Sunteți pe pagina 1din 8

MANAGEMENTUL CALIT EDUCA IE

II N

PROF. UNIV. DR. CRISTINA MARIA STOICA MANAGEMENTUL CALIT N INSTITU IILE DE NV II MNT

UPA Ia i Facultatea de Psihologie si


Anul I, Semestrul I, An

tiin ele Educa iei


colar 2011-2012

Masterand, TEODORESCU(CHIRILEANU) MARCELA

MANAGEMENTUL CALIT

II N EDUCA IE

PROF. UNIV. DR. CRISTINA MARIA STOICA MANAGEMENTUL CALIT N INSTITU IILE DE NV
UPA Ia i Facultatea de Psihologie si
Anul I, Semestrul I, An

II MNT

tiin ele Educa iei


colar 2011-2012

Masterand, TEODORESCU(CHIRILEANU) MARCELA

Reforma nv mntului a inclus si pn acum elemente ale asigur rii calit ii n educa ie, dar abia recent, calitatea nvtmntului romnesc a fost definit ca prioritate i pentru nv mntul preuniversitar. Dimensiunea european a calit ii a fost completat cerin a de a gndi global si a ac iona local . cu cerin e ale societ ii romne ti, mplinindu-se astfel

Pornind de la cuvintele lui Nicolas Poussin si p trunznd n domeniul educa iei, se observ c se acord tot mai mult aten ie calit ii. Aceast calitate a nv mntului preuniversitar este asigurat prin coalizarea mai multor factori dintre care un rol important l au dasc lii. n societatea postmodern , coala ca institu ie a cunoa terii de ine o pozi ie fundamental. M sura dezvolt rii unei societ i poate fi relevat nu numai de indicatori economici si de calitate a vie ii, ci si de cei care privesc educa ia si calitatea colii, respectiv de indicatori referitori la modul de organizare a cunoa terii si a nvtrii, de tipurile de performante a teptate, de calitatea activittii educative si de modalit ile de distribuire n societate a educa iei. Cheia spre calitatea nv mntului preuniversitar const n termenul de adaptare : o adaptare la vrsta elevilor, la stilurile lor de nv are, la valorile societ ii romane ti, la nevoile elevilor, la perspectivele lor de viitor, etc. Un nv mnt preuniversitar de calitate presupune integrarea valorilor si principiilor democratice, a drepturilor si obliga iilor partenerilor, fiind conceput ntr-un spirit de transparent , responsabilizare si implicare, att a scolii ca furnizor de educa ie, ct si a familiei elev si p rinte ca beneficiar al serviciului educa ional. Dasc lii au un rol central n dezvoltarea unei educa ii de calitate. Invitarea centrata pe elev, care presupune cunoa terea ndeaproape a acestuia, a culturii, a capacita ilor si nclina iilor sale c tre anumite domenii, reprezint o metoda actuala care da posibilitatea profesorului sa r spund cerin elor si nevoilor sale de cultura, precum si sa-l evalueze corect. n acest caz, corectitudinea evalu rii depinde n mare m sura de imagine ape care profesorul si-o creeaz despre elev. Spre exemplu, n cazul a doi elevi cu stiluri de nv are diferite (vizual si auditiv), care sunt aten i n timpul orei, cel dinti poate s nu retina aceea i informa ie ca cel de-al doilea, doar din simpla relatare a profesorului, lui fiindu-i necesar o vizualizare a lec iei pentru a retine mai mult.

