimitate si protectie impotriva oricarui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic; e) abordarea individuala, potrivit careia masurile de asistenta sociala trebuie adaptate situatiei particulare de viata a fiecarui individ; acest principiu ia in considerare caracterul si cauza unor situatii de urgenta care pot afecta abilitatile individuale, conditia fizica si mentala, precum si nivelul de integrare sociala a persoanei; suportul adresat situatiei de dificultate individuala consta inclusiv in masuri de sustinere adresate membrilor familiei beneficiarului; f) parteneriatul, potrivit caruia autoritatile publice centrale si locale, institutiile publice si private, organizatiile neguvernamentale, institutiile de cult recunoscute de lege, precum si

21

membrii comunitatii stabilesc obiective comune, conlucreaza si mobilizeaza toate resursele necesare pentru asigurarea unor conditii de viata decente si demne pentru persoanele vulnerabile; g) participarea beneficiarilor, potrivit careia beneficiarii participa la formularea si implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social si se implica activ in viata comunitatii, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activitati voluntare desfasurate in folosul persoanelor vulnerabile; h) transparenta, potrivit careia se asigura cresterea gradului de responsabilitate a administratiei publice centrale si locale fata de cetatean, precum si stimularea participarii active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor; i) nediscriminarea, potrivit careia persoanele vulnerabile beneficiaza de masuri si actiuni de protectie sociala fara restrictie sau preferinta fata de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, categorie sociala, opinie, sex ori orientare sexuala, varsta, apartenenta politica, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectare HIV sau apartenenta la o categorie defavorizata; j) eficacitatea, potrivit careia utilizarea resurselor publice are in vedere indeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activitati si obtinerea celui mai bun rezultat in raport cu efectul proiectat; k) eficienta, potrivit careia utilizarea resurselor publice are la baza respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu; l) respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit careia fiecare persoana are dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurandu-se ca aceasta nu ameninta drepturile sau interesele legitime ale celorlalti; m) activizarea, potrivit careia masurile de asistenta sociala au ca obiectiv final incurajarea ocuparii, in scopul integrarii/reintegrarii sociale si cresterii calitatii vietii persoanei, si intarirea nucleului familial; n) caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistenta sociala, potrivit caruia pentru aceeasi nevoie sau situatie de risc social se poate acorda un singur beneficiu de acelasi tip; o) proximitatea, potrivit careia serviciile sunt organizate cat mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului si mentinerea persoanei cat mai mult posibil in propriul mediu de viata; p) complementaritatea si abordarea integrata, potrivit carora, pentru asigurarea intregului potential de functionare sociala a persoanei ca membru deplin al familiei, comunitatii si societatii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului si acordate integrat cu o gama larga de masuri si servicii din domeniul economic, educational, de sanatate, cultural etc.; q) concurenta si competitivitatea, potrivit carora furnizorii de servicii sociale publici si privati trebuie sa se preocupe permanent de cresterea calitatii serviciilor acordate si sa beneficieze de tratament egal pe piata serviciilor sociale; r) egalitatea de sanse, potrivit careia beneficiarii, fara niciun fel de discriminare, au acces in mod egal la oportunitatile de implinire si dezvoltare personala, dar si la masurile si actiunile de protectie sociala; s) confidentialitatea, potrivit careia, pentru respectarea vietii private, beneficiarii au dreptul la pastrarea confidentialitatii asupra datelor personale si informatiilor referitoare la viata privata si situatia de dificultate in care se afla; t) echitatea, potrivit careia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice similare, pentru aceleasi tipuri de nevoi, beneficiaza de drepturi sociale egale; u) focalizarea, potrivit careia beneficiile de asistenta sociala si serviciile sociale se adreseaza celor mai vulnerabile categorii de persoane si se acorda in functie de veniturile si bunurile acestora; v) dreptul la libera alegere a furnizorului de servicii, potrivit caruia beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditati.

22

Sistemul de beneficii de asistenta sociala Beneficiile de asistenta sociala sunt masuri de redistribuire financiara/materiala destinate persoanelor sau familiilor care intrunesc conditiile de eligibilitate prevazute de lege. Conform art. 7 din legea asistenei sociale, beneficiile de asistenta sociala reprezinta o forma de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obtinute din munca, in vederea asigurarii unui nivel de trai minimal, precum si o forma de sprijin in scopul promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii anumitor categorii de persoane ale caror drepturi sociale sunt prevazute expres de lege. Sistemul de servicii sociale Serviciile sociale reprezinta activitatea sau ansamblul de activitati realizate pentru a raspunde nevoilor sociale, precum si celor speciale, individuale, familiale sau de grup, in vederea depasirii situatiilor de dificultate, prevenirii si combaterii riscului de excluziune sociala, promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii. Serviciile sociale sunt servicii de interes general si se organizeaza in forme/structuri diverse, in functie de specificul activitatii/activitatilor derulate si de nevoile particulare ale fiecarei categorii de beneficiari. Serviciile sociale au caracter proactiv si presupun o abordare integrata a nevoilor persoanei, in relatie cu situatia socioeconomica, starea de sanatate, nivelul de educatie si mediul social de viata al acesteia.

23

CAPITOLUL II - DREPTUL SECURITII SOCIALE. NOIUNI INTRODUCTIVE Dreptul securitii sociale este format din ansamblul normelor de drept care reglementeaz raporturile juridice de asigurare social i pe cele de asistena social. El se particularizeaz fa de dreptul muncii, n principal, prin urmtoarele: - obiectul sau l constituie raporturile juridice de asigurri sociale i de asistena social; - aceste raporturi juridice nu sunt grevate n mod necesar pe raporturile de munc ale salariailor; - de regul, ele se nasc ex lege, fr a avea la baza voina subiectelor lor; - metoda de reglementare proprie dreptului securitii sociale este cea directa, prin acte normative. Potrivit art. 73 alin. 3 pct. p din Constituie, problemele securitii sociale constituie obiect al legii organice (ca i cele privind raporturile de munc). Ca urmare a existentei acestor trasaturi specifice, Codul muncii nu cuprinde reglementri care s vizeze strict domeniul securitii sociale. Explicaia rezid n faptul c dreptul securitii sociale face parte din dreptul public, n timp ce dreptul muncii este integrat n dreptul privat. Constituind ramuri de drept distincte, dreptul muncii i dreptul securitii sociale au ns i numeroase zone de interferen: - parte important a raporturilor juridice de asigurri sociale este grefat pe calitatea de salariat/funcionar public; - ambele ramuri opereaz, intr-o anumita msura, cu aceleai noiuni, concepte sau instituii juridice; - fr a afecta apartenena dreptului securitii sociale la dreptul public, totui, n subsidiar fata de reglementrile normative privind asigurrile sociale, contractele colective de munc izvoare de drept specifice dreptului muncii - pot cuprinde i clauze prin care se acord salariailor drepturi suplimentare sau la un nivel superior comparativ cu prevederile legale; - izvoarele internaionale ale dreptului muncii i, respectiv, ale dreptului securitii sociale sunt deseori comune; - n dreptul intern, acte normative fundamentale - cum sunt Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Legea nr. 76/2000 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc - reverbereaza n ambele ramuri de drept, n principal, n dreptul securitii sociale i, n subsidiar, n dreptul muncii.

24

CAPITOLUL III - ASIGURRILE SOCIALE. ASPECTE GENERALE 1. Aspecte introductive Principalele repere privind securitatea social n Constituia Romniei revizuit24: ART. 47 Nivelul de trai (1) Statul este obligat s ia msuri de dezvoltare economic i de protecie social, de natur s asigure cetenilor un nivel de trai decent. (2) Cetenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pltit, la asisten medical n unitile sanitare de stat, la ajutor de omaj i la alte forme de asigurri sociale publice sau private, prevzute de lege. Cetenii au dreptul i la msuri de asisten social, potrivit legii. ART. 34 Dreptul la ocrotirea sntii (1) Dreptul la ocrotirea sntii este garantat. (2) Statul este obligat s ia msuri pentru asigurarea igienei i a sntii publice. (3) Organizarea asistenei medicale i a sistemului de asigurri sociale pentru boal, accidente, maternitate i recuperare, controlul exercitrii profesiilor medicale i a activitilor paramedicale, precum i alte msuri de protecie a sntii fizice i mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii. ART. 41 Munca i protecia social a muncii (1) Dreptul la munc nu poate fi ngrdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaiei, precum i a locului de munc este liber. (2) Salariaii au dreptul la msuri de protecie social. Acestea privesc securitatea i sntatea salariailor, regimul de munc al femeilor i al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ar, repausul sptmnal, concediul de odihn pltit, prestarea muncii n condiii deosebite sau speciale, formarea profesional, precum i alte situaii specifice, stabilite prin lege. (3) Durata normal a zilei de lucru este, n medie, de cel mult 8 ore. (4) La munc egal, femeile au salariu egal cu brbaii. (5) Dreptul la negocieri colective n materie de munc i caracterul obligatoriu al conveniilor colective sunt garantate. Observaii: 1. Sistemele de securitate social sunt responsabilitatea statului i au la baz legislaia care ndreptete anumite categorii de persoane, n anumite condiii, s primeasc prestaii25. 2. Conceptul de securitate social este indisolubil legat de afirmarea, promovarea i protecia drepturilor omului. 3. Asigurrile sociale depind n mare msur de activitatea lucrativ, sunt condiionate (acolo unde este cazul) de dorina i posibilitatea de a munci.

n Preambulul Constituiei franceze din 1946 se arta: Naiunea asigur individului i familiei condiiile necesare dezvoltrii. Ea garanteaz tuturor i n special copilului, mamei i lucrtorului vrstnic, protecia sntii, securitate material, pauze de lucru i concedii. Orice persoan care, datorit vrstei, strii sale fizice sau psihice, situaiei economice se afl n incapacitate de munc are dreptul de a obine de la colectivitate mijloace convenabile pentru existen. 25 n viziunea Organizaiei Internaionale a Muncii: ntruct statul este o asociaie a cetenilor i exist pentru a le asigura acestora bunstarea general, promovarea securitii sociale este atributul propriu al statului. (ILO: Approaches to Social Security, Geneva, 1942).

24

25

2. Cadrul juridic i instituional al asigurrilor sociale Principalele acte normative aplicabile n domeniul asigurrilor sociale sunt: 1. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; 2. Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat; 3. Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative; 4. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc; 5. Legea nr. 202/2006 privind organizarea i funcionarea Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc; 6. Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii n munc; 7. Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale; 8. O.U.G. nr. 96/2003 privind protecia maternitii la locurile de munc; 9. O.U.G. nr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului; 10. O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate; 11. O.U.G. nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalitii de tratament ntre brbai i femei n cadrul schemelor profesionale de securitate social. Principalele instituii implicate n organizarea i funcionarea sistemului public de asigurri sociale sunt: - Casa Naional de Pensii Publice i structurile teriroriale ale acesteia, - Casa Naional de Asigurri de Sntate i structurile teriroriale ale acesteia, - Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc i structurile teriroriale ale acesteia, Casa Naional de Pensii Publice (CNPP)26 este instituie public de interes naional, cu personalitate juridic, organ de specialitate al administraiei publice centrale care administreaz sistemul public de pensii. CNPP se afl sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale. CNPP are n subordine case judeene de pensii i Casa de Pensii a Municipiului Bucureti (case teritoriale de pensii); acestea au personalitate juridic proprie i funcioneaz ca servicii publice descentralizate. Potrivit legii, CNPP poate nfiina i case locale de pensii, fr personalitate juridic, care funcioneaz sub conducerea i controlul caselor teritoriale de pensii. Casele de pensii sectoriale sunt structuri centrale cu personalitate juridic i funcioneaz n subordinea Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor i Serviciului Romn de Informaii, dup caz, cu respectarea legislaiei n vigoare privind protecia informaiilor clasificate n instituiile din sistemul naional de aprare naional, ordine public i siguran naional Activitatea caselor de pensii sectoriale este coordonat metodologic de CNPP. CNPP are n subordine i Institutul Naional de Expertiz Medical i Recuperare a Capacitii de Munc, instituie public cu personalitate juridic i autonomie tiinific. CNPP asigur coordonarea, ndrumarea i controlul activitii caselor teritoriale de pensii, n scopul aplicrii unitare a legislaiei n domeniul specific de activitate i al realizrii integrale a sarcinilor i atribuiilor ce le revin acestora. Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc27 este instituie public, cu personalitate juridic, sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse. Agenia Naional este organizat i funcioneaz n temeiul principiului tripartitismului.

26 27

Statut al Casei Naionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale. Lege nr. 202/2006 privind organizarea i funcionarea Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc

26

Agenia Naional asigur coordonarea, ndrumarea i controlul activitii unitilor din subordine, n scopul aplicrii unitare a legislaiei n domeniul specific de activitate i al realizrii atribuiilor ce le revin acestora, potrivit legii. Agenia Naional are n subordine urmtoarele uniti cu personalitate juridic: a) ageniile pentru ocuparea forei de munc judeene i a municipiului Bucureti, servicii publice deconcentrate (ageniile teritoriale); b) centrele regionale de formare profesional a adulilor (centrele naionale); Agenia Naional aplic politicile i strategiile privind ocuparea forei de munc i formarea profesional a persoanelor n cutarea unui loc de munc, elaborate de Ministerul Muncii avnd urmtoarele obiective principale: a) stimularea ocuprii forei de munc i creterea gradului de ocupare a forei de munc; b) prevenirea omajului; c) participarea persoanelor aflate n cutarea unui loc de munc la serviciile de formare profesional; d) asigurarea egalitii de anse pe piaa intern a forei de munc i combaterea oricror forme de discriminare pe piaa muncii; e) creterea incluziunii sociale; f) protecia persoanelor n cadrul sistemului asigurrilor pentru omaj. g) facilitarea liberei circulaii a lucrtorilor n statele membre ale Uniunii Europene; h) sprijinirea cetenilor romni n vederea ncadrrii n munc n statele cu care Romnia nu are ncheiate acorduri bilaterale n domeniul forei de munc. Asigurrile sociale de sntate reprezint principalul sistem de finanare a ocrotirii sntii populaiei, care asigur accesul la un pachet de servicii de baz pentru asigurai, sunt obligatorii i funcioneaz ca un sistem unitar. Casa Naional de Asigurri de Sntate (CNAS)28 este instituie public autonom, de interes naional, cu personalitate juridic, care administreaz i gestioneaz sistemul de asigurri sociale de sntate n vederea aplicrii politicilor i programelor Guvernului n domeniul sanitar. CNAS are ca principal obiect de activitate asigurarea funcionrii unitare i coordonate a sistemului de asigurri sociale de sntate din Romnia i are n subordine casele de asigurri de sntate judeene i Casa de Asigurri de Sntate a Municipiului Bucureti (instituii publice cu personalitate juridic i cu bugete proprii). Casele de asigurri colecteaz contribuiile persoanelor fizice, altele dect cele pentru care colectarea veniturilor se realizeaz de ctre Agenia Naional de Administrare Fiscal (ANAF) i gestioneaz bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate aprobat, cu respectarea prevederilor legii, asigurnd funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate la nivel local. n scopul exercitrii controlului asupra sistemului de asigurri sociale de sntate de ctre Ministerul Sntii Publice, CNAS transmite Ministerului Sntii Publice, trimestrial i anual, informaii cu privire la furnizarea de servicii medicale, pe domenii de asisten medical, contractarea, decontarea i finanarea acestora. 3. Principalele prestaii de asigurri sociale reglementate n sistemul public 3.1. Conform art. 51 al Legii nr. 263/2010, n sistemul public, se acord urmtoarele categorii de pensii: a) pensia pentru limit de vrst; b) pensia anticipat; c) pensia anticipat parial; d) pensia de invaliditate;
28

Statut al Casei Naionale de Asigurri de Sntate

27

e) pensia de urma; Alte drepturi de asigurri sociale reglementate de acelai act normativ: bilete de tratament balnear; bilete de odihn; ajutor de deces. 3.2. Prestaiile n cadrul sistemului de asigurri pentru omaj29 se refer n principal la urmtoarele: 1. indemnizaie de omaj 2. plile compensatorii acordate potrivit legii 3. finanarea serviciilor de formare profesional 4. msuri de stimulare a ocuprii forei de munc: spre ex., stimularea angajatorilor pentru ncadrarea n munc a omerilor se realizeaz prin: a) subvenionarea locurilor de munc; b) acordarea de credite n condiii avantajoase n vederea crerii de noi locuri de munc; c) acordarea unor faciliti. 3.3. Concediile medicale i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate30 sunt: a) concedii medicale i indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc, cauzat de boli obinuite sau de accidente n afara muncii; b) concedii medicale i indemnizaii pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc, exclusiv pentru situaiile rezultate ca urmare a unor accidente de munc sau boli profesionale; c) concedii medicale i indemnizaii pentru maternitate; d) concedii medicale i indemnizaii pentru ngrijirea copilului bolnav; e) concedii medicale i indemnizaii de risc maternal. Concediul pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani sau, n cazul copilului cu handicap, de pn la 3 ani, i indemnizaia lunar aferent sunt separat reglementate prin Ordonana de urgen nr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului. 3.4. Asiguraii sistemului de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale31 au dreptul la urmtoarele prestaii i servicii: a) reabilitare medical i recuperarea capacitii de munc; b) reabilitare i reconversie profesional; c) indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc; d) indemnizaie pentru trecerea temporar n alt loc de munc i indemnizaie pentru reducerea timpului de munc; e) compensaii pentru atingerea integritii; f) despgubiri n caz de deces; 4. Organizarea sistemelor de pensii Acest tip de asigurare se realizeaz n cadrul sistemului public de pensii i/sau sistemelor de pensii private obligatorii i facultative. Ca urmare a evoluiei economice i demografice din Romnia, s-a ajuns in situaia in care avem nevoie de pensii private pentru ca in timp ce numrul pensionarilor a crescut, numrul celor care contribuie la sistemul asigurrilor sociale a sczut. Sistemul public de pensii a devenit practic
29 30

Lege nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc. Ordonan de urgen nr. 158/2005 privind concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate. 31 Lege nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale.

28

falimentar: conform statisticilor, n anul 2006 un salariat romn contribuia lunar la sistemul de asigurri sociale pentru 1,24 pensionari. Avnd n vedere problemele cu care se confrunt sistemul public, sistemul de pensii din Romnia a fost reorganizat, n baza unui model promovat de Banca Mondial, prin delimitarea a 3 componente (piloni): Pilonul I - reprezint actualul sistem administrat de stat, bazat pe principiul solidaritii sociale i.e. redistribuirea imediat a contribuiilor impuse salariailor ctre pensionari. n acest sistem, contribuiile nu se investesc n nici un fel, iar valoarea pensiei obinute la retragerea din activitate nu are nici o legtur cu nivelul contribuiilor pltite pe parcursul vieii active. Pilonul II - pensia privat cu contribuie obligatorie va intra efectiv n funciune n ianuarie 2008. n cadrul acestui sistem, o parte din contribuia pe care fiecare angajat o pltete n prezent la asigurrile sociale urmeaz s treac n administrare privat. n primul an, 2008, cota de contribuie n sistemul privat va fi de 2% (care se scad din contribuia de 9,5% care este pltit n prezent n sistemul public). Procentul era iniial programat s creasc cu cte 0,5% n fiecare an, pn la 6%, ntr-un interval de 8 ani. Aceast deducere va avea ca efect scderea corespunztoare a cotei de participare la sistemul de stat32 i majorarea celei administrate privat. n acest fel, contribuabilul va obine dou pensii la finalul stadiului de cotizare, una de la stat i una din sistemul privat, iar valoarea cumulat a acestora va fi, n principiu, mai mare dect cea oferit de sistemul de tip redistributiv. Aceasta deoarece, n administrarea privat, banii contribuabililor nu vor fi folosii pentru plata pensiilor, ci vor fi investii n diferite tipuri de plasamente financiare, iar valoarea adugat obinut din investiii va fi folosit n beneficiul viitorilor pensionari. n plus, n sistemul privat, fiecare contribuabil va avea un cont personal n care se vor regsi att contribuiile personale, ct i banii rezultai din investirea acestora. n orice moment, contribuabilul va putea afla valoarea contului i va putea face estimri proprii privind pensia ce urmeaz s o obin. Pilonul III - cel al pensiilor facultative, intrat deja n vigoare (n mai 2006), se bazeaz pe aceleai principii ca i pilonul pensiilor private obligatorii: administrare privat, conturi individuale, investiii financiare ale contribuiilor. Singura deosebire major se refer la caracterul facultativ al contribuiilor. Sistemul se adreseaz n principal persoanelor care din cauza vrstei nu mai pot contribui la pilonul obligatoriu de pensii, dar sunt interesate de obinerea unui venit mai mare la vrsta pensionrii. El este de asemenea atractiv i pentru cei care vor s obin n plus, o a treia pensie, pe lng pensia de stat i cea obligatorie, administrata privat. Orice cetean care obine venituri dintr-o activitate prestat va putea contribui pe baz facultativ la obinerea unei pensii private. Legea nu permite doar salariailor accesul n sistem, ci i extinde aria de adresabilitate i asupra celor care au profesii liberale, lucreaz n agricultur, sunt liber profesioniti, administratori, ziariti etc. Un alt aspect important vizeaz nivelul contribuiei. Conform legii, contribuia poate fi platit exclusiv de angajat sau poate fi imprit mpreun cu angajatorul. n plus, exist i posibilitatea ca angajatorul s plteasc integral contribuia angajatului, astfel c totul depinde de modul n care prile se nteleg prin contractul de munc. Sunt prevzute i restricii privind nivelul contribuiei. Acestea nu poate depi 15% din venitul brut lunar al angajatului, lucru valabil i pentru partea de contribuie pe care o suport angajatorul. Nivelul deductibilitii contribuiilor pentru pensie este de 200 euro/an att pentru angajat (calculat la venitul global), ct i pentru angajator (calculat la impozitul pe profit).
Introducerea fondurilor de pensii din pilonul II va crea un deficit in bugetul asigurarilor sociale de stat de 0,1-0,2% din PIB in 2007, adica circa 150 de milioane de euro, n estimarea presedintelui Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
32

29

O pensie privat facultativ poate fi obinut numai dup un stagiu minim de cotizare de 90 de luni i odat cu mplinirea vrstei de 60 de ani de catre contribuabil. Dac suma acumulat n contul participantului la sistem este prea mic pentru ca acesta s poat beneficia de o pensie pe tot restul vieii, atunci el va primi intreagul capital acumulat ntr-o singur tran sau ealonat pe maximum 5 ani. n ce privete firmele care vor administra fondurile de pensii, acestea pot fi firme de asigurri, societi de administrare a investiiilor sau societi de pensii nou infiinate. n sistemul pensiilor private opionale, statul nu garanteaz nimic. Prin comparaie, n sistemul pensiilor private obligatorii, printr-un mecanism specific, se garanteaz contribuabililor c la sfritul perioadei de cotizare vor beneficia cel puin de banii depui actualizai cu inflaia, minus comisionul firmei de administrare. Legislaia prevede c fondurile de pensii nu pot intra n faliment (insolven); n acelai timp se instituie garanii n ceea ce privete plata drepturilor de pensii n favoarea participanilor sau a beneficiarilor acestora. Garaniile vizeaz, pe de o parte, administrarea prudenial a fondului de pensii. Astfel, n orice situaie n care se constata o activitate care nu respect o stare de garantare a dreptului la participare, Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private poate, legal, s intervin, putndu-se ajunge la diverse msuri, precum retragerea licenei administratorului. Dac totui administratorul fondului ajunge n imposibilitate de asigurare a plii drepturilor, atunci, se vor face aceste pli din fondul de garantare: o entitate constituit la nivel naional. n orice situaie, participantul la fondul de pensie, va primi plata, fie de la fondul de pensii, n condiii normale, fie de la acest fond de garantare.

