Sunteți pe pagina 1din 64

Drepturile omului n viata de fiecare zi

Impactul activittii Consiliului Europei n domeniul drepturilor omului

Cuvnt nainte
Drepturile omului reprezint nucleul activittilor Consiliului Europei, si influenteaz considerabil viata oamenilor din Europa. Principalele instrumente pregtite n acest scop de Consiliul Europei sunt: Conventia European a Drepturilor Omului si Carta Social European. De asemenea, protectia drepturilor omului este asigurat prin intermediul Conventiei Europene pentru Prevenirea Torturii si Pedepselor, a Tratamentelor Inumane sau Degradante si al Conventiei-cadru pentru Protectia Minorittilor Nationale. Direct sau indirect, actiunea Consiliului Europei, n domeniul drepturilor omului, afecteaz viata a milioane de oameni de pe ntreg cuprinsul Europei. Cu toate acestea, rolul Consiliului nu este ndeajuns nteles de ctre nespecialistii n domeniul drepturilor omului. Incercnd s remedieze acest neajuns publicatia de fat prezint factorilor de decizie sau educatorilor, indiferent de sfera preocuprilor lor, informatii ample privitoare la structura si actiunea Consilioului Europei ca si la modalittile pe care acesta le pune n functiune pentru a proteja si promova drepturile omului, att pe cele civile sau politice, ct si pe cele economice, sociale sau culturale, drepturi de care noi, n Europa, ar trebui s ne bucurm n fiecare zi, si caut s dea consistent acestor drepturi prin prezentarea modului n care sunt protejate printr-o serie de conventii si activitti ale Consiliului Europei. Sunt trecute n revist si analizate, de asemenea, schimbrile recente si viitoare din mecanismul de protectie ca si modul prin care Consiliul Europei abordeaz problemele protectiei drepturilor omului. Cititorul va gsi n aceast brosur informatii de natur s-i permit s cunoasc mai bine drepturile omului, ca si modalittile prin care Consiliul Europei le asigur protectia si punerea n aplicare. Directia Drepturilor Omului iulie 1996

Aceast publicatie a fost realizat cu ajutorul unui consultant, dl. J.R.Jamieson. Publicatia nu cuprinde nici o interpretare oficial asupra instrumentelor juridice mentionate care s angajeze statele membre, organismele statutare ale Consiliului Europei sau alte organisme.

Cuprins
Introducere Consiliul Europei Protectia drepturilor omului si a liberttilor fundamentale Activitti Structuri Parteneri I. Consiliul Europei: organizarea si structurile de protectie si promovare a drepturilor omului Comitetul Ministrilor Adunarea Parlamentar Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa Organizatii neguvernamentale (ONG-uri) Secretariatul Consiliului Europei Conventia European a Drepturilor Omului Conventia European pentru prevenirea torturii si a tratamentelor sau a pedepselor inumane sau degradante Carta Social European Programul Demosthenes: consolidarea reformelor democratice n Europa Central si de Est 24 II. Impactul activittii Consiliului Europei Dreptul la viat Interzicerea torturii si a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante Dreptul la libertate si la siguranta persoanei Dreptul la un proces echitabil Dreptul la respectarea vietii private si de familie, a domiciliului si a corespondentei
Libertatea de exprimare, de opinie, de constiint si de religie Libertatea de intrunire pasnic si libertatea de asociere Protectia locului de munc Dreptul ntregii populatii la protectie social Dreptul la protectia snttii Dreptul la securitate social Dreptul la asistent social si medical si dreptul de a beneficia de serviciile sociale 47 Dreptul la instruire Dreptul la respectarea bunurilor proprii Dreptul la alegeri libere Interzicerea discriminrii

6 8 8 10 11 11 12 13 13 14 15 19 20

26 26 28 30 32 33
36 39 41 44 44 45

47 50 52 53

Protectia drepturilor minorittilor nationale Egalitatea n drepturi a femeii si a brbatului III. O sfidare a viitorului Edificarea Casei comune Europene Respectarea angajamentelor Perspective

57 58

60
60 61 61

Introducere
Consiliul Europei: Protectia drepturilor omului si a liberttilor fundamentale
photo - page.7: Winston Churchill ntr-o atitudine caracteristic

Moartea si suferinta oamenilor, precum si distrugerea oraselor n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, au constrns liderii europeni s ia msuri pentru a mpiedica repetarea acestor drame. Ca rspuns la un proiect anterior apartinnd lui Winston Churchill, guvernele a 10 tri europene s-au ntrunit, pe data de 5 mai 1949, pentru a nfiinta Consiliul Europei, ale crui scopuri erau acelea de a actiona pentru o mai mare unitate ntre membrii si prin intermediul unor acorduri si actiuni comune n domeniul economic, social, cultural, stiintific, legislativ si administrativ si pentru mentinerea si evolutia ulterioar a drepturilor omului si a liberttilor fundamentale. Pornind de la o organizatie ce cuprindea 10 tri, Consiliul Europei s-a transformat ntr-o organizatie interguvernamental, pan-european, numrnd, n 1997, 40 de state membre, si 5 tri aflate n procesul de aderare. Obiectivele Consiliului Europei sunt, astzi, tot att de relevante si importante cum erau cu aproape 50 de ani n urm, n momentul nfiintrii Organizatiei. In urma schimbrilor spectaculoase, ce au avut loc la sfrsitul anilor 80 n Europa Central si de Est, Consiliul Europei a sprijinit eforturile acestor tri aflate pe calea adaptrii la viata democratic si a respectrii drepturilor omului. Calea spre o democratie autentic si deplina respectare a drepturilor omului este ndelungat, si plin de obstacole. Situatia actual din Europa este o ilustrare a dificulttii acestui proces. Conflictele din fosta Iugoslavie, amplificarea intolerantei, a rasismului, a antisemitismului si a xenofobiei, nivelul crescut al somajului si al numarului de persoane lipsite de adpost, sint doar cteva dintre problemele cu care se confrunt Europa astzi. Consiliul Europei continu se actioneze n sprijinul idealurilor democratice, asigurnd universalitatea drepturilor omului prin promovarea de standarde comune n toate statele membre, n beneficiul tuturor cettenilor indiferent de originea acestora. Europenii sunt ndrepttiti s se bucure de drepturile lor - civile, politice, economice, sociale si culturale - si Consiliul Europei caut s promoveze fiecare dintre aceste drepturi, ca parte a unui ntreg indivizibil.

On white background - page 8 Democratiile nu se transform n regimuri naziste peste noapte. Rul avanseaz perfid, prin intermediul unei minoritti, care, practic, acapareaz prghiile de control. Una dup alta, liberttile sunt suprimate, la toate nivelele. Opinia public si ntreaga constiint national este asfixiat [] E nevoie s se intervin nainte de a fi prea trziu. Trebuie s existe undeva o constiint care s trag semnalul de alarm pentru natiunea amenintat de coruptia progresiv, s o previn de pericol.

Pierre-Henri Teitgen, fost Ministru de Justitie al Frantei, ntr-un discurs rostit la scurt timp dup nfiintarea Consiliului Europei, 5 septembrie 1949

photo - page.8: Consiliul Europei s-a ridicat din ruinele rzboiului

Drepturile omului sunt o tem predilect in activitatea Consiliului Europei. Acest lucru se reflect n activittile acestei organizatii, n structurile si alegerea partenerilor si.
Consiliul Europei a elaborat numeroase si variate programe n domeniul drepturilor omului si multe dintre activittile sale, din domeniul social, juridic, al educatiei sau cultural, integreaz si dimensiunea drepturilor omului.

Activitti

Consiliul Europei realizeaz aceste activitti diverse printr-o serie de structuri ce beneficiaz de diferite mecanisme si mijloace. Unele dintre acestea sunt structuri politice: Comitetul Ministrilor este organul executiv, care orienteaz eforturile organizatiei; comisiile guvernamentale de experti - urmresc activittile ce le sunt ncredintate de ctre Comitetul Ministrilor, si anume elaborarea de recomandri, rezolutii, conventii si alte texte cu sau fr caracter juridic; Adunarea Parlamentar - reprezint instanta deliberativ a Consiliului Europei, reunind reprezentanti ai parlamentelor nationale; si Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa care sprijin progresul democratiei, la nivel local si regional. Alte instrumente juridice cu sau fr structuri juridisdictionale, functioneaz n baza conventiilor sau acordurilor ncheiate n cadrul Consiliului Europei. Printre cele mai importante astfel de instrumente se numr: . Conventia European a Drepturilor Omului . Conventia European pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentelor sau a Pedepselor Inumane sau Degradante . Carta Social European . Conventia-cadru pentru Protectia Minorittilor Nationale
on white background - page. 9 Cteva activitti, ale Consiliului Europei, n domeniul drepturilor omului: . protectia drepturilor civile si politice prin intermediul procedurii de plngere individual, care permite audierea unor presupuse inclcri ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului de ctre Comisia European si de ctre Curtea Drepturilor Omuliu . protectia drepturilor sociale si economice prin intermediul sistemelor de monitorizare, respectrii angajamentelor asumate de statele membre, pe de o parte prin redactarea unor rapoarte asupra acestor chestiuni; si, pe de alt parte prin intermediul unui sistem de plngeri colective . protectia persoanelor private de libertate, prin intermediul unui sistem de vizite efectuate de ctre Comitetul pentru prevenirea torturii si a tratamentelor sau a pedepselor inumane sau degradante . protectia drepturilor minorittilor nationale . actiunea n favoarea egalittii dintre femei si brbati . lupta mpotriva rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului si a intolerantei

Structuri

. conlucrarea strns cu mass-media n probleme legate de libertatea de expresie si drepturile omului . promovarea informrii asupra drepturilor omului si sustinerea educatiei n scoli si a unor grupuri profesionale n domeniul drepturilor omului . cooperarea cu organizatii ale drepturilor omului si institutii pentru protectia drepturilor omului (Ombudsmen, Comisii Nationale, etc.)

Consiliul nu poate actiona izolat pentru a-si atinge scopurile, care snt consolidarea democratiei si punerea n aplicare a drepturilor omului. Astfel, acesta se afl n strns legtur cu o serie de parteneri guvernamentali, organizatii interguvernamentale si non-guvernamentale (ONG-uri), care cuprind asociatii profesionale. In cadrul arhitecturii organizatiilor europene, Consiliul Europei se ocup de domeniul vast al securittii democratice, care nu poate fi asigurat fr protectia si promovarea drepturilor omului. Pentru realizarea acestui obiectiv, Consiliul Europei coopereaz si completeaz activittile altor organizatii precum: Uniunea European, Uniunea Europei Occidentale, Organizatia pentru Securitate si Cooperare n Europa (OSCE), Organizatia Natiunilor Unite, si agentiile sale specializate, si Tratatul Atlanticului de Nord (NATO). Un mare numr de ONG-uri internationale au statut consultativ pe lng Consiliul Europei, si, mpreun cu alte ONG-uri nationale si locale, urmresc cu regularitate activittile Consiliului Europei n domeniul drepturilor omului, si contribuie la realizarea acestora.

