i

srAruitfTfiS+,rurrE,
. ,j. .. . . g. I. Nofiunea.de stat institufionali a srarului . .. l"9"io -G'Burdeau i'i incepe cursur de'trrept constituffonar citind rruro iui ' Chesterton, in care a_cesta spunea:,,Osocictate chiar dac! ._o, numai . dinHanibali din.Nap"r"iri, *J tr"",r" .-, gi "ompune a"ffiirrl,

"

canutofisa comande aceragi in timp"r.Fira "r'n indoiari.necesitatea autorira{i ,rn"i potitice stinul unei societifi si simte in rnai, ales in *o*Lnt"le de grea ' ' curnpini, sublovitura "" "*i,ii" de bici a unui p"ri"orimrliat,'cu;;;;;;;r"ard gicum lisa sd sein;erbagd 'chesterton. ,ft-":l3rar a" pi"fti"i tui Aceasri ncce.sitate esteirisi tot at6t de'viditi p"",r,i " u""ie[te, de5inu tot at6t de rrnper iuasir, clipele'nerurburate.d..ar*r"n*; in ril;;;;. Intr-adevir, in orice corectivitate umani' chiar atuncic6nd nici un p"ri"oi faptul ci membrii gi'sunt iruirfle$giadeseoiia" .dinafari nu o ,amenin4{, i,rt"r"r" divergdnte,este nahrri dg provoca a fricfiunitr nu pot,fi impiedicate sr"duci ra desrab'izare .decit p1int1-tacfiunerle"_!:^re :i-y coordonari a unei voinfe care eomancli]. Iatd de ce in orice societate urirann.o ditereilier;-i;;il-;"fnangi qi progy":, diterentiere tb;,," ;:-;;;;;'r'e;"r" fll1T1il_t" de carc olspunguvernanfii, ""'",-p.in face-sifie cu'putinld'ca sd-sii*p""n ,"in1a cerorrarli indivizisi asrfet sesia6'easci."n'""niiit* ei ei in s6nui*";;;;';";;niLif i in cart. coexistd inter6se diverse. Aces.ti air"r.;ii"r" inrr" g,rrr"rrronii -in acest 5ig*r"rnngiaparc chipca un fenomen inerent a"-otterii istoriceo io"ilugii 'constatflnd biist"ngou""tr*-i-o-ir"r"n1ieri guu.,p"riigi umane. inrre, guvernali, Lion Duguit credea'cipoate.vedq^ r"-"-" caracteristiid ttinoamentari !$egi rr statuluis.

Aceastr opinie-a marelui constitu[ionalist tiancez cuprinde desigur mrrrl adevir' dar ea n,i ;'"ta, il;;e adevflr. Aceastnpenr^r ca dac;r ""nip^a" cste neindoiernii o diferengi";"ir[rr ci g"r"."."ti sj ]rr";;i;" 'i observir.r,
paris,.1942, coutitutiorrrjel, | !.Buldeou, Coun do.droit p.3. la rteViileneuve,'Tmitd g6n6mt l,Etat,-paris, de fiene l9?9, p.66. : Yit: r LDuguit, Tmitdle ,roii constihttionncl,ed.Ill, pari1, vol.I, i92g, p,655 urr,, gi
lll

t
t t
I

cii o1'ngetotiobiect5i acetea,si ncgii. tu ' "' it:"^::i:''j:1"_t:il,optul Asrrcl,propne.tatea o institu{ie, misura e.ste in in cire ea presupune exrstenta unui numrr de nornic,caretoatesegnrpeazi jurut in ideiiunui drept exclusivde utilizare a unui bun. Acebt anranrbtu norme este eeeil ce de ' constituie.institutia proprietrfii,iar nu t'aptui un anumitinctivid ci exerci* sau ol"f tytendi, ftuendi et aLureneti", ;;nrj-a".rut nina ::J:^r_""Ti"1. :i:f substflnfa proprietitii. Chiar daci tofi indiviziiOintr-un "or";r;" "o rtot"oirliunqr, to un moment dar si mai exerciredreptuiire ror a":fi.p.ti"i" p.rr;-ia, ateasti instihrfiear continuasi. existein Joruiii normele.care reglementeazd o 'nu ar Ii ;ibrogate. "lre de estbinsi utirizatd intr-'n nrrsens. gi !'Iotiunea instituffe rn via[asociari sepoateobserva ' .iirt.nlo.o,luir,ri"igrrpurr umane,B ciror nctivitate estereBl.elrelta$piin n"rt* ju'(lce in vederca reariziriiunui scopdererminat dur-abir. gi futfet, o irni";rtit^r" .rj. gryplre de protesori gi studenli, carese alitur[ un numflra, ?. ln t*.gronori gtiingitici administrativi, gi 'i;'-;-;o;,it:^iromo,rarii organizati printr-un,.complex de norme' t.grl"; in'rfim&ntului de grad superior. u*a"r"n in realizf,riiscopurui acestei ei, gruprri urrrane se pun i

'casii poariifi vorbade .xiitcnrpunui.itil, irn necesnr ca in sflnur grupurui social respectiv senaspi sr ideea intbiairi;*'i"al"irli ca ;;J-"*e se mirginesc exercite. contringere si o corporarii ""r"giveinalilor,'ci ", asupra procedeazi. o'anrrryitd dupd ordinellgarnsaucutumiari, carefhceca intre indivizii nl"iruie-sc aceasfi g.u!ar" chiar daci "ar" persoanele, arcituiescun'moirent sd stiruie.regdturi, care ra datcategoria socilt[a gur.rnunlitor, ar ince sii existb argii ta si le-arruaro.ut.lton iil-";;;;G;f;;, u'-'*o' o decdr y lntre 4iferentiere guvernangigou.ffi, li'"st. o institugier. 5i , Dar ceeste.o instilutie i Acestei nofiuni iirhuie in doctrina ilc ju.ridicr sensuri ,. douir '. Ea priniipare, , esteufilizatlin prinul ,ana,aia. a.m_arltat pentrua , ., deja, . "um : f::*:-^::-:,Til-ly 9* ::.T" o"-Jna'ui,nsociali,infre careexistdo

ncccsitatqr. in s:inul oricdrcisocietirli intr-un ajunse anumit stncriu organizare, cre estc ror atar de adevirar insi ci no lrt" suticientiprin ea insrgi si caracterize:le "o nofiunea stat. de Intr-adcvdr, bandl de-gangsteri, celrc o ilr un Al.Capone comandicu maimulti autoritate. Doate, ctecdi urirege supugilor mr este stat, pentru sii, un

*, in fhli[ul.ci din T-o"t" o 'Ti;"j-"'"1?nstit"i;q+rgr+!+!s-sruqan a;."e"rr,ff el constiruie oro,hi,.+..^r..111nit1sti acesrpuncr de j

