Opera iunile valutare a B ncii Comericale. 1. Curs valutar ,no iunea i tipuri. 2. Clasificarea operatiunilor valutare. 3.

Operatiuni de vinzare-cumparare a valutelor. 4. Modalitati de transfer international de fonduri. 5. Pozi ia valutar a B.Comerciale. 1. Operatiunile bancare in valuta au o pondere importanta in economiile modern si se refera cu prioritate la incasarile, platile, compensarile, transferurile, creditarile precum si la orice alte tranzactii exprimate in valute si care se pot efectua prin transfer bancar in numerar cu instrumente de plata specific sau prin alte modalitati agreate si acceptate de catre banci. Aceste operatiuni se desfasoara in principal pe piata valutara si se refera in primul rind la relatiile ce au loc cu persoanele fizice si juridice in procesul cumpararii si vinzarii de valuta.Principalii participant pe piatavalutara sunt B.Comerciale.Avind in vedere ca toate operatiunile in valuta straina se desfasoara cu ajutorul cursului valutar, avem nevoie sa determinam ce reprezinta cursul valutar si care forme poate avea. In relatiile economice international este foarte importanta cunoasterea valorii unitatii monetare a unui stat fata de cea a altui stat.Raportul dintre acestea, stabilit la un moment dat pe piata se numeste curs valutar sau curs de schimb.Altfel spus, cursul de schimb reprezinta expresie a raportului valoric dintre doua monede. Operatiunile stabilirii pe piata valutara a cursului unei monede in raport cu alta se numeste cotare. Cotarea poate fi de doua feluri: 1. Cotare directa-cotarea prin care unitatea monetara straina ramiine constanta iar unitatea monetara nationala variaza(ex: 1EUR=16MDL) 2. Cotarea indirecta-indica cite unitati monetare straine fac o unitate monetara nationala (ex:1MDL=1/16EUR).Cotarea indirect se utilizeaza numai pe pietele Marii Britanii si Canadei. 3. Cotarea incrucisata sau Cross-rate-presupune interventia unei a treia monede in vederea echivalarii unei unitati de moneda straina in unitati de moneda nationala. Cursul valutar se mai numeste si curs de schimb sau daca este exprimat procentual capata denumirea de rata de scimb.Cursul petii sau curs valutar economic este cursul practicat efectiv pe piata la un moment dat,unde in urma unor tranzactii, el se poate schimba sub influenta diferitor factori si in primul rind in functie de cerere si oferta. Exista cursul valutar official stabilit de catre autoritatea monetara in majoritatea cazurilor de BN in mod unilateral.Din punct de vedere al stabilitatii,cursurile valutare pot fi: y Cursuri punctelor de aur y Cursuri stabile y Cursuri fluctuante Se mai pot intilni:cursul bursier-stabilit la bursa valutara in functie de cererea si oferta de valute. Cursul valutar tolerat sau negru care se stabile te la bursa neagra si apare ca practica fata de valutele care nu formeaza obiectul cotarii la bursa sau banci. n func ie de obiectivele politicii valutare autoritatea monetar poate stabili cursuri unice. Cursurile unice apar atunci cnd autoritatea monetar stabile te un singur curs pentru fiecare moned str in , indiferent de tipul opera iunii la care este folosit sau cursuri multiple (situa ie n care autoritatea monetar dintr-o arp stabile te imultan mai multe cursuri pentru aceea i moned str in n func ie de diferitele categorii de opera iuni la care snt utilizate). Cursurile multiple pot fi diferen iate n func ie de tipul opera iunii la care se pot utiliza n: 1) Comerciale pot fi unice i presupun utilizarea unui singur curs pentru toate m rfurile sau diferen iate pe grupuri de m rfuri. 2) Necomerciale Pe pia se mai ntlnesc termenii de curs de schimb la vnzare i curs de schimb la cump rare (pre ul cu care banca comercial cump r valuta str in ). Diferen a dintre cursul de vnzare i cursul de cump rare constituie marja valutar i reprezint pentru banc un venit. B ncile utilizeaz n activitatea lor urm toarele tipuri de cursuri: a) Cursul la vedere (spot) cursul zilei utilizat de b nci n derularea opera iunilor spot cu decontarea acestor opera iuni n termen de 48 ore de la data tranzac iei. b) Cursul la termen (forward) cursul utilizat pentru derularea opera iunilor de vnzare - cump rare a valutei la termen, adic cu decontarea acestora ntr-un termen mai mare de 48 ore. Ca de obicei acest termen poate fi de 1,3,6,9,12 luni.