n schimb, celui de-al doilea i va fi mai u or s asculte relatarea profesorului sau simpla lui lectura cu voce tare, dect s fie nevoit s se uite pe text n lini te. De asemenea, celui de-al doilea i va fi mai greu sa fac anumite corela ii din simple schi e sau desene, spre deosebire de cel dinti. Ne ntrebam de ce este mai greu sa lucram cu elevii mai slabi dect cu ceilal i. O prim cauz ar fi faptul ca nu reu im s i identificam pe ace tia cu valorile unei societ i, nu i reg sim n lista nevoilor de cultura si mai ales, pentru ca nu reu im mpreun s tras m o perspectiv pentru fiecare. O posibilitate pentru realizarea tuturor acestor deziderate este reprezentat de c tre punerea n discu ie n cadrul fiec rei unit i colare a problemelor ce vizeaz calitatea nv mntului: dezvoltarea multilateral a elevului, premis a form rii unei personalit i integre; asigurarea drepturilor de dezvoltare a minorilor ca o garan ie a calit ii instruirii; modernizarea nv mntului pre colar; responsabilit ile si drepturile copiilor; asigurarea serviciilor de calitate n bibliotecile colare (aceasta fiind o cerin major a nv mntului modern), precum si dreptul copiilor dota i la o educa ie de calitate. Calitatea este un concept nou pe care elevii nu l pot n elege cu usurint, mai ales pentru c privesc cu reticent aceste schimbri n sistemul de educa ie. Avem de a face cu o abordarea foarte nou a conceptului de calitate prin aceea c se ncearc aducerea acestei no iuni deseori abstract si generic la nivelul de n elegere al copiilor din nvtmntul colar. Acest lucru este o premier chiar si pentru Uniunea European, unde nu exist nc un studiu sistematizat al aspectelor legate de calitatea vie ii si a mediului la vrste att de fragede cum se ncearc n Romnia. Sperm c o dat introduse no iunile de calitate n tematica scolar, att ca disciplin independent ct si integrate n alte materii, nivelul de n elegere al copiilor asupra unor probleme ce decurg din statutul lor de consumatori dar si de viitori productori va spori astfel nct prsind bncile scolii vor putea produce acea mult-dorit schimbare de mentalitate n privin a calittii. coala trebuie sa depun efort ca sa realizeze progresul elevului in raport cu nivelul sau anterior, aceasta este esen a activittii educative si aceasta nseamn calitate n educa ie. Pentru aceasta este nevoie de adaptarea programelor si con inuturilor la posibilittile de vrsta ale elevilor. De cteva decenii copii sunt continuu ncrcati - materie de facultate a cobort in liceu si materie de liceu a cobort in gimnaziu - fr nici o baza stiintific. Profesori universitari semneaz manuale de nvtmnt preuniversitar de multe ori fr a-si dovedi experien a profesional a acestora in lucrul cu elevii si privitor la posibilittile vrstei acestora. n clasele lor, n colile lor, profesorii ar putea desf ura studii sociologice care sa conduc la reglarea acestei probleme care a devenit att de extinsa nct afecteaz nvtmntul preuniversitar la scara na ionala. Chiar dac se discut foarte mult despre calitate, inclusiv n documente oficiale, lipsa de unitate a educa iei este cauzata de faptul ca nu se poate vorbi de o calitate a educa iei n sine , ci n func ie de valorile promovate n societate si la nivelul organiza iei colare. Adaptarea la valorile societ ii romne ti reprezint o condi ie pentru realizarea unei educa ii calitative si cantitative. Daca pregtirea pentru via a elevilor ar fi obiectivul educa iei, iar acesta ar fi exprimat simplu si clar la nivel na ional, am redescoperi astfel cu to ii cultura lucrurilor simple, care nu costa bani, dar valoreaz o avere, pentru ca ne-ar ajuta cu adevrat s formm cetteni liberi, activi si responsabili, implica i n via a comunit ii, spre binele lor si al nostru. Dac pregtirea pentru adaptarea la via a ar fi scopul educa iei, cred ca ar trebui nu doar stabili i, clar si precis, pa ii de urmat, ci si de exersat practic o vreme ace ti pa i, nainte de a vorbi, mult si apsat, de asigurarea calittii educa iei si controlul ei.