.._,

,,ri t;-^*in ft:nci uritizar a" o a;.o.o?ffffiTT el^ ; _^. , . _. , , acesr U, o instirufie, rermen este "uo il{" .pglgcterur

s"gnului t'ir'tit 'f];;i."":"*rea cdnd

i ::=;;:;:T.trxi#;[:'tr'#i,iT[{g{!rt+
tormelorprevdzute Ei i"
se. spune. cl at ul. lf esi . l st

soc,are vederea deterrninare redrizirii alf#l;;;;"ji1,;;1{Ifr'T::il#lL?,* :::H';J::Tru*1.{:lriu'iffirin !'att al"Stuiesc i:H','Jjll;i "T: '1"Fi instirr:;ia poi 'si pot.sa plirnbe, Jt:,t-t: oir"ti"' iit;ri1i, se *d crintre yli'5"=:: *;;;;""',h;1 :? l"lr"oi acterJ n9t F.i3?ili:: #X*ill*,
".a...i rearizdrii

tnrr_un "1t. e^Ji'riaic;, ideede'ordine''concretizati numirdenorme i,,"ijill.;::_".1n"31ra tdeede,ordinij,.co i;;;;t;#itt' ,r*11", se tlesrrsoard

peirtru ;':l::i" oo'goii'o;t'jl:':l:#:1il,13"iffi;: i r':X*;ii :::::,.."- ";;';J,Ti:l;f decit eu atit. mai :l',H'ltfi:'P..1l.1ntu"'-r,"*'iir?mrjlt i
n"rJ^:l'j

ffiTJf*l"'iffi s *re,i.,q,-t iff..f iii#LHl":::'.';"fiilir=ll*: ::ffi ltjf"r: :: :;,'ff ;T:,#i::" nicicuoamenii "rri r" t;;;'; t"q ;"'i t''"#,iion*noutd orspozifie, cu nici
illciltuicsc la un mol

HTsrii:l'ni:*:d'ril$F:$ili:ti i,11';iT.1l::ff ,'i$:':,isa"il;;';il:'in,isi,*

j

.sau r1i^e.11i,onari, "J':;''','ill: rnuri pot Tt srucrenrii pot ,i-5i ::||",1,.|:irilii,""

; r i

i:
i:

instifuf,*if'ji,r",,l,,u,

t
i-.i

fii""j#

inei+lqgqtqllleJ&numdr

' l'!

.i:ti ;:r:

cu aceleasi cter,e ciEiEJ ge g"

Iratura, s

;:i t::l

t
I I
$
r$

ri dispozilie on"rl,.-niir:r."*"ill"rr.rrr criairi, laboratonre' biblioteci.etc. c..n!" .lro"'i"iil".rn aceasri grupare faptut este r-i asrfel orgar.rizatf inc6t ;; existe :i constihrrit-o ::1.: chiararunci citnd care cei au initrial au.incetat"""ri;;i t'*" p.rt. din ea.?rofesorii ctea mai sepot

I coucel:gia instituliouaristia staturuic,ste. rnsugitE foI.Hnurrou de dtolt constit.ttionnel, , pricis dc parjs,.tbZ:l C.n*rror.tl; ir'iirrt, paris, 1930,vol.l. doltbtstltrrtlonr :'

surucprrDue iL"fisanc{ionare depri, niri.-|" llllltllryre.a statutui'.--'*' sau regurr drept), reguti drepr), de conduitiIe s;;.ffi;,#Ji:e conduiti"re *ru"raiiri.E bcru edrora sunt ilr"-nn"rri* J" "a."i, "ri""dll," nnr* a" "ri""
t V. E.Spemntln,.Elnolorro d3 socio,logie genaruld, Cluj, 1947,p.350. :

lfe apricapic ::ff,Ti*.":19:.,*f.ilil':lT:#'fn'."JT"fi:Tiij:?i:r ii ;i,i

,

a" "fi;ii"r".. ilr"Jffi:"""1#'i'j:1,: SliTti_.."".n".,n."a" I

s il ouo,uio.-*.ilr '"*"'o',)ffiF.?,f-,.",:l{T'.x;in'i:,1T:lTiJ.*, - a)Funcfia ,, resistatifi::;# statutui,

,,runcfii;r{e statul statului,,.

ffi

' il 96|6;egeEuedeosehp"r. *-!-.-, ^ . : ide alteinstl.hrrii te altejns titu6iies o"r*#iT{:&S!te

su.nt desernnate prinGmenul de

il
.r

ij

i ii

care ca are otiieci

, ii.i
;ii::ii

rr

1"14

*t

I t

...[.. .-..

. 115

$'i

\'.i
j .i

i:
i:i

::::
i:i
:,1 ii:

bunul mers al ierviciilor ' b).Func[iaexecutivil ca obiectsl asigure are lor in aplicarela cazurile legilor.gi.p-unerei publice,brganizarea unui l.r 'pii"itii toraIirarea ;rdininistralia dc clre concrere "rg"J;;;;;"-"?*liti,irjin are'ca a..st,rtyl1i''care acea a'ctivitatg i) Funcfiajurisdic[ionala "t-b de aflevir.lcg'il5i in {e.plinnlndependenfi'in obiectsolufionarea juiidiie, ailici a a conflictelbr ";.;;;;; si cadrutunei proceduri;ff;; """t.oai"tirii indivizi Prlfind :"j:i1r1,o*toriu'cu *J ti'iirlo'i acelorsitualii ir, se "ur" 1i -"rii orepl1t*i'ii1"tl' +"::* situatii numesc fenomene ;iift;ila'{e este (a a"tiua din verbullatin ,,contendere" lupta) 5i cuvflnt contencioaso, unei lupte caracterul "'oi"t aveau p""""""a h romaniprbceselc se.ns utilizatin acest care avla ioc.in iagaqagistratu.luir' 'li il;"t" ".irt.:'i;,itu$i - care desfiSoari unele activitili ;;;; .'*-"'-';;;il organele otJsurului' Astqel'o comuni'poate faceprin asemlndtoar"iu orsane'sunt cumaceste ""t" ei, tocuitorii dupi

S 2. Ale coueepfiicti privire la stat

i l .:'

:i",iffiil";t[;rrtii;."r::

:;
:.ii

iitai"iduale de executare a.legilor' Totugi-activitatpa ioinperente si faci gi ""i" .tgane se dlosebegte de cea a.statului' aceasti activitdte ""*i"a Intr-ad"rir, o"rgun"i"cornunald nu pot sd.desfzr5oar6 -iori . al Ieeislativ de.organul