Cursul valutar este variabil datorit factorilor economici, politici, monetari, sociali etc.ce influen eaz puterea de cump rare n rile care intr n compara ie. n vederea asigur rii unui curs optim al valutelor, statul poate interveni pe pie ele valutare. Prin interven ia pe pia a valutar se n elege activitatea BNM de a cump ra sau vinde unele valute n scopul ridic rii respectiv, sc derii cursului acestor valute n raport cu moneda na ional . Rolul autorit i monetare const n a intereveni prin vnzare sau cump rare pe pia a valutei celei mai solicitate n vederea readucerii cursului la nivelul anterior. Statul intervine indirect folosind taxa scontului. Astfel, dac inten ioneaz s majoreze oferta de valut pentru a face presiuni asupra cursului de valut , statul cre te taxa scontului ceea ce determin cre terea nivelului general al dobnzilor pe pia a repsectiv atr gnd n felul acesta capitalul str in. Prin acest interven ie este facilitat p trunderea valutei str ine n ar . Acest proces se poate aplica i invers cu rezultatele respective. O alt posibilitatea este aceea de interven ie direct pe pia , autoritatea monetar completnd oferta de valut n cazul n care aceasta este insuficient sau completnd n caz contrar cererea de valut . Interven ia pe pia poate fi discre ionar atunci cnd statul are inten ia s intervin oricnd i la orice curs sau limitat la o anumit perioad i la un anumit nivel al cursului. Devalorizarea reprezint mic orarea oficial a valorii unei monede. Aceasta are drept consecin mic orarea puterii de cump rare a monedei i modificarea raportului de preschimbare fa de alte monede. Deprecierea valutar reprezint fenomenul prin care o moned pe un interval dat i diminueaz puterea de cump rare n raport cu alte monede. n rela iile de comer exterior devalorizarea i deprecierea favorizeaz exportul i ac ioneaz ca o frn la import. Revalorizarea reprezint majorarea oficial prin lege a valorii unei monede i are drept consecin direct cre terea puterii de cump rare a monedei revalorizate i modificarea raportului de preschimbare fa de alte valute. Reprecierea valutar reprezint fenomenul prin care o moned pe un interval de timp dat i m re te puterea de cump rare. n rela iile de comer exterior, att revalorizarea ct i reprecierea ac ioneaz ca o frn la export i ncurajeaz importurile. Cursul oficial al leului MD fa de dolarul SUA se determin de c tre BNM n baza informa iei privind volumele tranzac iilor de cump rare-vnzare a dolarilor SUA contra lei MD i cursurile valutare aplicate de c tre b ncile licen iate i BNM la tranzac iile n cauz . La determinarea cursului ofocial al leului MD fa de dolarul SUA se utilizeaz metoda mediei aritmetice a mediilor cursurilor preponderente de cump rare-vnzare ponderate la volumul tranzac iilor de cump rare-vnzare efectuate pe pia a valutar interbancar i cea intrabancar a RM ntre orele 12:30 a zilei lucr toare precedente i 12:30 a zilei de raportare. Raportul se ntocme te de c tre b ncile licen iate i se prezint BNM n fiecare zi lucr toare pn la ora 14:30. Cursul oficial al leului moldovenesc fa de valuta str in , alta dect dolarul SUA se determin n baza cursurilor ncruci ate valutelor str ine respective fa de dolarul SUA stabilit pe pia a interna ional la ora 14:00 (ora Chi in ului). Ca urmarea calcul rii cursului oficial al leului moldovenesc se ntocme te buletinul informativ privin cursul oficial al leului moldovenesc fa de valutele str ine. Dup semnarea buletinului informativ cursul oficial al leului MD se difuzeaz b ncilor licen iate prin intermediul SAPI i alte mijloace. Regulamentul cu privire: 1. la condi iile i modul de efectuare a opera iunilor valutare, 26 martie 2010 2. la unit ile de schimb valutar, 05 martie 2009 3. condi iile de acordare reziden ilor a creditelor n valut str in de c tre b ncile licen iate, 22 ianuarie 2009 4. eliberarea de c tre BNM a autoriza iilor pentru scoaterea mijloacelor b ne ti din RM, 22 ianuarie 2009 5. autorizarea unor opera iuni valutare de c tre BNM, 05 martie 2009 6. stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc faa de valutele str ine 7. la pozi ia valutar deschis a b ncii, 28 noiembrie 1997 Legea RM nr.62 XVI privind reglementarea valutar din 21 martie 2008 Pia a valutar . B nci i econometrie (Eugen tefan Pecican, Bucure ti, Economic 2000) 2. 3. Operatiuni de vinzare-cumparare a valutei: 1. Tranzactiile la vedere cunoscute si sub denumirea de tranzactii pe bani gata sau SPOT-se refera la vinzaricumparari de valute la un pret fix intr-un termen care include 2 zile lucratoare dupa data incheerii tranzactiei.Predarea-primirea sumelor de valute tranzactionate se face imediat sau celmai tirziu intr-un termen de 48 ore.Banca poate fi pusa in postura: -de a cumpara o suma exprimata inntr-o valuta straina si in acest scop are in vedere cotatia la vedere in

