MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I INOVRII UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA SPECIALIZAREA MSURTORI TERESTRE I CADASTRU FORMA DE NVMNT ZI

PROIECT

REALIZAREA RETELEI GEODEZICE TIP POLIGON CU PUNCT CENTRAL

COORDONATOR: Lect.univ.drd.ing. Ungur Andreea STUDENTI: Mocanu Florin Octavian Marcu Iuliana Oprean Lucian Popescu Andrei Potinteu Ioan Man Sebastian

ALBA IULIA 2 0 10

1. Proiectarea retelei geodezice Generalitati Geodezia are ca scop determinarea formei si demsiunilor pamantului, materializand pe suprafata de referinta un numar necesar si suficient de puncte, a caror pozitie in plan si in inaltime face obiectul determinarilor geodezice. Aceste puncte formeaza pe suprafata de referinta retele geodezice, care constituie baza ridicarilor topografice, fotogrammetrice sau cadastrale. Elaborarea proiectului unei retele geodezice este in functie de natura, structura, destinatia si caracteristicile semnificative ale retelei respective. Principiile care stau la baza elaborarii proiectului unei retele geodezice sunt urmatoarele: Proiectul retelelor geodezice se realizeaza de obicei de la un complex simplu, adica de Precizia de determinare a tuturor punctelor din retea trebuie sa fie uniforma principiul La proiectarea retelelor geodezice trebuie sa respecte instructiuniile si reglementariile in la retele de ordinal I la cele de ordinal II, III, IV omogenitatii. vigoare precum si cerintele beneficiarului, astfel incat reteaua sa foloseasca scopului pentru care a fost realizata. Proiectul trebuie sa asigure o densitate uniforma de puncte pe km2. In tara noastra exista un punct la cca 20 km2, ceea ce corespunde la aproximativ 5 puncte geodezice pe o foaie de harta la scara 1: 25.000 Fiecare punct al retelei geodezice trebuie sa aiba altitudinea determinata in sistemul nivelmentului de stat, fie prin nivelment geometric, fie prin nivelment trigonometric geodezic

In cazul retelelor de nivelment densitatea se refera la departarea maxima admisibila Amplasarea punctelor geodezice trebuie sa se faca astfel incat sa asigure legatura La proiectarea retelelor geodezice este indicat sa se tina seama, pe cat posibil de toate

intre reperele de nivelment de anumite tipuri. dintre puncte prin vize reciproce. criteriile de optimizare . Piesele componente ale proiectului retelei geodezice sunt reprezenate de: documentatia proiectului piesele desenate notele de calcul devizul estimativ planificarea si organizarea lucarilor hartie la scari diferite 1: 500 000, 1: 200 000, 1: 100 000, 1: 50 000, 1: harti la scari cuprinse intre 1: 25 000 1: 5 000 pentru a stabili date cu privire la retelele executate anterior in zona informatii cu caracter organizatoric si economic informatii cu privire la relief, hidrogeografie, clima etc. schita retelei care este desenata pe o harta a carei scara se stabileste in functie de

Documentatia necesara pentru proiectarea unei retele geodezice este constituita din: 25 000, in functie de ordinal retelei sau de scopul pentru care este realizata amplasarea in detaliu a punctelor

Piesele desenate sunt reprezenate de: marimea retelei si de destinatia ei. Pe acesta schita punctele de ordinul I IV primesc nume alese din toponomia locului iar punctele de ordinul V primesc numere schite de detaliu cu amplasarea punctelor profile executate in lungul vizelor proiectate necesare la studiul vizibilitatii si la stabilirea Notele de calcul contin calcule de estimare a propagarii erorilor in reteaua geodezica, calcule de determinare a vizibilitatii si calcule privind stabilirea semnalelor geodezice.