:1

,i ..i
a; :i

: ..
. i:,:. .n'; :.',i.. iiL

si in locuitorilorei decfltdaci legeao uutorrrgoiil a g'xecutive car6 participi la exeicitir.eaactiviingi indoiald,.in masurain a o pa*e compo.n'enti statului. ..";"iiie srarutui,comuna,* sihi"i"r,"p;;i;'fi ' Ea nu se confundl insl cu acesta' . .- . prdpriasacompeten!fin sensul singur . Dimpotrivi':^#ttliqft;;imind plq pi.i'*affi il;;h-' tate " ::-i cl activi a"g" "iE'lte 1=i:':9, ":t!:1j:t a-5i a statillui-de determinl^t:"fft proprlasa A"Jurti *p;;i;^i;. a'9ifostdefinitit ""i""Liirtl"l iuveranitirtca comoetenti," nurn#" tuu"'*itot"' De aceea' competenla competenfci ;lii.h ;;,iJi^;i;;i ci crirind se considera ideea de Trebuie .i S;;r;i;;.ipe"Ii" ar superioard;'oricare ti un.i recnnoagtere^ ^iioiitifi nu suveranitate admite. a stdrului' . ea. invesriti cu dreptutde.a.mdrginia"pii"a-fil"tiut" h" a-c!1u'e astlzi 5i se ;6;;i"E; iJeii?c suve';;it;i;-;dinsepniasiti cel pulin in Aceastl concepfie pot, internafiona[ recunoa'tei* e"q"l"i'l;-t;g"lii" freptului a parte'azl Pe . .. anumite filii"re fiberadeteiminare statdlor. de aiti domenii,.f, ca gi^indivizii, .ir"ttli" Se'resd;;, intocmai esteindeob$r. "d;i;;.t"r"f obiectiv gulile re ^{rePtului de mai sus,statulva puteafi fgfinit ca o institulie fn lnmrna "*tt"tii ot*zoiape ui spaYiu-(tinityt' capabitdde avind ;';;;;; s,i';;';;';;;iiii *'rcitdrii p'rppria sa comfet-eia'$ o'soiiiatd in vederea ,ing;ii derermina d-Ei *ecuti.vdSiiurisdiclionatd' ;;tp]"t"itii[fiU:'tegisldt,rvd, unoractivitdli**;';i
I C,GRnrincescu, Ctrrs ile ilr.eptconstitulional'lito' Bucureqti' 1940' p'68'
_ tl o

stitittn decir in limita **'psi."i'"i;;;;: il:; putea ;iliii-i*p"tiL"5i toxtin sarcina' comuninuva o De statului. exemphi, liniitete flrate de ea' FdrI

,.':;: . .,r. : ;:.

I :::i

'' Adoptdnd"aceasti <Jefinigie, c'are vede in slat o institulie,. ni-am . indepirtat de concepgia.luiL.Duguit. dupi care caracteristicastatului ecte o diferenliere intre guveinanti gi guverna6i.l iritr-adevi i. piod,.,"L.eo"rrn"i *!*"n* dit'cren lieri nu insearn cii nd statul s-a'niscut. Astielr.bunioar6. in inpJriut g"r*or,o-ro^4n al lui carol cel Mare exista tErn indoiald acea'clit'erenlicre intre gunvernanli gi 'guvernali. despre.carevorbegte'L.Duguit. Un stat germano_roman,in inteleiulpe care_l atribuim astiizi ace.stuicuvint, nu a existat totLgi. Abeasra pJnrru in h""o "e vreme incd nuse ajunsese laconcepfia ci deasuprapersoaneimonarhului existir ' o e.ntitate valoare pgrmanenti: de statul; care continui si. diinuiasci chiar dagir . monarhrrla incetat de a nrai exista.Dimpotrivi, puterea publicn era socotitdun atribul persoral al monarhului, iar terltoriul lirii,.propiietatea lui de drept privat..ca,st[pin al terjtoriului girii,'suTeranui aaaea inrr*nnt." por{iuni aic . ' acestuia_(feude) seniorilor, care, in schimb. ii'datorau'eredinli. aiutoi_militar Fiind proprietatea privati a-suzeranului, Si.material. teritoriul pute a ti impir(ir la mgartea acestuiaintre succesoriilui (astfel, imperiul lui'iarol cel Mare . fost-impir;it ta moirtea acestuiaintre;ci tr;i fii'ai sdi): p" ir"*"n"c"r,, posibil ca suzeranul si dea ca zestie o parte din teritoriul {6rii (o asemeneir ntireasi t'ericita a tbst Eleonora de Aquitariia,atuhci cind s-n clsa'rtoritcrr Ludovic al vll-lea, iar, apoi, eu Henric alil-lea plantagenetul).Din acesrpunr:t de vedere, evul mediu reprezinti un neintloielnie r-egresin cornparafie ,,., realitifile.societigii antice, Dac[ in antichitate ideea Existengeipe deasppr,, girvernanfilor temporari a unei entitifi colective s-a putut contunain sintagirrr. capolis (in grecegte = cetat), res publica, resromctna. sau cjvitas (in latini cetate),,inschimb,atunci cind omenireapnge5tEinintunereiul'evului meclirr. aceasti idee se estompeazd5i raporturile.ai"iri.irr"ron giseniorii feutlali surrr conceputein parametrii specitici dreptuiui privat. . -Primul pas care se face in evul nrecliu spre consacrarea conccp[ir.r moderne a statului, potrivit cireia acesta6ste o entitate distincti cleguvernnrrlil temporari, i[ constituie t'aptul ci no[iunea d9',,coroani'incet-eazi de a nr:ri lr .utilizatlin scopul de.a desemnasirnbolul puierii,de{inute,.de.regq,impdrat sr.r pr.iig Ei incepe sd,desemnezeinstitu{ieimbnarhiia insngi. A:eT!1 gvolufie este caracteristici pentru numer6aseitzrte mecliev;rlr. t _ Ea este intehiH in primul rind'in Angria, unde personificarea instirrrli,.i 'monarhice in coroand e-.ste consacratl in documente incepAnd din secolrrl ,,1 Xrrr-lea gi al xrv-trea- in Franfa se poate observa de asemenea inci firrrrr, purind o evolufieanalogi a noqiuniide ,coroani',. $i in aceasti, , fari nr,(ir,rr, d" personi.fica.re d-instituliei monarhice esro pe depiin..tbrrnlr.i, r, "tolo111--c-a secolul al XIV-lea, deEi originiie ei sunt mult mai vechj. ' / '

tl

illl';1i;lJii:J Tj:ff :f,ii:l?":,TTTr fiinsriinat,darfiind 1n" putea li'j:f*:i::i#':"f tj::ilt:J,l? el nu-aparf rcgelui, inea ci i"rii*ti"ir"fi'11' ca
,olii setace f9 in .1":To,,o":easi .institu;ia sia"lii'atorui orqon;t_1'-11 insaii r;ir" el;;;;ffi1T;fji"tt"';.o.uno-.o,o3* y"n'"rid;;":illl ,0,,,u;,|,TJ'i?f; cu gindirca *-l"t* r,miriarizati diitrncJie ae.ltja parre, *t degi