30

CAPITOLUL IV - SISTEMUL PUBLIC DE ASIGURRI SOCIALE: SISTEMUL PUBLIC DE PENSII (LEGEA NR. 263/2010) 1. Noiuni generale Cf. art. 1 din Legea nr. 263/2010: Dreptul la asigurri sociale este garantat de stat i se exercit, n condiiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, denumit n continuare sistemul public de pensii. 1.1. Principiile de baz ale organizrii i funcionrii sistemului public de pensii: a) principiul unicitii, potrivit cruia statul organizeaz i garanteaz sistemul public de pensii bazat pe aceleai norme de drept, pentru toi participanii la sistem; b) principiul obligativitii, potrivit cruia persoanele fizice i juridice au, conform legii, obligaia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurri sociale exercitndu-se corelativ cu ndeplinirea obligaiilor; c) principiul contributivitii, conform cruia fondurile de asigurri sociale se constituie pe baza contribuiilor datorate de persoanele fizice i juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurri sociale cuvenindu-se n temeiul contribuiilor de asigurri sociale pltite; d) principiul egalitii, prin care se asigur tuturor participanilor la sistemul public de pensii, contribuabili i beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, ntre persoane aflate n aceeai situaie juridic, n ceea ce privete drepturile i obligaiile prevzute de lege; e) principiul repartiiei, pe baza cruia fondurile de asigurri sociale se redistribuie pentru plata obligaiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii; f) principiul solidaritii sociale, conform cruia participanii la sistemul public de pensii i asum reciproc obligaii i beneficiaz de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau nlturarea riscurilor asigurate prevzute de lege; g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stttoare a sistemului public de pensii, conform legii; h) principiul imprescriptibilitii, potrivit cruia dreptul la pensie nu se prescrie; i) principiul incesibilitii, potrivit cruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parial. 1.2. Riscurile asigurate sunt evenimentele care, la producerea efectelor lor, oblig instituiile sistemului public de pensii s acorde asigurailor prestaiile sociale (invaliditate, btrnee i deces). 1.3. Ca regul general, n sistemul public prestaiile de asigurri sociale reprezint veniturile de nlocuire acordate la intervenirea riscurilor asigurate sub form de pensii, ajutoare sau alte tipuri de prestaii prevzute de lege, pentru pierderea total ori parial a veniturilor asigurate. Prestaiile de asigurri sociale se acord corelativ cu ndeplinirea obligaiilor de plat a contribuiei de asigurri sociale. La stabilirea drepturilor de asigurri sociale se iau n considerare stagiile de cotizare realizate n sistemul public de pensii din Romnia, precum i perioadele de asigurare realizate sau recunoscute ca atare n alte ri, n condiiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaional la care Romnia este parte i/sau regulamente comunitare. Beneficiarii drepturilor bneti stabilite de casele teritoriale de pensii i de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul n Romnia, pot opta pentru transferul n strintate al acestor drepturi.

31

Prestaiile de asigurri sociale cuvenite beneficiarilor stabilii n strintate pot fi transferate n alte ri, n condiiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaional la care Romnia este parte, n moneda rilor respective sau ntr-o alt moned asupra creia s-a convenit. 1.4. Bugetul asigurrilor sociale de stat cuprinde veniturile i cheltuielile sistemului public i este elaborat anual de ctre Guvern (pe baza propunerilor CNPP i ale instituiilor care au n subordine case de pensii sectoriale); proiectul legii bugetului asigurrilor sociale de stat este supus spre aprobare Parlamentului. Veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat provin din contribuii de asigurri sociale, dobnzi, majorri pentru plata cu ntrziere a contribuiilor, precum i din alte venituri, potrivit legii. La acestea se pot aduga sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurrilor sociale de stat. Cheltuielile bugetului asigurrilor sociale de stat acoper contravaloarea prestaiilor de asigurri sociale din sistemul public de pensii, cheltuielile privind organizarea i funcionarea sistemului public de pensii, finanarea unor investiii proprii, alte cheltuieli prevzute de lege. Din veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat se prelev anual pn la 3% pentru constituirea unui fond de rezerv. Fondul de rezerv se constituie n anii n care bugetul asigurrilor sociale de stat este excedentar i numai dup acoperirea deficitelor din anii precedeni ale bugetului asigurrilor sociale de stat. Fondul de rezerv cumulat nu poate depi nivelul cheltuielilor prevzute pentru anul bugetar respectiv i poate fi utilizat pentru acoperirea prestaiilor de asigurri sociale n situaii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. Eventualul deficit curent al bugetului asigurrilor sociale de stat se acoper din disponibilitile bugetului de asigurri sociale de stat din anii precedeni i, n continuare, din fondul de rezerv. n mod excepional, n situaii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului asigurrilor sociale de stat, dup epuizarea fondului de rezerv, veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat se completeaz cu sume care se aloc de la bugetul de stat. 1.5. Asiguraii n sistemul public de asigurri sociale. n sistemul public sunt asigurate persoanele fizice (asiguraii) ceteni romni, ceteni ai altor state sau apatrizi, pe perioada n care au domiciliul sau reedina n Romnia. Asigurat este persoana fizic pentru care angajatorul este obligat s rein i s plteasc contribuia individual de asigurri sociale, precum i persoana fizic ce achit, n nume propriu, contribuia de asigurri sociale. Conform art. 6 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, n sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, urmtoarele categorii de persoane: I. a) persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc, inclusiv soldaii i gradaii voluntari; b) funcionarii publici; c) cadrele militare n activitate, soldaii i gradaii voluntari, poliitii i funcionarii publici cu statut special din sistemul administraiei penitenciare, din domeniul aprrii naionale, ordinii publice i siguranei naionale; d) persoanele care realizeaz venituri de natur profesional, altele dect cele salariale, din drepturi de autor i drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i din contracte/convenii ncheiate potrivit Codului civil. II. persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti, ale cror drepturi i obligaii sunt asimilate, n condiiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevzute la pct. I; 32

III. persoanele care beneficiaz de drepturi bneti lunare, ce se asigur din bugetul asigurrilor pentru omaj, n condiiile legii, denumite n continuare omeri; IV. persoanele care realizeaz, n mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puin de 4 ori ctigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor sociale de stat i care se afl n una dintre situaiile urmtoare: a) administratori sau manageri care au ncheiat contract de administrare ori de management; b) membri ai ntreprinderii individuale i ntreprinderii familiale; c) persoane fizice autorizate s desfoare activiti economice; d) persoane angajate n instituii internaionale, dac nu sunt asiguraii acestora; e) alte persoane care realizeaz venituri din activiti profesionale; V. cadrele militare trecute n rezerv, poliitii i funcionarii publici cu statut special din sistemul administraiei penitenciare ale cror raporturi de serviciu au ncetat, din domeniul aprrii naionale, ordinii publice i siguranei naionale, care beneficiaz de ajutoare lunare ce se asigur din bugetul de stat, n condiiile legii; De asemenea, se pot asigura n sistemul public de pensii, pe baz de contract de asigurare social, avocaii, personalul clerical i cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate n sistemul public, precum i orice persoan care dorete s se asigure, respectiv s i completeze venitul asigurat (art. 6 alin. 2). Contractul de asigurare social poate fi reziliat la iniiativa oricreia dintre pri, conform clauzelor prevzute n contract. n cazul rezilierii contractului de asigurare social, contribuiile de asigurri sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorific la stabilirea dreptului de pensie. Asiguraii au obligaia s plteasc contribuii de asigurri sociale i au dreptul s beneficieze de prestaii de asigurri sociale conform legii. Evidena drepturilor i obligaiilor de asigurri sociale n sistemul public se realizeaz pe baza codului personal de asigurri sociale (codul numeric personal). 1.6. Contribuiile de asigurri sociale. Prin contribuabil n sistemul public de pensii se nelege persoana fizic sau juridic ce pltete contribuii de asigurri sociale sistemului public de pensii. Sunt contribuabili n sistemul public de pensii urmtoarele categorii de persoane: a) asiguraii care datoreaz contribuii individuale de asigurri sociale; b) angajatorii i instituiile n cadrul crora i desfoar activitatea cadrele militare, poliitii i funcionarii publici cu statut special din sistemul administraiei penitenciare, din domeniul aprrii naionale, ordinii publice i siguranei naionale; c) persoanele juridice, asimilate angajatorilor, la care i desfoar activitatea persoanele care realizeaz venituri de natur profesional, altele dect cele salariale, din drepturi de autor i drepturi conexe, precum i din contracte/convenii ncheiate potrivit Codului civil; d) persoanele juridice, asimilate angajatorilor, la care i desfoar activitatea persoanele care ocup funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti; e) Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, care administreaz bugetul asigurrilor pentru omaj, instituie care, pentru omeri, este asimilat angajatorului; f) persoanele care realizeaz, n mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puin de 4 ori ctigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor sociale de stat i care se afl n una dintre situaiile urmtoare: a) administratori sau manageri care au ncheiat contract de administrare ori de management; b) membri ai ntreprinderii individuale i ntreprinderii familiale; c) persoane fizice autorizate s desfoare activiti economice; d) persoane angajate n instituii internaionale, dac nu sunt asiguraii acestora; e) alte persoane care realizeaz venituri din activiti profesionale; 33

g) persoanele, neintegrate n sistemul public, care au optat s se asigure n sistemul public de pensii, pe baz de contract de asigurare social (avocaii, personalul clerical i cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege etc.). Cotele de contribuii de asigurri sociale, respectiv cota contribuiei individuale de asigurri sociale i cota contribuiei de asigurri sociale datorat de angajator, sunt prevzute n Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal i pot fi modificate prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. n cota de contribuie individual de asigurri sociale este inclus i cota de contribuie aferent fondurilor de pensii administrate privat, prevzut de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Cotele de contribuii de asigurri sociale sunt difereniate n funcie de condiiile de munc normale, deosebite, speciale i alte condiii de munc. n sensul legii nr. 263/2010: - locurile de munc n condiii deosebite sunt locurile de munc unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toat durata timpului normal de munc, poate conduce n timp la mbolnviri profesionale, la comportamente riscante n activitate, cu consecine asupra securitii i sntii n munc a asigurailor; - locuri de munc n condiii speciale sunt locurile de munc unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puin 50% din timpul normal de munc, poate conduce n timp la mbolnviri profesionale, la comportamente riscante n activitate, cu consecine grave asupra securitii i sntii n munc a asigurailor; - locurile de munc n alte condiii sunt locurile de munc i activiti din domeniul aprrii naionale, ordinii publice i siguranei naionale care implic pericol permanent de vtmare corporal grav, invaliditate, mutilare, suprimare a vieii ori de pierdere a libertii - captivitate, terorism, rpiri, luri ca ostatici ori alte asemenea situaii - i pentru care nu se pot lua msuri de prevenire sau de protecie. Contribuia de asigurri sociale se datoreaz din momentul ncadrrii n una dintre situaiile prevzute la art. 6 alin. (1) sau de la data ncheierii contractului de asigurare social. Contribuia de asigurri sociale pentru omeri se suport integral din bugetul asigurrilor pentru omaj la nivelul cotei stabilite pentru condiii normale de munc, cu excepia plilor compensatorii i a veniturilor de completare acordate salariailor din industria de aprare, n perioada de reducere temporar a activitii. Calculul i plata contribuiei de asigurri sociale se fac lunar de ctre angajatori sau asimilaii acestora. Bazele lunare de calcul a contribuiei individuale de asigurri sociale sunt prevzute n Codul fiscal. Contribuia individual de asigurri sociale prevzut de lege se vireaz lunar de ctre angajator, la unitatea teritorial a Trezoreriei Statului la care acesta este luat n eviden ca pltitor de impozite i taxe, mpreun cu contribuia de asigurri sociale pe care acesta o datoreaz n calitate de contribuabil bugetului asigurrilor sociale de stat. Contribuia la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuia individual de asigurri sociale datorat la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP i de casele de pensii sectoriale fondurilor de pensii administrate privat. Activitatea privind administrarea creanelor provenind din contribuii de asigurri sociale, datorate de persoanele fizice sau juridice care au calitate de angajator sau de entitile asimilate angajatorilor, precum i constatarea i sancionarea contraveniilor se realizeaz de ANAF i unitile subordonate acesteia, n baza prevederilor Codului de procedur fiscal. ANAF i unitile sale subordonate, CNPP i casele de pensii sectoriale colaboreaz i fac schimb de informaii privind colectarea i, respectiv, declararea contribuiilor de asigurri sociale. Pentru persoanele prevzute la art. 6 alin. (1) pct. IV i alin. (2) din lege, activitatea de colectare a 34

contribuiilor se realizeaz de CNPP, prin casele teritoriale de pensii, i de casele de pensii sectoriale, dup caz. 1.7. La stabilirea drepturilor de asigurri sociale se iau n considerare stagiile de cotizare. n sistemul public de pensii, stagiul de cotizare se constituie din nsumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuia la bugetul asigurrilor sociale de stat de ctre angajator i asigurat sau, dup caz, s-a datorat i pltit de ctre asiguraii prevzui la art. 6 alin. (1) pct. IV i alin. (2) din lege. n sensul Legii nr. 263/2010: - stagiu de cotizare: perioada de timp pentru care s-au datorat contribuii de asigurri sociale la sistemul public de pensii, precum i cea pentru care asiguraii cu declaraie individual de asigurare sau contract de asigurare social au datorat i pltit contribuii de asigurri sociale la sistemul public de pensii; - stagiu de cotizare n specialitate: perioada n care o persoan din sistemul naional de aprare naional, ordine public i siguran naional, precum i din sistemul administraiei penitenciare s-a aflat n una dintre urmtoarele situaii: 1. a avut calitatea de cadru militar n activitate; 2. a ndeplinit serviciul militar ca militar n termen, militar cu termen redus, elev al unei coli militare/coli de ageni de poliie sau student al unei instituii de nvmnt din sistemul de aprare naional, ordine public i siguran naional pentru formarea cadrelor militare, poliitilor i funcionarilor publici cu statut special din sistemul administraiei penitenciare, cu excepia liceului militar; 3. a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist; 4. a fost n captivitate; 5. a avut calitatea de funcionar public cu statut special n instituiile din sistemul de aprare naional, ordine public i siguran naional, precum i din sistemul administraiei penitenciare; 6. a avut calitatea de militar angajat pe baz de contract i/sau de soldat i gradat voluntar; - stagiu complet de cotizare: perioada de timp prevzut de prezenta lege n care asiguraii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limit de vrst, pensie anticipat sau pensie anticipat parial; - stagiu de cotizare necesar: perioada de timp prevzut de prezenta lege, n funcie de vrst, n care asiguraii au realizat stagiul de cotizare pentru obinerea unei pensii de invaliditate; - stagiu minim de cotizare: perioada minim de timp prevzut de prezenta lege n care asiguraii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie, la mplinirea vrstei standard de pensionare. n sistemul public de pensii se asimileaz stagiului de cotizare i perioadele necontributive, denumite perioade asimilate, n care asiguratul: a) a beneficiat de pensie de invaliditate; b) a urmat cursurile de zi ale nvmntului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normal a studiilor respective, cu condiia absolvirii acestora cu diplom; c) a satisfcut serviciul militar ca militar n termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilit, a fost concentrat, mobilizat sau n prizonierat; d) a beneficiat, n perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemnizaii de asigurri sociale, acordate potrivit legii; e) a beneficiat, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporar de munc cauzat de accident de munc i boli profesionale; f) a beneficiat, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani sau, n cazul copilului cu handicap, de pn la 3 ani; g) a fost elev al unei coli militare/coli de ageni de poliie sau student al unei instituii de nvmnt din sistemul de aprare naional, ordine public i siguran naional pentru formarea cadrelor militare, poliitilor i funcionarilor publici cu statut special din sistemul administraiei penitenciare, cu excepia liceului militar. Persoanele aflate n aceste situaii beneficiaz de perioadele asimilate dac n aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare propriu-zise. 35

Asiguraii care au absolvit mai multe instituii de nvmnt superior, beneficiaz de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere. Stagiul de cotizare se certific asigurailor, din oficiu, o dat la 2 ani, de CNPP i de casele de pensii sectoriale. Stagiul de cotizare se poate certifica i la cererea asigurailor, contra cost. 2. Pensiile n sistemul public de asigurri sociale Conform art. 51 din Legea nr. 263/2010, n sistemul public se acord urmtoarele categorii de pensii: a) pensia pentru limit de vrst; b) pensia anticipat; c) pensia anticipat parial; d) pensia de invaliditate; e) pensia de urma. 2.1. Pensia pentru limit de vrst Pensia pentru limit de vrst se acord asigurailor care ndeplinesc, cumulativ, la data pensionrii, condiiile privind vrsta standard de pensionare i stagiul minim de cotizare sau n specialitate, dup caz, prevzute de lege. Prin vrst standard de pensionare se nelege vrsta stabilit de lege, pentru brbai i femei, la care acetia pot obine pensie pentru limit de vrst, precum i vrsta din care se opereaz reducerile prevzute de lege. Ca regul: - vrsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei i 65 de ani pentru brbai33; - stagiul minim de cotizare att pentru femei, cat i pentru brbai este de 15 ani34; - stagiul complet de cotizare este de 35 de ani att pentru femei ct i pentru brbai35. Aceste reguli suport diferite excepii, reglementate, n sensul c att vrsta standard de pensionare ct i stagiile de cotizare pot fi reduse. Dintre excepiile de la aceste reguli menionm: - nevztorii beneficiaz de pensie pentru limit de vrst, indiferent de vrst, dac au realizat ca nevztor cel puin o treime din stagiul complet de cotizare; - persoanele care au realizat un stagiu de cotizare n condiii de handicap preexistent calitii de asigurat beneficiaz de reducerea vrstelor standard de pensionare, n funcie de gradul de handicap, dup cum urmeaz: a) cu 15 ani, n situaia asigurailor cu handicap grav, dac au realizat, n condiiile handicapului preexistent calitii de asigurat, cel puin o treime din stagiul complet de cotizare; b) cu 10 ani, n situaia asigurailor cu handicap accentuat, dac au realizat, n condiiile handicapului preexistent calitii de asigurat, cel puin dou treimi din stagiul complet de cotizare; c) cu 10 ani, n situaia asigurailor cu handicap mediu, dac au realizat, n condiiile handicapului preexistent calitii de asigurat, stagiul complet de cotizare. 2.2. Pensia anticipat i pensia anticipat parial Pensia anticipat se cuvine, cu cel mult 5 ani naintea mplinirii vrstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puin 8 ani mai mare dect stagiul complet de cotizare prevzut de lege. Cuantumul pensiei anticipate se stabilete n aceleai condiii n care se stabilete cel al pensiei pentru limit de vrst.
Atingerea vrstei standard de pensionare se va realiza pn n 2015 pentru brbai i 2030 pentru femei, prin creterea succesiv a vrstelor de pensionare. 34 Creterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza tot succesiv, corespunztor creterilor stabilite pentru vrsta standard de pensionare. 35 Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza tot succesiv, corespunztor creterilor stabilite pentru vrsta standard de pensionare.
33