Parteneri

10

I.Consiliul Europei:

organizarea si structurile de protectie si promovare a drepturilor omului Comitetul Ministrilor


Comitetul Ministrilor este organul de decizie al Consiliului Europei prin intermediul cruia sunt adoptate si realizate acordurile si actiunile comune ale statelor. Comitetul este alctuit din ministrii afacerilor externe ale statelor membre. Reprezentantii oficiali permanenti ai acestora, aflati n Strasbourg, pot actiona si pot lua decizii n numele ministrilor de externe ai trilor lor. Programul anual de activitti interguvernamentale, stabilit de ctre Secretariat, precum si bugetul, se adopt pe baza propunerilor fcute de experti guvernamentali. Una dintre cele mai importante functii ale Comitetului Ministrilor este adoptarea conventiilor si acordurilor care sunt obligatorii pentru statele care le ratific. De asemenea, acesta face recomandri statelor membre - n unele situatii, si statelor nemembre - si adopt rezolutii si declaratii. Acestea sunt texte ce cuprind declaratii, propuneri sau luri de pozitie asupra anumitor probleme politice sau asupra unor actiuni pe care guvernele statelor membre le ntreprind. Multe dintre ele, odat adoptate, contribuie la dezvoltarea unor noi politici si activitti n cadrul Organizatiei si a statelor membre. Dialogul interguvernamental desfsurat n cadrul Comitetului Ministrilor este sustinut de ntlniri ce au loc o dat la doi sau trei ani, ale ministrilor europeni responsabili n anumite domenii de activitate ale Consiliului Europei (justitie, educatie, etc.). Aceste ntlniri la nivel nalt dau, deseori, un nou impuls activittilor la un nivel european sau national. In 1993, dialogul interguvernamental a dobndit o amploare mai vast, n urma reuniunii sefilor de state si de guverne de la Viena, n cadrul creia a fost adoptat o Declaratie prin care s-au conturat o serie de domenii de actiune prioritare ale Consiliului Europei. Acestea cuprindeau mbunttirea eficientei Conventiei Europene a Drepturilor Omului prin nfiintarea unei Curti unice, elaborarea unor instrumente politice si juridice referitoare la protectia minorittilor nationale si continuarea eforturilor de combatere a rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului si a intolerantei. In subordinea Comitetului Ministrilor functioneaz comitete interguvernamentale care abordeaz multe dintre problemele majore ale societtii europene, cu exceptia celor legate de aprare. Drepturile omului se afl n centrul atentiei acestor comitete indiferent dac se ocup de domeniul mass-media, al cooperrii juridice, drogurilor, snttii, securittii sociale, educatiei, culturii, sportului, tineretului, puterilor locale sau regionale sau al conservrii naturii.

11

photo - page11: Comitetul Ministrilor


on white backgrpund - page.11 Comitetul Ministrilor a adoptat rezolutii, recomandri si declaratii, n diverse domenii, printre care se numr: . reglementarea folosirii de ctre politie a datelor personale . obiectii de constiint la adresa serviciului militar obligatoriu . reguli europene de organizare a nchisorilor . institutia Avocatului Poporului . detinutii strini . asistent si consultant juridic . azilul acordat persoanelor aflate n pericol de a fi persecutate . predarea si nvtarea n scoli a drepturilor omului.

Adunarea Parlamentar
In timp ce Comitetul Ministrilor ia decizii si elaboreaz politici, Adunrea Parlamentar, numit si constiinta democratic a Europei, este un forum de dezbateri si reflectie, care abordeaz probleme pe termen-lung precum si subiecte de actualitate. Membrii si sunt parlamentari, alesi de parlamentele nationale. In urma studiului aprofundat realizat de ctre membrii si n cadrul comisiilor, Adunarea adopt rezolutii si formuleaz recomandri pentru actiunea ulterioar a Comitetului Ministrilor. De asemenea, Adunarea detine un rol esential n procesul de examinare a cererilor statelor candidate la aderarea la Consiliul Europe. Ea examineaz conformarea acestora la conditiile de baz pe care trebuie s le ndeplineasc. Adunarea Parlamentar emite recomandarea favorabil, pe baza creia Comitetul Ministrilor accept candidatura statelor pentru aderarea la Consiliul Europei. In 1989 Adunarea a creat statutul de invitat special pentru a-si dezvolta legturile cu organele legislative ale noilor democratii, implicndu-le astfel n activitatea sa, chiar nainte ca acestea s detin statutul de membru deplin. Raportorii Adunrii, supravegheaz si formuleaz recomandri privitoare la ordinea juridic si situatia drepturilor omului n trile care ader la Consiliul Europei. Aceste demersuri coordoneaz eforturile depuse n domeniul drepturilor omului de ctre statele care s-au angajat pe calea democratiei autentice. Din momentul n care o tar devine stat membru, Adunarea si Comitetul Ministrilor continu monitorizarea respectrii angajamentelor luate. Aceste angajamente pot fi obligatii incluse n conventii ratificate, garantii pentru oprirea executrii condamnatilor la moarte, sustinute de abolirea pedepsei capitale, precum si garantarea independentei puterii judiciare. Sistemul de monitorizare se aplic tuturor statelor membre indiferent de vechimea aderrii lor la organizatie, fiind un mijloc de respectare si consolidare a standardelor sustinute de ctre Consiliul Europei. Adunarea Parlamentar a contribuit la adoptarea, de ctre Comitetul Ministrilor, a unui mare numr de conventii, acorduri, rezolutii si recomandri. Cteva exemple de
12

propuneri care au fost analizate, si ulterior adoptate, ca acorduri juridice, de ctre Comitetul Ministrilor sunt: abolirea pedepselor cu moartea n timp de pace, Conventia European pentru prevenirea torturii si tratamentelor sau pedepselor inumane si degradante, Conventia-cadru pentru protectia minorittilor nationale. In ultima vreme, sprijinul acordat de Adunrea Parlamentar pentru crearea unei Curti unice, n vederea mbunttirii si accelerrii procesului de abordare a plngerilor depuse la Strasbourg referitoare la pretinse violri ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, a reusit s deblocheze impasul politic n care ajunsese dezbaterea acestei probleme. Adunarea continu s sustin abolirea total a pedepsei cu moartea, precum si o mai bun protectie a drepturilor copilului si a drepturilor solicitantilor de azil.
On white background - page.12 Adunarea Parlamentar a adoptat recomandri si rezolutii n diferite domenii, printre care: . abolirea pedepsei capitale . psihiatrie si drepturile omului . violri masive si flagrante ale drepturilor omului pe teritoriul fostei Iugoslavii . secte si noi miscri religioase . drepturile minorittilor . drepturile copiilor . SIDA si drepturile omului . traficul de copii si alte forme de exploatare a copiilor photo - page.13 :

Adunarea Parlamentar

Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa


Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa este un forum semiparlamentar, bi-cameral, care se ntruneste, n sesiune plenar, o dat pe an. Acesta dezbate probleme de interes cettenesc, la nivel local si regional, scopul su principal fiind ntrirea bazelor democratice n noile state membre sau candidate, si promovarea cooperrii regionale si transfrontaliere. Asemenea Adunrii, Congresul a acordat statutul de invitat special reprezentantilor puterilor locale si regionale din statele ce urmeaz s devin noi membri.

Organizatii neguvernamentale (ONG-uri)


Rolul important al organizatiilor neguvernamentale (ONG-uri) nu trebuie trecut cu vederea: aproximativ 350 ONG-uri internationale, ce reprezint societatea civil, au statut consultativ pe lng Consiliul Europei, ofer sfaturi valoroase comitetelor interguvernamentale si ale Adunrii, si se afl n legtur direct cu Secretariatul. Multe dintre acestea se axeaz integral sau partial pe probleme din domeniul drepturilor omului.

13

Aceste ONG-uri joac un rol esential n difuzarea informatiei si explicarea normelor fixate de ctre Consiliul Europei, n domeniul drepturilor omului. De asemenea ele furnizeaz informatii importante diverselor organe ale conventiilor: n special Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin prezentarea unor observatii cu titlu de amicus curiae (informatii ce contribuie la analizarea problemelor pe care le ridic un caz dat), sau Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT), prin furnizarea de date generale si specifice asupra conditiilor de detentie si de viat n nchisori, si organismelor de control ce supravegheaz aplicarea Cartei Sociale Europene. In acest caz, n momentul n care va intra n vigoare protocolul aditional al Cartei, rolul ONG-urilor va depsi simpla furnizare de informatii, ele putnd, de asemenea, s depun plngeri colective adresate comitetului de experti independenti ai Cartei.

Secretariatul Consiliului Europei


Secretariatul international, aflat la Strasbourg, n Franta, este format din membri provenind din majoritatea statelor membre. Acesta asigur continuitatea si expertiza necesar pentru functionarea organismelor si structurilor Consiliului Europei si a bunei derulri a programelor anuale de activitti . Ca o dovad a angajrii Consiliului Europei n domeniul drepturilor omului, aproximativ 250 din cei 1.500 de angajati sunt direct implicati n probleme ale drepturilor omului, multi altii ocupndu-se zilnic cu acestea. Pe data de 29 iunie 1995 un nou Palat al Drepturilor Omului al Consiliului Europei a fost inaugurat oficial la Strasbourg. Conceput de renumitul arhitect Sir Richard Rogers, cldirea are la intrare un hol circular cu pereti construiti integral din sticl simboliznd transparenta activittii Consiliului Europei n domeniul drepturilor omului. Directia Drepturilor Omului concentreaz activittile legate de drepturile omului care se afl n afara competentelor organismelor de control instituite de Conventia European a Drepturilor Omului, alte directii fiind implicate, n mod regulat, n sectoarele lor de activitate, n probleme ale drepturilor omului.
On white background - page.14 Dimensiunea activittilor Consiliului Europei In scopul promovrii si difuzrii informatiilor privitoare la activitatea Consiliului Europei n domeniul drepturilor omului, a fost nfiintat, n cadrul Organizatiei, un Centru de Informare pentru Drepturile Omului. Acesta asigur servicii de informare si de documentare (o bibliotec specializat) pentru cei interesati si a elaborat o serie de baze de date consacrate jurisprudentei organelor conventiei. Acest centru caut s sensibilizeze att publicul larg ct si specialistii n domeniul drepturilor omului adresndu-se n special anumitor grupuri profesionale ca: functionarii din politie si personalul penitenciarelor. Pentru a satisface nevoile specifice trilor din Europa Central si de Est, au fost nfiintate Centrele de Informare si Documentare pentru Consiliul Europei n urmtoarele tri: Bulgaria Polonia Slovacia Estonia Republica Ceh Ucraina Letonia Romnia Ungaria

14

Lituania

Federatia Rus

Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei

O mare parte din activitatea Consiliului Europei este efectuat de Secretariat mpreun cu consultanti si experti numiti, n general, de guverne. Activitatea interguvernamental a Organizatiei e sustinut de comitetele interguvernamentale, specializate, care pregtesc proiecte, documente si texte juridice. Acestea formeaz, deseori, baza conventiilor, recomandrilor, rezolutiilor si declaratiilor adoptate ulterior de Comitetul Ministrilor. Secretariatul organizeaz conferinte si seminarii, furnizeaz informatii si expertiz, si public documente ce cuprind o tematic vast adresat publicului larg, dar si universittilor, profesorilor, copiilor si grupurilor profesionale ca: avocati, functionari din politie si juristi.
On white background - page.15 Principalele sectoare de activitate al Consiliului Europei . drepturile omului si mass-media . afaceri juridice . afaceri sociale si economice . mediu . sntate public . puteri locale . educatie, cultur si sport . tineret

Conventia European a Drepturilor Omului Conventia reprezint ncununarea activittii Consiliului Europei. Noile state membre sunt obligate s o semneze n momentul aderrii si s o ratifice n decursul unui an.
Predecesoarea direct a Conventiei este Declaratia Universal a Drepturilor Omului din 1948. Printre precedentele istorice notabile se numr, din 1215, Magna Carta n Anglia, care instituie dreptul la un proces echitabil si la o ordine juridic impartial, Declaratia de Independent a Statelor Unite ale Americii, adoptat n 1776, si Declaratia Drepturilor Omului si a Cetteanului votat n Franta n 1789. Desi, astzi, aceste documente sunt depsite de evolutia domeniului, ele reprezint trepte importante pe drumul egalittii drepturilor pentru toate fiintele umane. Conventia European a Drepturilor Omului reprezint, pentru statele semnatare, prima etap pe calea garantrii colective a unor drepturi enuntate n Declaratia Universal a Drepturilor Omului. Aceste state s-au angajat s asigure tuturor persoanelor aflate sub jurisdictia lor o serie de drepturi si libertti civile si politice definite n Conventie. Protocoalele aditionale au extins lista initial a drepturilor, iar jurisprudenta Curtii Europene si a Comisiei Europene a Drepturilor Omului, a ntrit si a dezvoltat aceste drepturi, demonstrnd astfel natura dinamic si evolutiv a sistemului.