Fa cra d..:llir-U si clobAndcasci o marein.senrnirate, in

t
I I

t
I

t
I I

persoanr i".,t'"0?'l,r,ilH:i"r,:T.*X1ilH,,.r,["j],: juridicd. Ioerreprogresiste, ipspi;"r" l;-;ifuro"dj"ifrnu*ratistd, ;;.;il,il face ne insl cesard impuls llmurirea racare
' oY,.ci1', P'17' 1iB

rasrariiruiilfi;i:"l"llll'*"[#x#,f :l!,H;yl':; T{liiJffi monarrric o:ig!^.:,lr"x, nu numai

societigii-Mai tirziu.

f,l;"T 1-u1!a.1i "" n"l T.$jilTi"i: :,f" .r o i?fl

tmperiului an.'pe r:n" din rorn prebu de l,tot f.""o-", cauzele girii cortegiu deexcese,ala p;;^#"*'it IJui enu *o. ;;rffi il;; ;#i r:fj 111]"', e'i.a-,I retigits, uis tg

s avi.reo,o', l 1 ;Jil ;;;';'i"# :i$ild !,:,1 #lfi i: cr Fs * Il' :,',,1 " istoric,'oi.r'iiX1"o'Ji'.?,1ii,ll,i,#ilft:fl:"'drEi ^T "'"!-r;H"Jui, un lj:*:

sclavi, ci_gi piebea, prin i"t"r-.ai"i'#i:::::1fi1 din rie lorrT.ate stipanii de exerciratide frdm[ntirile ei,.fiedirect prin piesiunea . ei ;;-;;;..;r"mtor economice luarei unor.misuri sau potitice.i" p"ri."a""i;;;,::l:tminat impdragi luatrruter au

rnainte de o.Tu, , rasturnaraceasti :u ;;;;;,"d:iti:'i"1#1fir"ff,::::,TJ1,J dictatura " $1il#i;llijll'"i::%::,,",f,',xl,i,"i'lX?trffi::,'iii'i,t"o","rHi'"T::^1ft,"#gl T uo regimplurarisr. ""r:::ri sr" r"r"JrroAceasra dominatio Aceasti ultin utuoto n n,a u ffi'Hn *T ffi tn fi","^ 'crasr'in "t'u r"'.o-,in="-i,J ir i"r'ir'.1 r,o n r i. u " ", desrr$urareail.itlTgrt;:;-.u;;SFttste 'oli"tlgii in,timf ffi",jfi ,r'ffi
. rjl'j,'ilil::-":t:},|u'

al XVI-lea' ;;;#":;:1',:"::.:,:*"$'" ".'J";n Apropiati

I,j;:jipT:U#*4;;r;;;;;#'i,;{:il"llii,!,}'..i",iTili#iuil tra re idil;;ilLiffi d,ig':: nqra nffi n a ":o guu",,,o petru ri iiii ff"ry ou
desuporlIncepand iriott.Jui

o'" f; rot, iJ#,"j|111; partidei a' calrruzite.JJ l,:,!:",Xli:'":J[ili,T Jr p,og,uiln ii,",", n, poiitice " considerat insiiument un de dominafi"o ul:illl^cvident ci statul.* p;;;; n,J terane XiLif T-T":' ; Iiincers s or.p n fi:'iil:fi:Xi:l i a" .li'"" ixisn u i I'jlllryy,*" r"rit, a rc i i. a :i,r#:,fff f ii#ij ;l,,",li[lil s.ll"E'","rrd fi: i,ft ::*I I f ,i;:; ffi;: I,'Jf; ". i i' ",,u, t estetree !i:il#1,,H::l,TXT,':i* "t:Y lu as r ira ga1" ;;;;';ft'"":"I-;'.d#-,ti?i6'#!1j",*,lXH;;#in#!i'" rii ne i:r::.T# tifi ,1: ".1,,- eteazaa ",1'i*,,"siu mai soc,ltit;;;;;i:""i?'ii|; outn'*:|ifli1"ol"t"'ito,iui'i'n" dea ti marxist'leninisti asupra sta.tu.luj a nu. fine ,"o*o dL',o pr"tiriae"iiilJ:,tT",i,T#!',f ge gi marea iciderc de :ir,Hlit,"#,,1,,Xiffi ::: :x:::;:;;T#:ltii}""i:il:'::'H:H'il:$ n,HTJif; h,':::iltl"qff(146g-tsz7\.T:-".::1-t1t"fiina utilizota'p"niiu prima datd cle*i;ff j,T,t"":f,;::fr"n,.'ii .i?a Macnraveli fi?J:T cre mai a exisra in
. intereseideoloeii $i .a**ri'f"ilil;:;r,1un-or

irezistibir rupteipentru risturnarea vechiului regirn-.$i noasrre' mai frium-fur a* ideiror o.,no"roti"""o ro,upnriliu apro.pe timprrit" ou, constiruite bazd-de port,t"Irrioritice, pe unele iui "turi-'o"ioiar uirrr"pe ci'iierii,"t,giJn*" crrinr sad

tr'#r*i* J,?ii#ft FfrFtrr;:ff Titr,fx;ll.:l'"ffi

deIapurere o alti ;i;A de srat, celat ;ffi;if pfetuat puterea, fo11e1zr se "tur"i"n.*'lTrnati.. c_onctuzie tnsi u"a este """";;i;;;;.'o

"""ri1in"e1"-*"1

cdunnou ur"n.,"n"o.

clioa

i*:f m#^:';:"d1tr:!ff':""'$*"ll#

jl ru n :i:n:.'s'H* :*l'fftjlTil;r T LTflT #n#:rF fl ;t

l,i:t,1";r ;';r. -" nrnn*r i,t. a'"ptu'i.ilil"i'J'rpl#:'.H, ..j^u_. ci, ia

Ju'air'll ricrs -. ca to i

Secfiunea I[ | pERsoNA,LrrarsA . n;pJDrcl a sTATULUT Dupi , na$tere"u* ,_ro.,1y^,",1^i". ._T:"lil.,.conceptut rua in accenriunea t..:g.r*, desrar pufur a tu.i aituai; t".lff;lk|;Ty il; iin "tipain "o." t..ilriut En.ii nu 'if.';',",':'":i ilHit't, privare-a nionarhurui,,

Asrfel, chiar de rn in".p*;i;ffi .-- . rnzestrat anumife cu

fifi'Ji:ft*agie re lmpune seprecizeze si in primul,el-O-ijr.* subrectiv care este constinofiunea drept. 5i a"'os"uirp-a de r"iiJ'jrgiriil suLriectiv gi cerobiectiv.