36

La data ndeplinirii condiiilor pentru acordarea pensiei pentru limit de vrst, pensia anticipat se transform n pensie pentru limit de vrst i se recalculeaz prin adugarea perioadelor asimilate i a eventualelor stagii de cotizare realizate n perioada de suspendare a plii pensiei anticipate. Transformarea pensiei anticipate n pensie pentru limit de vrst se face din oficiu. Pensia anticipat parial se cuvine, cu cel mult 5 ani naintea mplinirii vrstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum i celor care au depit stagiul complet de cotizare cu pn la 8 ani. Cuantumul pensiei anticipate pariale se stabilete din cuantumul pensiei pentru limit de vrst care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lun de anticipare, pn la ndeplinirea condiiilor pentru obinerea pensiei pentru limit de vrst. La data ndeplinirii condiiilor pentru acordarea pensiei pentru limit de vrst, pensia anticipat parial se transform n pensie pentru limit de vrst i se recalculeaz prin eliminarea diminurii specifice i prin adugarea perioadelor asimilate i a eventualelor stagii de cotizare realizate n perioada de suspendare a plii pensiei anticipate pariale. Transformarea pensiei anticipate pariale n pensie pentru limit de vrst se face din oficiu. 2.3. Pensia de invaliditate Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraii care i-au pierdut total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc, din cauza: a) accidentelor de munc i bolilor profesionale; b) neoplaziilor, schizofreniei i SIDA; c) bolilor obinuite i accidentelor care nu au legtur cu munca. Beneficiaz de pensie de invaliditate i asiguraii care satisfac obligaii militare, precum i elevii, ucenicii i studenii care i-au pierdut total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc datorit accidentelor sau bolilor profesionale survenite n timpul i din cauza practicii profesionale. Conform art. 68 alin. 4 din Legea nr. 263: Persoanele care i-au pierdut total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc i marii mutilai, ca urmare a participrii la lupta pentru victoria Revoluiei din Decembrie 1989 ori n legtur cu evenimentele revoluionare din decembrie 1989, care erau cuprini ntr-un sistem de asigurri sociale anterior datei ivirii invaliditii din aceast cauz, au dreptul la pensie de invaliditate n aceleai condiii n care se acord pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de munc. n raport cu gradul de reducere a capacitii de munc, invaliditatea este: a) de gradul I, caracterizat prin pierderea total a capacitii de munc i a capacitii de autongrijire; b) de gradul II, caracterizat prin pierderea total a capacitii de munc, cu pstrarea capacitii de autongrijire; c) de gradul III, caracterizat prin pierderea a cel puin jumtate din capacitatea de munc, persoana putnd s presteze o activitate profesional, corespunztoare a cel mult jumtate din timpul normal de munc. Evaluarea capacitii de munc, n vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de ctre medicul specializat n expertiza medical a capacitii de munc din cadrul CNPP, denumit medic expert al asigurrilor sociale, sau, dup caz, de ctre comisiile de expertiz

37

medico-militar de pe lng spitalele din sistemul de aprare naional, ordine public i siguran naional36. Pentru evaluarea capacitii de munc, cererea i documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiz medical a capacitii de munc din cadrul casei teritoriale de pensii competente, n funcie de domiciliul solicitantului, sau, dup caz, la comisiile de expertiz medico-militar de pe lng spitalele din sistemul de aprare naional, ordine public i siguran naional. n urma examinrii clinice i analizrii documentelor medicale, medicul expert al asigurrilor sociale completeaz raportul de expertiz medical a capacitii de munc i emite decizia medical asupra capacitii de munc. De asemenea, comisiile de expertiz medico-militar de pe lng spitalele din sistemul de aprare naional, ordine public i siguran naional emit decizii medicale de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia central de expertiz medico-militar a Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor sau a Serviciului Romn de Informaii, dup caz. Pensionarii de invaliditate ncadrai n gradul I de invaliditate au dreptul, n afara pensiei, la o indemnizaie pentru nsoitor, n cuantum fix. Cuantumul indemnizaiei pentru nsoitor reprezint 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilit n condiiile legii. Indemnizaia pentru nsoitor se suport de la bugetul de stat. Pensionarii de invaliditate sunt supui revizuirii medicale periodic, n funcie de afeciune, la intervale cuprinse ntre un an i 3 ani, pn la mplinirea vrstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurrilor sociale sau, dup caz, de ctre comisiile centrale de expertiz medico-militar. Ca regul, pensionarii de invaliditate sunt obligai s urmeze programele recuperatorii ntocmite de medicul expert al asigurrilor sociale care a emis decizia medical asupra capacitii de munc, n vederea reintegrrii socioprofesionale. Nendeplinirea acestei obligaii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plii pensiei ncepnd cu luna urmtoare constatrii. Suspendarea plii pensiei nceteaz cu luna urmtoare relurii sau, dup caz, nceperii programelor recuperatorii. La data ndeplinirii condiiilor pentru acordarea pensiei pentru limit de vrst, pensia de invaliditate devine pensie pentru limit de vrst. n situaia ndeplinirii condiiilor pentru acordarea pensiei pentru limit de vrst se acord, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos. Indemnizaia pentru nsoitor se menine i pe durata acordrii pensiei pentru limit de vrst. 2.4. Pensia de urma Pensia de urma se cuvine copiilor i soului supravieuitor, dac susintorul decedat era pensionar sau ndeplinea condiiile pentru obinerea unei pensii. Copiii au dreptul la pensie de urma: a) pn la vrsta de 16 ani; b) dac i continu studiile ntr-o form de nvmnt organizat potrivit legii, pn la terminarea acestora, fr a depi vrsta de 26 de ani; c) pe toat durata invaliditii de orice grad, dac aceasta s-a ivit n perioada n care se aflau n una dintre situaiile prevzute la lit. a) sau b) de mai sus. Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma pe tot timpul vieii, la mplinirea vrstei standard de pensionare, dac durata cstoriei a fost de cel puin 15 ani. n cazul n care durata
CNPP i casele de pensii sectoriale, prin intermediul Institutului Naional de Expertiz Medical i Recuperare a Capacitii de Munc i al comisiilor centrale de expertiz medico-militar ale Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor i Serviciului Romn de Informaii, dup caz, organizeaz, ndrum i controleaz activitatea de expertiz medical i recuperare a capacitii de munc.
36

38

cstoriei este mai mic de 15 ani, dar de cel puin 10 ani, cuantumul pensiei de urma cuvenit soului supravieuitor se diminueaz cu 0,5% pentru fiecare lun, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de cstorie n minus. Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma, indiferent de vrst, pe perioada n care este invalid de gradul I sau II, dac durata cstoriei a fost de cel puin un an. Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma, indiferent de vrst i de durata cstoriei, dac decesul soului susintor s-a produs ca urmare a unui accident de munc sau a unei boli profesionale i dac nu realizeaz venituri lunare dintr-o activitate profesional pentru care asigurarea este obligatorie ori dac acestea sunt mai mici de 35% din ctigul salarial mediu brut. Soul supravieuitor care nu ndeplinete condiiile de mai sus beneficiaz de pensie de urma pe o perioad de 6 luni de la data decesului, dac n aceast perioad nu realizeaz venituri lunare dintr-o activitate profesional pentru care asigurarea este obligatorie sau dac acestea sunt mai mici de 35% din ctigul salarial mediu brut. Soul supravieuitor care are n ngrijire, la data decesului susintorului, unul sau mai muli copii n vrst de pn la 7 ani, beneficiaz de pensie de urma pn la data mplinirii de ctre ultimul copil a vrstei de 7 ani, n perioadele n care nu realizeaz venituri lunare dintr-o activitate profesional pentru care asigurarea este obligatorie sau dac acestea sunt mai mici de 35% din ctigul salarial mediu brut. Pensia de urma se stabilete, dup caz, din: a) pensia pentru limit de vrst aflat n plat sau la care ar fi avut dreptul, n condiiile legii, susintorul decedat; b) pensia de invaliditate gradul I, n cazul n care decesul susintorului a survenit naintea ndeplinirii condiiilor pentru obinerea pensiei pentru limit de vrst. Cuantumul pensiei de urma se stabilete procentual din punctajul mediu anual realizat de susintor, aferent pensiei prevzute la alin. (1), n funcie de numrul urmailor ndreptii, astfel: a) 50% - pentru un singur urma; b) 75% - pentru 2 urmai; c) 100% - pentru 3 sau mai muli urmai. Soul supravieuitor care are dreptul la o pensie proprie i ndeplinete condiiile prevzute de lege pentru obinerea pensiei de urma dup soul decedat poate opta pentru cea mai avantajoas pensie. 2.5. Calculul pensiilor ncepnd cu data nscrierii la pensie, cuantumul pensiei se determin prin nmulirea punctajului mediu anual realizat de asigurat n perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie. Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determin prin mprirea numrului de puncte rezultat din nsumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numrul de ani corespunztor stagiului complet de cotizare. Punctajul anual al asiguratului se determin prin mprirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate n anul calendaristic respectiv. Punctajul lunar se calculeaz prin raportarea ctigului salarial brut/solda brut sau, dup caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuiei de asigurri sociale, la ctigul salarial mediu brut din luna respectiv, comunicat de Institutul Naional de Statistic. Persoanele care au desfurat activiti n locuri de munc ncadrate n grupele I i a II-a de munc, potrivit legislaiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfurat activiti n locuri de munc ncadrate n condiii deosebite, condiii speciale sau alte condiii de munc, potrivit legii, beneficiaz de majorarea punctajelor lunare realizate n perioadele respective, dup cum urmeaz: 39

a) cu 25% pentru perioadele n care au desfurat activiti n locuri ncadrate n grupa a II-a de munc, potrivit legislaiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau n locuri de munc ncadrate n condiii deosebite, potrivit legii; b) cu 50% pentru perioadele n care au desfurat activiti n locuri ncadrate n grupa I de munc, potrivit legislaiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau n locuri de munc ncadrate n condiii speciale, potrivit legii; c) cu 50% pentru perioadele n care au desfurat activiti n locuri ncadrate n alte condiii de munc, potrivit legii. La 1 ianuarie 2011 valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei. Valoarea punctului de pensie se majoreaz anual cu 100% din rata inflaiei, la care se adaug 50% din creterea real a ctigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent. 2.6. Stabilirea i plata pensiilor Pensia se acord la cererea persoanei ndreptite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei creia i s-a ncredinat sau i s-a dat n plasament copilul minor, dup caz, depus personal ori prin mandatar desemnat prin procur special. Cererea de pensionare, mpreun cu actele prin care se dovedete ndeplinirea condiiilor prevzute de lege, se depune, ncepnd cu data ndeplinirii acestor condiii, la casa teritorial de pensii competent, n a crei raz domiciliaz persoana. n sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data ndeplinirii condiiilor prevzute de lege, n funcie de categoria de pensie solicitat. Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, dup caz, emis n condiiile prevzute de lege, i se acord de la data nregistrrii cererii. n sistemul public de pensii, pensiile se pltesc de la data acordrii, stabilit prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, dup caz, cu excepia pensiei anticipate i a pensiei anticipate pariale, care se pltesc de la data ncetrii calitii de asigurat. Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emis de casa teritorial de pensii, respectiv de casa de pensii sectorial, n termen de 45 de zile de la data nregistrrii cererii. Decizia trebuie s cuprind temeiurile de fapt i de drept n baza crora se admite sau se respinge cererea de pensionare. n termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulat la cererea titularului. n sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar. Pensia se pltete personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei creia i s-a ncredinat ori i s-a dat n plasament copilul urma sau, dup caz, mandatarului desemnat prin procur special. Plata pensiei se face, n funcie de opiunea pensionarului, prin mandat potal, n cont curent sau n cont de card. n sistemul public de pensii, plata pensiei nceteaz, de regul, ncepnd cu luna urmtoare celei n care a intervenit una dintre urmtoarele cauze: a) pensionarul a decedat; b) pensionarul nu mai ndeplinete condiiile legale n temeiul crora i-a fost acordat pensia; c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urma invalid i-au redobndit capacitatea de munc, potrivit legii; d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urma invalid nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medical obligatorie; e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urma invalid nu a mai urmat programele recuperatorii impuse; 40

f) copilul, beneficiar al unei pensii de urma, a mplinit vrsta de 26 de ani; g) pensionarul urma a fost condamnat, printr-o hotrre judectoreasc rmas definitiv, pentru infraciunea de omor sau tentativ de omor, comis asupra susintorului. ncetarea, suspendarea sau reluarea plii pensiei, precum i orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emis de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, n condiiile respectrii regimului juridic al deciziei de nscriere la pensie. n sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaii pentru care asigurarea este obligatorie, n condiiile legii, urmtoarele categorii de pensionari: a) pensionarii pentru limit de vrst; b) nevztorii; c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum i copiii, pensionari de urma, ncadrai n gradul III de invaliditate; d) copiii, pensionari de urma. 2.7. Alte drepturi de asigurri sociale n sistemul public de pensii, n afara pensiilor, se mai pot acorda, n condiiile prezentei legi, urmtoarele prestaii: a) tratament balnear, altul dect cel care, potrivit legii, se suport de la bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, pentru asigurai i pensionari; b) bilete de odihn, pentru asigurai; c) ajutor de deces, n cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre acetia. Acordarea prestaiilor privind tratamentul balnear se face, gratuit sau parial subvenionat, prin atribuirea de bilete de tratament solicitanilor ndreptii, n limita numrului de locuri asigurate n uniti de tratament din proprietatea CNPP, precum i a numrului de locuri contractate cu alte uniti de profil i a sumelor alocate pentru aceast prestaie prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. Biletele de odihn se pot acorda, n condiiile prezentei legi, asigurailor sistemului public de pensii care i desfoar activitatea n instituiile publice n care nu este reglementat constituirea fondului social, cu suportarea de ctre beneficiar a unei pri din costul biletului. Diferena pn la costul integral al biletului de odihn se suport de la bugetul asigurrilor sociale de stat. n cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiaz de ajutor de deces o singur persoan care face dovada c a suportat cheltuielile ocazionate de deces i care poate fi, dup caz, soul supravieuitor, copilul, printele, tutorele, curatorul sau, n lipsa acestora, oricare persoan care face aceast dovad. Dovada se poate face prin orice mijloc de prob admis de lege. Cuantumul ajutorului de deces se stabilete anual prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat i nu poate fi mai mic dect valoarea ctigului salarial mediu brut. Asiguratul sau pensionarul beneficiaz de ajutor de deces n cazul decesului unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului. Ajutorul de deces se suport din bugetul asigurrilor sociale de stat i se acord, la cerere, pe baza certificatului de deces. Acordarea ajutorului de deces nu este condiionat de realizarea unui anumit stagiu de cotizare. 3. Jurisdicia asigurrilor sociale (Legea nr. 263/2010) Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii i de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, n termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Central de Contestaii, 41

respectiv la comisiile de contestaii care funcioneaz n cadrul Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor i Serviciului Romn de Informaii. Procedura de examinare a deciziilor supuse contestrii reprezint procedur administrativ prealabil, obligatorie, fr caracter jurisdicional. Deciziile de pensie necontestate sunt definitive Comisia Central de Contestaii funcioneaz n cadrul CNPP. n soluionarea contestaiilor, Comisia Central de Contestaii i comisiile de contestaii care funcioneaz n cadrul Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor i Serviciului Romn de Informaii adopt hotrri. Termenul de soluionare a contestaiei este de 45 de zile de la data nregistrrii acesteia. Hotrrile Comisiei Centrale de Contestaii, respectiv ale comisiilor de contestaii care funcioneaz n cadrul Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor i Serviciului Romn de Informaii se comunic persoanelor n cauz i caselor teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale interesate, dup caz, n termen de 5 zile de la adoptare. Aceste hotrri pot fi atacate la instana judectoreasc competent, n termen de 30 de zile de la comunicare. Hotrrile care nu au fost atacate la instanele judectoreti n termen de 30 de zile de la comunicare sunt definitive. Jurisdicia asigurrilor sociale se realizeaz prin tribunale i curi de apel, conform procedurii reglemenatte n Legea nr. 263/2010 (care se completeaz cu dispoziiile Codului de procedur civil). n acest sens sunt organizate secii de asigurri sociale i complete specializate pentru asigurri sociale la nivelul tribunalelor i curilor de apel. Tribunalele soluioneaz n prim instan litigiile privind: a) modul de calcul i de depunere a contribuiei de asigurri sociale; b) modul de stabilire a dobnzilor i penalitilor de ntrziere; c) nregistrarea, evidena i certificarea contribuiei de asigurri sociale; d) hotrrile Comisiei Centrale de Contestaii i ale comisiilor de contestaii care funcioneaz n cadrul Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor i Serviciului Romn de Informaii privind deciziile de pensie; e) deciziile comisiilor medicale de contestaii i ale comisiilor centrale de expertiz medicomilitar ale Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor i Serviciului Romn de Informaii date n soluionarea contestaiilor privind deciziile medicale asupra capacitii de munc; f) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurri sociale; g) modul de stabilire i de plat a pensiilor i a altor drepturi de asigurri sociale; h) plngerile mpotriva proceselor-verbale de contravenie ncheiate n baza Legii nr. 263/2010; i) contestaiile mpotriva msurilor de executare silit, dispuse n baza Legii nr. 263/2010; j) alte drepturi i obligaii de asigurri sociale nscute n temeiul Legii nr. 263/2010. Cererile ndreptate mpotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau mpotriva caselor de pensii sectoriale se adreseaz instanei n a crei raz teritorial i are domiciliul ori sediul reclamantul. Celelalte cereri se adreseaz instanei n a crei raz teritorial i are domiciliul sau sediul prtul. mpotriva hotrrilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competent. Hotrrile curilor de apel, precum i hotrrile tribunalelor, neatacate cu recurs n termen, sunt definitive i irevocabile. n baza principiului accesibilitii organelor de jurisdicie, cererile n faa oricror organe sau instane, precum i toate actele procedurale n legtur cu litigiile, avnd ca obiect drepturi sau obligaii de asigurri sociale, sunt scutite de tax de timbru.

42

CAPITOLUL V - SISTEMUL FONDURILOR DE PENSII ADMINISTRATE PRIVAT 1. Aspecte introductive Ab initio, se impune a sublinia distincia ntre fondurile de pensii administrate privat (pensiile private obligatorii) reglementate de Legea nr. 411/2004 i fondurile de pensii facultative reglementate de Legea nr. 204/2006. Prin urmare, sistemul pensiilor private are dou componente majore, destul de asemntoare din perspectiva organizrii i funcionrii. n cele ce urmeaz avem n vedere sistemul pensiilor administrate privat (obligatorii). Scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat este asigurarea unei pensii private, distinct i care suplimenteaz pensia acordat de sistemul public, pe baza colectrii i investirii, n interesul participanilor, a unei pri din contribuia individual de asigurri sociale. Prin crearea unui sistem de pensii echilibrat se urmrete eliminarea presiunii asupra bugetului asigurrilor sociale, stimularea creterii economice prin investirea sumelor acumulate la fondurile de pensii, dezvoltare pieei de capital (activele imobilizate cresc i sprijin dezvoltarea unor proiecte mari), crearea de noi locuri de munc i reducerea omajului etc. Sistemului fondurilor de pensii administrate privat nu beneficiaz de garaniile directe pe care statul le ofer sistemului public de pensii. Pentru sistemul de pensii administrat privat sunt instituite prin lege garanii specifice care, n principal, constau n: 1. crearea unei autoriti administrative autonome specializate n autorizarea participanilor la acest sistem i supravegherea prudenial a activitii acestora (Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private); 2. excluderea aplicrii fondurilor de pensii a legislaiei privind falimentul (insolvena) i constituirea unui fond special de garantare a pensiilor. Sistemul fondurilor de pensii private este construit pe principiul proteciei contribuabililor (investitori) i presupune ca i condiii sine qua non transparena tuturor activitilor i prevenirea i sancionarea fraudelor. 2. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.) C.S.S.P.P. este constituit ca autoritate administrativ autonom de reglementare i supraveghere prudenial a sistemului de pensii administrate privat37 i se afl sub controlul direct al Parlamentului. C.S.S.P.P. are dou funcii principale: - reglementarea, coordonarea, supravegherea i controlul activitii sistemului de pensii private; - protejarea intereselor participanilor i ale beneficiarilor, prin asigurarea unei funcionri eficiente a sistemului de pensii private i informarea asupra acestuia. Atribuiile principale ale C.S.S.P.P. sunt: 1. acordarea, suspendarea sau retragerea avizelor i autorizaiilor fondurilor de pensii, administratorilor, depozitarilor i auditorilor financiari; 2. supravegherea prudenial a sistemului de pensii private; 3. controlul activitii din sistemul de pensii private; 4. controlul constituirii i virrii de ctre angajatori a contribuiei la fondurile de pensii;

37

C.S.S.P.P. a fost nfiinat prin O.U.G nr. 50/2005, aprobat prin Legea nr. 313/2005.