coala ar trebui sa ocupe pozi ia de lider intre factorii educativi, fiind ntre ace tia singurul special calificat pentru a face educa ie, dar nu trasndu-le sarcini (cum se procedeaz cu familia) sau acuzndu-i (cu se ntmpl cu mediul social sau cu mass - media), ci atrgnd de partea ei prin afec iune copii, si prin lectorate printii crora profesioni tii educa iei s le deschid ochii si mintea privind educa ia in familie. Pregtirea profesional a profesorilor ar trebui s pun un accent mai mare pe tiin ele educa iei, astfel nct ei s treac de la starea de licen iat ntr-o anume stiint la cea de EDUCATOR care intermediaz copiilor studiul si n elegerea acelei tiin e prin metode bazate pe motivare si pe convingere ( n prezent n scoalaromneasc se face instruc ie prin metode de impunere si sanc ionare). Prin descentralizarea MECI, coala trebuie adusa intr-un mediu de concurenta libera. Metodele birocratice specifice sistemelor supercentralizate nu produc calitate Calitatea n educa ie nseamn asigurarea pentru fiecare educabil a condi iilor pentru cea mai buna,completa si utila dezvoltare. Calitatea este dependent de valorile societtii n care functioneaz sistemul respectiv de educa ie. Valorile calittii n educa ie ar putea fi:democra ia,umanismul,echitatea,autonomia morala si intelectual, calitatea rela iilor interpersonale, mbog irea comunittii, inser ia optim social si profesional,etc. Printre valorile care fundamenteaz definirea calittii in educa ie se pot enumera: - coala comunica/transmite cultura/civiliza ia; - scoalaurmreste satisfacerea nevoilor si intereselor imediate ale educabililor; - coala rspunde nevoilor sociale/comunitare. Pentru evaluarea calittii educa iei trebuie identifica i si aplica i, n fiecare domeniu, indicatori de performant: - relevan i - se refer la rezultatele asupra crora coala poate avea influent; - vizibili si msurabili - cu instrumente cantitative si calitative; - informativi - iau in considerare contextual si situa ia n care functioneaz unitatea scolar si pot fi utiliza i n optimizarea activittii din scoal f cnd posibile compara ii transversale si longitudinale ; - acceptabili - percepu i ca echitabili, accesibili, u or de n eles si de aplicat, incoruptibili si controlabili; - beneficiu - creeaz si men in motiva ia si satisfacerea grupurilor de interes; - eficien i - din punct de vedere al costurilor. Sunt necesare cteva competente - institu ionale, de grup si individuale, pentru a asigura calitatea n educa ie: - abilitatea de a identifica finalittile majore ale dezvolt rii unittii colare in cadrul sistemului colar; - crearea unei motiva ii puternice pentru atingerea acestor finalitti; - decizia in legtur cu identificarea rezultatelor sistemului si ale scolii care pot fi corelate cu aceste finalitti; - decizia n legtur cu atragerea si folosirea resurselor sistemului si ale scolii; - identificarea procedurilor care vor asigura in mod efectiv atingerea scopurilor propuse. In func ie de rezultatele elevilor si ale profesorilor, colile vor fi mprtite n performante si mai pu in performante ncepnd cu anul 2006. Institu iile de nvtmnt preuniversitar vor fi clasificate calitativ conform legii privind asigurarea calittii n educa ie.

Cunoscnd aceste ierarhiz ri, elevii se vor orienta mai u or n alegerea scolii care li se potrive te. Evaluarea calit ii n educa ie va fi centrat pe rezultatele nv rii si se va aplica in mod diferen iat n func ie de calific rile acordate. Asigurarea si controlul calit ii n scoli se vor face la dou niveluri: institu ional, printr-o autoevaluare interna a rezultatelor,realizata de comisia fiecrei unitti de nvtmnt preuniversitar, si transinstitutional, printro evaluare extern realizata de Agen ia Romn de Asigurare a Calittii in nvtmntul Preuniversitar.(ARACIP). Comisia de asigurare si evaluare a calittii existent n fiecare scoal va cuprinde, n mod egal, reprezentan i ai profesorilor, ai printilor(n nvtmntul pre colar si de baz), ai elevilor(n nvtmntul liceal, postliceal si profesional) si ai consiliului local. Aceast comisie elaboreaz si coordoneaz aplicarea procedurilor de men inere si dezvoltare a calittii, iar la intervale de maximum patru ani evalueaz calitatea activittii fiecrui profesor si a fiecrui program. Comisia trebuie sa rezume anual autoevaluarea interna ntr-un raport fcut public si confruntat de ARACIP cu propriile sale evaluri ale institu iei respective. n urma compara iei, va fi obtinut o clasificare calitativa a colilor n func ie de care ministerul le va finan a. Nu se vor mai da bani dup nevoi, ci dup performant. Pe lng aceast politic de excelent, va fi promovat si o politic asistential pentru a evita desfiin area unor scoli si pentru mbunttirea calittii n acelea care merita. Exist posibilitatea ca colile superioare calitativ s le absoarb pe acelea cu performante mai slabe, dar foarte bine dotate cu material didactic. nfiin area comisiilor si a ARACIP va determina restrngerea atribu iilor inspectoratelor, a c ror func ionare va fi reorganizat. ARACIP se afla sub coordonarea ministerului si este condus de un birou executiv format din 15 membri, cadre didactice si exper i n nvtmntul preuniversitar, numi i pe o perioad de patru ani, prin ordinul ministrului. Pentru prima dat n Romnia avem o defini ie reglementat legal a calittii , nteleas ca un ansamblu de caracteristici ale unui program de educa ie si ale furnizorului acestuia, prin care sunt ndeplinite asteptrile beneficiarilor si standardele de calitate. Aceste elemente creeaz premisele unui nou cadru educa ional, cu o noua filosofie n care elevul, beneficiar direct al educa iei, este situat n centrul proceselor din scoal. Organiza ia furnizoare de educa ie trebuie s asigure si s msoare progresul nregistrat de elev, valoarea adugat, calitatea, iar comunitatea, ca beneficiar indirect, s se implice n producerea, generarea calittii n scoal n func ie de propriile ei nevoi si interese. Calculul rezidual sau al valorii adugate este exprimat de ce rmne din rezultatele ob inute de elevi dup ce a fost luat n considera ie influenta factorilor de intrare (aptitudinile, calittile personale si performantele elevilor la intrare , mediul social, economic si cultural, calificarea profesorilor, resursele disponibile, etc.). Calitatea se produce, se genereaz permanent, se msoar si se mbuntteste continuu, iar organiza ia furnizoare de educa ie trebuie s asigure calitatea, s implementeze propriul sistem de management si de asigurare a calittii, s se autoevalueze continuu si s propun msuri ameliorative. coala este responsabil de asigurarea interna a calittii, dar calitatea se asigura prin dialog si pe baza de parteneriat cu to i actorii implica i. ARACIP realizeaz si supune aprobrii Guvernului Romniei standardele de autorizare, de acreditare si de calitate, precum si metodologiile corespunztoare. n asigurarea calittii educa iei sunt avute n vedere trei domenii fundamentale de organizare si func ionare. Criteriile, standardele si indicatorii de performant trebuie s fie astfel formula i, nct accentul s nu fie pus numai pe conformarea unei organiza ii la un set predeterminat sau predefinit de condi ii cantitative si