15

Toate statele contractante, cu exceptia Irlandei, a Norvegiei si a Regatului Unit, au integrat Conventia n propria lor legislatie, astfel nct jurisdictiile interne s recurg la dispozitiile acesteia, integral, n cazul uneia sau alteia dintre spete. Dup epuizarea tuturor cilor de recurs intern, orice persoan, care se consider lezat n drepturile sale, poate cuta s obtin restabilirea situatiei la Strasbourg pentru o pretins nclcare a Conventiei, de ctre statele contractante. Institutiile de la Strasbourg nu se substituie jurisdictiilor nationale, ci, sunt, ntr-un anumit sens, o prelungire a acestora. Acordul statelor suverane de a permite unei instante supranationale s repun n cauz hotrrile instantelor interne si angajamentul de a executa hotrrile acesteia, care poate presupune schimbri n legislatia statelor si plata unor compensatii, reprezint un pas istoric fr precedent n dreptul international. Acest fapt pune n practic teoria naturii fundamentale a drepturilor omului, plasnd drepturile mai presus de legislatiile si practicile nationale ale statelor. De asemenea, el exprim conceptul democratic, c anumite drepturi si libertti fundamentale ale individului nu trebuie s fie subordonate autorittii statale sau mruntelor sale interese politice. Statele contractante pot, de asemenea, s deschid o actiune n instant mpotriva unui alt stat contractant sub forma unei plngeri interstatale. Pn n prezent, s-au nregistrat putine cazuri de acest fel dar nclcrile drepturilor omului la care se refereau, au fost, n fiecare caz, foarte grave.

Structur si procedur
Conventia instituie o Comisie si o Curte European a Drepturilor Omului nsrcinate s examineze plngeri individuale si interstatale. Membrii Comisiei si judectorii sunt total independenti, fiind alesi de Comitetul Ministrilor si Adunarea Parlamentar. Plngerile sunt supuse, nti, Comisiei n timpul uneia dintre sesiunile sale, care sunt organizate aproape n fiecare lun. Din cele peste 26.000 de plngeri primite de la nceputul activittii sale, n 1955, majoritatea au fost declarate inadmisibile fie deoarece erau nefondate, sau nu priveau problemele prevzute n Conventie, fie pentru c erau ndreptate mpotriva unor state ce nu sunt parte la Conventie. Au fost declarate admisibile aproximativ 1900 de plngeri.
On white background - page.16 (Exemple de) state ce au luat msuri n urma unei hotrri a Curtii Europene a Drepturilor Omului Austria a modificat articole importante din Codul su de procedur penal, precum si instructiunile referitoare la tratamentul detinutilor spitalizati si ntregul sistem de asistent juridic. Belgia si-a revizuit legislatia referitoare la vagabondaj si a adoptat msuri n sensul subventionrii scolilor francofone din zona flamand. De asemenea Belgia si-a modificat codul civil n scopul acordarii de drepturi egale copiilor legitimi si nelegitimi.

16

Danemarca a modificat legea privind ncredintarea spre ngrijire a copilului. Franta a adoptat o lege referitoare la secretul comunicatiilor telefonice. Grecia a modificat o lege referitoare la detentia provizorie. Italia, a integrat n noul su cod de procedur penal, adoptat n 1988, dispozitiile care impun prezenta avocatilor aprrii n timpul procedurii juridice, inclusiv n fata Curtii de Casatie. Olanda a modificat codul penal militar si legea referitoare la internarea pacientilor bolnavi mintal. Suedia si-a modificat legea asupra instructiei religioase obligatorii. Elvetia a modificat integral sistemul de organizare judiciar si procedura penal aplicat armatei federale si a revizuit dispozitiile din codul civil referitoare la privarea de libertate n casele de corectie. Regatul Unit a interzis pedepsele corporale n nvtmntul public.

Din momentul n care o plngere este declarat admisibil, Comisia ncurajeaz prtile n sensul ajungerii la o ntelegere amiabil. Dac acest lucru nu este posibil, Comisia ntocmeste un raport prin care se stabilesc faptele si se exprim un aviz juridic privitor la violarea - n spet - a Conventiei, aviz pe care l transmite Comitetului Ministrilor. In decurs de 3 luni de la transmiterea raportului ctre Comitetul Ministrilor, de ctre statul interesat, Comisia sau, n unele situatii, petitionarul, l pot aduce n fata Curtii. Aducerea unui caz n fata Curtii presupune, n general, o audiere public la Strasbourg. Hotrrea Curtii, la care se ajunge prin vot majoritar, este definitiv si obligatorie pentru statele interesate. Statele respective trebuie s ia msurile necesare pentru a asigura conformarea cu deciziile Curtii si cu drepturile prevzute n Conventie. Curtea poate obliga un stat s plteasc o compensatie financiar, incluznd despgubirile si costul procedurilor. In cazul n care Curtea a stabilit c a fost nclcat Conventia, Comitetul Ministrilor supravegheaz executarea hotrrii, verificnd luarea msurilor corective care se impun, din punct de vedere administrativ sau legislativ.

Reforma
In ultimii ani, numrul de cazuri examinate de ctre Comisie si Curte a crescut n mod considerabil, odat cu cresterea prestigiului Conventiei. Ca urmare, pot interveni ntrzieri importante, de 5 sau mai multi ani, nainte de pronuntarea hotrrii de ctre Curte. In scopul reducerii ntrzierilor si a cresterii eficientei mecanismului de protectie a drepturilor omului, Comitetul Ministrilor a hotrt, n 1993, reformarea structurilor actuale si nlocuirea Comisiei si a Curtii cu o Curte unic si permanent. Mecanismul necesar realizrii acestor schimbri este inclus ntr-un protocol aditional al Conventiei (Protocolul Nr.11) si va fi pus n practic dup ratificarea protocolului de ctre statele contractante.
Graphic - page.17 Petitii ctre Comisia European a Drepturilor Omului 1955-95

17

Simplified diagram on white - page. 18

Schem simplificat a mecanismului de control al Conventiei Europene a Drepturilor Omului

18

Din momentul nfintrii unei Curti unice si permanente, majoritatea spetelor vor fi examinate de ctre Camerele Curtii, si doar n cazuri exceptionale va fi sesizat Curtea n plenul ei. Comitetul Ministrilor va continua s supravegheze executarea hotrrii Curtii, dar nu va mai decide asupra fondului spetei. Dreptul la recurs individual va fi automat, precum si jurisdictia Curtii n spetele individuale sau ntre state. Astfel, statele nu vor mai avea posibilitatea de a nu accepta aceste dispozitii.

Conventia European pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentelor sau a Pedepselor Inumane sau Degradante Pericolul de a fi supus torturii sau tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante este mai mare n locurile unde persoanele sunt private de libertate.

Putine lucruri se stiu despre ceea ce se ntmpl n spatele usilor nchise ale nchisorilor, sectiilor de politie, asezmintelor psihiatrice si altor asemenea institutii. Acesta este motivul adoptrii Conventiei Europeane pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante n anul 1987, care a intrat n vigoare n 1989. Conventia completeaz sistemul de protectie asigurat de ctre Conventia European a Drepturilor Omului prin nfiintarea unui Comitet European pentru Prevenirea Torturii (CPT).

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT)


Acest Comitet este format din experti independenti si impartiali, provenind din diverse domenii, cum ar fi dreptul, medicina, regimul penitenciar si politic.
On white background- page.19 Comitetul pentru Prevenirea Torturii : . a subliniat importanta formrii profesionale a personalului nsrcinat cu aplicarea legii ( n domenii cum ar fi aptitudini de comunicare interpersonal, diversitatea cultural si prevenirea sinuciderii); . a recomandat ca persoanele retinute de politie s aib dreptul de a informa pe cineva despre retinerea lor, de a fi asistate de un avocat si de a fi examinate de un doctor la alegerea lor; . a criticat conditiile necorespunztoare de detentie si regimurile inacceptabile din penitenciare ; . a recomandat ca detinutii s petreac o parte nsemnat a zilei n afara celulei si s poat realiza activitti variate (inclusiv s studieze, s fac sport, s presteze activitti profesionale); . a insistat asupra dreptului persoanelor detinute de a primi ngrijire medical;

19

. a stabilit norme ntr-o serie de domenii (ex. izolarea n celul, disciplina, contactul cu lumea exterioar, plngerile si procedurile de inspectie).

Experti ai Comitetului viziteaz locuri de detentie, mai ales nchisorile, sectiile de politie, centrele de detentie a strinilor, zonele de detentie din armat sau institutiile psihiatrice, pentru a vedea felul n care sunt tratate persoanele private de libertate. Comitetul are acces nelimitat n locurile de detentie si poate interoga, n particular, detinutii sau oricare alt persoan care poate furniza informatii relevante, inclusiv organizatiile neguvernamentale (ONG-uri) care actioneaz n domeniul drepturilor omului precum si autorittile (responsabilii locurilor de detentie). Scopul strngerii acestor informatii este de mai curnd acela de a ntri protectia detinutilor mpotriva torturii si tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante, si nu de a condamna statele respective pentru abuzurile semnalate. In urma vizitelor sale periodice sau ad-hoc, Comitetul trimite guvernului trii vizitate, un raport prin care se solicit informatii sau formuleaz recomandri si comentarii. Statul respectiv este rugat s furnizeze, drept rspuns, un raport interimar, n decursul a sase luni, si un raport detaliat n dousprezece luni. Rapoartele CPT-ului si ale statelor implicate sunt confidentiale, dar a devenit o practic curent publicarea acestora, cu acordul statelor. Prin publicarea acestor informatii se ntreste rolul preventiv, nejurisdictional, al Comitetului. In mod exceptional, dac un stat refuz s coopereze sau s-si amelioreze situatia n lumina recomandrilor CPT-ului, Comitetul poate decide s fac o declaratie public. Aceast sanctiune nu a fost folosit dect o singur dat, cu referire la Turcia, n decembrie 1992.

Carta Social European


O democratie nu merit acest nume atta timp ct nu asigur protectia ntregului ansamblu de drepturi ale omului, economice si sociale, precum si a drepturilor civile si politice. Din momentul deschiderii sale spre semnare, n anul 1961, Carta Social European a dat statelor membre posibilitatea de a se angaja n protectia unui numr mare de drepturi economice si sociale pentru cettenii Europei. Aceste drepturi, mpreun cu drepturile civile si politice, continute de Conventia European a Drepturilor Omului, formeaz un tot indivizibil si reprezint un proiect ambitios pentru statele Europei.
On white background - page.20 Drepturile civile si politice precum si drepturile socio-economice nu trebuie s constituie dou grupuri distincte, deoarece nu trebuie uitat faptul c antagonismul dintre acestea a generat doctrine diametral opuse. Toate aceste drepturi sunt egale si indivizibile. Nu se poate opta ntre ele. Prin abolirea unui singur drept vor fi suprimate si celelalte. Democratia nu se poate baza pe jumtti de msur.
Fragment din discursul rostit de Polys Modinos,

20

fost Secretar General Adjunct al Consiliului Europei, cu prilejul primei sesiuni a Comitetului Expertilor Independenti ai Cartei Sociale Europene, din 16 decembrie 1966.