43

5. adoptarea de norme privind sistemul de pensii private, elaborarea i/sau avizarea proiectelor de acte normative care privesc supravegherea pensiilor private, investiiile fondurilor de pensii, participanii la fonduri de pensii, lichidarea administratorilor fondurilor de pensii, proveniena capitalului vrsat de fondatori, fondul de rezerv, activitatea de depozitare a activelor fondurilor de pensii, procedura de efectuare a controlului, procedura intern de soluionare a sesizrilor i contestaiilor .a. 6. verificarea organizrii, evidenei i administrrii separate a activelor i pasivelor fiecrui fond de pensii private de cele ale administratorului; 7. verificarea existenei la fiecare administrator a unor proceduri administrative i contabile clare, precum i a unui mecanism corespunztor de control intern; 8. ntocmirea i actualizarea Registrului fondurilor de pensii private; 9. instituirea procedurii de supraveghere special pentru limitarea riscurilor i asigurarea redresrii fondului de pensii i desemnarea administratorului special n vederea protejrii intereselor participanilor i beneficiarilor la fondurile de pensii private prin pstrarea valorii activelor fondurilor de pensii i limitarea pierderilor; 10. informarea i educarea populaiei cu privire la sistemul de pensii private. 3. Fondul de pensii administrate privat i administrarea acestuia Un fond de pensii se constituie prin contract de societate civil, iar denumirea sa trebuie s conin sintagma fond de pensii administrat privat. Coninutul contractului-cadru de societate civil prin care se constituie un fond de pensii, precum i modalitile de modificare a acestuia sunt stabilite prin normele C.S.S.P.P. privind autorizarea fondului de pensii administrat privat. Fondul de pensii nu se confund cu administratorul acestuia (sau societatea de pensii)38. Administratorul fondului este, conform legii, o societate comercial pe aciuni constituit n conformitate cu dispoziiile legislaiei speciale, denumit societate de pensii, care are ca obiect exclusiv de activitate administrarea fondurilor de pensii i, opional, furnizarea de pensii private39. Un fond de pensii trebuie s aib minimum 50.000 de participani (contribuabili)40 care au aceleai drepturi i obligaii aplicndu-li-se un tratament nediscriminatoriu inclusiv n cazul schimbrii locului de munc, domiciliului sau reedinei ntr-o alt ar, stat membru al Uniunii Europene ori stat aparinnd Spaiului Economic European41. Calitatea de participant nu poate fi refuzat dac persoana solicitant este eligibil. Resursele financiare ale fondului de pensii se constituie din: a) contribuiile nete convertite n uniti de fond; b) drepturile cuvenite beneficiarilor i nerevendicate n termenul general de prescripie; c) dobnzile i penalitile de ntrziere aferente contribuiilor nevirate n termen; d) sumele provenite din investirea veniturilor prevzute la lit. a)-c). O regul deosebit de important stipulat n art. 8 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat este aceea c un fond de pensii nu poate fi declarat n stare de faliment (insolven).

Confuzia poate fi generat de faptul c denumirea administratorului conine sintagma fond de pensii i de faptul c sediul fondului de pensii este acelai cu cel al administratorului. 39 Un administrator poate administra n Romnia un singur fond de pensii. 40 n cazul n care se constat scderea numrului de participani i meninerea acestuia sub minimul legal, timp de un trimestru, Comisia retrage, prin decizie, autorizaia unui fond de pensii. 41 n cazul schimbrii locului de munc, domiciliului sau reedinei ntr-o alt ar, participanii pot opta ntre a plti n continuare contribuiile la un fond de pensii din Romnia sau a plti contribuii la un alt fond de pensii aflat pe teritoriul rii respective, dac aceasta nu contravine legislaiei acestei ri.

38

44

3.1. Autorizarea administratorului, a prospectului schemei de pensii private i a fondului de pensii. Fondul de pensii trebuie autorizat de Comisie, dup autorizarea administratorilor i a prospectului schemei de pensii private. Prospectul schemei de pensii private este documentul care cuprinde termenii contractului de administrare i ai schemei de pensii. Contractul de administrare este contractul ncheiat ntre administrator i participant, care are ca obiect administrarea fondului de pensii42. Schema de pensii private reprezint un sistem de termene, condiii i reguli pe baza crora administratorul investete activele fondului de pensii n scopul dobndirii de ctre participani a unei pensii private43. Autorizarea administratorilor este o procedur obligatorie i complex care presupune emiterea de ctre Comisie mai nti unei autorizaii de constituire (n baza creia se realizeaz i nmatricularea n Registrul Comerului)44 i apoi a unei autorizaii de administrare45. Autorizaia de constituire a unei societi de pensii nu garanteaz i obinerea autorizaiei de administrare.
Modelul contractului-cadru de administrare conine n mod obligatoriu urmtoarele elemente: a) prile contractante; b) principiile schemei de pensii private; c) principalele drepturi i obligaii ale prilor contractante i modalitatea de aplicare; d) modul de administrare a fondului de pensii; e) modalitile de control al administratorului, exercitate de ctre auditori; f) obligaiile de informare ale administratorului fa de participani i autoriti; g) evidenele administratorului referitoare la participani, contribuii, investiii i pensii private; h) modalitile specifice de constatare, reclamare i remediere a deficienelor; i) rspunderea contractual a prilor, incluznd i sanciunile ce pot fi aplicate; j) durata contractului de administrare, modalitile de modificare i ncetare a contractului de administrare; k) informaii privind depozitarul fondului de pensii. 43 Coninutul schemei de pensii private cuprinde n mod obligatoriu cel puin urmtoarele elemente: a) denumirea i sediul administratorului; b) condiiile de eligibilitate a participanilor pentru aderarea la schema de pensii private; c) modalitatea de mprire ntre participani a sumelor rezultate din investirea activelor; d) principiile investiionale ale schemei de pensii private; e) riscurile financiare, tehnice i de alt natur implicate de schema de pensii private; f) natura i distribuia acestor riscuri; g) dreptul exclusiv de proprietate al participanilor la schema de pensii private asupra sumei existente n conturile individuale; h) condiiile nceperii i plii prestaiilor private; i) condiiile de acordare a prestaiilor private n caz de invaliditate; j) nivelurile maxime ale comisioanelor suportate de fondul de pensii, defalcate pe categorii de comisioane; k) periodicitatea i procedura de raportare a informaiilor ctre participani; l) condiiile i procedurile de ncetare a participrii i de transfer la un alt fond de pensii administrat privat. 44 Cererea pentru autorizarea de constituire este nsoit de urmtoarele documente: a) proiectul actului constitutiv; b) dovada c fondatorii dein resursele financiare necesare vrsrii capitalului social, precum i proveniena acestora; c) cazierele judiciare i cazierele fiscale ale fondatorilor; d) documente privind fondatorii, cu informaii referitoare la statutul lor juridic, eventuala lor calitate de persoane afiliate, precum i natura legturilor dintre ei; e) documente din care s reias situaia financiar a fondatorilor n ultimii 3 ani, auditate de un auditor financiar; f) declaraia pe propria rspundere a fondatorilor, a candidailor pentru consiliul de administraie i comitetul de direcie, care s cuprind toate deinerile individuale i deinerile n legtur cu alte persoane implicate n orice societate comercial i care reprezint cel puin 5% din capitalul social sau din drepturile de vot; g) documente privind candidaii pentru consiliul de administraie i comitetul de direcie, dup caz, curriculum vitae datat i semnat, care s specifice calificarea i experiena profesional, copia actului de identitate, copia diplomei de studii, un plan organizatoric i financiar pentru urmtorii 5 ani, documentaia referitoare la depozitarul fondului de pensii; h) cazierele judiciare i fiscale ale candidailor pentru consiliul de administraie i comitetul de direcie, dac este cazul; i) proiectul regulamentului de organizare i funcionare a societii de pensii; j) dovada vrsrii integrale i n form bneasc a capitalului social; k) dovada plii taxei pentru cererea de autorizare de constituire. Comisia aprob cererea pentru autorizare de constituire dac constat c sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condiii: a) proiectul actului constitutiv i planul organizatoric i financiar pentru urmtorii 5 ani garanteaz gestiunea corect i prudent a fondului de pensii; b) fondatorii nu au datorii ctre bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale i bugetele fondurilor speciale; c) calitatea acionarilor i a membrilor propui de consiliul de administraie i comitetul de direcie garanteaz gestiunea corect i prudent a fondului de pensii; d) fondatorii, membrii propui pentru consiliul de administraie i comitetul de direcie nu sunt n procedur de reorganizare judiciar sau de faliment i nu au contribuit, direct sau indirect, la falimentul unor persoane juridice, dup caz, i nu au fost implicai n niciun fel de scandaluri financiare; e) membrii propui pentru consiliul de administraie i comitetul de direcie au onorabilitatea, pregtirea i experiena profesional necesare funciei pe care urmeaz s o ndeplineasc; f) denumirea administratorului nu este de natur s induc n eroare participanii, potenialii
42

45

Autorizarea schemei de pensii private este, de asemenea, o condiie prealabil pentru autorizarea fondului de pensii. Prospectul schemei de pensii private este elaborat i propus de administrator care trebuie s formuleze la Comisie cererea de autorizare a primului prospect al schemei de pensii private odat cu cererea de autorizare de administrare. Prin urmare, autorizarea primului prospect al schemei de pensii private se realizeaz odat cu autorizarea de administrare a fondului de pensii. Administratorul poate face public prospectul schemei de pensii private numai dup autorizarea acestuia (sub sanciunea retragerii autorizaiei de administrare). Acest aspect d msura importanei autorizrii care presupune i verificarea respectrii dispoziiilor legale incidente. Autorizaia fondului se elibereaz pe baza unei cereri formulate de administrator, la care trebuie anexate urmtoarele documente: a) contractul de societate civil de constituire a fondului de pensii; b) actele individuale de aderare la contractul de societate civil prin care se nfiineaz fondul de pensii i la prospectul schemei de pensii private; c) alte documente i informaii potrivit cerinelor prevzute n normele Comisiei. 3.2. Administratorul Dup cum am artat, administratorul este o societate comercial pe aciuni care are ca obiect exclusiv de activitate administrarea fondurilor de pensii i, opional, furnizarea de pensii private. Acestui tip de societate comercial pe aciuni i sunt impuse, prin Legea nr. 411/2004, o serie de condiii specifice, derogatorii de la dreptul comun n materie (Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale). Prin aceste derogri privind constituirea i funcionarea s-a urmrit asigurarea de garanii pentru contribuabili prin capitalul social minim ridicat i activele financiare proprii ale administratorilor, asigurarea transparenei activitii administratorilor printr-un mod specific de organizare intern, evitarea conflictelor de interese i prevenirea fraudelor, asigurarea supravegherii i controlului Comisiei .a. a) Condiii privind constituirea administratorilor. Capitalul social al administratorului unui fond de pensii: - trebuie s fie de minim echivalentul n lei al sumei de 4 milioane de euro; - trebuie subscris i vrsat integral, exclusiv n numerar, la momentul constituirii acestuia; - nu poate fi constituit i nici majorat prin subscripie public; - nu poate proveni din mprumuturi sau credite i nu poate fi grevat de sarcini. Aciunile administratorului nu pot fi dect nominative (prin urmare nu pot fi transformate n aciuni la purttor) i nu pot fi aciuni prefereniale. O persoan fizic sau juridic poate fi acionar la un singur administrator. Participaia cumulat a persoanelor fizice nu poate depi 5% din capitalul social al administratorului. Sub sanciunea nulitii, tranzaciile cu aciunile unui administrator sunt supuse aprobrii prealabile a Comisiei. n mod excepional, un administrator poate dobndi o parte sau tot (?) capitalul social al altui administrator numai cu aprobarea prealabil a Comisiei i cu respectarea legislaiei din domeniul concurenei.
participani sau alte persoane; g) fondatorii fac dovada vrsrii integrale i n form bneasc a capitalului social; h) se face dovada achitrii taxei pentru cererea de autorizare de constituire. 45 n vederea obinerii autorizaiei de administrare, societatea de pensii depune la Comisie o cerere nsoit de urmtoarele documente: a) certificatul de nmatriculare la Oficiul Naional al Registrului Comerului; b) dovada vrsrii sau a rentregirii capitalului social, dup caz; c) proiectul contractului de depozitare; d) proiectul de contract de societate civil; e) declaraia privind politica de investiii; f) planul de afaceri pe 3 ani; g) proiectul prospectului schemei de pensii; h) dovada plii taxei pentru cererea de autorizare de administrare; i) orice alte documente i informaii suplimentare prevzute n normele Comisiei.

46

Calitatea acionarilor trebuie s rspund nevoii garantrii unei gestiuni prudente i sntoase a fondului de pensii i s permit realizarea unei supravegheri eficiente, n scopul protejrii intereselor participanilor i ale beneficiarilor46. b) Condiii privind organizarea i funcionarea administratorilor. Consiliul de administraie decide asupra politicii de investiii i asupra politicii financiare a fondului de pensii, precum i asupra oricror alte atribuii prevzute n regulamentul de organizare i funcionare avizat de Comisie i prevzut n legislaia n vigoare privind societile comerciale. Administratorii, directorii, respectiv membrii ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului, dup caz, trebuie s ndeplineasc condiiile cerute de legislaia privind societile comerciale, precum i urmtoarele condiii: a) s fie absolveni ai unei instituii de nvmnt superior47; b) s aib experien profesional de cel puin 3 ani n domeniul financiar, bancar sau de asigurri; c) s aib onorabilitatea necesar pentru funcia pe care urmeaz s o ndeplineasc. Totodat, administratorii, directorii, respectiv membrii ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului, dup caz, trebuie s aib conduit moral i profesional corespunztoare funciei pe care o dein.48 Evitarea conflictelor de interese impune ca administratorii, directorii, respectiv membrii ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului, dup caz, al unui administrator nu pot fi membri n consiliul de administraie: a) al altor administratori sau persoanelor afiliate acestora; b) al depozitarului fondului sau persoanelor afiliate acestuia. Administratorul trebuie s aib n structura sa organizatoric o direcie de audit intern i o direcie distinct responsabil cu analiza oportunitilor investiionale i plasarea activelor n conformitate cu strategia stabilit de consiliul de administraie. c) Aspecte specifice privind activitatea administratorilor. Activitatea de administrare a unui fond de pensii cuprinde urmtoarele: a) administrarea i investirea activelor fondului de pensii; b) convertirea contribuiilor n uniti de fond; c) plata drepturilor cuvenite participanilor i beneficiarilor, conform legii; d) calculul zilnic al activului net al fondului de pensii i al unitii de fond; e) evidena conturilor individuale i actualizarea acestora, precum i furnizarea documentelor privind participarea, notificarea, informarea periodic sau transferul; f) gestionarea operaiunilor zilnice ale fondului de pensii; g) dispunerea efecturii plilor datorate entitilor implicate i Comisiei; h) mandatarea i monitorizarea agenilor de marketing ai fondului de pensii; i) gestionarea relaiilor cu instituiile implicate; j) elaborarea, prezentarea, depunerea, publicarea i distribuirea ctre Comisie i participani a situaiilor financiare i a rapoartelor prevzute de prezenta lege;
Acionarii administratorului trebuie s ndeplineasc cel puin urmtoarele condiii: a) s dispun de o situaie financiar stabil, apt s susin entitatea n caz de necesitate; b) s justifice n mod satisfctor proveniena fondurilor destinate participaiei la capitalul social; c) s furnizeze toate informaiile necesare pentru identificarea relaiilor de afiliere cu alte persoane; d) s fi funcionat, n cazul acionarilor persoane juridice, minimum 3 ani, cu excepia celor rezultate n urma fuziunii sau a divizrii unei alte persoane juridice care, nainte de fuziune sau divizare, a funcionat minimum 3 ani. 47 Cel puin o treime din numrul membrilor consiliului de administraie trebuie s fie liceniai n tiine economice sau juridice. 48 n acest sens se impune ca acetia s ndeplineasc cel puin urmtoarele cerine: a) s nu fi fost sancionai de ctre autoriti romne sau strine din domeniul financiar cu interdicia de a desfura activiti n sistemul financiar sau, la data depunerii cererii de autorizare, cu interdicia temporar de a desfura astfel de activiti; b) s nu fi deinut funcia de administrator al unei societi comerciale romne sau strine, aflat n curs de reorganizare judiciar sau declarat n stare de faliment, n ultimii 2 ani anteriori declanrii procedurii falimentului; c) s nu fi fcut parte din conducerea unei societi care nu i-a respectat obligaiile materiale i financiare fa de teri la momentul ncetrii activitii societii respective; d) s nu aib cazier judiciar i fiscal.
46

47

k) gestionarea, pstrarea i arhivarea documentelor privind fondul de pensii, participanii i beneficiarii si; l) alte activiti prevzute n normele Comisiei. Administratorul nu poate delega rspunderea privind administrarea fondului de pensii. ncredinarea executrii anumitor obligaii ctre un ter nu l exonereaz de rspundere pe administrator. Tot ca msur de protecie a potenialilor creditori (poate chiar contribuabilii la fondul de pensii) se impune ca activele financiare proprii ale administratorului s nu poat fi utilizate pentru: a) acordarea de mprumuturi sau garanii; b) garantarea de mprumuturi sau credite, inclusiv emiterea de obligaiuni care depesc cumulat 10% din valoarea capitalului social; c) tranzacionarea sau dobndirea n orice alt mod de aciuni, de alte valori mobiliare sau drepturi n orice alt entitate, cu excepia situaiei n care exist aprobarea prealabil a Comisiei. Activele i pasivele fiecrui fond de pensii administrat privat trebuie s fie organizate, evideniate i administrate distinct, separat de celelalte fonduri de pensii facultative pe care le gestioneaz acelai administrator i de contabilitatea proprie administratorului, fr posibilitatea transferului ntre fonduri sau ntre fonduri i administrator. n acelai timp, toate activele i pasivele corespunztoare activitii de administrare a fondurilor de pensii trebuie s fie restricionate, gestionate i organizate separat de alte activiti ale administratorului, fr posibilitate de transfer. Administratorul reprezint fondul de pensii n raporturile cu terii, inclusiv n faa instanelor judectoreti. Aciunile i cererile introduse la instanele judectoreti competente, n legtur cu administrarea fondului de pensii, sunt scutite de orice fel de taxe (oricare ar fi persoana reclamantului, nu numai n situaia n care reclamant este administratorul). 4. Investiiile fondului de pensii Administratorul trebuie s elaboreze o declaraie scris privind politica de investiii care trebuie s cuprind: a) strategia de investire a activelor, n raport cu natura i durata obligaiilor; b) metodele de evaluare a riscurilor investiionale; c) procedurile de management al riscului; d) metoda de revizuire a principiilor de investiii; e) persoanele responsabile de luarea deciziilor i realizarea investiiilor, precum i procedurile pentru luarea deciziilor. Activele unui fond de pensii administrat privat sunt constituite din instrumente financiare49, inclusiv instrumente financiare derivate, precum i numerar, rezultate ca urmare a investirii activelor personale ale participanilor50.