momentul respective -de a vinde o suma exprimata intr-o valuta straina, ceea ce banca va realiza la pretul de oferta. In cazul in care operatiunile la vedere solicita transformari dintr-o valuta in alta ocolind dolarul, este necesar sa avem in vedere modul de determinare a cursurilor incrucisate,aceasta pentru ca bancile afiseaza cursurile in raport cu dolarul. 2. Tranzactiile la termen-constau in intelegeri de vinzare sau de cumparare de valute la o data viitoare, distanta la peste 48 de la momentul intelegerii la un curs de schimb stabilit in momentul perfectarii intelegerii pentru o suma specificata.Intre intelegerea reciproc acceptata si indeplinirea ei se scurge un interval 1,2,3,6,9 sau 12 luni.In tot acest interval,tranzactiala termen nu poate fi anulata. Din punct de vedere teoretic,stabilirea cursului de schimb la termen mai are si denumirea FORWARD si se bazeaza pe corespondenta dintre raportul ratelor dobinzilor celor 2 valute la care se refera cursul si raportul dintre cursul la termen si cel la vedere. Corespunzator teoriei, cursul la termen este aproximativ la paritate cu rata dobinzii, proportia in care difera rata dobinzii monedei de referinta de alte valute este aproximativ proportional cu diferenta dintre cursul la termen sic el la vedere. In ce priveste cursul de schimb la termen, el se stabileste in raport cu diferenta dintre ratele dobinzilor celor 2 valute dar si in functie de alti factori. In practica cursul FORWARD se obtine din cursul SPOT la care se adauga sau se scade o diferenta definite prin 2 termeni numiti: pip-uri sau puncte, corespunzatori cursului de cumparare respective de vinzare. Astfel cind cursul FORWARD este mai mare decit cel SPOT se spune ca valuta face prima iar moneda face discount si diferentele respective se adauga la cursul SPOT. In cazul in care cursul FORWARD este mai mic decit cel SPOT, valuta face discount si moneda face prima iar diferentele respective se scad din cursul SPOT. Cu alte cuvinte,daca una dintre monedele,de ex moneda cotata poate devein la un termen viitor mai scumpa in raport cu moneda de referinta,se afirma ca moneda cotata este platita cu prima deci este FORWARD PREMIUM. Daca moneda cotata devine mai ieftina la un termen viitor, se afirma ca ea este platita in pierdere deci este FORWARD DISCONT. Marimea primei sau pierderii se stabileste pe baza urmatoarei relatii:

CStermen=CSvedere*1+rata dob monedei de referinta/1+rata dob monedei cotate

Dupa scopul urmarit,operatiunile la termen pot fi: y Lucrative(speculative)-cind se doreste obtinerea unui cistig y De acoperire-cind obiectivul operatiunii este de protejare impotriva riscului valutar Tranzactiile la termen reprezinta cel mai raspindit instrument de protejare impotriva riscului valutar. 3. Tranzactie de schimb SWAP-implica o dubla operatiune de preschimbare pentru aceeasi valuta daca una dintre operatiuni este la vedere iar cealalta este la termen sau invers. O combinatie dintre o cumparare de valuta la vedere si o vinzare la termen reprezinta operatiunea de schimb SWAP. Scopul operatiunilor SWAP valutar este legat de protejarea a detinatorilor de valuta impotriva riscului valutar sau riscului de rata a dobinzii.Astfel de operatiuni se fac numai in grupul monedelor liber convertibile care coteaza la termen la un cost acceptat pe pietile interbancare. BNM utilizeaza tranzactiile SWAP valutar cu banci ca instrument a politicii monetar-valutare. BNM efectuiaza 2 tipuri de operatiuni SWAP valutar: y Tranzactiile SWAP valutar de vinzare-cumparare in cazul in care BN vinde valuta straina la vedere(efectuiaza tranzactia SPOT contra monedei nationale) si concomitent cumpara la termen aceeasi suma de valuta(efectuiaza tranzactia FORWARD contra monedei nationale).Acest tip de tranzactii, BN efectuiaza cu banci in scopul satisfacerii necesitatii bancilor in valuta straina. y Tranzactiile SWAP valutar de cumparare-vinzare in cazul in care BN cumpara la vedere valuta straina contra monedei nationale si concomitent vinde la termen aceeasi suma de valuta contra monedei nationale. Acest tip de operatiuni BN efectuiaza cu banci in scopul absorbtiei de pe piata interna a excedentului de lichiditati in valuta straina. 4. Arbitrajul valutar-operatiunea bancara de vinzare-cumparare adeseori simultane de valuta pe pietele valutare in scopul exclusiv al realizarii unui cistig din: -diferenta de curs a aceleiasi valute pe 2 piete diferite -diferenta de curs a aceleiasi valute pe aceeasi piata la date diferite -diferenta de curs intre 2 valute si 2 piete diferite Scopul efectuarii acestor operatiuni poate fi: -comercial cind incasarile din export sunt exprimate intr-o valuta iar platile pentru importuri in alta valuta. -de acoperire a riscului valutar-atenuiaza pierderile rezultate din variatia cursului monedei de contract -speculativ-cind diferenta de curs intre 2 monede se realizeaza in cistig

d=CSvedere*(Rdmr-Rdmc)*termen in zile/360*100+(Rdmc*termen in zile) CStermen=CSvedere(+-)d

Cea mai simpla forma de arbitraj este arbitrajul direct-el consta in vinzarea unei valute pe piata pe care coteaza cel mai bine si cumpararea concomitenta a aceleiasi valute pe piata care coteaza cel mai slab. Arbitrajul dublu care semnifica situatia in care pe o piata valutara se initiaza succesiv sau simultan operatiuni de vinzare-cumparare prin tehnica cursurilor incrucisate. Arbitrajul multilateral ce consta in combinarea cursurilor existente pe piata pentru valute diferite pe piete diferite in acelasi moment in vederea procurarii unei a treia valute la un curs mai avantajos. Arbitrajul la termen ce se poate efectua pe una sau pe doua piete si anume: -arbitrajul la termen pe o singura piata care este efectuat de o banca in scopul realizarii unui cistig din diferenta de curs a unei singure valute pe aceeasi piata la doua date diferite. -arbitrajul la termen pe doua piete aceasta operatiune cauta sa realizeze un cistig de pe urma diferentelor de curs valutar la termen pe doua piete -arbitrajul combinat prin aceasta forma, arbitrajistul jongleaza cu termenele si pietele si anume el vinde la