Drepturile garantate de Cart pot fi mprtite n 3 categorii: protectia muncii, protectia social pentru ntreaga populatie si protectia special n afara mediului de lucru . Prtile contractante nu sunt obligate s accepte toate dispozitiile Cartei. Cu toate acestea exist un nucleu dur al drepturilor pe care statele trebuie s se angajeze s le respecte. De asemenea, a fost fixat un numr minim de drepturi la care statele sunt obligate s subscrie.

Mecanismul de control
Prtile contractante au obligatia de a prezenta, n mod regulat, rapoarte privitoare la aplicarea Cartei, care constituie fundamentul dispozitivului de control. Aceste rapoarte sunt examinate nti de un Comitet de Experti Independenti, alesi de ctre Comitetul Ministrilor si asistati de un observator al Organizatiei Internationale a Muncii (ILO). Acest Comitet formuleaz o apreciere juridic asupra modului n care statele respect angajamentele luate pe care o transmite Comitetului Guvernamental, compus din reprezentanti ai prtilor contractante al Cartei, asistati de observatori din partea organizatiilor europene ale muncii si din partea patronatului. Comitetul Guvernamental examineaz situatia trilor care par a nu-si ndeplini obligatiile, si, pe baza unor consideratii de natur social, economic si politic, pregteste recomandri care vor fi adoptate de Comitetul Ministrilor . Comitetul Ministrilor adreseaz recomandri statelor care nu se conformeaz prevederilor Cartei.
On white background - page.21

Drepturile incluse n Carta Social European


Protectia muncii . dreptul la munc: inclusiv dreptul la orientare si formare profesional; . protectie la locul de munc: dreptul la conditii de munc si la remunerare corespunztoare, precum si dreptul la remunerare egal pentru femei si brbati pentru o munc egal; . dreptul sindical, dreptul la negociere colectiv, dreptul muncitorilor la informatie si consultri precum si dreptul de a participa la determinarea si ameliorarea conditiilor la locul de munc; . protectie special pentru anumite categorii de muncitori: copii si tineri, femei, persoane handicapate, imigranti; Protectie social pentru ntreaga populatie

21

. dreptul la protectia snttii, dreptul la securitate social si dreptul la asistent social si medical, dreptul de a beneficia de servicii sociale; Protectie special n afara locului de munc . drepturi pentru copii si tineri, mame, familii, persoane handicapate, muncitori imigranti si familiile lor, persoane n vrst. Scheme - page.22

Consiliul Europei CARTA SOCIALA EUROPEANA

Rapoarte ale guvernelor asupra implementrii Cartei

Observatii ale partenerilor sociali si ale organizatiilor ne-guvernamentale

COMITETUL DE EXPERTI INDEPENDENTI Apreciaz din punct de vedere juridic, conformitatea legislatiei, reglementrilor si practicii nationale cu obligatiile ce decurg din Cart

COMITETUL GUVERNAMENTAL Selecteaz pe baza considerentelor de politic social si economic, situatia care ar trebui s fac obiectul adresate statelor n cauz

recomandrilor

COMITETUL DE MINISTRI Adopt o rezolutie la sfrsitul fiecrui ciclu de control

22

ADUNAREA PARLAMENTARA Dezbateri periodice pe probleme sociale

Adreseaz recomandri statelor care nu se conformeaz n totalitate Cartei

Adunarea Parlamentar este, de asemenea, asociat acestei proceduri, si ncepnd cu anul 1992, ea a folosit concluziile Comitetului de Experti Independenti ca o baz pentru dezbaterile periodice de politic social.

Perspective
In trecut Carta Social European nu s-a bucurat de acelasi sprijin politic precum corespondenta sa, Conventia European a Drepturilor Omului. Statele au ezitat, mai ales n perioadele dificile din punct de vedere economic, s promoveze unele obligatii pe care le considerau oneroase. Fireste c msurile de angajare a ntregii mase salariale, de asigurare a protectiei sociale pentru ntreaga populatie precum si a protectiei speciale n afara locului de munc, sunt foarte costisitoare. Cu toate acestea, consecintele sociale si politice ale neglijrii acestor aspecte pot costa mai mult. O important decizie politic a fost luat n noiembrie 1990, pentru a relansa Carta n scopul mbunttirii mecanismului de control si extinderii numrului de drepturi protejate si al mbogtirii continutului lor. In 1991 a fost adoptat un Protocol de amendament al Cartei, prin care s-au modificat modalittile de adoptare a recomandrilor de ctre Comitetul Ministrilor. Astfel, n prezent, pentru ca o recomandare s fie adoptat, este nevoie de votul a dou treimi din prtile contractante ale Cartei, si nu dou treimi din numrul statelelor membre, ca pn acum. Protocolul a consolidat rolul Comitetului de Experti Independenti si a mbunttit procedura de consultare cu reprezentantii patronatelor si sindicatelor precum si cu ONG-urile. Recent, a fost adoptat si un alt protocol care adug o procedur de formulare a plngerilor colective la mecanismul actual de control, care va intra n vigoare odat cu ratificarea sa de ctre cinci prti contractante ale Cartei. Aceast procedur de plngere colectiv confer o dimensiune nou si o important mai mare Cartei Sociale, aceasta permitnd organizatiilor de muncitori si de angajati, precum si organizatiilor neguvernamentale (ONG-uri) s depun plngeri, n cazul n care se consider c a avut loc o nclcare a Cartei, de ctre prtile contractante. Versiunea revizuit a Cartei Sociale Europeane a fost adoptat recent de ctre Comitetul Ministrilor si a fost deschis spre semnare la data de 3 mai 1996. Printre schimbrile propuse se numr: lrgirea principiului nediscriminrii si adugarea unor noi drepturi, cum ar fi dreptul la protectie, de concediere, dreptul muncitorului la demnitate, dreptul muncitorilor, cu obligatii familiale, la sanse si tratament egal, dreptul la protectie mpotriva srciei si excluderii sociale, si dreptul la o locuint decent. Carta revizuit a fost semnat de urmtoarele state: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Grecia, Italia, Portugalia si Suedia.
23

Exist semne ncurajatoare n ceea ce priveste dorinta mai multor state europene de a accepta prevederile Cartei Sociale Europene. De acum nainte, important este punerea n aplicare a drepturilor consacrate de Cart, pentru ca aceasta s joace acelasi rol ca si Conventia European a Drepturilor Omului. Structurile n schimbare din Europa Central si de Est, precum si mutatiile n domeniul muncii care au loc n aceast zon ntresc necesitatea si importanta unui instrument precum Carta Social European.
On white background - page 23 Carta Social European este n vigoare n urmtoarele 20 de state europene: Austria Belgia Cipru Danemarca Finlanda Franta Germania

Grecia Islanda Irlanda Italia Luxemburg Malta Norvegia

Olanda Portugalia Regatul Unit al Marii Britanii Spania Suedia Turcia

De asemenea, ea a fost semnat, dar nu a fost nc ratificat, de urmtoarele state: Elvetia Liechtenstein Polonia Republica Ceh Romnia Slovacia Ucraina Ungaria

Programul Demosthenes: consolidarea reformelor democratice n Europa Central si de Est


Schimbrile democratice spectaculoase petrecute n Europa Central si de Est de la sfrsitul anilor 80, au creat o mai mare nevoie de asistent din partea Consiliului Europei, acordat trilor care traverseaz perioada de tranzitie ctre democratie. Consiliul Europei a actionat prin elaborarea unor programe specifice, cum este Programul Demosthenes, prin care acestor state, le-a fost pus la dispozitie experienta Consiliului Europei n construirea unei societti democratice, bazate pe suprematia dreptului si pe protectia drepturilor omului. Programele referitoare la drepturile omului s-au axat pe reformele constitutionale si legislative si mai recent, s-a acordat o mai mare important activittilor de formare a grupurilor profesionale ca: juristii si reprezentantii mass-media. Programele sunt destinate autorittilor si agentiilor guvernamentale si pot fi bilaterale sau multilaterale. Tot mai des Consiliul Europei colaboreaz cu asociatiile profesionale si organizatiile neguvernamentale, n cadrul efortului de a ntri rolul societtii civile. Proiectul Demo-Droit, legat de programele drepturilor omului, se axeaz pe sistemul juridic, independenta puterii judectoresti, accesul la justitie, reforma codului

24

penal si codului de procedur penal. Un alt proiect, Planul Themis, const n programe de formare, printre altele, a politistilor, a magistratilor (judectorilor), a reprezentantilor ministerului public, si a administratiei penitenciarelor. Aceste programe continu s acorde prioritate activittilor Consiliului Europei, n special acelor activitti legate de justitie si de drepturile omului, unde eforturile sunt orientate n sensul asistentei pentru integrare n institutiile si structurile europene si conformrii cu normele nscrise n Conventia European a Drepturilor Omului. Pentru a veni n ntmpinarea solicitrilor trilor din Europa Central si de Est, care nu sunt nc state membre ale Consiliului Europei, a fost lansat o serie de proiecte, la scara Marii Europe pentru a favoriza dezvoltarea societtii democratice si protectia drepturilor omului.
On white background - page. 24 Tipuri de activitti din cadrul Programului Demosthenes . misiuni de experti care contribuie la rezolvarea problemelor legislative si administrative specifice; . organizarea de seminarii care reunesc experti din diverse tri; . sprijin acordat initiativelor institutiilor guvernamentale si ne-guvernamentale n scopul promovrii unei mai bune informri si formri n domenii cum ar fi cel al drepturilor omului; . vizite de studiu de ctre nalti oficiali, universitari, juristi, parlamentari si reprezentanti ai ONG-urilor; . promovarea unei mai bune informri si documentri prin intermediul a noi publicatii, traduceri , nfiintarea centrelor de informare si documentare, etc.; . participarea expertilor guvernamentali n activitatea comitetelor de experti ale Consiliului Europei; . reprezentarea masiv a societtii civile n cadrul a numeroase conferinte si colocvii.

25

II. Impactul activittii Consiliului Europei


Dreptul la viat
Dreptul la viat, protejat prin lege, este stipulat de Articolul 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Acest articol protejeaz individul mpotriva mortii impuse n mod arbitrar, de ctre un stat, dar nu interzice recursul la pedeapsa capital dac legea o prevede. In scopul remedierii acestei lacune, Adunarea Parlamentar a Consiliului Europei a contribuit la adoptarea, n 1985, a unui protocol aditional la Conventie, prin care este abolit pedeapsa capital n timp de pace. Adunarea Parlamentar continu s fac propuneri pentru abolirea definitiv a pedepsei capitale, att n timp de pace, ct si n timp de rzboi. Intre timp, Adunarea Parlamentar ca si Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei ncurajeaz statele membre, care nu au abolit pedeapsa capital, s consimt la un moratoriu de facto sau de jure, n privinta executrii sentintelor de condamnare la moarte. Din fericire, au existat putine cazuri referitoare la nerespectarea dreptului la viat, aflate sub examinarea organelor Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Cele mai grave cazuri de condamnare nejustificat la moarte au loc n timp de rzboi si n timpul conflictelor sociale, si s-au aflat, n trecut, la originea unor procese interstatale n temeiul Conventiei Europene. In procesul initiat de Cipru mpotriva Turciei, n urma interventiei Turciei n partea de nord a Ciprului, din iulie si august 1974, Comisia a constatat c armata de la Ankara a procedat la numeroase executii sumare, concluzie sustinut, pe deplin, si de ctre Comitetul Ministrilor. Chiar dac nu a fost, nc, gsit o solutie politic n urma acestei interventii a Turciei, nu trebuie subestimat importanta rolului pe care l-ar putea avea un organism quasi-jurisdictional independent, cum este Comisia, care s stabileasc consecintele unor atari violri ale drepturilor omului.
On white background - page.27 - the right side Statele membre ale Consiliului Europei care au ratificat Protocolul Nr.6 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului referitor la abolirea pedepsei capitale Austria Danemarca Elvetia Finlanda Franta Germania Malta Norvegia Olanda Portugalia Republica Ceh Romnia

26

Islanda Irlanda Italia Liechtenstein Luxemburg

San Marino Slovacia Spania Suedia Ungaria

on white background - page.27 - the left side Recomandarea 1246 (1994) a Adunrii Parlamentare asupra abolirii pedepsei capitale In aceast recomandare Adunarea Parlamentar si-a declarat nemultumirea profund n legtur cu uciderea, n mod legal, a cincizeci si nou de persoane n anul precedent, si cel putin 575 de detinuti asteapt s fie executati n unsprezece state ale Consiliului Europei, si n alte sapte state, ale cror adunri legislative aveau statut de invitat special n acel moment.