prearabiri notiuni aunor

|JllJl,,liL,ti;il;Xii: ""1

119

impunla un moment dat respectului generalintr-o colectivitateumani-datfi qi care sunt susceptibile'dea fi sanclionate prin forfa de constrflngerea statului. Prin acestereguli de drept se prevdd'He anrtmite obligalii in sarciria - indivizilor (de exemplu, cea de a. pinti impozite), fie se garante.azl unor puterea de a desllgura anumite activitXli (de exemplu,chiriaqulpoate :persoane si locuiasci ih apartamentul inchiriat), de a cere altora. indepiinirea unor . . ac[iuni (de exemplu, creditorului i se recunoasteputerea de a cere restituirea " sumei imprumutate) sau o abstenfiune (de exemplu, propfetarul unui teren poate cere terlilor sI nu-l tulbure ?n posesiune). Dreptul.subiectiv eslg toomai puterea garantari de lege,voinEeiunei persoane,in tOmeiulcireia aceastaestein misuri, in vedereavalorificirii unui interes personal direct, si dcsEsoare o conduiti determinati. sau si cear[ unui terf indeplinirea unei acfiuni sau abfinereade la o anumitf, activita]d.Garanlia legali a dreptului subiectiv constd in posibilitatea de a se pune in migcare la a .. nevoie, rdcurgindu'se la organele de stat competente,frlrfa de constrAngerg i' Starului in Vederearesthbilirii ordinii juridice incilcatet, Numai puline limbi au cuvinte diferite pentru cele doui concepte: drept obiectiv gi drept subiectiv, Limbile francezi, germani qi romin[ nu cunosc . decit cuvdntul ,drepf'. in schimb, limbile engJezd arabi au termeni diferiEi. gi Limba englezi ard cuvintul olaw" pentru dreptul obiectiv $i cuvhntul ,,right" pentru dreptul subiectiv;lir.nba arabi desemneazijrrin cuvA.ntul ;kanun" dref tui i obiectiv gi prin-,hak", dreptul subiectiv?.'
d

cae;citltlade a avea ai"pt"'i subiective utilizarea si l:::ii"_ sens cuvintului rn acest "g a "fr;"irr. ,,persoana,, arebrigineri dreptul;;;"n. fiil; igi in l^11ri*'cuvintul ,,pbrsona" desemnit ta a inceput **"o .,, ,rur" actorii igi : acoperetru ' fafa cind juca.u tragediisaucomedii.'pii" ;;;;;", iiiiuirilo, joacd sn.rol.in viaga,jurioica,"aua"J fu"pluri gi obrigoiir ;r-pil roman"u.* re_a ficut aplicafia cuvAntului ,,pers[nglrr.' ^ ' r Dar, in afardde diferili indivizi;,persoane fizicq,viala sociala cunoaste un foartemarenumi.rde gruplri u-orrJ, runt, statul,;;f"n* llOffitJI 'scoppulturalsaude binefaceie, "o. societl-fi-cornerciale, sindicate DeEilipsite etc. de 'o voinfi proprie, acestor.gruprri Ii se _r-ecunoagte, condigiile legii, r'r in capacitatea a.avezi de drepturi iubiectiveSi obfigaiii.-r--' Acestaeste'si cazurltatului, cnniia;- agaqums-aaritat mai sus, i s-., ' i'Bcunoscut din orimor*o*"oir" inci l'.]p, u*rpro teritoriuruisiu, iar.astizi i se atri buie p^'n p ifcrite ;6#"'t""fu ria i.i' roarte ampli, .rdi Intrucat statur este conceputca persoani juriai"a--isorr, intr-o art;r terminologie, persoanimorala),'intr;;#i" ca cares--a a fdst aceea a pus de $ri c*m se expricitaptur el, cregi are trinla n., pioprit":si;r"#i;:a^re.curgu, ".i " Pentrua-girealizi scop"rit.,.tainL*"ai"i-"no, persoane fizice,esrernzesrraI totugicu drepruriEi oblieatii. 'pentru Mai multe teorii iu fost formulate Ia .a rds$urrde acea.sr:j intreb;rre.
't

' al dreptului, termenul de lpersoani" fiincr'utilizat in accst cazpentru n aesemna

," o arru*i,a

S f. Teoriaficfiunii

rea unel

runl sau

ac-livitalLgesupunepentru exercitarea lgi-ur irirprumutatlui Y o sumi de bani. Potiivit

.,putereade a cere de la debitorul Y, lb scadenfi, plata sumei imprumutate, Creditorul este liber in.si sd nu ceard.p1ata.Exercitarea acestei puteri de a cere este astfel lisati la liberaalegere a cre(itorulu.i.Pentru ca el si,exercite aceasti putere este necesar uq act de voinfi din partea sa- Iati de ce, in coacdpfia tradifionali, tecunoaEtereaunei anumite puteri de ir cere este indisolubil.legati de existenfa unei persoane inzestqatd cu voingi, a unui subiect de drepl Acesta este, de altfel, faptul care'erplicd de ie aceasid nogiune a fost desemnati prin I ' termenul de drept subiectiv. in acEstecondilii, este limpedc ci indivizii avAnd o vointh proprie vor . putea fi subiecte dd drepturi gi obigagii, adici persoane din pnn"tri de vedere

sus[initorii acesteiteorii irleaci de la^id.eea,cd_numai 'considerafipersoane indivizii pot ri in adeviraiuir*r ur-""uanturui, cicitrunrai ei au voiririi .proprie^reali. in yederea inftptuirii unor'scopuri, care,pr"r,_lp,rnun eforr coruun, indivizii atc*uiesc i*i,1goJi"gii:+";5#.l

:!.

'l.i

insi ci personilitatea acesr()r asoeialii areniruic f" b;;';;;H;i; nu real ii'."*ii["i",il1?.fiourul u,,,, ficgiuni, nuestd urtimd ea in anarize d""efi; r"iJ" .""*tili*!Jrmir" .i, ., evite lungi gi plicticoase circurnloculiuni;,'-'

a pirtea tuncfiona, esre i necesar si{ie tiatate punclur vihereal raporturilor j'ridiceadesco, din de ior curer i i cao singuri. r entitare, dis.iincte i"a-ilirii;,re o compun d-" ' Pentru a rrspuncre acestei n""oi, irsr aceste-asociagii, printre carc sr. numiri sisrarul, ;iiTj:{1i1d;;girig-;rioprie, etesunrtoru5i.,consider;rrr. ca qi cind ar ti adevirate persoane"' Dad ffind

;:l

I R.Bonnarrl,Conlrile juridlctionnelile l'admiilstration,Paris, p.36gi urm, 1934, L.Duguit,Legorcdedroitpublicgefiml,Paris,1926'p.40. 1,20

I C.G.Rnrincescu, Curs dc ilrept cottstilttfional, p,6I_62. = V. M. rle In Bigne de yillcneuve,op.cit.,vol,l, p.s|L.