calitative, ci si pe angajarea deliberata, voluntara si proactiv a institu iei pentru realizarea anumitor performante demonstrabile prin rezultate efective. Aceste domenii sunt: a) capacitatea institutional care rezult din organizarea intern si infrastructura disponibila pentru a ndeplini obiectivele programelor educa ionale; b) eficacitatea educational care const n mobilizarea de resurse umane si financiare, cu scopul de a determina elevii sobtin rezultate ct mai bune n nvtare; c) managementul calittii care rezult din structurile, practicile si procesele prin care se asigura in institu ie mbunttirea continu a serviciilor educa ionale. A. CAPACITATEA EDUCATIONAL Trebuie sa existe o concordanta ntre strategia de dezvoltare a scolii si contextul social economic. Institu ia trebuie s dispun de o organizare coerent si de un sistem adecvat de conducere si administrare, s aib o baz material si resurse financiare necesare func ionarii stabile pe termen scurt si mediu precum si resurse umane pe care se poate baza pentru a realiza misiunea si obiectivele propuse asumate. De respectarea acestui standard de calitate rspunde directorul scolii. B. EFICACITATEA EDUCATIONAL Acest criteriu se refer la organizarea proceselor de predare si nvtare n termeni de con inut, metode si tehnici, resurse, selec ie a elevilor si a personalului didactic, astfel nct acea institu ie s obtin acele rezultate pe care si le-a propus prin misiunea sa, care trebuie s fie clar formulat. Seturile de criterii de evaluare care corespund eficacit ii educa ionale vizeaz: a) proiectarea obiectivelor si rezultatelor; - formularea clar si u or de n eles; - asocierea riguroas cu proceduri adecvate de evaluare intern a gradului de realizare; b) organizarea cadrului de realizare a nvtrii, prin: - planuri, programe de nvtmnt, metode de predare, criterii si tehnici de evaluare a elevilor; - recrutarea si dezvoltarea adecvata a personalului didactic; - resursele si facilittile de nvtare disponibile, legate de activitatea financiara a institu iei; - organizarea fluxurilor de predare, nvtare si examinare a elevilor; c) procesul de nvtmnt, prin: - cadrele didactice trebuie s transmit integral con inuturile programelor colare; - trebuie s existe concordanta ntre rezultatele elevilor la evalurile interne si cele ob inute la evalurile externe(rspunde directorul scolii); - coala trebuie s reu easc s asigure valoare ad ugat pentru fiecare elev. d) calitatea documentelor colare. Documentele de proiectare didactic de perspectiv, documentele de proiectare didactic imediat si fisele de evaluare trebuie ntocmite conform reglementarilor n vigoare. e) criterii de evaluare a calittii constituie urmtoarele: rata de promovabilitate, rata de absenteism, rata de repeten ie, rata de abandon, promovabilitatea la examene, rezultatele ob inute la examene, rezultatele la olimpiade si concursuri, participri la expozi ii si sesiuni na ionale de comunicristiintifice cu referate, acordarea de burse pentru merite deosebite, activitti extra colare - activitti si parteneriate cu ONG, Politie, Jandarmerie, Crucea Ro ie , cercuri, cenacluri, expozi ii.