Mai recent, n cazul Mc Cann si altii c.Regatul Unit (1995), Curtea a constatat c executia a trei teroristi, membri ai Armatei Republicane Irlandeze, suspectati a fi implicati ntr-un atentat cu bombe, a reprezentat o nclcare nejustificat a dreptului la viat. Curtea a respins alegatia conform creia omuciderile au fost premeditate, dar a criticat modul n care a fost organizat si controlat operatiunea fortelor de securitate.
Under photo - page.28

Abolirea pedepsei cu moartea Abolirea pedepsei cu moartea, reprezentat simbolic n acest desen din calendarul drepturilor omului al Consiliului Europei. (Conceptie: JE, TU, IL, Bernard Btrmieux; ilustratii: Wozniak)

27

Interzicerea torturii si tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante


Prejudicierea integrittii fizice si mentale a unei persoane prin tortur, tratamente sau pedepse inumane sau degradante este interzis prin Articolul 3 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Numeroase spete au fost deferite organismelor de la Strasbourg, printre care si o singur spet cu caracter interstatal, care a ajuns la Curtea European a Drepturilor Omului. In acest caz, Irlanda c. Regatul Unit (1978), Curtea a condamnat tratamentul necorespunztor n timpul interogatoriului unor indivizi suspectati de acte de terorism, ceea ce a avut ca urmare introducerea de noi reguli referitoare la interogarea detinutilor de ctre guvernul Regatului Unit al Marii Britanii. In alte cazuri, Curtea a fost nevoit s ia n considerare practica btii copiilor ca o form de pedeaps n scoli. In urma constatrilor Curtii n cazul Campbell si Cosans c. Regatul Unit (1982), pedeapsa corporal a fost scoas n afara legii n scolile de stat din Regatul Unit. Relele tratamente aplicate persoanelor private de libertate se afl n contradictie cu conduita civilizat chiar dac sunt folosite sub forme mai blnde si nu sunt duntoare doar pentru victim dar sunt degradante si pentru autorittile care le impun si le autorizeaz. I-ul Raport General al CPT Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) - a elaborat, de la nfiintarea sa n 1989, numeroase acte normative n scopul protectiei detinutilor mpotriva torturii si tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante. Acestea acoper diverse aspecte ale detentiei, printre care - izolarea n celul, disciplina, contactul cu lumea de afar, plngeri si proceduri de inspectie. O mare parte din activitatea CPT se concentreaz asupra examinrii conditiilor vietii de zi cu zi a detinutilor, probleme precum cazarea, activittile zilnice, igiena personal si serviciile medicale. In decursul vizitelor sale, CPT a observat conditii foarte diferite n locurile de detentie, de la forme moderate ale relelor tratamente pn la tortur. De exemplu, n declaratia sa public asupra Turciei (1992), CPT-ul a ajuns la concluzia c practica torturii si alte forme severe ale relelor tratamente a persoanelor din arestul politiei continu s fie, n aceast tar, fenomene larg rspndite. CPT-ul ia n considerare o serie de standarde internationale (nefiind ns constrns s le respecte) printre care se afl si Regulile Penitenciare Europene ale Consiliului Europei, din 1987, care stabilesc standardele minime n privinta aspectelor administratiei
28

penitenciarelor, care sunt esentiale pentru asigurarea unor conditii umane si a tratamentelor pozitive. Aceste reguli asigur criterii realiste, de baz care pot ajuta statele s-si evalueze progresele n domeniu si care reflect punctul de vedere curent, conform cruia privarea de libertate constituie singura pedeaps la care sunt supusi detinutii, acestuia netrebuind s-i fie asociate relele tratamente.

Printre initiativele importante, extra-juridice, ale Consiliului Europei se numr recomandrile si rezolutiile Comitetului Ministrilor asupra: . statutului, recrutrii si formrii personalului din penitenciare (Rezolutia (66) 26) . detentiei provizorii (Rezolutia (80) 11) . detentiei si tratamentului detinutilor periculosi (Rezolutia (82) 17) In prezent se pregteste un protocol aditional la Conventia European a Drepturilor Omului, care cuprinde drepturi suplimentare pentru persoanele private de libertate. Odat adoptat, acest protocol suplimentar va ntri protectia oferit detinutilor de ctre Consiliul Europei. Alte initiative ale Consiliului Europei n acest domeniu constau n organizarea de seminarii si programe de formare pentru functionarii de politie si personalul penitenciarelor, precum si publicarea a diverse materiale referitoare la drepturile omului adresate acestor grupuri profesionale.
On white background - page.29 Practici considerate a fi tratamente inumane n spetele interstatale Irlanda c. Regatul Unit (1978) . punerea la zid: fortarea detinutilor de a sta cteva ore ntr-o pozitie dificil . capusonarea : acoperirea pentru o perioad de timp a capului detinutului cu un sac . expunerea la glgie/zgomot . privarea de somn . privarea de mncare si butur

on white background - page.30 Alte cazuri referitoare, n principal, la integritatea psihic . Biciuirea cu vergi n Insula Man (Tyrer c. Regatul Unit, 1978) . Riscul de a fi expus torturii sau tratamentelor inumane n caz de expulzare (Cruz Varas si altii c. Suedia, 1991) . Conditii de detentie n spitale psihiatrice (Herczegfalvy c. Austria, 1992) . Violent psihic n timpul retinerii la politie (Tomasi c. Franta, 1992).

29

Dreptul la libertate si la siguranta persoanei


Left side of page 30 of the English original:under Eluards poem and painting:
Libertate, eu scriu numele tu: pictur de Paul Eluard, donatie a Frantei ctre Consiliul Europei.

Acest drept este prevzut de Articolul 5 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Originile sale istorice se regsesc n Magna Charta din Anglia anului 1215, si sunt reafirmate de legea din 1679 referitoare la Habeas Corpus (nsemnnd a detine corpul delict). Importanta Articolului 5 a devenit evident odat cu deferirea primelor spete organelor de la Strasbourg. Aproape o treime din primele 10.000 de plngeri proveneau de la persoane particulare private de libertate. Articolul 5 garanteaz protectia liberttii fizice a persoanei si mai ales dreptul acesteia de a nu fi arestat sau detinut n mod abuziv. El prevede anumite drepturi procedurale de baz cum ar fi: dreptul de a fi informat n cel mai scurt timp posibil asupra motivelor arestrii, dreptul de a fi adus cu maximum de urgent n fata unui magistrat investit cu puteri judectoresti ct si dreptul de a deschide o actiune n justitie prin care tribunalul s poat hotr in modul cel mai rapid cu putint asupra legalittii detentiei sau asupra prelungirii acesteia. In timpul vizitelor efectuate n diverse tri, Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT ) nu a ezitat s fac guvernelor anumite recomandri n privinta acestor drepturi procedurale, ncurajnd statele n care lipsea legislatia viznd protectia acestor drepturi, s o elaboreze si s o aplice. Dreptul la libertate si la siguranta persoanei s-a aflat n centrul programelor de instruire si seminariilor organizate de Consiliul Europei pentru anumite grupuri profesionale ca, de exemplu, functionarii de politie, personalul penitenciarelor, procurorii, avocatii si judectorii. Mai mult dect att, Consiliul Europei a oferit n mod frecvent consultant, la nivel de experti, trilor aflate n cutarea modalittilor de a-si armoniza legislatia intern cu standardele elaborate de organismele de la Stasbourg n acest domeniu.

Right side of page 31 of the English original (on white background): Exemple de cazuri aflate sub incidenta articolului 5:

30

Bozano contra Franta, 1986 Curtea a apreciat c mprejurrile n care a avut loc arestarea si expulzarea petentului din Franta n Elvetia nu sunt legale si nici compatibile cu dreptul la siguranta persoanei. Brogan si altii contra Marii Britanii, 1988 Curtea a hotrt c retinerea petentilor n conditiile prevzute de legislatia pentru prevenirea terorismului, pe o perioad mai lung de patru zile, fr ca instanta s se fi pronuntat asupra legalittii detentiei acestora, a constituit o nclcare a dreptului lor de a fi adusi fr ntrziere n fata unui magistrat investit cu puteri judectoresti. De Wilde, Ooms si Versyp contra Belgiei, 1970/71 Curtea a hotrt c procedura pus la dispozitia petentilor n scopul contestrii legalittii detentiei lor n baza legislatiei mpotriva vagabondajului nu le permitea un recurs de natur s le garanteze contestarea ndelungatei lor privri de libertate, mergnd de la sapte luni la un an si nou luni.

31

Dreptul la un proces echitabil


Dreptul la un proces echitabil, att in domeniul civil ct si penal, este garantat de Articolul 6 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Este dreptul cel mai des invocat de ctre reclamanti. Notiunea de proces echitabil cuprinde multe aspecte. Cel mai important este dreptul de a fi audiat n mod echitabil, n mod public si ntr-un interval de timp rezonabil, de ctre o instant independent si impartial, legal constituit. Articolul 6 contine de asemenea: principiul prezumtiei de nevinovtie pn n momentul stabilirii vinovtiei, dreptul acuzatului de a dispune de timpul si de nlesnirile necesare pregtirii aprrii, dreptul de a se apra el nsusi sau de a beneficia de asistent judiciar, de a cita martori sau de a folosi ajutorul gratuit al unui interpret, dac acest lucru se dovedeste necesar. Durata exagerat a procedurilor civile sau penale a constituit obiectul multor plngeri formulate mpotriva diverselor state si examinate de ctre Curte. Astfel, Italia a trebuit s revizuiasc mai multe prevederi din cadrul codurilor de procedur civil si penal n ncercarea de a stvili numrul mare de plngeri care asaltau Strasbourgul privind durata procedurilor interne. Comisia European a Drepturilor Omului diversific modalittile de asigurare a protectiei dreptului la un proces echitabil. Articolul 13 ofer oricrei persoane dreptul de a formula un recurs valabil dac aceasta consider c i-au fost lezate drepturile garantate de Conventie. Faptul c n legislatia national nu sunt prevzute ci de recurs valabil, constituie prin el nsusi o nclcare a prevederilor Conventiei. Orice stat contractant trebuie s pun la dispozitia justitiabililor ci de recurs mpotriva unor presupuse nclcri ale Conventiei. Alte drepturi legate de notiunea de proces echitabil sunt: . neretroactivitatea legilor penale (Articolul 7) . dreptul la recurs n domeniul penal (Protocolul Nr.7, Articolul 2) . despgubirea acordat n cazul condamnrii pe nedrept (Protocolul Nr.7, Articolul 3) . dreptul de a nu fi judecat si condamnat de dou ori pentru aceeasi infractiune (Protocolul Nr.7, Articolul 4) In cadrul Consiliului Europei s-au organizat o serie de activitti menite s promoveze diverse aspecte legate de dreptul la un proces echitabil. In domeniul juridic,

32

Comitetul Ministrilor a adoptat o recomandare privind independenta, eficienta si rolul judectorilor chemnd guvernele s consolideze toate msurile necesare n promovarea independentei si eficientei actului de justitie (Recomandarea Nr. R (94) 12). Un mare volum de munc a fost depus n acest domeniu de ctre Comisia European pentru Democratie prin Drept, un organ consultativ care si-a concentrat eforturile asupra reformelor constitutionale si juridice n trile din Europa Central si de Est, ct si asupra formrii juristilor din aceste tri.