inaltimii semnalelor geodezice

Devizul estimativ este bazat pe proiectul retelei geodezice si cuprinde referiri la volumul total de lucrari, necesarul de forta de munca, materiale, costul pe capitole de lucrari iar la final costul total. Planificarea si organizarea lucrarilor consta in distributia pe operatori si esalonarea in timp a lucrarilor proiectate, intocmirea planului de aprovizionare cu materiale si fixarea termenelor de predare, pe categorii de lucrari. Determinarea vizibilitatii intre punctele geodezice Vizibiliatea intre punctele de triangulatie este cnditionata de sfericitatea Pamantului, refractia atmosferica si de obstacolele aflate pe traseul vizei (relief, constructii etc.). din cauza ca obstacolele pot influenta negative vizele, prin fenomenul de refractie, este stabilita prin norme ca razele vizuale trebuie sa treaca pe deasupra obstacolelor la urmatoarele inaltimi minime: pentru ordinul: I > 4 m pentru ordinul: II > 2 m pentru celelalte ordine : - > 0,5 m In cazul retelelor geodezice determinate cu ajutorul satelitiilor nu este necesara vizibilitatea intre puncte la determinarea lor, dar trebuie sa existe vizibilitate din fiecare punct catre minim 2-3 puncte, pentru ca reteaua sa fie functionala. 2. Materializarea in teren a retelelor geodezice Punctele reteleor geodezice trebuie materializate in teren (in sol), prin diferite tipuri de repere (borne), in functie de tipul retelei. Marcarea la sol a punctelor in retele geodezice se face cu ajutorul unor borne din beton armat, care necesita si o semnalizare adecvata pentru a permite executarea observatiilor la distante mari. Semnalele geodezice se construiesc din lemn sau metal. Punctele retelelor de nivelment sunt marcate in diferite moduri, functie de importanta punctului, cu: reperi din beton armat, cu marci de nivelment sau reperi de adancime.

Semnalele geodezice Un semnal geodezic este constituit din urmatoarele parti principale: 1. piramida pilastru are rolul de a sustine instrumental utilizat pentru efectuarea masuratorilor in punct. La semnalele simple aceasta parte nu mai apare, deoarece aparatul este instalat pe trepied, deasupra punctului bornat, iar in cazul punctelor de ordinul I, direct pe pilastrul de beton care materializeaza punctual 2. 3. piramida semnal permite efectuarea observatiilor la inaltimea stabilita prin proiect, si piramida de semnalizare reprezinta portiunea care se vizeaza din celelalte puncte in acelasi timp sustine piramida de semnalizare ale retelei. Partea superioara a piramidei de semnalizare se deosebeste, dupa ordinul retelei din care face parte punctual semnalizat Semnalele geodezice trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: sa fie centrice, adica centrul bornei, centrul pilastrului si centrul semnalului sa fie pe sa fie stabil si rigid, rezistent in timp sa apara simetric, din orice punct ar fi privit sa fie vizibil la distante mari picioarele semnalului sa fie astfel amplasate incat san u impiedice vizele Semnalul cel mai folosit il reprezinta piramida la sol, cu trei sau patru picioare si inaltimi cuprinse intre 6 si 12m. Marcarea punctelor geodezice Materializarea permanenta a punctelor geodezice si fixarea centrului mathematic care primeste coordonate, intr-o retea geodezica, este realizata prin intermediul unor borne de beton, care se ingroapa in sol. Tipul bornelor si placutelor difera in functie de ordinul punctului geodezic. Bornarea se executa imediat dupa terminarea constructiei semnalului, urmarindu-se ca toate reperele incastrate in blocurile subterane si in borna propiu-zisa sa se afle pe verticala centrului pilastrului. Punctele geodezice din retelele de nivelment sunt materializate prin repere si marci. aceeasi verticala