I I I

g 2. Teoriapersonalitifii nrurolo, re:rlitate naturaLi Aceasti teorie,in singura varianti caremeritl sirtie discutati,afirmi cf,din combinarea voinfelorindivizilorcarealcdtniesc asociafia fbrmeazn sc o noui, care are:caracteredistincrede cele ale voinletor particulare Yging (Zitelmann, Gierke).Pentru a se puteapune'denccira, voinlele'indivizilor - rrebuie semocleleze sft uneledupi celelalte. pierdastiblparticularitlgile Ele lor q*ljry a se topiintr-o singur[unitatecu caractere corlune,intr-o voinfl nouir. . Astfel, diferitele asociafii nu nu, aga iu.m sus{ine teoria anterioari.,o persolalitatejuridica tictivl, ci sunt p'ersoane reale,lnzestratecu.o voinfd propriel. ' ' $ 3. Teoria personaliiifii nnorale, realitlte juridicl

'

,,

::

t
I I

juridica staturui esrc a nu decirun pro"u.r::..r""!nic-jlrjdic juridiceqte ,,a acesr cdmitioane iiii"r;i nu formedzr menir ,.-0..i.iil,' t'apr ae .gi'i*ir""na decari.i,*,. o fiinir organic unificati' (cair6 a. lrort"rgy.p.rroJiiot""'rirrnrn ste.j:oj,i,,,:.::: realitate juridic[ pentru eaarerriuorn'o ci gr"pare umani,caredinpunct juridic,constituie uir,6nun vedere deritrrj,r o entlioi.; persoan[ distinctr indivizii,rili.: de car'e compun. o Drrpilcumnrinorur 14" sub oni,a"gi n,r.i"'"^po"itutea.de.i+l:. exe'rcifiu, o reariiate de.a"ee., este gi, rlgrr ii anqr'epi"r a" a$a gruparea umanii, caresti Ia baza . ^iir"pi.ru"rat,,rotl.ri,;.i pirsoane.i 1'uiiJr"tai" ii""rao ,rotitnte;,;r,ji , Printr'unprocedeu tehnic-juridi., o.Jrt.i-r".riit+i';;;;",-.a-"s]"rip.iticre,q,,r:ji :.. voinfiproprie,serecunoa!te i posibiritat*o juridiceii:r;ri. prininterntedi-ql persoine'tizice, a, * piiti"il;;;;rLri unor snvoiasci nuni"t* {r pentru.:,:r!:r:i in ea' ^uiril"ir ", --. ri l .
-ihce.aper ideeade personnritat":r-i': la morati, adapreazd tin" neuoit"r "ur" se foarte r".ir,f_'",.ffi;; fi';;*r"irj,1,:,. pentru p"r*ii" *ii;;+" n unorerorruri schimbrjriie in ,r.,.. 3::**::Jrivat
'
6ee?i*l

I
I I I

i Aceastir teorie,cares.e'inEifi5eazdrdnclgl.ei mai'multevariante,a la in tbst sustinuti de G. Jeltinek'Michouagi Carr rje'Malberg:. DupI Michoud, atunci cAndcercetlm aceastlproblernl,'trebuieilsi pllc3;nde la.constatarea drepturisubiecive sdaibi gi.indivizii'lipsili ci. pot oe voinld. Astfei, un minor sauun -demeiit riv'bri pbi ardpturigiobligafii,dar ei 4u le pot exercitadecit prin intermediulunor tergiinsircinapiia-ir#"rinr*. in aceste co.ndigii, evidentc5, este elementul nu ,yoinqf," esteatat cleindispensa{:il personalitilii juridice,.pecit se afirml in teoriafic]iunii.De aceea, existi. nu ' nici o piedici de a ise reiunoagte capacitaten a avea de drepturigiobligagii unor ' grupiri umane,care nu au voin(i proprie,ori de cite ori aoumitJinlerese colective caeles[ fie-tratateca osin]rri persoand. cer Bineinfeles,.*"riitor"o 'drepturilor.acestofpersoane morile nuie vaputeathcedec6tprin intermediul inzestrate voinldproprie.Aceasta -unorpersoinbfizice, cu p.niru ci, dupi.cum '. s-aardtat,in fapt exercitarea unui dreptsubiectiv presupune intotdeauna act un de vointil.
,l

Acestprocecreu tehnic-juridii

. .,.t..t

.*::

{. leont care_neagri personalitateam.orali a

fi vorbaa" o p"frooni noui, indiviz'or care o formeazi. p'o.nini",rpoate ' 'suprapusd ;; i; ;;l;i consratare, Vareiltes-sommiBres.crede.

- spredeosebire teoriire de cercetate inainte autorica.vareiles_ mair , , . ,ir,, Sornmi.res L Duguit sau considerice ,,"ilr r* p";;;'; l"*";;;ffi i. juridici, inrrucdr acei.tdidee.nri ...i gnt.st"ni"i';;il;r6;#;ffi". ' In opiniaacesror aurori, .lon,i,,orlopoziiiva ;;il"b;; ne arati , existenfauneivoin{e comune indivizilor arciiuier";;iil. a care :.: i;ffir" il;; numai voinfete interesele qi singuraticiioi inaiuiri..o*;;;;;;ll^t i statutui,. ca gi in cel al celorrarte_asocialii"ritnon., l,
ii

In conformitate cu aceastii teorie, statul nu are o voinfi proprie, cum sus!ine teoria realitifii naturale-Numai persoaneletizice,ohemateii reprezinte statul, au voingd.De aceea,statul nu existl ca persoanl reald, ci.personalitatea sa e.steo crealie a ordinii juridice care a dqs la tbrmarea statului. Nu este rhai pu[in adeviratc[ aceastE cria;ie juridiciare labaziorealitatelbsrteccincretii existen[a'unei grupFri umf,ne detenninate. Astfel, ideea de personatitate.

bunurilor sociale,ci'asociagiisunt_gqgt-g;$g$*ii_-acestor "i""i"ii" "r" .uilofi#1"'ili"r"r. asqpra bunuri. Ei nu_gi exercir' insd acestdrept coniorm dffiiiff;bi$fi;;* i, materiede ci anumireregufisp.cialq. "pLr""uir" . proprietatg, respecth.nd

c{.nu

;;

i,

;.i
i: i. it,

I T
li

't fiirl., p.5-16. 5i 40.

