Concediul de odihna

Publicat la data de 04.11.2004

Nu de putine ori, patronii trec peste litera legii si le impun angajatilor propriile reguli. Iar concediul de odihna al salariatilor este unul din cele mai afectate drepturi. Iulia Stoicescu, jurisconsult specialist 121, te pune in tema cu prevederile legale privind concediul de odihna si celelalte zile libere specificate in Codul Muncii. Legea spune... Conform Codului Muncii, un angajat are dreptul la repaus zilnic si saptamanal si dreptul la concediu de odihna anual. Astfel, un angajat are dreptul la repaus zilnic, adica, daca programul zilnic de lucru este mai lung de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa. In afara acestui repaus zilnic, salariatii au dreptul si la un repaus saptamanal de cel putin doua zile consecutive, de regula sambata si duminica, insa nu in mod obligatoriu in aceste zile. O recenta directiva europeana defineste timpul de lucru ca orice perioada in care lucratorul este la dispozitia patronului si se afla in exercitarea activitatii sau functiilor sale. Potrivit noilor prevederi din legislatia muncii, fiecare salariat are dreptul la concediu de odihna cel putin 20 de zile. Zilele de concediu nu pot fi compensate banesc decat la incetarea contractului individual de munca. Pentru rezolvarea unor situatii familiale curente se acorda concedii fara plata, iar pentru evenimente familiale deosebite (nastere, moarte, casatorie etc.), zile libere. Conform noului Cod al Muncii, in vigoare de la 1 martie 2003, fiecare angajat are dreptul la un concediu de odihna de 20 de zile lucratoare pe an. Insa, prin contractul colectiv de munca pe anul 2003-2004, care, avand dispozitii speciale, are intaietate in fata Codului Muncii, s-a stabilit, la nivel national, un concediu de odihna de 21 de zile lucratoare. Durata concediului Durata concediului este prevazuta obligatoriu in contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. "Durata concediului anual de odihna pentru salariatii cu contract individual de munca cu timp partial se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat", se arata in articolul 140 din Codul Muncii. Daca, pana in acest an, salariatii isi puteau amana pentru cativa ani intrarea in concediul de odihna, de acum incolo, angajatul este obligat sa-si ia concediul chiar in anul respectiv. Potrivit legii, salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar, de cel putin trei zile lucratoare. Cu plata, fara plata... In ceea ce priveste plata pentru concediul de odihna, salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu care nu poate fi mai mica decat valoarea totala a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiva. Aceasta indemnizatie reprezinta media zilnica a veniturilor din luna/lunile in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu. Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu. Concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective, dar in acelasi timp poate fi intrerupt si de catre angajator, care poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca. In aceasta

situatie, angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna. Pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concediu fara plata. Cu programare... Pentru a-si lua concediu de odihna, salariatii trebuie sa-si anunte din timp angajatul; ba, mai mult, se va face o lista pe care muncitorii vor fi trecuti in ordine, in functie de perioada in care vor avea concediu. In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 15 zile lucratoare de concediu neintrerupt. Mai precis, daca numarul muncitorilor dintr-o societate este redus, concediile a doi dintre ei nu trebuie sa se suprapuna. "Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator." , precizeaza noul Cod al Muncii, in vigoare de la 1 martie 2003. Sarbatori legale In acelasi timp, in afara de concediu, salariatul mai are dreptul si la zile libere de sarbatorile legale, care, conform Codului muncii, sunt urmatoarele: 1, 2 ianuarie; prima si a doua zi de Pasti; 1 mai; 1 decembrie; prima si a doua zi de Craciun; 2 zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, pentru persoanele apartinand acestora. Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite, stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

In cazul in care angajatul lucreaza part-time, atunci durata concediului de odihna anual se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat. Adica, daca are un program de 4 ore pe zi, concediul de odihna anual va fi de 10 zile.
Conform Codului Muncii, concediul de odihna se efectueaza in fiecare an, nemaiputand fi transferat in anul urmator. Prin exceptie de la acesta prevedere, efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cele prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.