Reperele de nivelment sunt de doua tipuri: repere de greutate si repere de adancime. Reperele de greutate au fost utilizate in retelele de nivelment de ordinele I, II, III, IV si sub forma a trei tipuri constructive. Reperele de adancime sunt amplasate la aceeasi densitate ca si reperele de greutate de ordinul I, dar la o adancime de circa 20 30 m in sol. Se utilizeaza mai ales in zonele de campie, unde solul este constituit la suprafata din strate instabile. 4. 5. Verificarea retelei geodezice clasic Dezvoltarea retelelor geodezice prin incadrarea a doua puncte noi prin Metodele utilizate pentru realizarea lucrarilor de dezvoltare a retelelor geodezice prin metode clasice sunt grupate in patru mari grupe si anume: 1) Dezvoltarea retelelor prin triangulatie, care la randul ei cuprinde trei metode secundare: 2) 3) 4) Dezvoltarea prin intersectie inainte simpla sau multipla Dezvoltarea prin intersectie inapoi sau retrointersectie Dezvoltarea prin intersectii combinate Dezvoltarea retelelor prin trilateratie Dezvoltarea retelelor prin poligonometrie Dezvoltarea retelelor prin radieri, mai putin aplicabila datorita preciziei scazute de

masuratori clasice

determinare a pozitiei punctelor noi. Metoda folosita pentru realizarea lucrarii de dezvoltare a retelei geodezice prin metode clasice face parte din dezvoltarea retelelor prin triangulatie si anume prin metoda intersectiilor combinate. Atunci cand toate punctele geodezice (puncte vechi, puncte noi) sunt stationabile si permit efectuarea observatiilor de directii, avem de-a face cu intersectiile multiple combinate, care reprezinta cazul general al intersectiilor multiple. Metoda de rezolvare consta in combinarea celor doua metode prezentate anterior, in vederea determinarii printr-o prelucrare riguroasa, utilizand masuratorile indirecte, a coordonatelor unor puncte noi.

Determinarea coordonatelor celor doua puncte prin metode GPS Un sistem de pozitionare globala (GPS) permite determinarea pozitiei exacte (coordonate in domeniul milimetric) a unui punct de pe suprafata Pamantului, intr-un sIstem tridimensional de referinta, prin trilateratia spatiala. Procedeul presupune masurarea la un moment dat, a distantelor pana la cel putin patru sateliti si cunoasterea pozitiei acestora in sistemul de referinta adoptat. Aceste elemente trebuie determinate cu precizie maxima luandu-se in considerare o serie de erori si corectii corespunzatoare. Prin calcule ulterioare se vor determina coordonatele ce dau pozitia in spatiu a punctului in rapor cu un sistem de referinta. Componentele de baza ale sistemului GPS se grupeaza in trei segmente, fiecare cu mai multe elemente electronice reunite in cadrul unor instalatii complexe: Segmentul spatial al sistemului GPS cuprinde o constelatie de 24 de sateliti care au Segmentul de control are drept misiune calcularea efemeridelor satelitiilor inclusive a rolul de a emite semnale ce urmeaza a fi receptionate la sol corectiilor acestora, urmarirea ceasurilor atomice satelitare, transferal mesajelor catre satelit si, supravegherea intregului sistem. Acest sistem este alcatuit din cinci statii care se clasifica astfel:

o o o o

Statia de control principala Statii monitoare Statii de control la sol Segmentul utilizator Referitor la aplicatiile tehnologiei GPS in topografie geodezie putem spune ca rezultatul imediat al acestei tehnologii este determinarea coordonatelor pozitiei unor antene. Aceste coordonate pot fii calculate in principiu, in urma a doua importante observatii: masuratori de cod si masuratori de faza purtatoare. De fapt aceasta diferentiere se refera la modul de determinare a timpului necesar semnalului parcurgerii distantei intre satelit si antena receptorului.

Categorii si criterii de optimizare Pentru proiectarea unei retele geodezice sau topografice, in general, care sa deserveasca activitatea de masuratori intr-o exploatare miniera la zi, in particular, in principiu exista mai multe variante dintre care doar una singura, necesita un numar minim de masuratori, cu costuri minime si precizie ridicata de determinare a marimilor si timp scurt de materializare a acesteiain practica. Luand in considerare ca si criteriu de diferentiere in procesul de optimizare, se disting patru categorii: 1. o o o o Optimizarea datelor initiale, cand se iau in calcul variante de calcul a retelelor Masuratorilor unghiulare A orientarii unei laturi A orientarii unei laturi si a marimii unei laturi A orientarii unei laturi, a marimii unei laturi si a coordonatelor unui punct. pornind de la cunoasterea initiala a :

2.