: Cnrrr! rte Matbei"g, Contribuliort i une thloria g,inirule de l,Etat,vol.l,p.35, 37

,]
1 Mlchnrrd, Thdoriitdo Ia ltersonnd nmnrlu,vrsl.I. .

despre personaiitatea juridi"e it",ii"i;;pl .r* i;;;;; iri-se vorbeascr de drepturi " subiectivi. "; singull;;itr;;;:,usfine el, via;a socidld nagtere di trnorregr-rri conauite "ri".-trptrt.ci ae a"iii i""r"il'r.rpecrate, provoacd,reacfie o corectiv{organizati scopul in ""I",restabilirii violate. Acesre reruriobrigip" i;fii;;i"'onu,nlr" ac{iuni orriiniide clrept r"" r" 6irtrurea unei atitudini absteitiunei de r,c"ste ourigaiir: create rege singura de sunt rearitate, astfelincitndtiuniie dreprs"bi";ti"';i;; de p-ersoand juridicn devincu torrrr inutile. actal unuiinciivir, un nina"n unuidrept "., "rt"'r"iit"irn "ri;';;;;;
:

,::ni:'ilffi ;Ti":{i"'i:ilinf;lflrff}#,1*l* "";i"ii'il'5lli,ffi

r,i ii ,i'; ui irr iri j,'ri lt
' :i::: i:.. i l
ii

172
1,)'t.

;l

r',i !:i

:ii

!ti

i,:i i:rl i:1 l;ii

iii i::i

ii. :1::

:::: i:i
:i
:::l

:. de xutorizat de regula'de drept''C-ongepiul drept subiectiv,ci fiindciieste unei voinfe individuale de a se i"1rt*. decit ca p_rlterea ;;il;i"'";putinrj.fi din punct de vedere Stiintific' Aceasta .i*pur,",uttti voinfe t,t poo* fi admis grup social surtt egale 1nele cu nenrru cd vointele inOi"Lifot care apar{in unui .

ffi;;il1;"';;ti;;*tt,
.""u"oo."n:puterla

sir o.titt incetnu existiniciun motivcauneia i se ,

:' r

de a se impune alteiat' tritice $ 5' Consideragii

care este $olulia ce . pr"r"rrio acestof teorii al:frtde contradictorii, t r nie a z i a fi a d o Pta td ? ci in nici un cAzteorii' cilre ln aceasti privinfir, trebuie sir consiaiim Argumentele in acestsens vede,iri Stat o persoanl rLali, nu poate fi.acceotati. tntr-ale"dr, singurarealitate, .alerliferi{ilor autori ;t;;;;,ir-*.,far"irive. diferitelor vedere gtiinlific, e.ste care poare fi yerincatd din p'unCt-de -existenga ci din amalgamarea Niot"iri Ei nimic nu 'poate dovedi Astfeldi!*Ig$g "oi"f!-i"aitiduale. uointe pezultdo voin;I noui: voingaunitilii statale' uc"iior

'i*

.;'dr; uh.rmire S"j"6ril"rr.ti si teritoiiudetermina! fie tratatrca o singuri esteorganrzara il; Gare
este cc se purie cste insd daci acestprocedeu tehnic-juridic ' ; oportun 5i necesar ? cd' '. . aceasti iritrebare trcbuie sit ob''servdm in cazul Pentru n rdspundela ' in o persoani moralir, in mod firesc se ajunge Ia .fri"i"r"rt" ;;t;i; sutiective, care pot ti "or" concluzia ci'aceastl persoani este titulara unor drepturi subiectivetn cadrul cdrora statul se o" ooun categbrii: pJ J"lo parte,'.drcpturi de lege de a manifestl ca putere public'i, cum arii posibilitatea recunoscuti pe de alt6parte, drgpturi comanUaindiviziloi.{S"i^ti pd teritoriul'na{ionat, iar, unitate. *i'^":'-:tntlebarea

il#,

j,Xl"jfi ',ili",ffi vedereaceast.'masitle oameni. f ",:i#.jffi de puncte

siu Privat, r! prin ordon6nd,indivi4ilor apare.ca ;ri*n'ipoiezn, ceain carestatul credemci anumittiacliuni sau-abstenliuni, manifestiri ae voinll unitaterale o .nimic fuceo.""si, cael sdfie considerat persoan[mbrali, pentrusimplul nu indivizilorde pe Ii *otv ci, neputxnd vorbade un drept al lui de a comanda punct de stat9l,din acest de-aconcepe teritoriul siu, nu otta u"i o utilitate de subieQt drePt. -vedere,.ca :""'"'^'fr
I L.Duguit; op.ciL,vol.{' p,Zl-s gi urnt'
1n ,l

condiliica un simplu ili;;dt* p.ir"i", p"-*ri ioiir" exerciiiin acelea5i asuPra a particular,'crl*'"ri", de pildn; dr@iu'l'de'''proprietatestarului -domeniului

tntr-adevdr, ccrcetareapoaitivnEistrict gtiinliliri a realitifii nu ne arat;r , drept subiEctival statului, degi unii autori 3e referi iii unui asemenea existeng'a mod curbnt la el, Ceea c realitatea ne.arati estq faptul c5.unor organe akr statului li se incredinfeazi diferite funcgii(reprezentanfei na]ionEle, bunioar;-r, i se atribuie tunclia lelislativi; tribunalelor, funcfia jurisdiclional5 etc.). Nrr organizatestechematsi exercite acesteatribulii, ci diferitch, statul ca ansarnblu organd constituite in acest scop. Dacl este a$4, se Poate sustine oate t::l lui statul qr6 un drept subiectiv de ? conranda indivizilor agezali pe teritoriul slu '/ ESte evident cd nu.-Cel inult s-ar putea iusfne ci un'asemeneadrept subiectiv organe' care ai deveni asttel fi6care o persoatt,, aparline acestor.singuratice juridicd- de drept public. " r , in a"esi" condilii, va trebui sd spunenl ci nu poate fi Vorba de un drc 1 t a subieciiv al stah'rlui.de comanda, ci numai cd prin. anumite regpli de drept r;t' atribuie unor organe'alestatului func;ia de a legifera, de a aplir:alegile sau rlc a {istribui justilla. Aceste organe nu au urf diept subiectiv de a comanda, ci r,'1,' exlrciti numai anuinite funcfii.cele-aufostincredinfate de dreptul opiectivsrrrr, ,' mai precis; numai o competenli..De altfel, cea mai buni dovadl cil este a,r;r organizarea ;1i funclionalt:rr constituie faptul ci, .atunci cind reglementedzi diferitelor autoritAgi publice, nici Conqtittigia, nici legile in vigoare nu vorbc::;r deEpre drepturile lor, ci despre atribuliile ce li dau in comBetenta. ' ' Dar concepfia care vede in stat o persciani morali inzestrati cu trrr . ' drept subiectiv de corirand5 nu poate fi acceptatl Ei pentru faptul cd ea estt.'| | simpli cdnstrue[ie tecjreticd, f6rd nici un sprijip in realitatea legislativ;i n diferitekir state. Nici o constitufie in vigoare nu concepe suveranitateacl url dreptsubiectiv al statului, ci ca o prerogativi inalienabili a nafiunii- Asllcl, Conititulia noastri din 1923, coutinudnd tradigiafrancezi transmisi noui pr ru intermediul Constitufiei belgiene din ].831, declara ci suveranitatea apnrt ir rr nafiunii, care o exeiciti prip delegafie. Aceeagi idee sti la baza articolului 'l al .. Constitutiei Eariinoastre din 1991, care prevede ci: ,suveranitatea nafion;rl't . aparline pOporului r6m1n, care o exerciti prin organele sale reprezentativc ,11 cilre vede irt :rl;rl evident'ci concepgia prin referendum".ln acestecondifii, estE. o persbani rnorali inzesirati. cu un drept subiectiv de suverarritate cslt' ,, ' ':. ' --'' nici o valoare practicd, simplE coustrucfie teoretici'firi este un prim aspectsub care se inflgigeazl feoria personrrlitillit Acesta inorale a statului; , , Cum se purie aceasti problemi insa'atundicind statul se infdfiEcltz:r ,r