49 Prin instrumente financiare se nelege: a) valori mobiliare; b) titluri de participare la organismele de plasament colectiv; c) instrumente ale pieei monetare, inclusiv titluri de stat cu scaden mai mic de un an i certificate de depozit; d) contracte futures financiare, inclusiv contracte similare cu decontare final n fonduri; e) contracte forward pe rata dobnzii; f) swap-uri pe rata dobnzii, pe curs de schimb i pe aciuni; g) opiuni pe orice instrument financiar prevzut la lit. a)-d), inclusiv contracte similare cu decontare final n fonduri; aceast categorie include i opiuni pe curs de schimb i pe rata dobnzii; h) orice alt instrument admis la tranzacionare pe o pia reglementat ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparinnd Spaiului Economic European sau pentru care s-a fcut o cerere de admitere la tranzacionare pe o astfel de pia. 50 Administratorul poate investi n instrumente financiare dup cum urmeaz: a) instrumente ale pieei monetare, inclusiv conturi i depozite n lei la o banc, persoan juridic romn, sau la o sucursal a unei instituii de credit strine autorizate s funcioneze pe teritoriul Romniei, fr s depeasc un procent mai mare de 20% din valoarea total a activelor fondului de pensii;

48

n funcie de natura emitentului de instrumente financiare n care administratorul poate investi, procentele maxime admise sunt: a) 5% din activele unui fond de pensii pot fi investite ntr-o singur societate comercial sau n fiecare categorie de active ale acesteia, fr a depi n total 5%; b) 10% din activele unui fond de pensii pot fi investite n activele unui grup de emiteni i persoanele afiliate lor. Administratorul exercit, n numele participanilor, dreptul de vot n adunrile generale ale acionarilor societilor comerciale n al cror capital social au fost investite activele fondului de pensii. Votul trebuie s fie exercitat exclusiv n interesul participanilor i al beneficiarilor la fondul de pensii. Activele fondului de pensii nu pot constitui garanii i nu pot fi utilizate pentru acordarea de credite, sub sanciunea nulitii absolute a actelor prin care se constituie garania sau se acord creditul51. 5. Participanii (contribuabilii), contribuiile i conturile lor a) Participanii. Participantul este persoana care contribuie sau/i n numele creia s-au pltit contribuii la un fond de pensii i care are un drept viitor la o pensie privat52. Potrivit legii, persoanele n vrst de pn la 35 de ani, care sunt asigurate n sistemul public de pensii, i care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie s adere la un fond de pensii. Totodat, persoanele n vrst de pn la 45 de ani, care sunt deja asigurate i contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii. O persoan nu poate fi participant, n acelai timp, la mai multe fonduri de pensii private obligatorii.

b) titluri de stat emise de Ministerul Economiei i Finanelor din Romnia, de state membre ale Uniunii Europene sau aparinnd Spaiului Economic European, n procent de pn la 70% din valoarea total a activelor fondului de pensii; c) obligaiuni i alte valori mobiliare emise de autoritile administraiei publice locale din Romnia sau din statele membre ale Uniunii Europene ori aparinnd Spaiului Economic European, n procent de pn la 30% din valoarea total a activelor fondului de pensii; d) valori mobiliare tranzacionate pe piee reglementate i supravegheate din Romnia, statele membre ale Uniunii Europene sau aparinnd Spaiului Economic European, n procent de pn la 50% din valoarea total a activelor fondului de pensii; e) titluri de stat i alte valori mobiliare, emise de state tere, n procent de pn la 15% din valoarea total a activelor fondului de pensii; f) obligaiuni i alte valori mobiliare, tranzacionate pe piee reglementate i supravegheate, emise de autoritile administraiei publice locale din state tere, n procent de pn la 10% din valoarea total a activelor fondului de pensii; g) obligaiuni i alte valori mobiliare ale organismelor strine neguvernamentale, dac aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate i dac ndeplinesc cerinele de rating, n procent de pn la 5% din valoarea total a activelor fondului de pensii; h) titluri de participare, emise de organisme de plasament colectiv n valori mobiliare din Romnia sau din alte ri, n procent de pn la 5% din valoarea total a activelor fondului de pensii; i) alte forme de investiii prevzute de normele Comisiei. 51 Legea nr. 411/2004 impune i alte restricii. Astfel, activele fondului de pensii nu pot fi investite n: a) active care, potrivit legii, nu pot fi nstrinate; b) active a cror evaluare este incert, precum i antichiti, lucrri de art, autovehicule i altele asemenea; c) bunuri imobiliare; d) aciuni, obligaiuni i alte valori mobiliare emise de administrator; e) orice alte active stabilite prin normele Comisiei. De asemenea, activele fondului de pensii nu pot fi nstrinate: a) administratorului sau auditorului; b) depozitarului; c) administratorului special; d) membrilor Consiliului Comisiei i personalului Comisiei; e) persoanelor afiliate entitilor prevzute la lit. a)-d); f) oricror alte persoane sau entiti prevzute prin normele Comisiei. 52 Participantul (contribuabilul) nu se confund cu pltitorul. Acesta din urm este persoana fizic sau juridic care, dup caz, reine i vireaz contribuia individual de asigurri sociale.

49

Participarea la un fond de pensii se realizeaz prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie iniiativ sau n urma repartizrii sale de ctre instituia de eviden53. Deci, actul individual de aderare este un nscris prin care o persoan i manifest actul de voin de a fi parte la contractul de societate civil i la prospectul schemei de pensii private. La semnarea actului de aderare participanii trebuie informai asupra condiiilor schemei de pensii private, mai ales n ceea ce privete: drepturile i obligaiile prilor implicate n schema de pensii private, riscurile financiare, tehnice i de alt natur, precum i despre natura i distribuia acestor riscuri. Este interzis delegarea sau reprezentarea pentru semnarea actului de aderare. Dup aderare sau repartizare, participanii sunt obligai s contribuie la un fond de pensii i nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toat perioada pentru care datoreaz contribuia de asigurri sociale la sistemul public de pensii, pn la deschiderea dreptului la pensia privat. Fac excepie perioadele pentru care nu exist obligaia de plat a contribuiei de asigurri sociale n sistemul public. Drepturile participantului pot fi transferate n alte ri n care acesta are domiciliul sau reedina, n condiiile reglementate prin acordurile i conveniile internaionale la care Romnia este parte, n moneda rilor respective sau ntr-o alt moned asupra creia s-a convenit. De la data pensionrii de invaliditate pentru afeciuni care nu mai permit reluarea activitii, definite potrivit Legii privind sistemul public de pensii, participantul poate obine: a) o plat unic sau, la cerere, pli ealonate n rate pe o durat de maximum 5 ani, dac activul su personal net, ca urmare a perioadei reduse de contribuie, nu este suficient pentru acordarea unei pensii private minime54; b) o pensie privat, dac activul su personal net este suficient. n cazul decesului unui participant nainte de deschiderea dreptului la pensia privat, beneficiarilor li se deschide cte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit participantul decedat, n care se transfer activele cuvenite fiecruia. n situaia n care un participant dorete s adere la alt fond de pensii, acesta este obligat s i notifice n scris administratorului fondului de pensii de la care se transfer, cu 30 de zile calendaristice nainte de aderarea efectiv la noul fond de pensii, i s i trimit acestuia o copie de pe noul act de aderare. b) Contribuia la fondul de pensii Contribuia la fondul de pensii este parte din contribuia individual de asigurri sociale datorat la sistemul public de pensii. Prin urmare, contribuia se deduce din veniturile brute lunare care reprezint baz de calcul pentru contribuia individual de asigurri sociale, mpreun i n aceeai modalitate de calcul cu contribuia obligatorie datorat conform Legii privind sistemul public de pensii. Contribuia la fondul de pensii se constituie i se vireaz mpreun i n aceleai condiii stabilite pentru contribuia individual de asigurri sociale prin Legea privind sistemul public de pensii55. De asemenea, baza de calcul, reinerea i termenele de plat a contribuiei la fondul de pensii sunt aceleai cu cele stabilite pentru contribuia de asigurri sociale. Din momentul nceperii activitii de colectare (2008), cota de contribuie la fondul de pensii este de 2% din baza de calcul. n termen de 8 ani de la nceperea activitii de colectare,

Instituia de eviden este instituia care are ca atribuie legal evidena asigurailor din sistemul public de pensii, respectiv Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale. Persoana care nu a aderat la un fond de pensii n termen de 4 luni de la data la care este obligat prin efectul legii este repartizat aleatoriu la un fond de pensii de ctre instituia de eviden. Repartizarea aleatorie a persoanelor se efectueaz direct proporional cu numrul participanilor unui fond de pensii la data efecturii repartizrii. 54 Cuantumul pensiei private minime este stabilit prin normele Comisiei. 55 Participantul care a fost detaat n alt ar are dreptul la continuarea plii contribuiilor la fondul de pensii din Romnia, pe toat durata detarii. n situaia continurii plii contribuiilor la un fond de pensii dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparinnd Spaiului Economic European, lucrtorul detaat n Romnia i angajatorul acestuia, dup caz, vor fi exonerai de obligaia de a contribui la un fond de pensii din Romnia.

53

50

cota de contribuie la fondul de pensii se majoreaz la 6%, cu o cretere de 0,5 puncte procentuale pe an, ncepnd cu data de 1 ianuarie a fiecrui an. Lunar instituia de eviden trebuie s vireze de la bugetul asigurrilor sociale de stat suma reprezentnd contribuiile la fondurile de pensii, pentru fiecare fond de pensii n parte. Virarea contribuiilor se realizeaz de ctre instituia de eviden prin diminuarea conturilor de venituri ale bugetului asigurrilor sociale de stat, pe baza informaiilor cuprinse n listele nominale de viramente, ntocmite separat, pentru fiecare fond de pensii. n cazul neachitrii la termen a contribuiei de asigurri sociale, instituia de colectare procedeaz la stabilirea cuantumului datorat i la aplicarea modalitilor de executare silit i a celorlalte modaliti de stingere a debitelor, conform dispoziiilor legale privind colectarea creanelor bugetare. c) Conturile participanilor Fiecare participant are un cont individual, personal. Contribuiile i transferurile de disponibiliti ale participantului, precum i accesoriile aferente acestora se vireaz n acest cont. Participantul este proprietarul activului personal din contul su. Acest activ personal nu poate face obiectul unei executri silite sau al unei tranzacii, nu poate fi cesionat sau gajat, sub sanciunea nulitii actelor respective. Contribuiile i transferul de lichiditi bneti la un fond de pensii trebuie convertite n uniti de fond n maximum dou zile lucrtoare de la data ncasrii acestora. n prima faz de aplicare a sistemului de pensii administrate privat, valoarea unitii de fond este de 10 lei56. Valoarea activelor nete i valoarea unitii de fond ale unui fond de pensii se calculeaz att de ctre administrator, ct i de depozitar n fiecare zi lucrtoare i se comunic Comisiei (n aceeai zi)57. Valoarea activelor nete i valoarea unitii de fond ale unui fond de pensii private sunt supuse, anual, auditrii de ctre un auditor financiar, membru al Camerei Auditorilor Financiari din Romnia, avizat de Comisie, care nu poate fi persoan afiliat angajatorului, administratorului sau depozitarului. Administratorul unui fond de pensii care a primit contribuii pe o perioad de cel puin 24 de luni calculeaz, n ultima zi lucrtoare a fiecrui trimestru, rata de rentabilitate a fondului de pensii pentru ultimele 24 de luni i o comunic n aceeai zi Comisiei. 6. Pensia privat Participantul are dreptul la o pensie privat de la data ndeplinirii condiiilor de pensionare pentru limit de vrst n sistemul public. Suma total cuvenit pentru pensia privat nu poate fi mai mic dect valoarea contribuiilor pltite, diminuate cu penalitile de transfer i comisioanele legale. Participantul alege furnizorul pensiei private. Furnizorul de pensii nu poate refuza o cerere de pensie privat dac persoana ndeplinete condiiile legale. Furnizorul de pensii stabilete cuantumul pensiei private58 pe baza activului personal net aflat n contul participantului (activ ce nu poate fi folosit dect pentru achiziionarea unei pensii private). n cazul persoanelor al cror activ personal net la data retragerii este prea mic pentru a putea primi o pensie privat (eventual ca urmare a invaliditii pentru afeciuni care nu mai permit reluarea activitii) persoana ndreptit primete o plat unic sau pli ealonate n rate pe o durat de maximum 5 ani, la cerere.
56 Valoarea unitii de fond este raportul dintre valoarea activului net al fondului de pensii la o anumit dat i numrul total de uniti ale fondului la aceeai dat. 57 n situaia n care exist neconcordane ntre administrator i depozitar privind valoarea activului net i a unitii de fond, valorile corecte sunt convenite de ctre administrator i depozitar pe baza reglementrilor Comisiei. 58 Utiliznd o metod specific de calcul.

51

Pensia privat se pltete participantului, mandatarului desemnat de acesta prin procur special sau reprezentantului legal al acestuia. Cheltuielile ocazionate de plata pensiilor private se suport de ctre participant. n cazul schimbrii locului de munc, a domiciliului sau a reedinei n alt ar, stat membru al Uniunii Europene sau aparinnd Spaiului Economic European, participantul i beneficiarul pstreaz dreptul la pensia privat ctigat n cadrul schemelor de pensii private din Romnia i aceasta se pltete n acel stat, n cuantumul rmas dup scderea tuturor taxelor i cheltuielilor aferente plii. 7. Fondul de garantare a pensiilor Fondul de garantare a pensiilor este fondul nfiinat din contribuii ale administratorilor i ale furnizorilor de pensii, avnd scopul de a proteja drepturile participanilor i ale beneficiarilor, dup caz, dobndite n cadrul sistemului de pensii administrate privat, reglementat i supravegheat de Comisie. Fondul de garantare este destinat plii drepturilor participanilor i beneficiarilor fondurilor de pensii, n cazul imposibilitii asigurrii lor de ctre administratori sau furnizori de pensii, dup caz. Administrarea i utilizarea Fondului de garantare se fac de ctre un comitet format din cte un reprezentant al administratorilor i al furnizorilor de pensii facultative. Administrarea i gestionarea Fondului de garantare se efectueaz sub controlul i monitorizarea Comisiei. Disponibilitile Fondului de garantare astfel constituit trebuie s fie plasate n instrumente financiare ale Trezoreriei Statului sau derulate prin aceasta, titluri de stat, depozite purttoare de dobnd i orice alte instrumente financiare stabilite de Comisie prin norme, n scopul unei ct mai bune valorificri a acestora. Sumele depuse la Fondul de garantare nu pot fi urmrite silit. 8. Ali participani la sistemul fondurilor de pensii administrate privat a) Depozitarul Depozitarul este o instituie de credit din Romnia, autorizat de Banca Naional a Romniei, n conformitate cu legislaia bancar, ori o sucursal din Romnia a unei instituii de credit, autorizat ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparinnd Spaiului Economic European, avizat de Comisie pentru activitatea de depozitare, potrivit legii, creia i sunt ncredinate spre pstrare, n condiii de siguran, toate activele fiecrui fond de pensii administrat privat. Administratorul trebuie s desemneze un singur depozitar, cruia i ncredineaz pstrarea activelor fondului de pensii, pe baza unui contract de depozitare, avizat n prealabil de Comisie. Contractul de depozitare este acea convenie ncheiat ntre administrator, ca reprezentant al fondului de pensii administrat privat n relaiile cu terii, i depozitar, avnd ca obiect depozitarea activelor financiare ale fondului de pensii59. Pentru desfurarea activitii de depozitare, depozitarul trebuie s dein un aviz valabil eliberat de Comisie. n exercitarea atribuiilor sale, depozitarul este obligat: a) s primeasc i s pstreze n siguran nregistrrile referitoare la toate activele fondului de pensii;

59 Pentru evitarea conflictelor de interese, depozitarul nu poate deine aciuni ale administratorului sau ale oricrei entiti afiliate acestuia.

52

b) s pstreze nregistrrile referitoare la valorile mobiliare n forma dematerializat care constituie activele fondului de pensii; c) s calculeze i s ntiineze, n fiecare zi lucrtoare, administratorul despre valoarea net a activelor fondului de pensii; d) s actualizeze nregistrrile n conturi; e) s transmit administratorului informaii privind activele fondurilor de pensii administrate privat; f) s ndeplineasc instruciunile administratorului, cu excepia cazului n care acestea sunt contrare legislaiei n vigoare, ori actele constitutive ale acestuia; g) s transmit Comisiei informaiile i raportrile privind activele fondului de pensii, n condiiile i la termenele stabilite prin normele acesteia. Activele fondului de pensii nu pot face obiectul executrii silite a depozitarului i nici al unei tranzacii. Depozitarul este responsabil fa de administrator, participani i beneficiari n privina oricrui prejudiciu suferit de acetia ca rezultat al nendeplinirii obligaiilor sau al ndeplinirii necorespunztoare a acestora. Depozitarul nu poate fi exonerat de rspundere i rspunderea sa nu poate fi limitat prin ncredinarea obligaiilor sale unei alte entiti, sub sanciunea nulitii actelor juridice n cauz. Depozitarul poate pstra activele mai multor fonduri de pensii, cu condiia de a evidenia operaiunile i nregistrrile fiecrui fond de pensii separat de ale sale proprii i de cele ale celorlalte fonduri de pensii. b) Auditorul financiar Situaiile financiar-contabile ale oricrei entiti supuse autorizrii, supravegherii i controlului Comisiei, conform prevederilor prezentei legi, trebuie s fie auditate de persoane fizice sau juridice, persoane active, membre ale Camerei Auditorilor Financiari din Romnia. n exercitarea atribuiilor sale, auditorul financiar ntocmete un raport de audit financiar, n conformitate cu standardele de audit i cu normele profesionale emise de Camera Auditorilor Financiari din Romnia. Raportul de audit financiar al fondului de pensii nu poate fi ntocmit de acelai auditor financiar mai mult de 5 ani consecutivi. Auditorul financiar nu poate delega rspunderea privind activitatea specific. ncredinarea executrii anumitor obligaii ctre un ter nu exonereaz de rspundere auditorul financiar. Cheltuielile privind activitatea de audit financiar a administratorului se suport de ctre acesta, iar cele privind activitatea de audit financiar a fondului de pensii sunt cheltuieli de exploatare, care se suport din fondul respectiv. c) Agenii de marketing Activitatea de marketing a fondului de pensii este condus de administrator. Obinerea acordului de aderare se face direct de ctre administrator sau indirect, prin ageni de marketing. Prin urmare, agentul de marketing al fondului de pensii este o persoan fizic sau juridic mandatat de administrator s obin acordul de aderare a participanilor. Dei agentul de marketing i desfoar activitatea n temeiul autorizaiei emis de ctre Comisie (sau, dup caz, avizului), administratorul este rspunztor pentru recrutarea, instruirea, monitorizarea i plata agenilor de marketing. Agentul de marketing are urmtoarele atribuii: a) prezint potenialului participant aspectele relevante ale fondului de pensii; b) obine acordul de aderare a participantului la fondul de pensii; c) transmite administratorului actul de aderare semnat de participant, n original, n termen de 5 zile calendaristice de la semnarea acestuia. Activitatea agentului de marketing se desfoar pe baz de comision suportat de administrator. Administratorului, agenilor de marketing i persoanelor afiliate acestora le este interzis: 53

a) s transmit informaii false, neltoare sau care pot crea o impresie fals despre fondul de pensii i administratorul acestuia; b) s fac afirmaii sau previziuni despre evoluia unui fond de pensii altfel dect n forma i modul prevzute n normele Comisiei; c) s ofere beneficii colaterale60 n scopul de a convinge o persoan s adere la un fond de pensii sau s rmn participant la acesta; d) s acorde foloase pentru facilitarea aderrii potenialilor participani.

60 Beneficii colaterale sunt orice avantaje, precum faciliti bneti sau cadouri, altele dect cele care rezult din calitatea de participant sau de beneficiar al unei pensii private.

54

CAPITOLUL VI - ASPECTE SPECIFICE SISTEMULUI DE PENSII FACULTATIVE Sistemul de pensii facultative este reglementat de Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative. Din perspectiva organizrii i funcionrii sistemului de pensii facultative se aplic, mutatis mutandis, aceleai principii i reguli analizate la sistemul pensiilor administrate privat (obligatorii). n cele ce urmeaz vom sublinia doar cteva din aspectele specifice sistemului de pensii facultative. 1. Participani i contribuii Participantul la un fond de pensii facultative este angajatul, funcionarul public sau persoana autorizat s desfoare o activitate independent, potrivit legii, persoana care i desfoar activitatea n funcii elective sau care este numit n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, membrul unei societi cooperative potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea i funcionarea cooperaiei, precum i alt persoan care realizeaz venituri din activiti profesionale sau agricole, care ader la un fond de pensii facultative i care contribuie sau/i n numele creia s-au pltit contribuii la un fond de pensii facultative i are un drept viitor la o pensie facultativ. Aderarea la un fond de pensii facultative este o opiune individual. Conform legii, actul individual de aderare este un contract scris, ncheiat ntre persoana fizic i administrator; acest contract relev acordul persoanei la contractul de societate civil i la prospectul schemei de pensii facultative, precum i faptul c aceast persoan a primit o copie a acestor documente i a acceptat coninutul acestora61. Administratorul nu poate refuza semnarea actului individual de aderare nici unei persoane care are dreptul de a participa la aceast schem de pensii facultative. Contribuiile la un fond de pensii facultative se stabilesc conform regulilor acelei scheme de pensii facultative, se rein i se vireaz de ctre angajator sau, dup caz, de ctre participant, odat cu contribuiile de asigurri sociale obligatorii, n contul fondului de pensii specificat n actul individual de aderare. Contribuia la un fond de pensii facultative poate fi de pn la 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care ader la un fond de pensii facultative62. Aceast contribuie poate fi mprit ntre angajat i angajator potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de munc sau, n lipsa acestuia, pe baza unui protocol ncheiat cu reprezentanii angajailor. Angajatorul constituie i vireaz lunar contribuia datorat de fiecare angajat care a aderat la un fond de pensii facultative, pe baza unui exemplar al actului individual de aderare la prospectul schemei de pensii facultative ncheiat cu un administrator. n cazul nevirrii la termen a contribuiilor se datoreaz dobnzi i penaliti de ntrziere. Acestea sunt calculate de administrator, n conformitate cu reglementrile n vigoare referitoare la obligaiile bugetare. Administratorul este obligat s notifice angajatorului, Comisiei i participantului nendeplinirea obligaiei fa de fondul de pensii facultative.