Optimizarea configuratiei retelei geodezice/topografice, este pasul al doilea in

realizarea optimului general, la acest nivel datele initiale considerandu-se optime. Pentru realizarea optimului in ceea ce priveste configuratia retelei se iau in studiu variante geometrice diferite, deci se actioneaza asupra marimii unghiurilor si distantelor, introducandu-se cu rol foarte important in determinarea optimului, restrictii generate de factori naturali, care complica foarte mult alegerea variantei optime. 3. Optimizarea programului de masuratori, cand se considera determinat optimul pentru datele initiale si configuratia retelei luandu-se in studiu numarul de repetari sau asupra metodei de masurare a unghiurilor, distantelor, etc., precum si restrictiile impuse de precizia ce trebuie obtinuta. Aceasta categorie este una dintre cele mai studiate de-a lungul timpului in ceea ce priveste determinarea optimului constituind varful abordarii problemei. 4. Optimizarea observatiilor suplimentare care se aseamana cu categoria anterioara cu deosebirea ca se iau in considerare observatii suplimentare in scopul cresterii preciziei de determinare a retelei. Introducerea de masuratori suplimentare conduce la conditii suplimentare in prelucrarea datelor, avand ca rezultat cresterea preciziei. Abordarea acestei categorii de optimizare vizeaza in special aspecte economice care conduc la un volum minim de cheltuieli. Optimizarea se poate realiza pentru fiecare categorie in parte sau luand in analiza simultan doua, trei sau chiar toate patru categoriile enumerate mai sus. Procesul de optimizare are drept scop satisfacerea simultana a unui numar cat mai mare de functii scop, implicit, a indicatorilor de precizie, respectiv a indicatorilor economici, indiferent de metoda de prelucrare a masuratorilor analizata. O clasificare a procesului de optimizare dupa metodele de prelucrare a masuratorilor sunt: 1. 2. 3. optimizarea retelelor geodezice sau topografice, in care datele se optimizarea retelelor geodezice sau topografice in care datele se optimizarea retelelor geodezice sau topografice in care datele se prelucreaza prin metoda masuratorilor directe. prelucreaza prin metoda masuratorilor indirecte. prelucreaza prin metoda masuratorilor directe conditionate.

4. 5.

optimizarea retelelor geodezice sau topografice in care datele se optimizarea retelelor geodezice sau topografice in care datele se

prelucreaza prin metoda masuratorilor indirecte cu mai multe marimi masurate. prelucreaza prin metoda masuratori indirecte supuse la conditii. Criterii de evolutie ale retelei plnimetrice din punct de vedere al optimizarii Pe langa optimizarea elementelor geometrice ale retelelor geodezice, in cadrul datelor initiale se inscriu ca marimi masurate, valorile provizorii ale necunoscutelor care contribuie la conturarea urmatoarelor aspecte: masuratorile unghiulare contribuie la crearea geometriei intrinseci a reteli geodezice fara a oferii indicii asupra amplasarii sale in sistemul de referinta folosit si nici cu privire la orientarile sau marimile laturilor; orientarea unei laturi (a carei pozitie este bine cunoscuta in cazul in care ea apartine unei retele geodezice de ordin superior celi studiate, daca tinem cont de caracteristica de dezvoltare a retelelor de la superior la inferior) ce confera intregii retele geodezice o anumita orientare; cunoasterea unei anumite laturi din retea (cunoscuta de asemenea din retelele in situatia in care la restrictiile de mai sus, in plus , se mai cunosc si coordonatele geodezice mai vechi) ce confera intregii retele o anumita scara; unui punct din retea, atunci se poate facce amplasamentul propriu-zis al retelei in sistemul de coordonate considerat.

Anexe

Schita de reperaj

Fig.1

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5