Right side of Page 32, English version (on white background) Exemple de spete sub incidenta Articolului 6 Curtea a apreciat c s-a produs o nclcare a Articolului 6 al Conventiei prin prelungirea nejustificat a procedurii ntr-o spet cu privire la suspendarea dreptului de a conduce o clinic si a dreptului de practic a medicinei: procedura durase aproape 11 ani n primul caz si aproape 7 ani n cel de-al doilea. (Knig c. Germania, 1978). Tot astfel, Curtea a socotit contrar prevederilor Articolului 6 o procedur penal care s-a desfsurat timp de aproape 10 ani doar n cadrul unei singure instante judiciare ( Milasi c. Italia, 1987). In cazul Airey c. Irlanda, 1979, Curtea a apreciat c reclamantei i fusese refuzat accesul la justitie, ntr-o procedur de divort, deoarece nu putuse beneficia de asistent juridic n momentul n care aceasta i-ar fi fost strict necesar. In cazul Allenet de Ribemont c. Franta, 1995, Curtea a hotrt c anumite declaratii publice cu privire la vinovtia acuzatului aflat n detentie provizorie, ce fuseser fcute de ctre Ministrul de Interne si de nalti functionari din Politie, nclcau principiul prezumtiei de nevinovtie.

Dreptul la respectarea vietii private si de familie, a domiciliului si a corespondentei Romanele: 1984, de George Orwell, si Mndr lume nou, de Aldous Huxley, ilustreaz foarte pregnant modul n care statul poate s intervin brutal n viata privat si de familie a cettenilor, violndu-le domiciliul si secretul corespondentei.
Aceste drepturi sunt protejate prin intermediul Articolului 8 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Curtea a afirmat n mod limpede c statele au datoria de a nu mpiedica exercitarea acestor drepturi, cu exceptia anumitor mprejurri, foarte clar definite de acelasi articol (ca de exemplu acelea prevzute de lege si necesare ntr-o societate democratic pentru realizarea unui numr limitat de obiective prioritare, cum ar fi: aprarea sigurantei publice sau protectia snttii si a moralei, etc.). Curtea a fcut chiar un pas mai departe, socotind c n anumite mprejurri statul are datoria de a actiona n scopul asigurrii punerii efective n practic a dreptului la respectarea vietii private si de familie, a domiciliului si a corespondentei.

33

Un drept strns legat de cel consacrat de Articolul 8 este dreptul persoanei de a se cstori si de a ntemeia o familie, protejat de Articolul 12 al Conventiei. Desi acest articol nu garanteaz si dreptul la divort, n cazul F. c. Elvetia (1987), Curtea a hotrt c interdictia temporar de a se recstori impus unui brbat care divortase deja de trei ori constituie o nclcare a dreptului de a se cstori. Carta Social European contine un numr important de prevederi cu privire la copii si la familie. Potrivit Articolului 7 (10) din Cart, copiii si adolescentii trebuie aprati de pericolele fizice si morale. Comitetul Expertilor Independenti cere statelor s furnizeze informatii despre subiecte ca, de exemplu, abuzurile svrsite asupra copiilor, violenta n snul familiei, accidentele casnice, delincventa juvenil, etc.
Right side of page 33, English version (on white background): In anumite cazuri, Curtea s-a pronuntat mpotriva anumitor activitti ale statelor prin care se nclcau prevederile Articolului 8 . supravegherea secret si nregistrarea convorbirilor telefonice (cazul Huvig c. Franta, 1990) . supravegherea corespondentei detinutilor(Campbell si Fell c. Marea Britanie, 1984); . interzicerea relatiilor homosexuale ntre adulti care consimt la acest tip de relatii si care au peste 21 de ani (Norris c. Irlandei, 1988); . plasarea sau mentinerea copiilor n institutii de asistent public n conditiile n care printii nu fuseser implicati n procedurile prin care fuseser adoptate aceste msuri judectoresti sau atunci cnd ei nu aveau dreptul de a-si vizita copiii institutionalizati (Olsson c. Suedia, 1988; O., H.,W., B. si R. c. Marea Britanie, 1987) . expulzarea strinilor n circumstante care au dus la nclcarea dreptului la viata de familie (Moustaquim c. Belgia, 1991).

Articolul 16 al Cartei priveste prestatiile sociale si familiale, dispozitiile fiscale si msurile menite s ncurajeze construirea locuintelor adaptate nevoilor familiei, toate acestea reprezentnd elemente de protectie a familiei. Articolul 17 al Cartei contine dispozitii speciale privind protectia mamei si a copilului. Problemele examinate n acest context de ctre Comitetul Expertilor Independenti includ asistenta economic acordat mamelor nainte si dup nastere, protectia acordat mamelor necstorite precum si copiilor lipsiti de un cmin, procedurile de adoptie si de tutel a orfanilor. Comitetul socoteste c discriminrile la care sunt supusi copiii nscuti nafara cstoriei sunt contrare prevederilor Articolului 17. Drepturile muncitorilor migranti si ale familiilor lor sunt ocrotite de Articolul 19 al Cartei. Totusi acestea sunt drepturi acordate numai muncitorilor migranti provenind din statele contractante. Se stipuleaz n mod special, obligatia statelor de a facilita pe ct posibil, reunificarea familiilor muncitorilor strini. Exist numeroase alte activitti ale Consiliului Europei n favoarea respectrii vietii particulare si de familie.
Left side of Page 34, English version ( on white background):

34

Intr-unul dintre state, membrii bolnavi ai unei familii de muncitori migranti nu puteau fi adusi n tar pentru rentregirea familiei dect n cazuri exceptionale si pentru motive sociale sau umanitare. Comitetul Expertilor Independenti a estimat c aceast situatie ar fi putut crea situatii incompatibile cu prevederile Cartei. (Concluzii vol.V, pag.134)

Dezvoltarea informaticii si a prelucrrii automate a datelor a dus la cresterea riscului ca autorittile publice si societtile comerciale s utilizeze inadecvat volumul urias de informatii privind persoanele particulare si s intervin n viata privat a acestora. Consiliul Europei a ncurajat statele membre n elaborarea unei legislatii nationale capabile s previn astfel de abuzuri, legislatie bazat pe principiile definite de Conventia European pentru Protectia Persoanelor n privinta Prelucrrii Automate a Datelor Personale. A fost nfiintat un comitet consultativ pentru a contribui la punerea ei n practic. In plus, Comitetul Ministrilor a formulat o serie de recomandri adresate guvernelor statelor membre, printre care figureaz cele referitoare la protectia datelor automatizate, a bncilor de date medicale (1981); a cazierelor judiciare (1987); a datelor privind personalul salariat (1989); a celor privind pltile si alte tranzactii financiare (1990); ca si asupra comunicrii acestor date unor terte persoane, de ctre institutiile publice (1991). Recomandrile privind protectia datelor personale n domeniul telecomunicatiilor si n special n domeniul serviciilor telefonice au fost adoptate de ctre Comitetul Ministrilor n februarie 1995. Ca si alte aspecte ale societtii, att viata de familie ct si nsusi conceptul de familieau evoluat n mod considerabil si rapid. Consiliul Europei a avut grij s reflecte aceast nou abordare n numeroase instrumente juridice. Recomandrile trateaz varii aspecte ale drepturilor egale ale sotilor sau ale partenerilor necstoriti. Printre principalele Conventii referitoare la copii se numr: Conventia european asupra adoptiei copiilor, 1967; Conventia european asupra statutului juridic al copiilor nscuti n afara cstoriei, 1975; Conventia privind ncredintarea spre crestere si educare a copiilor din 1980. In 1995 s-a adoptat o Conventie cu privire la exercitarea drepturilor copiilor. Conform prevederilor acesteia, copiii trebuie s beneficieze de asistent procedural pentru a fi n msur s-si valorifice drepturile ce le sunt recunoscute prin Conventia Natiunilor Unite privitoare la la drepturile copilului.
Middle of Page 35, English version:

Respectarea vietii private si de familie


Below the illustration, on Page 35, English version: Respectarea vietii private si de familie, asa cum este ilustrat de calendarul drepturilor omului al Consiliului Europei (Design JE, TU, IL, Bernard Btrmieux; ilustratie de Wozniak)

35

Libertatea de exprimare, de opinie, de constiint si de religie


White background, on Page 36, English version: Libertatea de expresie se aplic nu numai informatiilor sau ideilor care sunt primite favorabil dar si acelora care ofenseaz, socheaz sau deranjeaz statul sau orice alt segment al populatiei. Aceasta nseamn pluralism, tolerant si spirit deschis, n absenta crora nu putem vorbi de existenta unei societti democratice. Prin urmarefiecare formalitate, conditie, restrictie sau sanctiuni impuse n acest domeniu trebuie s fie proportional cu legitimitatea scopului urmrit. Handyside c. Marea Britanie, 1976

Libertatea de expresie, care este protejat de Articolul 10 al Conventiei, este socotit drept una din cheile de bolt ale democratiei. Ea este un element esential din care decurg alte drepturi si libertti, si, totodat, consecinta logic a dreptului la libertatea de gndire, de constiint si de religie care face obiectul Articolului 9 al Conventiei.
Left side of Page 36, English version (on white background): Alte exemple de spete avnd ca obiect libertatea de exprimare: . decderea din drepturile conexe liberttii de expresie, impus n Belgia ca urmare a colaborrii unor persoane cu fortele de ocupatie (De Becker c. Belgia, 1962); . defimarea a doi judectori neprofesionisti n Groenlanda (Barford c.Danemarca,1989) si defimarea functionarilor publici n Islanda (Thorgeir Thorgeirson c. Islanda, 1992); . restrictii impuse dreptului unor agentii de consultant din Irlanda de a oferi femeilor nsrcinate informatii asupra posibilittilor de a ntrerupe sarcina pe teritoriul Marii Britanii (Open Door si Dublin Well Woman c. Irlanda, 1992); . refuzul de a autoriza o companie specializat n produse electronice casnice s prezinte un program public al unei televiziuni strine, pe care l prelua direct din satelit prin intermediul unei antene parabolice particulare (Autronic AG c. Elvetia, 1990); . condamnare penal pentru infractiunea de defimare a Guvernului ca urmare a scrierii unui articol ce atrgea atentia publicului asupra crimelor si atacurilor comise de grupuri narmate mpotriva unor cetteni basci. In articol se arta c gruprile operau fr a fi vreodat pedepsite, la ordinele guvernului. (Castells c. Spania, 1992).