, :r private, cfirora se maniflcr;tji subiective nu titularal unordrepturi in,cadrul

i deiinitor al puterii de a emite pe baleunilaterali actd obligatorii,adiui ;rt,rr,, dreptului public in cimpul dreftului privat :;i I'r, " cind el se coboard din sfera I acte in care nu apare ca pdtere suvgranS,ci acte analoge cu cele ale sitirlilil,,i particulari ?.

I I I I I

Dar tiind cirsistemele dreptprivarale <jit'critelolsiatc'au de la hnzi nbliunea ,clrept cle subiectiv", evirlent subacest este cd, aspect, conccp,tia care vede iuridicn nu poate ti inldt.rat[ pur gi simplu,ea .in.stat o pcrsoanl. sonstituind realitate-legislutivi. noi in lard,ea esteconia"raidprin ait.zs o La al decretului nr.31/1954, prevede care cir: juridicii in raportirrite careparticiirn persoand este ,,statul in nemijlocit, innuntepropriu,casubiectdedrepturigioblign1ii',.-.|' participdin astfelde raporturi prin MinisterulFinanlelorafari dc ',El I cazurilein carelegeastabile5te anumealte organein acestscop,,. . in ca de . l" de alti parte,serecunoaste general statul,ca subiect drept internalional, are anumite drepturi Ei obligafii. Acest aspectal dreptului internafional modernse co,ntureazd mai piecisin documinterecente, tot cum sunt,de exemplu, DeclarafiaAdunirii Gencralea o.N.u. nr.1514ffV din 14 decembrie1960; Carta drepturilor-gi indatoririloi economiceale statelor, adoptatS. prin rezolufiaei w.2312 din 12 decembrie 1974etc. Dupd cum se vede,conceptele ,,personalitate juridicn a smtului'1,gi de de ,,drepsubiectiv", t adffnc inridicinate in legislagia clocirina gi dreptului privai, nu pot ti nesocotite nici in dreptul public. sub acestaspeit,concepfia carevedein stat o . considerind problernn persoandmorali i$i pistreaza utilitatea. Este evident ci., avind in vedere argumentele. eryusemai sus, nici mrcar din puncful de vedereal dreptului privat,statul nu va putea fi.socotito persoanlr.eali.personalitatea juriiici a statuluiva trebuiconsideratE numai un procedeu tehnic-juridi", crrat de lege, in scopulde a facecu putinqi ca,in raporturitqcu terlii, colectiviiatea sti care Ia bazastatuluisdaparf,, raporturilede drepfprivatgi?nceleinternafi<inale, in ca o unitate. '

trLEE$1"$ h,,r L"iq!+!"uLU{

Definitiiledatede doctrini.siatului suntpe cit de,numeroase atit pe de " conrraaidto'rii. aceea, De .rb;i;;l;';;phB;;fftily ;i'pouibu.r' bredci estepret'erabil se describ sd statul, il snse oerrneasca. in Procedind ra aceasti descriere iuiirt"i,'^utoiii o in noci obignuitc5, pentru a vorbi ae iioi, ett"'ecesar si "onsia"ri existe: teritoriu,.o un popuiagi:.Si ,,autoritate o publicd,,!.sau cle uputere siat,,i, autoris.unt acordcdnu poaieexista stattird pooulatie. de yrJerr;tr un Aproapeaceeagi unanimitate juriilici otun"i"arnJ existiin do'ctrina u"t" vorbade. ai doilea.it"*rnf ol-ii"tui"i. t"rit";iri:'-r-"-^*' -" irn . Dup5. cum arita M. de la BigneJe Villene uveo cdndaceste natunci cloui elemente vor glsi.r",rnite,-ai"n"T'*oi sb ur"r .a;a ;"*i;Ji"-pJr*un"nta seva stabili.intre po-puralie i"ritoiiu,'"irr"iit,rr"r ;.:;;iil o si 5i'se nas"a. rire indoiali, er nu va'fi cdnstituit-pri il;;i;i*;hr_f&;;'i-##; rri n" va apare 'cntugi putincao consecinln'obrigatorie,'fntuh, de a situaliei astfel create diir $i, acestmotiv, noi vedernin'popuia;ie spaliu 9i a" orai. extrinsec, eremente ";;"i-;.i;Jnte condiEie, prtteaiict, a constituirii.statutui,,a. ' ini Pentruca statulsi'se formeze, _ estenecesar, in aceasti. opini", _si fie dat un al treiteaeremenr, care nu esteo simpri ;iliii" ;;iin"L"r, necesari. nagteriistatulbi, esreelimenrul c"re detlrm'i"airr"si *"riia ci iui. a"*st a"-ot treilea elenieni este ceea ce unii autori numese,,autoritate6 publicfi,, sau . de eiement-- ,J"l-t* i'n doctrinnla "puterea stat', iar altrii,,suveranitatea"; - --""".' ' controverse a "ur" deosebit ample, de . ' , . Secliunea I POPULATIA

de $ 1. Nofiunen populofle Statulesteo grupareumani i*titirtionalizatd. sociarl cunoagte numeroase variate grupSrirle indivizi.De Ei -via;a aceea! intrebareac6 se pune est*: careeste regdiura;".; ;;;;"-pe indivizii unei colectivititiatar de stri,nsincdtgrupurgu lo1.q!.<tga qa$fgre*SlptUlUi ?_...._....-.. se considerfl g'eneral ii-jadiur aiiuai ;r=;;ilii;f'unianitdfii, in ci, . suportulstatuluiestejgtMre4r prin glg:,infeleg{ndu-r" .,li on*orbtu de.
I Tmiti du droil constihitionnal,paris. 1937, p.Z4g.

i t'. I

t.

M.Eauriorr 6l6metaire.dedroit cowtihttionrrel, paris. 193g, p.l0 qi uun, ! ILBoitu, .I/a/a/, vol.I, Consideralii teoretice, Cluj, t9-19, p.g3. '{ M. de Bigne de Vitteneuve,.op,cit,, p.193. :
1lo

'1

1,.27