vedere pe o piata si cumpara la termen pe aceeasi piata sau cumpara la vedere pe o piata si vinde la termen pe o alta piata in functie de aprecierile pe care le face cu privire la evolutia cursurilor valutare pe acele piete -arbitrajul valutar combinat cu arbitrajul dobinzilor este forma de arbitraj in care beneficial bancii rezulta din diferenta de dobinda care se poate obtine dintr-un plasament de capital pe o piata sau alta. In cadrul bancilor este organizat un serviciu de arbitraj valutar prin intermediul caruia se initiaza operatiuni de vinzari-cumparari de valute pentru persoanele juridice.Acest serviciu indeplinesteurmatoarele functii: y Efectuarea operatiunilor de plasare si atragerea de depozite in lei si valuta pe piata interne si international in corelare cu situatia lichiditatii bancii y Utilizarea instructiunilor specifice pentru obtinerea de profitdin operatiunile de pe piata monetar-valutara y Efectuarea operatiunilor de vinzare-cumparare intre diverse valute y Vinzarea si reglarea permanenta a structurii valutare a bancii pentru mentinerea unui echilibru intre active si pasiv si a unei structure corespunzatoare a resurselor proprii in valuta y Efectuarea operatiunilor derivate si a operatiunilor cu titluri si hirtii de valoare exprimate in valuta y Stabilirea cursului de schimb al leului contra principalelor valute convertibile in vederea efectuarii operatiunilor in reteaua caselor de schimb ale bancii 4. Relatiile comerciale si de plati ale tarii noastre cu strainatatea se desfasoara in conformitate cu normele BN si Hotaririle guvernamentale. Agentii economici au obligatia de a cunoaste prevederile legislatiei valutare atit din tara noastra cit si din tara partenerului extern pentru a asigura ca derularea contractului se face in conditii tehnice si de eficienta corespunzatoare. Documentele aferente exportului-importului si prestarilor de servicii se remit si se primesc in si din strainatate prin banca la care agentul economic este titular de cont,este interzisa expedierea, primirea si schimbul direct de documente care prin natura lor reprezinta creanta si angajamente de plata fata de partenerii externi. Relatiile international de plati ca si relatiile comerciale ce stau la baza lor se desfasoara fie pe baza unor acorduri statale si opozabile partilor semnatare fie in cadrul unor relatii de drept privat de regula contractual de vinzarecumparare de marfuri sau servicii,dar indiferent de cadrul in care se desfasoara relatiile de plati in practica se utilizeaza urmatoarele forme de decontare: y Cecul y Ordinal de plata y Acreditivul documentar y Incasoul documentar y Scrisoarea de garantie bancara Cecul-prin continutul si forma sa reprezinta un ordin scris neconditionat dat unei banci pe un formular tipizat de a plati in favoarea unor personae fizice sau juridice o suma de bani.Partile implicate in circuitul cecului sunt tragatorul(emitentul cecului),trasul(banca la care emitentul da ordin de a emite cecul),beneficiaru(persoana care primeste bani). Cecul este un inscris prin care o persoana-tragator, da ordin unei banci-trasului de a plati in favoarea unui tert-beneficiarului o suma de bani de care tragatorul dispune. Pentru a fi un inscris valid din punct de vedere juridic, cecul trebuie sa cuprinda urmatoarele date: y Denumirea de cec inscrisa in text si exprimata in limba in care a fost redactat inscrisul y Ordinul neconditionat de a plati o suma de bani determinate y Numele trasului,locul platii(banca si localitatea unde trebuie sa se faca plata), locul si data emiterii cecului,semnatura celui ce emite cecul Din punct de vedere al modului in care este indicat beneficiarul cecurile pot fi: y Nominative-este indicat numele beneficiarului si nu pot fi transmise altei personae

y y Dupa y y y

La ordin-este indicat numele si mentiunea la ordin si pot fi transmise altei personae La purtator-platibil celui care il reprezinta modul de incasare cecurile pot fi: Nebarate-se poate plati in numerar sau in cont fara restricitii la dorinta beneficiarului Barate-utilizate pentru plata in contul bancar al beneficiarului neputind fi platite in numerar Certificate-banca certifica in prealabil existent unui disponibil sufficient pentru efectuarea platii,suma certificate putind fi sau nu blocata y De calatorie Din punct de vedere al partilor angajate in derularea platilor pot fi: y Personale-trase de o persoan fizica sau juridical asupra unei banci y Bancare-trase de o banca asupra altei banci y De calatorie Cecul bancar este cecul tras de o banca din ordinal unui tert ordonator asupra altei banci in favoarea unei personae fizice sau juridice indicate de ordonator.Partile implicate in utilizarea cecului bancar sunt: 1.Tertul ordonator-agentul economic care are disponibil in valuta si urmeaza sa dispuna o plata prin cec 2.Banca tragatoare-o banca comerciala care il deserveste pe agentul economic,si care la ordinal acesteia va emite cecul. 3.Banca trasa-banca la care banca tragatoare are cont si asupra careia trage cecul 4.Beneficiarul-persoana ce urmeaza a incasa cecul de la banca trasa Derularea platii prin cec bancar presupune urmatoarele etape: 1. Firma importatoare in baza disponibilului de valuta din cont, ordona bancii comerciale care o deserveste prin ordin de plata sa efectueze o plata prin cec bancar,respective sa emita un cec de o anumita valoare in favoarea unei firme straine si anume beneficiarului cecului. 