Forma-cadru a actului individual de aderare este stabilit de Comisie prin norme. Forma actului de aderare este aceeai pentru toi participanii la acel fond de pensii facultative. Administratorul poate modifica acest act numai cu autorizaia Comisiei. 62 Suma reprezentnd contribuiile la fondurile de pensii facultative este deductibil pentru fiecare participant din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 200 euro, ntr-un an fiscal. De asemenea, suma reprezentnd contribuiile la fondurile de pensii facultative ale unui angajator proporional cu cota acestuia de participare este deductibil, la calculul profitului impozabil, n limita unei sume reprezentnd, pentru fiecare participant, echivalentul n lei a 200 euro, ntr-un an fiscal.

61

55

Participanii pot, n orice moment, s modifice, s suspende sau s nceteze contribuiile la un fond de pensii facultative, ntiinnd n scris administratorul i angajatorul, dup caz, cu cel puin 30 de zile calendaristice nainte de data suspendrii sau ncetrii contribuiilor. Dac un participant nceteaz plata contribuiei, acesta i pstreaz drepturile, conform regulilor schemei de pensii facultative, cu excepia cazului n care a solicitat un transfer de lichiditi bneti ctre alt fond de pensii facultative. Participantul la un fond de pensii facultative din Romnia, care a fost detaat ntr-o alt ar, are dreptul la continuarea plii contribuiilor la acel fond pe durata detarii. n cazul schimbrii locului de munc, a domiciliului sau a reedinei n alt ar, stat membru al Uniunii Europene ori aparinnd Spaiului Economic European, participantul i beneficiarul pstreaz dreptul la pensia facultativ ctigat n cadrul schemelor de pensii facultative din Romnia i aceasta se pltete n acel stat, n cuantumul rmas dup scderea tuturor taxelor i cheltuielilor aferente plii. Ca i n cazul sistemului de pensii obligatorii: participantul este proprietarul activului personal din contul su, activul personal este insesizabil, neputnd face obiectul nici unei msuri de executare silit, nu poate fi gajat sau cesionat, i nu poate fi folosit pentru acordarea/garantarea de credite (sub sanciunea nulitii). n mod similar sistemului de pensii private obligatorii, contribuiile se colecteaz pe baza codului numeric personal n conturile individuale ale participanilor. Contribuiile se convertesc n uniti de fond n maximum dou zile lucrtoare de la data ncasrii acestora. Valoarea iniial a unei uniti de fond este de 10 lei. 2. Plata pensiilor facultative Activul personal poate fi folosit numai pentru obinerea unei pensii facultative. Dreptul la pensia facultativ se deschide, la cererea participantului, cu ndeplinirea urmtoarelor condiii cumulative: a) participantul a mplinit vrsta de 60 de ani; b) au fost pltite minimum 90 de contribuii lunare; c) activul personal este cel puin egal cu suma necesar obinerii pensiei facultative minime prevzute prin normele adoptate de Comisie. Cu titlu de excepie, dac participantul nu a pltit minimum 90 de contribuii lunare sau activul personal nu este cel puin egal cu suma necesar obinerii pensiei facultative minime, atunci acesta va primi suma existent n contul su ca plat unic sau pli ealonate n rate pe o durat de maximum 5 ani, la alegerea sa. De asemenea, n cazul n care participantul beneficiaz de pensie de invaliditate pentru afeciuni care nu mai permit reluarea activitii, definite potrivit Legii privind sistemul public de pensii, acesta poate obine: 1. suma existent n contul su ca plat unic sau pli ealonate n rate pe o durat de maximum 5 ani, dac activul personal nu este cel puin egal cu suma necesar obinerii pensiei facultative minime; 2. o pensie facultativ ale crei condiii i termene sunt stabilite prin lege special privind organizarea i funcionarea sistemului de plat a pensiilor reglementate i supravegheate de Comisie, dac activul personal este cel puin egal cu suma necesar obinerii pensiei facultative minime; O alt situaie particular care poate interveni este decesul participantului. n acest caz sunt reglementate mai multe situaii: a) dac decesul participantului a survenit nainte de depunerea cererii pentru obinerea unei pensii facultative, suma din cont se pltete beneficiarilor, n condiiile i n cuantumul stabilite prin actul individual de aderare i prin actul de succesiune; b) dac decesul participantului a survenit dup deschiderea dreptului la pensia facultativ, sumele aferente se pltesc ctre persoana nominalizat;

56

c) dac decesul participantului a survenit dup deschiderea dreptului la pensia facultativ i acesta nu a ales un tip de pensie facultativ cu componenta de supravieuitor, sumele aferente se pltesc beneficiarilor (motenitorii participantului, determinai potrivit regulilor dreptului comun n materie - Codul civil).

57

CAPITOLUL VII - SECURITATEA I SNTATEA N MUNC 1. Noiuni generale Dispoziiile Codului muncii privind sntatea i securitatea n munc se completeaz cu dispoziiile legii speciale (Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii n munc), ale contractelor colective de munc aplicabile, precum i cu normele i normativele de sntate i securitate n munc. Dispoziiile legale privind sntatea i securitatea n munc sunt imperative i se aplic n toate sectoarele de activitate, att publice, ct i private, angajatorilor, lucrtorilor i reprezentanilor lucrtorilor. n principiu, normele i normativele de sntate i securitate n munc pot stabili: a) msuri generale de protecie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor; b) msuri de protecie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activiti; c) msuri de protecie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal; d) dispoziii referitoare la organizarea i funcionarea unor organisme speciale de asigurare a securitii i sntii n munc. Securitatea i sntatea n munc reprezint un ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc. Accidentul de munc vizeaz vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. Boala profesional este afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc. Angajatorul (n sens larg, de beneficiar al muncii prestate) are obligaia s asigure securitatea i sntatea salariailor n toate aspectele legate de munc i s asigure toi salariaii pentru risc de accidente de munc i boli profesionale, n condiiile legii. Dac un angajator apeleaz la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu l exonereaz de rspundere n acest domeniu. Obligaiile salariailor n domeniul securitii i sntii n munc nu pot aduce atingere responsabilitii angajatorului. Msurile privind securitatea i sntatea n munc nu pot s determine, n nici un caz, obligaii financiare pentru salariai (lucrtori). 2. Obligaiile angajatorilor n cadrul propriilor responsabiliti angajatorul este obligat s ia toate msurile necesare pentru protejarea securitii i sntii salariailor, inclusiv pentru activitile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare i pregtire, precum i pentru punerea n aplicare a organizrii sntii i securitii n munc. La adoptarea i punerea n aplicare a acestor msuri trebuie s se in seama de urmtoarele principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la surs; d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea locurilor de munc i alegerea echipamentelor i metodelor de munc i de producie, n vederea atenurii, cu precdere, a muncii monotone i a muncii repetitive, precum i a reducerii efectelor acestora asupra sntii; e) luarea n considerare a evoluiei tehnicii; f) nlocuirea a ceea 58

ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin periculos; g) planificarea prevenirii; h) adoptarea msurilor de protecie colectiv cu prioritate fa de msurile de protecie individual; i) aducerea la cunotin salariailor a instruciunilor corespunztoare. Angajatorul rspunde de organizarea activitii de asigurare a sntii i securitii n munc. n cuprinsul regulamentelor interne trebuie prevzute n mod obligatoriu reguli privind securitatea i sntatea n munc. n elaborarea msurilor de securitate i sntate n munc angajatorul este obligat s se consulte cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentanii salariailor, precum i cu comitetul de securitate i sntate n munc. innd seama de mrimea ntreprinderii i/sau a unitii, angajatorul trebuie s ia msuri corespunztoare, astfel nct lucrtorii i/sau reprezentanii acestora s primeasc, n conformitate cu prevederile legale, toate informaiile necesare privind riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie att la nivelul ntreprinderii i/sau unitii, n general, ct i la nivelul fiecrui post de lucru i/sau fiecrei funcii. Angajatorul are obligaia s organizeze instruirea angajailor si n domeniul securitii i sntii n munc. Instruirea se realizeaz periodic, prin modaliti specifice stabilite de comun acord de ctre angajator, mpreun cu comitetul de securitate i sntate n munc i cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentanii salariailor. Aceast instruire se realizeaz obligatoriu n cazul noilor angajai, al celor care i schimb locul de munc sau felul muncii i al celor care i reiau activitatea dup o ntrerupere mai mare de 6 luni. n toate aceste cazuri instruirea se efectueaz nainte de nceperea efectiv a activitii. Instruirea este obligatorie i n situaia n care intervin modificri ale legislaiei n domeniu, la executarea unor lucrri speciale i n alte cazuri. Angajatorul desemneaz unul sau mai muli lucrtori pentru a se ocupa de activitile de protecie i de activitile de prevenire a riscurilor profesionale din ntreprindere i/sau unitate. Dac nu se pot organiza activitile de prevenire i cele de protecie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie s recurg la servicii externe63. Conform art. 181 din Codul muncii locurile de munc trebuie s fie organizate astfel nct s garanteze securitatea i sntatea salariailor. Angajatorul trebuie s organizeze controlul permanent al strii materialelor, utilajelor i substanelor folosite n procesul muncii, n scopul asigurrii sntii i securitii salariailor. Angajatorul rspunde pentru asigurarea condiiilor de acordare a primului ajutor n caz de accidente de munc, pentru crearea condiiilor de prentmpinare a incendiilor, precum i pentru evacuarea salariailor n situaii speciale i n caz de pericol iminent. Angajaii au dreptul, fr ca acest lucru s atrag consecine asupra lor, de a sesiza Inspecia Muncii, asigurtorul sau comitetele de sntate i securitate n munc asupra nelurii de ctre angajator a unor msuri de prevenire a accidentelor de munc i a bolilor profesionale. 3. Obligaiile lucrtorilor Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea, n conformitate cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesional att propria persoan, ct i alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc. 4. Comitetul de securitate i sntate n munc Conform dispoziiilor art. 183-185 din Codul muncii, la nivelul fiecrui angajator persoan juridic din sectorul public, privat sau cooperatist, inclusiv cu capital strin, care desfoar activiti pe teritoriul Romniei, dac acesta are ncadrai cel puin 50 de salariai, este obligatorie

63 Serviciile externe presupun apelarea la persoane juridice sau fizice din afara ntreprinderii/unitii, abilitate, conform legii, s presteze servicii de protecie i prevenire n domeniul securitii i sntii n munc.

59

constituirea unui comitet de securitate i sntate n munc, cu scopul de a asigura implicarea salariailor la elaborarea i aplicarea deciziilor n domeniul proteciei muncii. n cazul n care condiiile de munc sunt grele, vtmtoare sau periculoase, inspectorul de munc poate cere nfiinarea acestor comitete i pentru angajatorii la care sunt ncadrai mai puin de 50 de salariai. n cazul n care activitatea se desfoar n uniti dispersate teritorial, se pot nfiina mai multe comitete de securitate i sntate n munc. Numrul acestora se stabilete prin contractul colectiv de munc aplicabil. Comitetul de securitate i sntate n munc coordoneaz msurile de securitate i sntate n munc i n cazul activitilor care se desfoar temporar, pe o durat mai mare de 3 luni. n situaia n care nu se impune constituirea comitetului de securitate i sntate n munc, atribuiile specifice ale acestuia vor fi ndeplinite de responsabilul cu protecia muncii numit de angajator. 5. Protecia salariailor prin servicii medicale Potrivit prevederilor art. 186 din Codul muncii, angajatorii au obligaia s asigure accesul salariailor la serviciul medical de medicin a muncii. Serviciul medical de medicin a muncii poate fi un serviciu autonom organizat de angajator sau un serviciu asigurat de o asociaie patronal. Medicul de medicin a muncii este un salariat, atestat n profesia sa potrivit legii, titular al unui contract de munc ncheiat cu un angajator sau cu o asociaie patronal. Durata muncii prestate de medicul de medicin a muncii se calculeaz n funcie de numrul de salariai ai angajatorului, potrivit legii. Medicul de medicin a muncii este independent n exercitarea profesiei sale. Sarcinile principale ale medicului de medicin a muncii constau n: a) prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale; b) supravegherea efectiv a condiiilor de igien i sntate n munc; c) asigurarea controlului medical al salariailor att la angajarea n munc, ct i pe durata executrii contractului individual de munc. n vederea realizrii sarcinilor ce i revin medicul de medicin a muncii poate propune angajatorului schimbarea locului de munc sau a felului muncii unor salariai, determinat de starea de sntate a acestora. Medicul de medicin a muncii este membru de drept n comitetul de securitate i sntate n munc. Conform art. 190 din Codul muncii, medicul de medicin a muncii stabilete n fiecare an un program de activitate pentru mbuntirea mediului de munc din punct de vedere al sntii n munc pentru fiecare angajator. Elementele programului sunt specifice pentru fiecare angajator i sunt supuse avizrii comitetului de securitate i sntate n munc. 6. Infraciuni Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munc de ctre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional64, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amend. Nerespectarea de ctre orice persoan a obligaiilor i a msurilor stabilite cu privire la securitatea i sntatea n munc, dac prin aceasta se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amend.

64

Pericolul grav i iminent de accidentare reprezint o situaie concret, real i actual creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident n orice moment.

60

CAPITOLUL VIII - ASIGURRILE PENTRU ACCIDENTE DE MUNC I BOLI PROFESIONALE Sediul materiei: Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale. 1. Aspecte generale. Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale reprezint o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurri sociale, este garantat de stat i cuprinde raporturi specifice prin care se asigur protecia social a salariailor mpotriva diminurii sau pierderii capacitii de munc i decesului acestora ca urmare a accidentelor de munc i a bolilor profesionale. Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale garanteaz un ansamblu de servicii i prestaii n beneficiul persoanelor asigurate, n vederea: a) promovrii sntii i a securitii n munc i prevenirii accidentelor de munc i a bolilor profesionale; b) diminurii i compensrii consecinelor accidentelor de munc i ale bolilor profesionale. Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale are urmtoarele obiective: a) prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale; b) reabilitarea medical i socioprofesional a asigurailor, victime ale accidentelor de munc i ale bolilor profesionale, precum i recuperarea capacitii de munc a acestora; c) acordarea de prestaii n bani pe termen lung i scurt, sub form de indemnizaii i alte ajutoare, n condiiile prevzute de lege. Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale se fundamenteaz pe urmtoarele principii: a) asigurarea este obligatorie pentru toi cei ce utilizeaz for de munc angajat cu contract individual de munc; b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaz de rezultatul muncii prestate; c) constituirea resurselor de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale din contribuii difereniate n funcie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care ncheie asigurare, potrivit prevederilor legale; d) creterea rolului activitii de prevenire n vederea reducerii numrului accidentelor de munc i al bolilor profesionale; e) solidaritatea social, prin care participanii la sistemul de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale i asum reciproc obligaii i beneficiaz de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevzute de lege; f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevzute de lege; g) asigurarea transparenei n utilizarea fondurilor; h) repartiia fondurilor n conformitate cu obligaiile ce revin sistemului de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale. Prin asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale rspunderea civil a persoanei fizice sau juridice pentru prestaiile prevzute de lege i pentru care s-a pltit contribuia de asigurare este preluat de asigurtor. n situaia n care se face dovada unor prejudicii care nu sunt acoperite prin prevederile Legii nr. 346/2002, n mod subsidiar i complementar, intr n funciune rspunderea civil, potrivit dreptului comun.

61

2. Raporturile de asigurare i riscurile asigurate CNPP are calitatea de asigurtor, iar atribuiile specifice de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale se exercit de casele teritoriale de pensii. Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii; a) persoanele care desfoar activiti pe baza unui contract individual de munc, indiferent de durata acestuia, precum i funcionarii publici; b) persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti; c) omerii, pe toat durata efecturii practicii profesionale n cadrul cursurilor organizate potrivit legii; d) ucenicii, elevii i studenii, pe toat durata efecturii practicii profesionale. e) angajaii romni care presteaz munc n strintate din dispoziia angajatorilor romni. f) cetenii strini sau apatrizii care presteaz munc pentru angajatori romni, pe perioada n care au, potrivit legii, domiciliul sau reedina n Romnia. n aceste cazuri, raporturile de asigurare se stabilesc ntre angajatori i asigurtor. Se pot asigura, pe baz de contract individual de asigurare, persoanele care se afl n una sau mai multe dintre urmtoarele situaii: a) asociat unic, asociai, comanditari sau acionari; b) comanditai, administratori sau manageri; c) membri ai asociaiei familiale; d) persoane autorizate s desfoare activiti independente; e) persoane angajate n instituii internaionale; f) proprietari de bunuri i/sau arendai de suprafee agricole i forestiere; g) persoane care desfoar activiti agricole n cadrul gospodriilor individuale sau activiti private n domeniul forestier; h) membri ai societilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultur; i) alte persoane interesate, care i desfoar activitatea pe baza altor raporturi juridice dect cele menionate anterior. n aceste cazuri, raporturile de asigurare se stabilesc direct ntre asigurai i asigurtor Calitatea de asigurat se dobndete la data: ncheierii contractului individual de munc, stabilirii raporturilor de serviciu n cazul funcionarilor publici, validrii mandatului pentru persoanele care desfoar activiti n funcii elective, numirii n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, depunerii adeziunii n cazul membrilor cooperatori, nceperii practicii profesionale pentru omeri, ucenici, elevi i studeni sau ncheierii contractului individual de asigurare, dup caz. n ceea ce privete contribuiile de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale, acestea sunt datorate, dup caz, de ctre angajatori sau de ctre asigurai. n cazul n care din culpa angajatorului sau a persoanei asigurate pe baz de contract individual de asigurare nu s-a pltit contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale, costul prestaiilor i al serviciilor de asigurare prevzute de lege i efectuate de ctre asigurtor se recupereaz de la angajator sau de la persoana asigurat pe baz de contract individual de asigurare. Riscurile asigurate n condiiile Legii nr. 346/2002 sunt accidentele de munc i bolile profesionale definite n conformitate cu prevederile Legii privind sntatea i securitatea n munc. Asiguraii sistemului de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale au dreptul la urmtoarele prestaii i servicii: a) reabilitare medical i recuperarea capacitii de munc; b) reabilitare i reconversie profesional; c) indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc;

62

d) indemnizaie pentru trecerea temporar n alt loc de munc i indemnizaie pentru reducerea timpului de munc; e) compensaii pentru atingerea integritii; f) despgubiri n caz de deces; g) rambursri de cheltuieli. 3. Jurisdicia asigurrilor pentru accidente de munc i boli profesionale Jurisdicia asigurrilor pentru accidente de munc i boli profesionale se realizeaz prin seciile de asigurri sociale sau, dup caz, prin completele specializate pentru asigurri sociale, constituite la nivelul tribunalelor i curilor de apel. n prim instan tribunalele soluioneaz litigii privind: a) modul de calcul al contribuiei de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale, precum i majorarea sau micorarea cotei de contribuie; b) nregistrarea i evidena contribuiei de accidente de munc i boli profesionale; c) ncadrarea ntr-o clas de risc a angajatorului; d) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile la asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale; e) modul de stabilire i de plat a prestaiilor i serviciilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale; f) plngerile mpotriva proceselor-verbale de constatare a contraveniilor, ncheiate conform prevederilor Legii nr. 346/2002; g) orice alte decizii ale asigurtorului. Competena teritorial este plasat, ca regul, n raport de domiciliul prtului. n cazul n care obiectul litigiului l formeaz o contestaie mpotriva CNPP sau caselor teritoriale de pensii, competena teritorial revine tribunalului n a crui raz se afl domiciliul sau sediul reclamantului. mpotriva hotrrii tribunalului se poate face doar recurs, la curtea de apel competent. Aciunile n instan i toate actele procedurale n legtur cu litigiile avnd ca obiect drepturi sau obligaii de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale sunt scutite de taxa judiciar de timbru.