36

Avnd n vedere cele de mai sus, nu este deloc surprinztor c au fost deferite Curtii Europene a Drepturilor Omului un numr mare de spete referitoare la libertatea de expresie, unul dintre cele mai celebre fiind Sunday Times c. Marea Britanie, 1979. Acest caz a pornit de la o hotrre judectoreasc emis de un tribunal britanic pentru a mpiedica ziarul Sunday Times s publice un articol referitor la un proces aflat pe rol. Articolul aducea la cunostinta opiniei publice faptul c numerosi copii se nscuser cu malformatii grave deoarece mamele lor luaser, n timpul sarcinii, un medicament numit thalidomid. Curtea a hotrt c respectiva ordonant judectoreasc a nclcat libertatea de expresie: articolul din Sunday Times era de interes public si publicul avea dreptul de a-i cunoaste continutul, chiar dac procesul al crui obiect l constituia medicamentul era nc pe rol. In lumina acestei hotrri, s-a modificat legea britanic privind mpiedicarea bunei desfsurri a actului de justitie. Libertatea de exprimare se coroboreaz cu ndatoriri si responsabilitti si poate fi subiectul multor restrictii necesare ntr-o societate democratic. Curtea a aplicat riguros limitele dreptului la libertatea de expresie. In cazul Handyside c. Marea Britanie (1976), Curtea a hotrt c statul a fost ndrepttit s aplice restrictii fat de publicarea Micului manual rosu pentru scolari o carte avnd drept scop educatia sexual a tinerilor dar care a fost considerat o publicatie obscen n virtutea influentei negative pe care ar fi putut-o avea asupra moralittii tinerilor cititori. Desi Conventia European asigur un nalt grad de protectie a drepturilor omului, mai sunt nc necesare si alte actiuni n scopul ntririi si promovrii dreptului la libertatea de expresie. In cadrul Consiliului Europei, Comitetul Ministrilor a luat pozitie n aceast problem prin intermediul Declaratiei sale asupra Liberttii de Expresie si Informare din 29 Aprilie 1982, declaratie ce fixeaz drept obiective: respectarea drepturilor enuntate de Articolul 10, garantarea absentei cenzurii, a controlului sau constrngerilor arbitrare n domeniul mijloacelor de comunicare n mas , si sustine, de asemenea, cu trie existenta unui larg spectru de mijloace de comunicare independente, ce reflect diversitatea ideilor si opiniilor. Conventia european privind televiziunea transfrontalier, deschis spre semnare n mai 1989, a intrat n vigoare n 1993. Conventia ofer si cadrul juridic necesar difuzrii programelor radiodifuzate transfrontier, fiecare parte contractant angajndu-se s garanteze receptia programelor din strintate si retransmisia lor integral n teritoriu, cu conditia respectrii unui set de reguli minimale. Conventia este deschis si statelor nemembre, fiind ncurajate s adere la ea toate statele din Estul si Centrul Europei si s tin seama de prevederile sale la elaborarea legislatiei interne. Exist o directiv similar a Uniunii Europene Televiziunea fr frontiere, iar cele dou organizatii mentin un contact strns att n acest domeniu, ct si n acela al drepturilor de autor si a drepturilor conexe. Adunarea Parlamentar a adresat mai multe recomandri Comitetului Ministrilor, referitoare la independenta mijloacelor de comunicare si a accesului publicului la un ct mai larg evantai de stiri, informatii si opinii, mai ales prin intermediul serviciilor publice de radiodifuziune si de televiziune .

37

Right side of Page 37, English version ( on white background): Pe ordinea de zi a mass-media: dreptul de a primi si a difuza informatii La Conferinta Ministerial asupra Politicilor de comunicare n mas, care a avut loc la Praga n decembrie 1994, s-au adoptat o Declaratie si un Plan de Actiune, drept instrumente politice necesare s relanseze activitatea n mai multe domenii mass- media ca de pild: . concentrarea mijloacelor de informare (care tinde s limiteze sursele de informatii si de comentarii) si transparenta mijloacelor de informare (pentru a se cunoaste cine sunt proprietarii si deci, cine le dirijeaz); . accesul la informatiile detinute de autorittile publice; . confidentialitatea surselor de informare ale jurnalistilor; . evaluarea implicatiilor noilor tehnologii n materie de telecomunicatii pentru titularii drepturilor de autor si drepturilor conexe si, la un mod mai general, consecintele acestora asupra drepturilor omului si a valorilor democratice; . pirateria sonor si audiovizual; strategiile luptei profesionistilor din mass-media mpotriva intolerantei; . linii directoare privind prezentarea violentei in mass-media. Ministrii au adoptat cu acest prilej o serie de principii si un cadru de actiune, sub forma unei rezolutii menite s orienteze dezvoltarea serviciului public de radio si televiziune puternic si independent. O alt rezolutie contine principiile necesare garantrii exercitrii liberttilor si drepturilor omului n profesia de jurnalist, bazate att pe Articolul 10 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului ct si pe jurisprudenta Comisiei si Curtii. S-a adoptat, de asemenea, si o declaratie care a dus la elaborarea textelor asupra protectiei jurnalistilor n situatii de conflict si tensiune.

In strns legtur cu dreptul la libertatea de expresie este dreptul la libertatea de gndire, de constiint si de religie.
Putine spete n legtur cu acest drept au fost aduse n fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, desi ne putem referi la un caz privind interzicerea prozelitismului n Grecia (Kokkinakis c. Grecia, 1993). Cu toate acestea, Consiliul Europei a studiat mai multe aspecte importante legate de acest drept, si mai ales de obiectiunea de constiint la efectuarea serviciului militar obligatoriu. Asupra acestui subiect, Comitetul Ministrilor a adoptat o recomandare care enunt urmtorul principiu fundamental: Orice persoan supus obligatiei efecturii serviciului militar si care, constrns fiind din motive de constiint, refuz folosirea armelor, trebuie s aib dreptul s fie scutit de aceast obligatie, (n anumite conditii) Persoana poate ndeplini un serviciu alternativ (Rec. (87) 8). Adunarea Parlamentar continu s acorde o atentie special problemelor legate de acest drept. Ea a cercetat subiecte extrem de diversificate, ca, de exemplu, anumite campanii n favoarea amnistierii universale a tuturor prizonierilor de constiint (Rezolutia 801 (1983)) si Sectele si noile miscri religioase (Recomandarea 1178 (1992)).

38

Libertatea de ntrunire pasnic si libertatea de asociere


Popoarele din trile Europei Centrale si de Est au provocat prbusirea regimurilor totalitare sub care triser timp de multe decenii tocmai ca urmare a afirmrii acestor drepturi. Pornind din Polonia, unde miscarea sindical Solidaritatea a netezit drumul ctre democratie, si ajungnd n Albania, unde demonstratiile pasnice de strad au nchis un capitol din istoria uneia dintre cele mai izolate tri din Europa, popoarele, prin actiunea lor colectiv, au reusit s provoace schimbri fundamentale n viata lor. In cadrul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, aceste drepturi fac obiectul Articolului 11. Prin ntrunire se ntelege ntlnirea oamenilor cu scopul de a schimba idei si opinii, n afara cadrului oficial pe care l implic termenul de asociatie. In cazul Plattform rzte fr das Leben c. Austria, 1988, Curtea a hotrt c statul are obligatia de a acorda protectie grupurilor care si exercit dreptul de ntrunire pasnic. Speta era constituit n jurul unei manifestatii contra avorturilor, n timpul creia participantii au solicitat protectia politiei mpotriva unei eventuale contrademonstratii. Libertatea de a forma sau de a adera la un sindicat constituie o component a liberttii de asociere. In opinia Curtii Europene a Drepturilor Omului, Articolul 11 protejeaz n mod egal si dreptul de nonafiliere la un sindicat. In cazul Young, James si Webster c. Marea Britanie, 1981, Curtea a decis c monopolul sindical al angajrilor, care i obliga pe candidatii la un anume post s devin membri ai sindicatului, pentru a-si putea pstra ulterior slujba, constituia o nclcare a Conventiei. In strns legtur cu prevederile Conventiei se afl si Articolul 5 al Cartei Sociale Europene, care garanteaz angajatilor ct si patronilor dreptul de a se organiza spre a-si putea proteja interesele economice si sociale. De exemplu, lucrtorii se organizeaz de obicei, ntr-un sindicat. Exercitarea efectiv a dreptului la libertatea de asociere face necesar autorizarea sindicatelor de a participa la negocieri colective, de a tine ntruniri si de a avea acces la locul de munc. Este de asemenea necesar protectia lucrtorilor mpotriva concedierilor pe motivul apartenentei lor la sindicat sau a activittii lor sindicale. Comitetul Expertilor Independenti a socotit c, la fel ca si Articolul 11 al Conventiei, Articolul 5 al Cartei Sociale include si dreptul de nonafiliere la un sindicat. Dreptul la negocieri colective este enuntat n Articolul 6 al Cartei. Statele si asum angajamentul de a favoriza consultrile paritare ntre lucrtori si patroni, ncheierea de contracte colective si folosirea procedurilor de conciliere si arbitraj.

39

Articolul 6 mai prevede dreptul lucrtorilor si al angajatorilor de a ntreprinde actiuni colective. Aceasta implic dreptul la grev, care pentru lucrtori reprezint mijlocul de exprimare cel mai puternic. Carta Social European a fost primul tratat de drept international care a recunoscut dreptul la grev. Alte forme de actiuni colective ce pot fi initiate de lucrtori sunt refuzul de a lucra ore suplimentare si greva japonez. Ct despre patroni, ei pot riposta prin nchiderea fabricii. Cu toate acestea, concedierea lucrtorilor pe motivul participrii lor la grev constituie o nclcare a prevederilor Cartei. Libertatea de asociere se aplic de asemenea oricror altor organizatii, nu doar sindicatelor. Organizatiile non-guvernamentale (ONG) nu ar putea s-si desfsoare activitatea n mod eficient dac dreptul la asociere nu ar fi garantat. Sub fostele regimuri totalitare din Europa Central si de Est, existau foarte putine ONG-uri n functiune. Acum, cnd libertatea de asociere a fost reintrodus n aceste tri, numrul lor a crescut. Consiliul Europei ofer ajutor acestor noi organizatii prin intermediul unor seminarii si ateliere consacrate rolului si modului de functionare al ONG-urilor ntr-o societate democratic.
Right side of Page 39 , English version (on white background): Articolul 11 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului 1. Orice persoan are dreptul la libertatea de ntrunire pasnic si la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui mpreun cu alte persoane sindicate si de a se afilia unor sindicate pentru aprarea intereselor sale. Articolul 5 al Cartei Sociale Europene In vederea garantrii sau promovrii liberttii lucrtorilor si a patronilor de a constitui organizatii locale, nationale si internationale n scopul aprrii intereselor lor economice si sociale si a liberttii de a adera la aceste organizatii, prtile contractante se angajeaz s nu includ n legislatia lor intern prevederi care s mpiedice exercitarea acestui drept si s nu aplice prevederile legale astfel nct s aduc atingere acestui drept photo - page. 39

40

Protectia locului de munc


Dat fiind numrul mare de tri europene confruntate cu fenomenul de crestere a ratei somajului, devine din ce n ce mai important necesitatea de a ocroti dreptul la munc ct si aceea de a promova orientarea, formarea si reconversia fortei de munc. Fat de schimbrile spectaculoase petrecute pe piata muncii, lucrtorii trebuie s se poat adapta unei tehnologii n permanent evolutie. Avnd n vedere timpul mediu consacrat de un muncitor activittilor specifice locului su de mun, demnitatea sa nu este respectat dect dac muncitorul se bucur efectiv de drepturile sale. Este, deci, important ca ele s fie protejate, deoarece cursa spre competitivitate, pornit acum n Europa, duce la cresterea riscurilor de exploatare a personalului. In chiar primul articol al Cartei Sociale Europene se stipuleaz c prtile contractante trebuie s accepte drept una dintre responsabilittile si obiectivele lor de baz realizarea si mentinerea unui ct mai nalt si stabil nivel al locurilor de munc, cu scopul realizrii timpilor integrali de munc. Numeroase prevederi ale Cartei Sociale Europene privesc nu numai dreptul la munc - n care se includ, de asemenea, orientarea si formarea profesional - ct si conditiile de munc si salarizare. Acestea cuprind: . o durat rational a zilei si sptmnii de lucru (Articolul 2 (1)); . srbtori legale pltite (Articolul 2 (2)); . un concediu anual, pltit, cu durata de minimum dou sptmni (Articolul 2 (5)); . o perioad de repaos sptmnal (Articolul 2 (5)); . norme de securitate si igien a muncii (Articolul 3); . participarea la determinarea si mbunttirea conditiilor de munc si ale mediului de lucru (Articolul 3 al Protocolului Aditional); . o remunerare echitabil, incluznd plat egal (att pentru brbati ct si pentru femei) la munc de valoare egal, un spor de plat pentru orele de munc suplimentare si un termen rezonabil de preaviz n cazul ncetrii activittii (Articolul 4); . orientare si formare profesional (Articolele 1 (4), 9, 10 si 15 (1));