2. Banca tragatoare in baza ordinului primit procedeaza simultan astfel:emite un cec asupra unei banci straine unde are ea insasi un disponibil in valuta si debiteaza contul tertului ordonator si expediaza cecul beneficiarului. 3. Banca tragatoare acopera cecul tras asupra bancii trase. 4. Beneficiarul la primirea cecului se prezinta cu el la banca trasa si incaseaza contravaloarea acestuia. Cecul de calatorie se particularizeaza prin faptul ca beneficiarul lor le achita bancii sau institutiei de la care le cumpara si poate cere incasarea lor la prezentare oricarei banci din lume care primeste astfel de cecuri. Bancile ce cumpara cecurile de calatorie le achita imediat, iar suma platita o recupereaza remitind cecurile bancii de la care le-au cumparat beneficiarii initiali. Cele mai cunoscute forme sunt: y Eurocecurile y Cecurile VISA y International Money Order y Travels cec Ordinul de plata-constituie modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati respectiv incasari Ordinul de plata este dispozitia data de persoana(ordonator) unei banci de a plati o suma determinata in favoarea unei alte persoane(beneficiar) in vederea stingerii unei obligatii banesti provenita dintr-o relatie directa existent intre ordonator si beneficiar. Caracteristicile ordinului de plata: y Realtia de plata e declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau datorii preexistente. y Operatiunea este pornita din initiative platitorului. y Revocabilitatea este o trasatura fundamental a ordinului de plata,aceasta consta in faptul ca ordonatorul isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii cu conditia ca ordinal sau initial sa nu fi fost executat y Provizionul sau depozitul bancar este absolute obligatoriu in cazul ordinului de plata Din punct de vedere al modalitatilor de incasare,ordinal de plata poate fi: 1. Simplu-incasarea sa nefiind conditionata de prezentarea vre-o unui document sau explicatie cu privire la scopul platii 2. Documentar-incasarea sa fiind determinata de obligatia beneficiarului de a prezenta anumite documente indicate de ordonator in ordinal de plata Partile implicate in derularea unui ordin de plata sunt:

1. Ordonatorul-cel care initiaza operatiunea si plateste,stabileste conditiile platii,constituie provizionul bancar in vederea platii,poate in orice moment revoca plata pina in momentul efectuarii ei. 2. Beneficiarul-cel in favoarea caruia se face plata. 3. Banca ordonatoare-cea careia ordonatorul ii da dispozitia privind efectuarea platii prin ordin de plata. 4. Banca beneficiara-cea la ghiseele careia se achita suma beneficiarului platii. Elementele pe care le cuprinde ordinal de plata sunt: 1. Numele si adresa ordonatorului si nr contului bancar. 2. Numele si adresa beneficiarului si nr contului bancar. 3. Denumirea si adresa bancii ordonatoare. 4. Denumirea si adresa bancii beneficiarului. 5. Data emiterii ordinului de plata 6. Denumirea documentului ordin de plata 7. Suma in cifre si litere cu indicarea valutei in care se va face plata 8. Motivul platii 9. In cazul ordinului de plata documentar se indica documentele ce trebuie prezentate de beneficiarul platii 10. Semnaturile autorizate ale bancii ordonatoare si a ordonatorului Mecanismul de derulare a platii prin ordin de plata include urmatoarele etape: y Incheerea unui contract commercial extern in care sa prevada plata prin ordin de plata, intervalul de timp sau data la care se va face plata precum si toate documentele necesare importatorului pentru realizarea importului si vinzarea marfurilor in tara sa y Emiterea ordinului de plata de catre ordonator. y Exportatorul remite importatorului setul de documente prevazut in contract. y Primirea de instructiune de catre banca ordonatoare privind efectuarea platii prin ordin de plata si in acelasi timp transmiterea informatiei si documentelor necesare bancii beneficiarului. y Banca beneficiarului aduce la cunostinta beneficiarului privind primirea documentelor si instructiunilor privind efectuarea platii. y Beneficiarul prezinta documentele necesare stabilite in contract si banca beneficiarului efectuiaza plata Acreditivul documentar-modalitatea de plata folositain comertul international prin care importatorul da ordin bancii sale sa deschida acreditivul conform caruia banca importatorului se oblige sa plateasca ulterior exportatorului prin banca exportatorului o anumita suma de bani contra prezentarii unor documente care sa dovedeasca expedierea marfurilor sau prestarea serviciilor in conformitate cu clauzele contractual. Larga utilizare a acreditivului documentar pe plan international e determinata pe de o parte de avantajele pe care le prezinta atit pentru importator cit si pentru exportator iar pe de alta parte de supletea acestei tehnici care permite adaptarea sa la diferite formepe care le pot imbraca schimburile international. Derularea acreditivului documentar este reglementata pe plan international prin documentul intitulat Reguli si uzante uniforme referitoare la acreditivele documentare revizuite in 1993 de Camera Internationala de comert de la Paris sub denumirea de Publicatia 500 Acreditivul documentar este un angajament ferm asumat de o banca de a asigura plata contravalorii unui export contra documentelor prezentate de exportator in conditiile si termenele stabilite de ordonatorul acreditivului documentar. In derularea unui acreditiv documentar apar mai multe parti implicate intre care exista relatii obligationale directe si anume: y Ordonatorul este importatorul,este cel care initiaza relatia de acreditiv documentar prin instructiunile pe care le da bancii sale de a efectua plata numai pe baza documentelor intocmite de beneficiar in stricta concordant cu clauzele acredititvului. y Banca emitenta(banca importatorului)-care la solicitarea ordonatorului isi asuma angajamentul de plat ape baza de documente in favoarea unei terte personae si anume exportatorul care este si beneficiarul acreditivului y Beneficiarul acreditivului este cel in favoarea caruia a fost deschis acreditivul si care prezentind documentele la banca poate incasa contravaloarea marfii exportate. y Banca exportatorului care deserveste beneficiarul acredititvului.Ea poate fi: In functie de rolul pe care il are in derularea platilor prin acreditiv,aceasta poate fi: 1. Banca notificatoare-si anume situatia in care are obligatia de a anunta exportatorul de deschidere a acreditivului precum si despre conditiile acestuia. 2. Banca platitoare-situatia in care are obligatia si este autorizata prin acreditiv sa efectuieze plata exportatorului contra documente in stricta concordant cu termenele si conditiile din textul acesteia.

3. Banca negociatoare-in practica bancara anglo-saxona,acreditivul presupune utilizarea unei cambii trase asupra unei banci emitente.Intr-o astfel de situatie,locul platii sau domiciliul acreditivului este la banca emitenta.Daca in textul acreditivului se precizeaza ca o alta banca sa realizeze negocierea documentelor atunci,atunci banca negociatoare este autorizata sa preia documentele de la exportator sis a le achite contra unui commision de negociere,apoi le transmite bancii emitente contra plata. 4. Banca confirmatoare-este banc ace adauga la angajamentul de plata al bancii emitente a acreditivului,propriul ei angajament egal ca valoare si conditie. Siguranta pe care o confera utilizarea acredititvului documentar partilor implicate in derularea sa rezulta din caracteristicile acestuia: y Formalismul sau caracterul documentar-consta in faptul ca plata se face numai in baza prezentarii unor documente care fac dovada indeplinirii stricte a conditiilor precizate in acreditiv. y Independent fata de relatia contractuala de baza,el este considerat o tranzactie independent de orice contract commercial sau intelegerea intre partile care au initiat relatia y Fermitatea angajamentului bancar-indiferent de tipul acredititvului revocabil sau irevocabil, banca actioneaza la cererea si in conformitate cu instructiunile ordonatorului fata de care se angajeaza sa efectueze o plata y Adaptabilitatea-in functie de modul in care orice operatiune comerciala sau necomerciala poate sa imbrace o forma documentara,acreditivul are supletea necesara adaptarii si la alte operatii decit cele de importexport si a cunoscut in practica international o permanenta diversificare y Siguranta oferita tuturor partilor implicate in derularea lui si anume exportatorul are siguranta incasarii contravalorii marfii livrate;importatorul are siguranta ca plata nu se va face decit pe baza de documente;banca emitenta angajata ferm sa plateasca exportatorului din ordinal importatorului are siguranta operatiunii care izvoraste din gajul asupra documentelor de expeditie. In acelasi timp,acreditivul comparative cu alte modalitati de plata presupune o derulare relative mai complicate si costuri ridicate. Orice deschidere de acreditiv trebuie sa contina anumite mentiuni ca: 1. Partile implicate 2. Natura angajamentului bancar 3. Domicilierea acreditivului documentar 4. Valoarea acreditivului documentar 5. Utilizarea acreditivului documentar si alte precizari privind platile 6. Valabilitatea acreditivului documentar si alte limite de timp fixate pentru prezentarea documentelor 7. Natura,cantitatea si starea marfurilor 8. Conditia de livrare si alte precizari privind expedierea si transportul marfurilor 9. Costul platii prin acreditiv documentar 10. Documente si alte precizari Acreditivul documentar se clasifica astfel: 1.In functie de angajamentele asumate de banca importatorului avem: -acreditiv documentar revocabil-daca poate fi pus in cauza in orice moment inainte de data prezentarii documentelor de catre banca emitenta la initiative ei proprie sau la initiative clientului importator -acreditiv documentar irevocabil-daca nu poate fi modificat sau anulat cu acordul tuturor partilor din momentul in care banca emitenta se angajeaza in mod irevocabil sa plateasca documentele prezentate 2.In functie de angajamentele asumate de banca exportatorului: -acreditiv documentar notificat-daca banca notificatoare nu garanteaza clientului buna desfasurare a platii si nu face decit sa se oblige la un transfer de fonduri provenind de la banca emitenta -acreditiv documentar confirmat-daca banca notificatoare garanteaza clientului buna desfasurare a platii,aceasta garantie se acorda numai creditelor documentare irevocabile iar riscul bancii notificatoare este limitat la riscul de insolvabilitate al bancii importatorului Pe linga acreditivul documentar standart,in comertul international sunt utilizate si o serie de acreditive special care au rolul de a satisface cerintele celor implicate in derularea tranzactiilor international. In categoria acreditivelor speciale in functie de clauzele continute si modul de utilizare sunt: y Acreditivul documentar revolving y Acreditivul cu clause rosii y Acreditivul utilizabil prin cambia y Acreditivul de rambursare etc.