63

CAPITOLUL IX - CONCEDIILE I INDEMNIZAIILE DE ASIGURRI SOCIALE DE SNTATE Sediul materiei: O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate. n sistemul asigurrilor sociale de sntate au calitatea de asigurai i beneficiari de concedii medicale i indemnizaii corespunztoare, pe perioada n care au domiciliul sau reedina pe teritoriul Romniei, urmtoarele categorii de persoane fizice: A. persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc sau n baza raportului de serviciu; B. persoanele care desfoar activiti n funcii elective sau sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti, ale cror drepturi i obligaii sunt asimilate, n condiiile legii, cu ale persoanelor prevzute la lit. A; C. persoanele care beneficiaz de drepturi bneti lunare ce se suport din bugetul asigurrilor pentru omaj, n condiiile legii. D. persoanele care sunt: a) asociai, comanditari sau acionari; b) administratori sau manageri care au ncheiat contract de administrare ori de management; c) membri ai asociaiei familiale; d) autorizate s desfoare activiti independente. e) persoane care ncheie un contract de asigurri sociale pentru concedii i indemnizaii pentru maternitate i concedii i indemnizaii pentru ngrijirea copilului bolnav. Concediile medicale i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate, la care au dreptul asiguraii sunt: a) concedii medicale i indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc, cauzat de boli obinuite sau de accidente n afara muncii; b) concedii medicale i indemnizaii pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc, exclusiv pentru situaiile rezultate ca urmare a unor accidente de munc sau boli profesionale; c) concedii medicale i indemnizaii pentru maternitate; d) concedii medicale i indemnizaii pentru ngrijirea copilului bolnav; e) concedii medicale i indemnizaii de risc maternal. Dreptul la concediile i indemnizaiile artate mai sus este condiionat de plata contribuiei de asigurri sociale de sntate destinat suportrii acestor indemnizaii i, de regul, de existena unui stagiu de cotizare distinct specificat prin dispoziii legale pentru fiecare situaie n parte.

64

CAPITOLUL X - ASISTENA SOCIAL 1. Aspecte generale. Asistena social face obiectul reglementrii Legii nr. 292/2011 (care a abrogat Legea nr. 47/2006 privind sistemul naional de asisten social). Sistemul naional de asisten social reprezint ansamblul de instituii, msuri i aciuni prin care statul, reprezentat de autoritile administraiei publice centrale i locale, precum i societatea civil intervin pentru prevenirea, limitarea sau nlturarea efectelor temporare ori permanente ale situaiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea social a persoanei, familiei, grupurilor ori comunitilor (art. 2 alin. 1 din Legea nr. 292/2011). Sistemul national de asisten social intervine subsidiar sau, dupa caz, complementar sistemelor de asigurri sociale i are dou componente majore: sistemul de beneficii de asisten social i sistemul de servicii sociale. Asistenta sociala, prin masurile si actiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacitatilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, cresterea calitatii vietii si promovarea principiilor de coeziune si incluziune sociala. Masurile si actiunile de asistenta sociala se realizeaza astfel incat: a) beneficiile de asistenta sociala si serviciile sociale sa constituie un pachet unitar de masuri corelate si complementare; b) serviciile sociale sa primeze fata de beneficiile de asistenta sociala, in cazul in care costul acestora si impactul asupra beneficiarilor este similar; c) sa fie evaluate periodic din punctul de vedere al eficacitatii si eficientei lor pentru a fi permanent adaptate si ajustate la nevoile reale ale beneficiarilor; d) sa contribuie la insertia pe piata muncii a beneficiarilor; e) sa previna si sa limiteze orice forma de dependenta fata de ajutorul acordat de stat sau de comunitate. Sistemul national de asistenta sociala se intemeiaza pe urmatoarele valori si principii generale: a) solidaritatea sociala, potrivit careia intreaga comunitate participa la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesita suport si masuri de protectie sociala pentru depasirea sau limitarea unor situatii de dificultate, in scopul asigurarii incluziunii sociale a acestei categorii de populatie; b) subsidiaritatea, potrivit careia, in situatia in care persoana sau familia nu isi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locala si structurile ei asociative si, complementar, statul; c) universalitatea, potrivit careia fiecare persoana are dreptul la asistenta sociala, in conditiile prevazute de lege; d) respectarea demnitatii umane, potrivit careia fiecarei persoane ii este garantata dezvoltarea libera si deplina a personalitatii, ii sunt respectate statutul individual si social si dreptul la intimitate si protectie impotriva oricarui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic; e) abordarea individuala, potrivit careia masurile de asistenta sociala trebuie adaptate situatiei particulare de viata a fiecarui individ; acest principiu ia in considerare caracterul si cauza unor situatii de urgenta care pot afecta abilitatile individuale, conditia fizica si mentala, precum si nivelul de integrare sociala a persoanei; suportul adresat situatiei de dificultate individuala consta inclusiv in masuri de sustinere adresate membrilor familiei beneficiarului;

65

f) parteneriatul, potrivit caruia autoritatile publice centrale si locale, institutiile publice si private, organizatiile neguvernamentale, institutiile de cult recunoscute de lege, precum si membrii comunitatii stabilesc obiective comune, conlucreaza si mobilizeaza toate resursele necesare pentru asigurarea unor conditii de viata decente si demne pentru persoanele vulnerabile; g) participarea beneficiarilor, potrivit careia beneficiarii participa la formularea si implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social si se implica activ in viata comunitatii, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activitati voluntare desfasurate in folosul persoanelor vulnerabile; h) transparenta, potrivit careia se asigura cresterea gradului de responsabilitate a administratiei publice centrale si locale fata de cetatean, precum si stimularea participarii active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor; i) nediscriminarea, potrivit careia persoanele vulnerabile beneficiaza de masuri si actiuni de protectie sociala fara restrictie sau preferinta fata de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, categorie sociala, opinie, sex ori orientare sexuala, varsta, apartenenta politica, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectare HIV sau apartenenta la o categorie defavorizata; j) eficacitatea, potrivit careia utilizarea resurselor publice are in vedere indeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activitati si obtinerea celui mai bun rezultat in raport cu efectul proiectat; k) eficienta, potrivit careia utilizarea resurselor publice are la baza respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu; l) respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit careia fiecare persoana are dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurandu-se ca aceasta nu ameninta drepturile sau interesele legitime ale celorlalti; m) activizarea, potrivit careia masurile de asistenta sociala au ca obiectiv final incurajarea ocuparii, in scopul integrarii/reintegrarii sociale si cresterii calitatii vietii persoanei, si intarirea nucleului familial; n) caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistenta sociala, potrivit caruia pentru aceeasi nevoie sau situatie de risc social se poate acorda un singur beneficiu de acelasi tip; o) proximitatea, potrivit careia serviciile sunt organizate cat mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului si mentinerea persoanei cat mai mult posibil in propriul mediu de viata; p) complementaritatea si abordarea integrata, potrivit carora, pentru asigurarea intregului potential de functionare sociala a persoanei ca membru deplin al familiei, comunitatii si societatii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului si acordate integrat cu o gama larga de masuri si servicii din domeniul economic, educational, de sanatate, cultural etc.; q) concurenta si competitivitatea, potrivit carora furnizorii de servicii sociale publici si privati trebuie sa se preocupe permanent de cresterea calitatii serviciilor acordate si sa beneficieze de tratament egal pe piata serviciilor sociale; r) egalitatea de sanse, potrivit careia beneficiarii, fara niciun fel de discriminare, au acces in mod egal la oportunitatile de implinire si dezvoltare personala, dar si la masurile si actiunile de protectie sociala; s) confidentialitatea, potrivit careia, pentru respectarea vietii private, beneficiarii au dreptul la pastrarea confidentialitatii asupra datelor personale si informatiilor referitoare la viata privata si situatia de dificultate in care se afla; t) echitatea, potrivit careia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice similare, pentru aceleasi tipuri de nevoi, beneficiaza de drepturi sociale egale; u) focalizarea, potrivit careia beneficiile de asistenta sociala si serviciile sociale se adreseaza celor mai vulnerabile categorii de persoane si se acorda in functie de veniturile si bunurile acestora; v) dreptul la libera alegere a furnizorului de servicii, potrivit caruia beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditati. 66

2. Sistemul de beneficii de asistenta sociala (noiune, clasificri, categorii) Beneficiile de asistenta sociala sunt masuri de redistribuire financiara/materiala destinate persoanelor sau familiilor care intrunesc conditiile de eligibilitate prevazute de lege. Conform art. 7 din Legea asistenei sociale, beneficiile de asistenta sociala reprezinta o forma de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obtinute din munca, in vederea asigurarii unui nivel de trai minimal, precum si o forma de sprijin in scopul promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii anumitor categorii de persoane ale caror drepturi sociale sunt prevazute expres de lege. Beneficiile de asistenta sociala, in functie de conditiile de eligibilitate, se clasifica astfel: a) beneficii de asistenta sociala selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei; b) beneficii de asistenta sociala universale, acordate fara testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei; c) beneficii de asistenta sociala categoriale, acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu sau fara testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure ori familiei65. Beneficiile de asistenta sociala, in functie de scopul lor, se clasific astfel: a) beneficii de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea saraciei si riscului de excluziune sociala; b) beneficii de asistenta sociala pentru sustinerea copilului si familiei; c) beneficii de asistenta sociala pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale; d) beneficii de asistenta sociala pentru situatii deosebite. Beneficiile de asistenta sociala se acorda in bani sau in natura si cuprind alocatii, indemnizatii, ajutoare sociale si facilitati. In functie de beneficiarul acestora, beneficiile de asistenta sociala pot avea: a) caracter individual, acordate persoanei singure, unuia sau mai multor membri din familie a caror nevoie identificata constituie o situatie particulara si necesita interventie individualizata; b) caracter familial, acordate pentru cresterea calitatii vietii in familie si mentinerea unui mediu familial propice realizarii functiilor de baza ale acesteia. Beneficiile de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea saraciei si riscului de excluziune sociala se acorda pe perioade determinate de timp sau pentru situatii punctuale si pot cuprinde urmatoarele categorii principale: a) ajutoare sociale sustinute din bugetul de stat, acordate focalizat, pentru categoriile de populatie aflate in risc de saracie; b) ajutoare sociale comunitare sustinute din bugetele locale, acordate focalizat, ca masuri individuale de suport pentru depasirea unor situatii de dificultate temporara; c) ajutoare de urgenta sustinute din bugetul de stat si/sau din bugetele locale, acordate pentru situatii datorate calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor etc.; d) burse sociale si ajutoare financiare pentru facilitarea accesului la educatie, sustinute din bugetul de stat si/sau din bugetele locale;

65 Testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei are in vedere evaluarea veniturilor banesti (toate veniturile realizate in tara sau in afara granitei tarii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj, obligatii legale de intretinere, indemnizatii, alocatii etc.) i evaluarea bunurilor si a veniturilor ce pot fi obtinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile si imobile aflate in proprietate ori folosinta.

67

e) ajutoare in natura, alimentare si materiale, inclusiv cele acordate in cadrul programelor de sprijin educational pentru copiii si tinerii proveniti din familii defavorizate, sustinute din bugetul de stat si/sau bugetele locale, cum ar fi programe pentru suplimente alimentare, rechizite si alte materiale necesare in procesul de educatie; f) ajutorul acordat din bugetul de stat pentru refugiati, precum si persoanelor care au obtinut protectie subsidiara in Romania, in conditiile prevazute de lege; g) facilitati privind utilizarea mijloacelor de transport in comun, accesul la comunicare si informare, precum si alte facilitati prevazute de lege. Beneficiile pentru sustinerea copilului si a familiei au in vedere nasterea, educatia si intretinerea copiilor si cuprind urmatoarele categorii principale: a) alocatii pentru copii; b) alocatii pentru copiii lipsiti, temporar sau permanent, de ocrotirea parintilor; c) indemnizatii pentru cresterea copiilor; d) facilitati, in conditiile legii. Beneficiile de asistenta sociala pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale se acorda atat pentru asigurarea nevoilor de baza ale vietii, cat si in scopul promovarii si garantarii exercitarii de catre acestea a drepturilor si libertatilor fundamentale si participarii depline la viata societatii. Principalele categorii de beneficii de asistenta sociala pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale sunt urmatoarele: a) alocatii pentru persoanele cu dizabilitati; b) indemnizatii de ingrijire; c) facilitati, in conditiile legii. 3. Sistemul de servicii sociale (noiune, clasificare, beneficiari, furnizori) Serviciile sociale reprezinta activitatea sau ansamblul de activitati realizate pentru a raspunde nevoilor sociale, precum si celor speciale, individuale, familiale sau de grup, in vederea depasirii situatiilor de dificultate, prevenirii si combaterii riscului de excluziune sociala, promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii. Serviciile sociale sunt servicii de interes general si se organizeaza in forme/structuri diverse, in functie de specificul activitatii/activitatilor derulate si de nevoile particulare ale fiecarei categorii de beneficiari. Serviciile sociale au caracter proactiv si presupun o abordare integrata a nevoilor persoanei, in relatie cu situatia socioeconomica, starea de sanatate, nivelul de educatie si mediul social de viata al acesteia. Clasificarea serviciilor sociale are la baza urmatoarele criterii: a) scopul serviciului; b) categoriile de beneficiari carora li se adreseaza; c) regimul de asistare, respectiv regimul rezidential sau nerezidential; d) locul de acordare; e) regimul juridic al furnizorului de servicii sociale; f) regimul de acordare. Dupa scopul lor, serviciile sociale pot fi clasificate in: servicii de asistenta si suport pentru asigurarea nevoilor de baza ale persoanei, servicii de ingrijire personala, de recuperare/reabilitare, de insertie/reinsertie sociala etc. Dupa categoriile de beneficiari, serviciile sociale pot fi clasificate in servicii sociale destinate copilului si/sau familiei, persoanelor cu dizabilitati, persoanelor varstnice, victimelor violentei in familie, persoanelor fara adapost, persoanelor cu diferite adictii, respectiv consum de alcool, droguri, alte substante toxice, internet, jocuri de noroc etc., victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate, persoanelor sanctionate cu masura educativa sau 68

pedeapsa neprivativa de libertate aflate in supravegherea serviciilor de probatiune, persoanelor cu afectiuni psihice, persoanelor din comunitati izolate, somerilor de lunga durata, precum si servicii sociale de suport pentru apartinatorii beneficiarilor. Dupa regimul de asistare, serviciile sociale se clasifica in: a) servicii cu cazare, pe perioada determinata sau nedeterminata: centre rezidentiale, locuinte protejate, adaposturi de noapte etc.; b) servicii fara cazare: centre de zi, centre si/sau unitati de ingrijire la domiciliu, cantine sociale, servicii mobile de acordare a hranei, ambulanta sociala etc. Dupa locul de acordare, serviciile sociale se asigura: a) la domiciliul beneficiarului; b) in centre de zi; c) in centre rezidentiale; d) la domiciliul persoanei care acorda serviciul; e) in comunitate. Dupa regimul juridic al furnizorului, serviciile sociale pot fi organizate ca structuri publice sau private. Dupa regimul de acordare, serviciile se acorda in regim normal si regim special: a) servicii acordate in regim de accesare, contractare si documentare uzuale; b) servicii acordate in regim special cu eligibilitate si accesibilitate extinsa, care vizeaza masurile preventive care se ofera in regim de birocratie redusa si un set de servicii sociale, care vor fi accesate de beneficiari doar in conditiile pastrarii anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victimele violentei in familie etc. Serviciile acordate in regim special pot fi furnizate fara a incheia contract cu beneficiarii; c) categoria serviciilor acordate in regim special este reglementata prin lege speciala. Beneficiaza de servicii sociale persoanele si familiile aflate in situatii de dificultate. Grupurile si comunitatile aflate in situatii de dificultate beneficiaza de servicii sociale, in cadrul programelor de actiune comunitara destinate prevenirii si combaterii riscului de marginalizare si excluziune sociala, aprobate prin hotarari ale consiliilor judetene/locale. Furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat. Furnizori publici de servicii sociale pot fi: a) structurile specializate din cadrul/subordinea autoritatilor administratiei publice locale si autoritatile executive din unitatile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comuna, oras, municipiu si sectoare ale municipiului Bucuresti; b) autoritatile administratiei publice centrale ori alte institutii aflate in subordinea sau coordonarea acestora care au stabilite prin lege atributii privind acordarea de servicii sociale pentru anumite categorii de beneficiari; c) unitatile sanitare, unitatile de invatamant si alte institutii publice care dezvolta, la nivel comunitar, servicii sociale integrate. Furnizori privati de servicii sociale pot fi: a) organizatiile neguvernamentale, respectiv asociatiile si fundatiile; b) cultele recunoscute de lege; c) persoanele fizice autorizate in conditiile legii; d) filialele si sucursalele asociatiilor si fundatiilor internationale recunoscute in conformitate cu legislatia in vigoare; e) operatorii economici, in conditii speciale, prevazute de lege. Pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul Romaniei, furnizorii de servicii sociale, indiferent de forma lor juridica, trebuie acreditati in conditiile legii. Serviciile sociale pot functiona pe teritoriul Romaniei numai daca sunt acreditate in conditiile legii.

69

Responsabilitatea dezvoltarii, administrarii si acordarii serviciilor sociale este partajata astfel: a) elaborarea politicilor publice, programelor si strategiilor nationale in domeniu, reglementarea, coordonarea si controlul aplicarii lor, precum si evaluarea si monitorizarea calitatii serviciilor sociale - in responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale; b) organizarea, administrarea si acordarea serviciilor sociale - in responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale, atributii ce pot fi externalizate catre sectorul neguvernamental, institutiile de cult, alte persoane fizice si juridice de drept public sau privat, in conditiile legii; c) finantarea serviciilor sociale, in conditiile legii - din bugetul local, din contributia beneficiarului si/sau, dupa caz, a familiei acestuia, bugetul de stat, precum si din alte surse. Serviciile sociale se organizeaza si se acorda la nivelul comunitatii. Serviciile sociale infiintate de furnizorii publici si privati se organizeaza la nivel teritorial astfel: a) servicii sociale de interes local, adresate beneficiarilor care traiesc si locuiesc pe raza teritoriala a comunei, orasului, municipiului, respectiv a sectoarelor municipiului Bucuresti; b) servicii sociale de interes judetean, adresate beneficiarilor care traiesc si locuiesc pe raza teritoriala a judetului. Serviciile sociale au la baza identificarea si evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup si elaborarea planurilor de interventie pentru prevenirea, combaterea si solutionarea situatiilor de dificultate. Furnizorii de servicii sociale asigura activitatile prin asistentii sociali angajati in structurile proprii sau, in lipsa acestora, pot achizitiona serviciile acordate de asistentii sociali inregistrati cu cabinete individuale sau societati civile profesionale de asistenta sociala. La nivel national se organizeaza un sistem de evidenta a serviciilor sociale care cuprinde datele si informatiile referitoare la serviciile sociale. 4. Masuri integrate de asistenta sociala Masurile integrate de asistenta sociala privesc mai multe aspecte reglementate de Legea asiatenei sociale: 4.1. Prevenirea si combaterea saraciei si riscului de excluziune sociala Masurile de prevenire si combatere a saraciei si riscului de excluziune sociala se inscriu in cadrul general de actiuni multidimensionale ale procesului de incluziune sociala prin care se asigura oportunitatile si resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile in mod deplin la viata economica, sociala si culturala a societatii, precum si la procesul de luare a deciziilor care privesc viata si accesul lor la drepturile fundamentale. Pentru prevenirea si combaterea saraciei si a riscului de excluziune sociala, prin politicile publice initiate, statul: a) asigura accesul persoanelor vulnerabile la unele drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la locuinta, la asistenta sociala si medicala, la educatie si la loc de munca; b) instituie masuri de sprijin conform nevoilor particulare ale persoanelor, familiilor si grupurilor defavorizate. 4.2. Asistenta sociala a copilului si a familiei Conform legii, copilul are dreptul la protectie si asistenta in realizarea si exercitarea deplina a drepturilor lui. Asigurarea cresterii si dezvoltarii copilului se afla in responsabilitatea parintilor. Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa asigure bunastarea 70

materiala si spirituala a copilului, in special prin ingrijirea si mentinerea relatiilor personale cu acesta, prin asigurarea cresterii, educarii si intretinerii sale. Copilul are dreptul de a beneficia de masuri de asistenta sociala, in functie de situatia sa personala si de situatia socio- economica a familiei sau a persoanelor in intretinerea carora se afla. Pentru realizarea obligatiilor ce le revin fata de copil, autoritatile administratiei publice centrale si locale sustin familia prin acordarea de beneficii de asistenta sociala, precum si prin asigurarea de servicii sociale. Principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de stat, precum si de orice persoana fizica sau juridica, publica ori privata. In situatia in care parintele/reprezentantul legal se foloseste de copil pentru a apela la mila publicului, cerand ajutor financiar sau material, precum si in situatia in care copilul a fost victima abuzului / neglijarii / exploatarii / traficului exercitat de parinte/reprezentant legal, serviciul public de asistenta sociala organizat in subordinea consiliului judetean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti initiaza, in momentul constatarii faptei, demersurile necesare instituirii masurilor de protectie speciala prevazute de lege. Masurile de asistenta sociala pentru familie nu sunt acordate pentru compensarea sarcinilor specifice acesteia, ci ca forme de sprijin destinate, in principal, mentinerii copilului in familie si depasirii unei situatii de dificultate, reconcilierii vietii de familie cu viata profesionala, incurajarii ocuparii pe piata muncii. Beneficiile de asistenta sociala in bani destinate copilului si familiei pot fi acordate sub forma de alocatii, indemnizatii, stimulente financiare, facilitati fiscale si alte facilitati de natura financiara, in conditiile legii. Alocatiile, indemnizatiile si stimulentele cuprind: a) alocatii pentru copii destinate copilului din familie si copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor, cum ar fi: alocatia de stat, alocatia de plasament si alte alocatii acordate in conditiile legii; b) alocatii, indemnizatii si stimulente pentru familie, acordate in raport cu veniturile familiei si cu numarul de copii aflati in intretinere cum ar fi: indemnizatia pentru cresterea copilului, stimulentul de insertie, alte alocatii familiale si indemnizatii. 4.3. Asistenta sociala a persoanelor cu dizabilitati Promovarea si respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati reprezinta o obligatie pentru autoritatile statului, pentru toate persoanele juridice de drept public si privat, precum si pentru toti cetatenii din Romania. Statul, prin autoritatile administratiei publice centrale si locale, are obligatia de a asigura masurile specifice de protectie si de asistenta sociala, in conformitate cu nevoile particulare ale persoanelor cu dizabilitati, precum si in functie de situatia familiala si socio-economica a acestora. In baza principiului asigurarii de oportunitati egale, autoritatile publice competente au obligatia sa asigure toate masurile necesare destinate persoanelor cu dizabilitati in scopul: a) accesului nemijlocit si neingradit la educatie, sanatate, ocupare, justitie, precum si la toate tipurile de servicii publice de interes general si servicii sociale; b) facilitarii participarii active la viata comunitatii din care face parte persoana si a societatii in general. O componenta prioritara a protectiei persoanelor cu dizabilitati priveste asigurarea si facilitarea accesului la programe de abilitare/reabilitare, dispozitive medicale destinate recuperarii unor deficiente organice sau functionale, precum si la echipamente tehnice asistive care sa faciliteze viata de zi cu zi a persoanelor cu dizabilitati, activitatile lor de studiu si cele profesionale.