f) resurse umane. Constituie standarde de calitate urmtoarele: - gradul de acoperire cu personal didactic calificat; - calitatea personalului didactic(calificative anuale, perfectionri si performante atinse); - personal didactic titular; - continuitatea personalului didactic; - autoevaluarea cadrelor didactice. Asigurarea calittii n nvtmntul preuniversitar este sarcina fiecrui cadru didactic si a fiecrei unitti de nvtmnt. Doar o autoevaluare obiectiva si eficienta poate determina cunoa terea realit tii, stabilirea neconformittilor minore si majore, a masurilor preventive si corective si ameliorarea activittii scolii; - presta ia pedagogica a cadrelor didactice relevat prin asistenta la ore/activitti didactice. Evaluarea se va realiza pe baza observa iilor con inute n fisele de asistent la ore efectuate de conducerea unittii,de responsabilul de catedr/arie curricular realizate pe parcursul anului colar. g) resurse curriculare; - stabilirea disciplinelor op ionale n corela ie cu op iunile educa ionale ale elevilor, resursele materiale de care dispune coala, personalul didactic de care dispune coala, numrul de ore stabilit prin planul de nvtmnt; - asigurarea concordantei ntre tematica disciplinelor op ionale si specializrile la care scolarizeaz unitatea de nvtmnt; h) ethos-ul, climatul si cultura scolar care trebuie s sustin atingerea scopurilor educa ionale stabilite. Constituie criterii de calitate urmtoarele: - caracterul democratic si consultativ al elaborrii deciziilor; - aplicarea ferm si continu a deciziilor comunicate departamentelor subordonate; - strategia de abordare a urgentelor pentru ca acestea s nu se transforme n crize; - modul de solu ionare a conflictelor; - legalitatea sanctiunilor acordate; - realizarea si pstrarea n ntreaga unitate de nvtmnt a unui climat de munc si responsabilitate, de studiu, de competi ie, favorabil desfsurrii eficiente a activittii; - preocupri pentru asigurarea protec iei si siguran ei elevilor; - rela ionarea corecta a directorului unittii de nvtmnt cu participan ii la actul educativ. i) rela ia cu comunitatea si parteneriate. - coala trebuie sa fie importanta din perspective economica si socio-culturala a zonei; - printii trebuie s se implice si s li se acorde asistent; - coala trebuie s prezinte interes pentru comunitatea local; - rela ia scolii cu comunitatea trebuie s fie bun; - coala trebuie s ncheie parteneriate. C. MANAGEMENTUL CALITATII

Acesta trebuie s fie centrat pe acele strategii, structuri, tehnici si opera ii prin care institu ia demonstreaz ca i evalueaz performantele de asigurare si mbunttire a calittii educa iei si dispune de sisteme de informa ii care demonstreaz rezultatele ob inute n nvtare. Importanta acestui domeniu const, pe de o parte, n concentrarea asupra modului n care institu ia gestioneaz asigurarea calittii tuturor activittilor sale, iar pe de alta, de a face publice informa iile si datele care probeaz un anumit nivel al calittii. Cele trei domenii sunt complementare, iar utilizarea lor este obligatorie, n conformitate cu prevederile legale. In acest sens, orice institu ie de nvtmnt preuniversitar este invitat s ajung la stadiul n care dispune de mijloacele si informa iile care sunt structurate pe cele trei domenii, innd cont de profilul sau specific si de misiunea si obiectivele pentru care a optat. Conduc torul institu iei, prin Comisia pentru evaluarea si asigurarea calittii din institu ie este responsabil de elaborarea si realizarea strategiilor privind calitatea,structurate pe cele trei domenii. Dar, concluzia este una, si anume, c evaluarea corect a calit ii educa iei se poate face numai prin combinarea de autoevaluare, evaluare intern si evaluare extern .

BIBLIOGRAFIE 1. JOI A, ELENA 2. JINGA, IOAN Managementul Educa ional Managementul nv Editura POLIROM, Bucure ti, 2000

mntului - Editura ARAMIS, Bucure ti, 2002

3. *** Asigurarea calittii n educa ie, Valori europene si proiecte romne ti n domeniul asigurrii calittii n nvtmntul preuniversitar, Editura coala G l tean , 2005. 4. *** Asigurarea calit ii, Ghid pentru unit ile colare, concept si cadru metodologic, Bucure ti, 2005. 5. *** Colec ia de Standarde n Domeniul Asigur rii si Managementului Calit ii. 6. STAN, EMIL Managementul Clasei Editura ARAMIS, Bucure ti, 2006