Prin mecanismul derularii unui acreditiv documentar se intelege succesiunea etapelor de valabilitate ale angajamentului bancar si actiunile ce trebuie intreprinse de partile implicate in relatia de acreditiv documentar pe parcursul fiecarei etape. Mecanismul derularii platii prin acreditiv documentar este urmatorul: 1. Incheerea unui contract commercial in care s-a convenit plata prin acreditiv documentar 2. Importatorul da dispozitia bancii sale de a deschide acreditivul documentar 3. Banca importatorului deschide acreditivul documentar si informeaza banca exportatorului 4. Banca exportatorului avizeaza exportatorului despre deschiderea in adresa lui a unui acreditiv 5. Exportatorul confirma concordant datelor din acreditiv cu clauzele contractului 6. Exporatorul livreaza marfurile si legalizeaza facturile 7. Exportatorul remite documentele prevazute in acreditiv ce confirma livrarea marfurilor conform contractului 8. Banca exportatorului crediteaza contul acestuia 9. Banca exportatorului remite documentele catre banca importatorului si ii debiteaza contul 10. Banca importatorului in baza documentelor primate crediteaza contul bancii exportatorului 11. Banca importatorului debiteaza contul acestuia si ii remite documentele Controlul asupra documentelor este realizat atit de exportator cit si de importator si de bancile acestora. INCASSO documentar-ca modalitate de plata este reglementat prin documentul intitulat Reguli uniforme pentru incasso revizuit in 1995 si elaborate de camera de comert international de la Paris. Decontarea prin incasso spre deosebire de plata prin acreditiv documentar este relative simpla,ieftina dar negarantat bancar.Plata prin INCASSO se bazeaza pe obligatia de plata a cumparatorului asumata in contractual de comert international.Bancile implicate in efectuarea platii prin INCASSO nu au nici o obligatie de plata din cont propriu in cazul cind importatorul este insolvabil sau nu vrea sa-si indeplineasca obligatiile de plata. La decontarile prin INCASSO participa: 1. Exportatorul-ordonatorul 2. Banca remitenta-banca exportatorului 3. Banca importatorului 4. Importatorul In functie de tipul documentelor remise se distinge INCASSO simplu-sunt remise doar documente financiare;INCASSO documentar-sunt remise documente comerciale insotite si de documente financiare. In cazul cind importatorul amina plata,apar dezavantaje atit pentru exportator cit si pentru importator. Dezavantajele importatorului au character material si reprezinta pierderile neutilizarii sumei incorporate in marfa care pot fi comparate cu pierderile de dobinda investind aceasta suma. Dezavantajele pentru exportator au un character psihologic ce creaza neincrederea din partea importatorului si poate conduce la pierderea unor operatiuni comerciale viitoare. Mecanismul derularii platii prin INCASSO documentare este: 1. Incheerea contractului commercial international prin care partenerii au convenit plata prin INCASSO documentar. 2. Exortatorul livreaza marfurile importatorului in stricta concordant cu termenele de livrare si conditiile privind marfa convenite prin contract. 3. Exportatorul remite bancii sale documentele ce atesta livrarea marfurilor. 4. Banca exportatorului examineaza documentele primate si le remite bancii importatorului pentru acceptarea platii. 5. Banca importatorului remite documentele catre importator pentru acceptarea platii 6. Importatorul examineaza documentele si accepta efectuarea platii. 7. Banca importatorului debiteaza contul acestuia si transmite documentele de proprietate asupra marfii. 8. Banca importatorului crediteaza contul bancii exportatorului. 9. Banca exportatorului debiteaza contul bancii importatorului. 10. Banca exportatorului crediteaza contul exportatorului Garantia bancara-angajamentul scris asumat de o banca in favoarea unei personae denumita beneficiar de a plati acesteia o suma de bani in conditiile in care o alta persoana-ordonatorul,in contul caruia se emite garantia nu si-a indeplinit obligatia asumata intr-un contract fata de beneficiarul garantiei. De regula,garantiile bancare se supun legilor tarii emitente precum si regulilor uniforme pentru garantii contractual elaborate de catre camera de comert internationala de la Paris. La emiterea unei garantii bancare,bancile trebuie sa acorde atentie urmatoarelor aspect:

Emiterea unei garantii bancare este foarte importanta pentru a se stabili clar cind expira obligatiile garantulu.Dupa aceasta,daca garantul nu a primit nici o reclamatie,orice responsabilitate fata de beneficiar devine nula in mod automat. y Reclamarea unei garantii bancare apare in cazul in care furnizorul nu indeplineste obligatiile sale contractual.In aceasta situatie,beneficiarul prezinta o reclamatie garantului, sustinuta de documentatia necesara,iar acesta va efectua platafara intirziere dup ace va verifica daca documentatia este in concordant cu conditiile din scrisoarea de garantie bancara. y Suma inscrisa in garantia bancara este indicata uneori in % din valoarea contractual.In acest caz trebuie urmarit daca pretul din contract este variabil.Fiecare element al garantiei este negociat de catre debitor si banca dupa care se intocmeste scrisoarea. In comertul international cele mai frecvente garantii bancare utilizate sunt: 1. Garantia bancara pentru licitatii. 2. Garantia bancara de buna executie 3. Garantia bancara de restituire a avansului s.a. In scopul efectuarii decontarilor interbancare international,bancile comerciale trebuie sa-si deschida conturi corespondente la bancile din strainatate.In practica bancara,conturile pe care bancile le deschid reciproc,s-au impus prin termeni de origine italiana si anume:  Nostro-care inseamna al nostru.Cont corespondent la banci,soldul debitor reflectind disponibilitatile in lei si valuta in contul correspondent la banci din tara si strainatate.  Loro-care inseamna al vostru.Cont correspondent al bancilor,evidentiaza sursele atrase de catre banca. De regula,disponibilitatile valutare se pastreaza la banci din tara de origine a valutei respective. Cele mai utilizate modalitati de transfer international al fondurilor indifferent de natura tranzactiei sau a persoanei fizice sau juridice care a ordonat sunt: -transfer letric(prin posta) -trnsfer telegraphic -transfer prin sistem electronic swift. y 5. In scopul diminuarii riscurilor valutare si controlului asupra acestora BN,prin Regulamentul cu privire la pozitia valutara deschisa a bancii din 28 noembrie 1997,stabileste pentru bancile Moldovei,limitele raportului pozitiei valutare deschise,regulile de calculare si gestiune a ei, precum si modul de prezentare a rapoartelor privind pozitia valutara deschisa. Pozitia valutara-soldurile mijloacelor in valuta straina care creaza riscul obtinerii veniturilor sau cheltuielii suplimentare la modificarea cursurilor valutare. Pozitia valutara este de 2 tipuri:  Pozitia valutara deschisa-se considera deschisa daca activele bilantiere in valuta. Precum si obligatiunile extrabilantiere de procurare in aceasta valuta,nu sunt egale cu obligatiunile bilantiere in valuta respectiva precum si obligatiunile extrabilantiere de vinzare in aceasta valuta.  Pozitia valutara inchisa-se considera inchisa,daca activele bilantiere in valuta, precum si obligatiunile extrabilantiere de procurare in aceasta valuta,sint egale cu obligatiunile bilantiere in valuta respectiva precum si obligatiunile extrabilantiere de vinzare in aceasta valuta. A=P.(activ=pasiv) Marimea pozitiei valutare deschise reprezinta diferenta dintre suma activelor bilantiere intr-o anumita valuta straina a obligatiunilor extrabilantiere de procurare in aceasta valuta si suma obligatiunilor bilantiere in valuta respectiva si a obligatiunilor extrabilantiere de vinzare in aceasta valuta. Pvd=A-P In dependenta de marimea pozitiei valutare deschise avem: 1. Pozitia valutara deschisa lunga,daca suma activelor bilantiere intr-o anumita valuta straina si a obligatiunilor extrabilantiere de procurare in aceasta valuta depaseste suma obligatiunilor bilantiere in valuta respectiva si a obligatiunilor extrabilantiere de vinzare in aceasta valuta, in caz contrar,pozitia valutara deschisa este scurta. 2. Pozitia valutara deschisa scurta Raportul pozitiei valutare deschisa reprezinta raportul procentual dintre marimea pozitiei valutare deschise si marimea capitalului normative total al bancii.Limitele raportului pozitiei valutare deschise,reprezinta plafoanele raportului pozitiei valutare deschise stabilite de catre BN si ele sunt: y Raportul pozitiei valutare deschise lungi la fiecare valuta straina nu trebuie sa depaseasca +10% y Raportul pozitiei valutare deschise scurte la fiecare valuta nu trebuie sa fie mai mic de -10% y Suma raporturilor pozitiilor valutare deschise lungi la toate valutele nu trebuie sa depaseasca +20% y Suma raporturilor pozitiilor valutare deschise scurte la toate valutele nu trebuie sa fie mai mica de -20%

Raportul dintre suma activelor valutare bilantiere si suma obligatiunilor valutare bilantiere nu trebuie sa depaseasca +25% sau sa fie mai mic de -25% La determinarea pozitiei valutare deschise a bancii,se calculeaza marimile si raporturile pozitiilor valutare deschise separat pentru fiecare valuta straina.Aceste limite ale pozitiilor valutare deschise, bancile sunt obligate sa respecte la finele fiecarei zile lucratoare. y