71

4.4. Asistenta sociala a persoanelor varstnice Persoanele varstnice reprezinta o categorie de populatie vulnerabila cu nevoi particulare, datorita limitarilor fiziologice si fragilitatii caracteristice fenomenului de imbatranire. Persoanele varstnice, in functie de situatiile personale de natura socio-economica, medicala si fiziologica, beneficiaza de masuri de asistenta sociala, in completarea prestatiilor de asigurari sociale pentru acoperirea riscurilor de batranete si de sanatate. Familia persoanei varstnice are obligatia de a asigura ingrijirea si intretinerea acesteia. Aceast obligaie este stipulat astfel incat sa nu fie de natur s afecteze veniturile considerate a fi minim necesare vietii curente a persoanei/persoanelor obligate la intretinere, precum si a copiilor acesteia/acestora. prin urmare, n situatia persoanei varstnice singure sau a carei familie nu poate sa asigure, partial sau integral, ingrijirea si intretinerea acesteia, statul intervine prin acordarea de beneficii de asistenta sociala si servicii sociale adecvate nevoilor strict individuale ale persoanei varstnice. 5. Dimensiunea institutionala a sistemului national de asistenta sociala 5.1. Nivelul central Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este autoritatea publica centrala care elaboreaza politica de asistenta sociala si promoveaza drepturile familiei, copilului, persoanelor varstnice, persoanelor cu dizabilitati si ale oricaror altor persoane aflate in nevoie. Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale stabileste strategia nationala si sectoriala de dezvoltare in domeniul social, coordoneaza si monitorizeaza implementarea acestora, sustine financiar si tehnic programele sociale si exercita controlul asupra acordarii beneficiilor de asistenta sociala si serviciilor sociale. In vederea realizarii rolului sau in domeniul asistentei sociale, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale indeplineste urmatoarele functii: a) de autoritate de stat, prin care se asigura exercitarea controlului aplicarii unitare si respectarii reglementarilor legale in domeniu; b) de strategie, prin care se stabilesc obiectivele si directiile prioritare de dezvoltare a sistemului de asistenta sociala, in concordanta cu politicile sociale stabilite de Guvern; c) de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice in domeniul asistentei sociale; d) de coordonare, prin care se asigura functionarea unitara si eficienta a sistemului de asistenta sociala; e) de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan intern si extern; f) de administrare, prin care se asigura gestionarea resurselor umane, materiale si financiare. In domeniul asistentei sociale, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale indeplineste urmatoarele atributii principale: a) elaboreaza politicile publice, strategiile, precum si programele de dezvoltare unitara a sistemului; b) stabileste obiectivele prioritare si directiile de actiune ale politicilor specifice; c) elaboreaza proiecte de acte normative, norme metodologice si alte reglementari privitoare la organizarea, functionarea si dezvoltarea sistemului de asistenta sociala; d) initiaza si sustine proiecte-pilot pentru implementarea programelor specifice; e) monitorizeaza, evalueaza si controleaza aplicarea reglementarilor legale; f) finanteaza beneficiile de asistenta sociala acordate din bugetul propriu; 72

g) elaboreaza, propune si monitorizeaza indicatorii sociali din domeniu; h) analizeaza anual, la nivel national, datele privind saracia si excluziunea sociala, identifica factorii care contribuie la incluziunea sociala, elaboreaza rapoartele nationale in domeniu, formuleaza recomandari si propuneri in vederea eficientizarii procesului de luare a deciziilor in domeniul incluziunii sociale; i) initiaza si asigura participarea la programe de formare profesionala a personalului cu atributii in domeniu, precum si a personalului informal; j) identifica prioritatile de dezvoltare a serviciilor sociale pe categorii de beneficiari si tipuri de nevoi in baza carora elaboreaza politicile publice, strategiile si programele sociale adresate persoanelor varstnice, persoanelor cu dizabilitati, victimelor violentei in familie, persoanelor fara adapost, persoanelor si familiilor afectate de saracie, precum si altor categorii de persoane aflate in nevoie; k) colecteaza si prelucreaza datele si informatiile referitoare la beneficiari, furnizori si serviciile sociale acordate, la nivel national; l) monitorizeaza implementarea strategiilor autoritatilor administratiei publice locale privind dezvoltarea de servicii sociale; m) elaboreaza standardele de cost pentru serviciile sociale si monitorizeaza respectarea lor de catre furnizorii publici; n) elaboreaza criteriile, indicatorii de performanta si standardele de calitate privind serviciile sociale, monitorizeaza si controleaza respectarea lor de catre furnizorii publici si privati; o) elaboreaza, finanteaza si implementeaza programe de interes national destinate dezvoltarii si sustenabilitatii serviciilor sociale; p) elaboreaza si implementeaza programe si proiecte finantate din fonduri structurale si alte fonduri internationale; q) acorda subventii pentru dezvoltarea serviciilor sociale, in conditiile legii; r) finanteaza cheltuielile cu lucrari de constructii, reparatii, modernizari si amenajari efectuate la centrele de servicii sociale, in conditiile legii; s) coordoneaza metodologic activitatea serviciilor publice de asistenta sociala de la nivel teritorial si colaboreaza permanent cu autoritatile administratiei publice locale; ) colaboreaza si desfasoara actiuni si programe comune cu furnizorii privati de servicii sociale; t) indeplineste orice alte atributii prevazute de reglementarile legale in vigoare. Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, pentru activitatea de stabilire si plata a beneficiilor de asistenta sociala asigurate din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, precum si pentru activitatea de inspectie, organizeaza institutii de specialitate, cu sau fara personalitate juridica, in scopul realizarii unui sistem unitar de administrare a beneficiilor de asistenta sociala si de evaluare, monitorizare si control in domeniul asistentei sociale. Aceste activitati se realizeaza de catre functionari publici, inspectori sociali si personal angajat in baza unui contract individual de munca. Inspectorii sociali reprezinta personalul de specialitate care isi exercita atributiile pe intreg teritoriul tarii si beneficiaza de statutul specific personalului cu atributii de inspectie si control. In realizarea atributiilor lor, inspectorii sociali efectueaza evaluarea, monitorizarea si controlul respectarii legislatiei in vigoare din domeniul asistentei sociale, monitorizarea si controlul respectarii criteriilor, standardelor si indicatorilor in baza carora se acrediteaza furnizorii si serviciile sociale, constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute de lege. Inspectia sociala stabileste anual, prin planurile de inspectie, temele de evaluare, monitorizare si control, precum si misiuni specifice de control in scopul reducerii erorii, fraudei si coruptiei. Modul de functionare la nivel national, precum si atributiile specifice Inspectiei sociale

73

se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Observatorul Social National are rolul de a colecta si analiza la nivel national datele privind politicile publice in domeniul protectiei sociale, ocuparii fortei de munca, locuirii, educatiei, sanatatii, informarii-comunicarii, mobilitatii, securitatii, justitiei si culturii ca parte integranta din procesul de incluziune sociala, de a elabora rapoartele nationale in domeniu, precum si de a formula recomandari si propuneri in vederea eficientizarii procesului de luare a deciziilor in domeniile mentionate. Activitatea de evaluare a persoanelor care prezinta afectiuni generatoare de dizabilitati si/sau invaliditate se realizeaza de catre Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, denumit in continuare Institut, si structurile teritoriale de expertiza medicala. Institutul si structurile teritoriale au in principal urmatoarele atributii: a) primesc si analizeaza cererile si documentele medicale necesare pentru realizarea evaluarii complexe a persoanei; b) realizeaza evaluarea starii de sanatate a persoanei si a nivelului de afectare a integritatii functionale si structurale a organismului; c) evalueaza abilitatile de realizare a activitatilor de baza si instrumentale ale vietii in raport cu factorii de mediu si factorii personali; d) stabilesc gradul de limitare functionala in baza caruia persoana poate fi incadrata in grad de invaliditate sau in grad de dizabilitate; e) elaboreaza programele de recuperare/reabilitare, de terapii specifice, de ingrijire si asistenta. 5.2. Nivelul local Pentru asigurarea aplicarii politicilor sociale in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor varstnice, persoanelor cu dizabilitati, precum si altor persoane, grupuri sau comunitati aflate in nevoie sociala, autoritatile administratiei publice locale au atributii privind administrarea si acordarea beneficiilor de asistenta sociala si a serviciilor sociale. In domeniul administrarii si acordarii beneficiilor de asistenta sociala, autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii principale: a) asigura si organizeaza activitatea de primire a solicitarilor privind beneficiile de asistenta sociala; b) pentru beneficiile de asistenta sociala acordate din bugetul de stat realizeaza colectarea lunara a cererilor si transmiterea acestora catre agentiile teritoriale; c) verifica indeplinirea conditiilor legale de acordare a beneficiilor de asistenta sociala, conform procedurilor prevazute de lege sau, dupa caz, stabilite prin hotarare a consiliului local, si pregatesc documentatia necesara in vederea stabilirii dreptului la masurile de asistenta sociala; d) intocmesc dispozitii de acordare/respingere sau, dupa caz, de modificare/suspendare/incetare a beneficiilor de asistenta sociala acordate din bugetul local si le prezinta primarului pentru aprobare; e) comunica beneficiarilor dispozitiile cu privire la drepturile si facilitatile la care sunt indreptatiti, potrivit legii; f) urmaresc si raspund de indeplinirea conditiilor legale de catre titularii si beneficiarii beneficiilor de asistenta sociala;

74

g) efectueaza sondaje si anchete sociale66 pentru depistarea precoce a cazurilor de risc de excluziune sociala sau a altor situatii de necesitate a membrilor comunitatii si, in functie de situatiile constatate, propun masuri adecvate in vederea sprijinirii acestor persoane; h) realizeaza activitatea financiar-contabila privind beneficiile de asistenta sociala administrate; i) elaboreaza si fundamenteaza propunerea de buget pentru finantarea beneficiilor de asistenta sociala; j) indeplinesc orice alte atributii prevazute de reglementarile legale in vigoare. In domeniul organizarii, administrarii si acordarii serviciilor sociale, autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii principale: a) elaboreaza, in concordanta cu strategiile nationale si nevoile locale identificate, strategia judeteana, respectiv locala de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu si lung, dupa consultarea furnizorilor publici si privati, a asociatiilor profesionale si a organizatiilor reprezentative ale beneficiarilor si raspund de aplicarea acesteia; b) in urma consultarii furnizorilor publici si privati, a asociatiilor profesionale si a organizatiilor reprezentative ale beneficiarilor elaboreaza planurile anuale de actiune privind serviciile sociale administrate si finantate din bugetul consiliului judetean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucuresti, care cuprind date detaliate privind numarul si categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi infiintate, programul de contractare a serviciilor din fonduri publice, bugetul estimat si sursele de finantare; c) initiaza, coordoneaza si aplica masurile de prevenire si combatere a situatiilor de marginalizare si excludere sociala in care se pot afla anumite grupuri sau comunitati; d) identifica familiile si persoanele aflate in dificultate, precum si cauzele care au generat situatiile de risc de excluziune sociala; e) realizeaza atributiile prevazute de lege in procesul de acordare a serviciilor sociale; f) incheie, in conditiile legii, contracte de parteneriat public- public si public-privat pentru sprijinirea financiara si tehnica a autoritatilor administratiei publice locale de la nivelul judetului, pentru sustinerea dezvoltarii serviciilor sociale; g) propun infiintarea serviciilor sociale de interes judetean sau local; h) colecteaza, prelucreaza si administreaza datele si informatiile privind beneficiarii, furnizorii publici si privati si serviciile administrate de acestia; i) monitorizeaza si evalueaza serviciile sociale; j) elaboreaza si implementeaza proiecte cu finantare nationala si internationala in domeniul serviciilor sociale; k) elaboreaza proiectul de buget anual pentru sustinerea serviciilor sociale in conformitate cu planul anual de actiune si asigura finantarea/cofinantarea acestora; l) asigura informarea si consilierea beneficiarilor, precum si informarea populatiei privind drepturile sociale si serviciile sociale disponibile; m) furnizeaza, administreaza sau, dupa caz, contracteaza serviciile sociale adresate copilului, familiei, persoanelor cu dizabilitati, persoanelor varstnice, precum si tuturor categoriilor de beneficiari prevazute de lege, fiind responsabile de calitatea serviciilor prestate; n) planifica si realizeaza activitatile de informare, formare si indrumare metodologica, in vederea cresterii performantei personalului care administreaza si acorda servicii sociale; o) colaboreaza permanent cu organizatiile societatii civile care reprezinta interesele diferitelor categorii de beneficiari; p) organizeaza si realizeaza activitatile specifice contractarii serviciilor sociale acordate de furnizorii publici si privati;
66

Ancheta social este o metod de investigaie ntemeiat pe diferite tehnici de culegere i de prelucrare a informaiei, n scopul analizei situaiei sociale i economice a persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitilor, avnd rol de diagnostic social.

75

q) incheie, in conditiile legii, contracte si conventii de parteneriat, contracte de finantare, contracte de subventionare pentru infiintarea, administrarea, finantarea si cofinantarea de servicii sociale; r) monitorizeaza financiar si tehnic contractele prevazute la lit. q); s) indeplinesc orice alte atributii prevazute de reglementarile legale in vigoare. In aplicarea atributiilor legale autoritatile administratiei publice locale infiinteaza structuri specializate denumite servicii publice de asistenta sociala si organizeaza, in aparatul de specialitate al consiliului judetean/al primarului, compartimentul responsabil de contractarea serviciilor sociale. Comisiile judetene de incluziune sociala si cea a municipiului Bucuresti sunt constituite la nivelul institutiei prefectului si functioneaza in cadrul mecanismului national pentru promovarea incluziunii sociale in Romania aprobat prin hotarare a Guvernului. Strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale judetene si a municipiului Bucuresti se elaboreaza pe termen mediu, respectiv pe o perioada de 5 ani, precum si pe termen lung, respectiv pe o perioada de 10 ani, si cuprind masurile si actiunile din domeniu, planificarea acestora si bugetul estimativ. Planurile anuale de actiune privind serviciile sociale se elaboreaza de catre autoritatile administratiei publice locale, in conformitate cu masurile si actiunile prevazute in strategia de dezvoltare a serviciilor sociale a judetului de care apartin, respectiv in cea a municipiului Bucuresti, pentru sectoarele de la nivelul capitalei. Planurile anuale de actiune privind serviciile sociale cuprind date detaliate privind numarul si categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi infiintate, programul de contractare a serviciilor de la furnizorii privati, programul de subventionare, bugetul estimat si sursele de finantare. 6. Personalul din sistemul de asistenta sociala In domeniul asistentei sociale activeaza asistenti sociali, alt personal de specialitate in asistenta sociala, precum si personal cu profesii, calificari si competente diverse. Identificarea si evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup si elaborarea planurilor de interventie pentru prevenirea, combaterea si solutionarea situatiilor de dificultate se realizeaza, in conditiile legilor speciale, de catre asistentii sociali, in conformitate cu atributiile ce le revin potrivit statutului asistentului social si regulamentelor interne ale angajatorilor, respectiv fisei postului. Ca regul, personalul angajat in cadrul serviciilor sociale, precum si cel din cadrul serviciilor publice de asistenta sociala este personal contractual. 7. Contractarea serviciilor sociale Pentru contractarea furnizarii serviciilor sociale, autoritatile administratiei publice locale elaboreaza si publica anual lista serviciilor sociale pe care le vor contracta cu furnizorii publici si privati de servicii sociale. Autoritatile administratiei publice locale, denumite in continuare autoritati contractante, contracteaza, cu furnizorii publici si privati, serviciile sociale organizate si definite conform Nomenclatorului serviciilor sociale. Tipurile de contracte se stabilesc de catre autoritatile contractante, in conditiile legii. 76

Autoritatile contractante au obligatia sa prevada in bugetele proprii fondurile necesare pentru finantarea serviciilor sociale prevazute in planurile anuale de actiune. Finantarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de furnizorii publici si privati de servicii sociale se realizeaza pe principiile concurentei, eficientei si transparentei si se supune legislatiei din domeniul achizitiilor publice. Furnizorii privati de servicii sociale, autoritatile contractante, precum si alte persoane fizice sau juridice care finanteaza servicii sociale pot solicita evaluarea independenta a contractelor de finantare pentru furnizarea serviciilor sociale, prin demararea procedurilor de audit social. Auditul social se realizeaza de catre auditorul social si are in vedere, in principal, urmatoarele aspecte: a) verificarea planurilor si procedurilor stabilite de furnizorii de servicii sociale pentru serviciile finantate; b) evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor sociale contractate; c) verificarea exactitatii informatiilor utilizate; d) recomandarea de ameliorari operationale.

77

BIBLIOGRAFIE SELECTIV: 1. Alexandru iclea, Dreptul securitii sociale, Ediia a II-a, Ed. Universul Juridic, 2009; 2. Alexandru iclea, Constantin Tufan, Dreptul securitii sociale, Ed. Global Lex, Bucureti, 2005; 3. Sanda Ghimpu, Alexandru iclea, Constantin Tufan, Dreptul securitii sociale, Ed. All Beck, Bucureti, 1998; 4. Alexandru Athanasiu, Dreptul securitii sociale, Ed. Actami, Bucureti, 1996; 5. Dan op, Dicionar de dreptul securitii sociale, Ed. Rosetti, Bucureti, 2006; 6. Gh. Brehoi, Dreptul securitii sociale, ramur distinct de drept, n Dreptul nr. 7/1994, pp. 17 20; 7. Andrei Popescu, Dreptul internaional i european al muncii, ed. a II-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2008; 8. Andrei Popescu, Mircea Duu, Conveniile Organizaiei Internaionale a Muncii, lucrare editat sub egida Institutului Romn pentru Drepturile Omului (IRDO), Bucureti, 1997; 9. Marin Voicu, Mihaela Popoac, Dreptul muncii, vol. I Tratat de jurispruden romn i european, vol. II Convenii internaionale, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2001; 10. Valer Dorneanu, Dialogul social, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2006; 11. Dan Lupascu (coord.), Curtea de apel Bucuresti. Culegere de practic judiciar n materie de asigurri sociale 2004-2005-2006 trim. I), Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2006; 12. Costel Galca, Pensii i alte drepturi de asigurri sociale, Culegere de practic judiciar, Ed. C.H. Beck, 2008; 13. Costel Glc, Jurisprudena Curii de Justiie a Comunitilor Europene. Drept social. Vol. I: Principii. Libera circulaie a lucrtorilor, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2008; 14. Emanuela Ignoiu-Sora, Egalitate i nondiscriminare n jurisprudena Curii Europene de Justiie, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2008; 15. Jean-Jacques Dupeyroux, Michel Borgetto, Robert Lafore, Rolande Ruellan, Droit de la scurit sociale, Ed. Dalloz, Paris, 2005; 16. Revista Romn de Dreptul Muncii, Ed. Rosetti/Wolters Kluwer, Bucureti, 2003-2011. REPERE NIORMATIVE: 12. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; 13. Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat; 14. Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative; 15. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc; 16. Legea nr. 202/2006 privind organizarea i funcionarea Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc; 17. Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii n munc; 18. Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale; 19. O.U.G. nr. 96/2003 privind protecia maternitii la locurile de munc; 20. O.U.G. nr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului; 21. O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate; 22. O.U.G. nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalitii de tratament ntre brbai i femei n cadrul schemelor profesionale de securitate social; 23. Legea nr. 292/2011 a asistenei sociale.

78