41

Se acord o protectie special categoriilor de lucrtori care sunt n mod potential cei mai dezavantajati si vulnerabili de pe piata muncii.
Left side of Page 41, English version (on white background): Comitetul Expertilor Independenti . a considerat c o perioad sptmnal de lucru de 48 pn la 50 de ore (inclusiv cele suplimentare) este prea lung; . a precizat notiunea de remunerare echitabil fixndu-i o limit decent: un salariu (inclusiv asistenta social) care este mai mic de 68% din salariul mediu pe economie, nu este considerat satisfctor pentru a asigura un nivel de trai decent. Photo on the right side of Page 41, English version

O protectie special este acordat celor mai expuse la riscurile discriminrii si celor mai vulnerabile dintre categoriile de muncitori. Copiii sunt protejati prin intermediul prevederilor Articolului 7 al Cartei. Vrsta minim de angajare este fixat la 15 ani, dar ea este mai mare n activittile socotite periculoase sau insalubre. Munca nu trebuie s i mpiedice pe copii s beneficieze din plin de educatia scolar. Cu privire la aceasta, Comitetul Expertilor Independenti este de prere c perioada de munc permis copiilor n timpul vacantei scolare nu trebuie s depseasc durata jumtatii acestei perioade, si c, de asemenea, este necesar o limitare extrem de riguroas a orelor de lucru pe perioada cursurilor scolare. Alte dispozitii garanteaz tinerilor lucrtori si ucenicilor, salarii si alocatii echitabile, un concediu pltit de cel putin 3 sptmni pe an celor mai tineri de 18 ani, precum si interzicerea muncii de noapte (cu anumite rezerve) la aceast categorie de vrst. Articolul 15 al Cartei are ca scop asigurarea unei protectii speciale pentru persoanele handicapate, pe care le ajut, prin intermediul msurilor luate de statele contractante, viznd formarea si readaptarea profesional si social, s se integreze pe piata fortei de munc. Tot n atributiile statelor contractante intr si : adoptarea msurilor menite s asigure plasamentul persoanelor cu capacitate redus de munc pe piata muncii, folosind ajutorul unor agentii specializate, adoptarea msurilor pentru crearea unor locuri de munc speciale sau adoptarea msurior pentru ncurajarea patronilor s foloseasc forta de munc a persoanelor handicapate. Pentru a ajuta femeile s-si ndeplineasc att ndatoririle profesionale ct si pe cele de mame si, de asemenea, pentru a promova principiul egalittii ntre sexe, prin Articolul 8 al Cartei se prevede acordarea unei protectii speciale n timpul perioadei de sarcin si maternitate. Aceasta const n acordarea unui concediu de maternitate de minimum 12 sptmni, pltit din fondul de asigurri sociale sau din fonduri publice (bugetare). In Carta Social revizuit, perioada se extinde pn la 14 sptmni. In conditiile prevzute de Cart, desfacerea contractului de munc al unei femei pe motiv de sarcin este ilegal. De asemenea, patronii trebuie s acorde mamelor care alpteaz, pauze suficiente n acest scop. Comitetul a estimat c patronii si ndeplinesc aceast ultim obligatie dac acord

42

minimum dou pauze a cte 30 de minute fiecare sau o pauz de o or pe durata unei zile de munc. Muncitorii migranti sunt prea adesea victime ale discriminrii n ceea ce priveste locul de munc. Prin intermediul Cartei Sociale Europene le sunt garantate anumite drepturi de baz, att pentru a le nlesni accesul la munc ct si pentru a-i proteja, pe ei si pe familiile lor, mpotriva unor anumite forme de discriminare odat ce sunt angajati. Articolul 18 priveste accesul la munc pe teritoriul altei prti contractante, n timp ce Articolul 19 priveste drepturile muncitorilor migranti si ale familiilor lor la protectie si asistent n sfere ca: remunerarea, contractul colectiv de munc, contractul de nchiriere si impozitele, domenii n care nu trebuie tratati mai putin favorabil dect muncitorii autohtoni. In vederea completrii mbunttirii protectiei muncitorilor migranti, a fost adoptat la 1 Mai 1983 Conventia European asupra Statutului Juridic al Muncitorului Migrant. Aceast conventie se bazeaz pe principiul aplicrii unui tratament nediscriminatoriu ntre muncitorii migranti si cei autohtoni. Prevederile sale acoper aspectele esentiale ale statutului juridic al muncitorului migrant, n special n domeniul recrutrii fortei de munc, al permisului de munc si de rezident, al reunificrii familiei, al locuintei, conditiilor de munc si al drepturilor sindicale, al transferului economiilor, al asigurrii sociale si al repatrierii migrantilor. Pentru supravegherea punerii n aplicare a acestui text de lege, s-a nfiintat un Comitet Consultativ International, compus din reprezentanti ai statelor parte la conventie; acest comitet mai are si rolul de a propune Comitetului Ministrilor diverse amendamente ale Conventiei.

43

Dreptul ntregii populatii la protectie social Carta Social European contine cteva dispozitii importante referitoare la diversele aspecte ale dreptului la protectie social, si n special: . dreptul la ocrotirea snttii . dreptul la securitate social . dreptul la asistent social si medical si de a beneficia de serviciile sociale
Middle of Page 43, English version (on white background): Dreptul la ocrotirea snttii este reflectat si n alte domenii de activitate ale Consiliului Europei Directia Problemelor Sociale si Economice desfsoar un volum important de activitti n domeniul serviciilor de sntate, punnd accentul pe aspectele etice ale politicilor si practicilor medicale. Activittile sunt axate pe subiecte ca: drepturile pacientilor, calitatea asigurrilor de sntate precum si impartialitatea privind accesul la servicii si tratamente. Bioetica este, de asemenea, o problem de actualitate, urmnd a fi examinate aspectele ei legate de ingineria genetic sau de folosirea embrionilor si foetusilor umani. Ca o ncununare a acestor activitti, n 1994, a fost elaborat un proiectul unei conventii privind bioetica. Scopul acesteia este de a proteja demnitatea si identitatea tuturor fiintelor omenesti si de a garanta [] respectul drepturilor si liberttilor lor fundamentale cu privire la aplicarea n practic a biologiei si medicinei. Rspndirea virusului imuno-deficientei umane care a provocat epidemia de SIDA, a stimulat luarea n consideratie si a altor probleme de etic n domeniul social si al snttii. In Recomandarea R(89) 14, Comitetul Ministrilor a abordat necesitatea de a gsi un echilibru ntre drepturile individuale si cele colective n lupta mpotriva infectiei.

44

Principalele probleme de etic privesc testele pe baz de voluntariat si diversele forme de depistare a bolii; garantarea confidentialittii pentru persoanele contaminate; msuri restrictive - mai ales asupra liberttii de circulatie; cercetri n domeniul epidemiologic, menite s evalueze incidenta si prevalenta virusului imuno-deficientei si a epidemiei de SIDA.

Dreptul la protectia snttii


In ciuda progresului urias nregistrat n ultimii 50 de ani n medicin si n domeniul ngrijirilor medicale, mai exist motive majore de preocupare cu privire la sntatea populatiei Europei. Cea mai important dintre acestea este accesul tuturor persoanelor la ngrijirea medical. Conform Articolului 11 al Cartei Sociale Europene, este datoria statului de a elimina, n msura posibilului, cauzele deficientelor n domeniul snttii si de a preveni, n msura posibilului, bolile epidemice, endemice si altele. Comitetul Expertilor Independenti a interpretat acest lucru drept o cerint adresat statelor contractante de a face dovada c dispun de servicii medicale capabile s asigure ngrijiri de calitate pentru ntreaga populatie. Printre atributiile acestor servicii trebuie s se numere protectia mamelor, copiilor si a persoanelor n vrst, prevenirea si diagnosticarea bolilor, un sistem de educatie sanitar si programe de vaccinare adecvate. Si alte dispozitii continute n Cart se refer la dreptul la protectia snttii. Astfel, Articolul 3 prevede asigurarea dreptului la securitate si igien n munc, cernd prtilor semnatare s adopte regulamente de securitate si de igien (a muncii) si s se angajeze s stabileasc msuri de control al aplicrii acestor regulamente. Articolul 7(9) solicit statelor semnatare s prevad un control medical periodic pentru tinerii lucrtori, ocupati n unele domenii de activitate.
Photo on the right side of page 44, English version

Dreptul la securitate social


Articolul 12 al Cartei Sociale Europene prevede obligatia statelor de a stabili si de a mentine un sistem de securitate social, si de a se strdui s mbuntteasc permanent sistemul de securitate social. Comitetul Expertilor Independenti a scos n evident caracterul dinamic al acestei prevederi si cere statelor s fac dovada perfectionrii sistemelor lor de securitate social. Conform prevederilor Cartei Sociale Europene revizuite, statele trebuie s asigure populatiei un nivel de protectie social superior celui prevzut n versiunea actual a Cartei. Comitetul Expertilor Independenti a remarcat c, n ultimii ani a existat o tendint de reducere a nivelului anumitor servicii sociale si de limitare a numrului beneficiarilor lor. Aceast evolutie se explic prin costurile ridicate ale protectiei sociale si prin dorinta statelor de a mri numrul locurilor de munc prin scderea contributiei patronatului la

45

bugetul de asigurri sociale. Aceast tendint s-ar putea s existe si n viitor, ca o consecint a gradului de mbtrnire tot mai accentuat al populatiei Europei, ceea ce face cu att mai dificil sarcina serviciilor de securitate social. Alte msuri de protectie social sunt continute n Codul European de Securitate Social si n Protocolul su aditional. Acestea sunt singurele instrumente juridice ce definesc normele de acoperire a cerintelor europene n domeniul securittii sociale. Un sistem international de supraveghere prevede examinarea, prin intermediul unor organe de control, a rapoartelor ntocmite anual de ctre prtile contractante. In afar de aceasta, prtile contractante au obligatia ca din doi n doi ani s redacteze un raport al evolutiei sistemului legislativ intern si practicilor administrative n acele domenii pentru care au manifestat rezerve la tratat. Multe state si-au modificat legislatia intern pentru a se putea adapta exigentelor acestui instrument. Pentru a se putea tine pasul cu schimbrile conditiilor demografice, ale vietii de familie si ale pietei muncii, a fost deschis spre semnare la 6 noiembrie 1990 un Cod revizuit, care stabileste un nivel sporit de protectie social. Punerea n aplicare a Conventiei Europene de Securitate Social si a Acordului su Complementar are drept scop asigurarea coordonrii pe plan international a diferitelor sisteme de securitate social. Aceast conventie permite persoanelor care cltoresc n Europa - si, n special, muncitorilor migranti si familiilor acestora - s beneficieze de aceleasi drepturi sociale ca si cei din tara gazd, fr ca prin aceasta s si le piard pe cele din tara de origine.

46

Dreptul la asistent social si medical si dreptul de a beneficia de serviciile sociale


Desi Europa este una dintre cele mai prospere zone ale lumii, caracterizat printrun nivel de trai dintre cele mai ridicate, numeroase persoane triesc totusi n srcie, fiind lipsite chiar si de resursele de baz. Conform Articolului 13 al Cartei Sociale Europene, prtile contractante se angajeaz s vegheze ca orice persoan care nu dispune de suficiente resurse si care nu este n msur s si le procure prin propriile mijloace sau s le primeasc dintr-o alt surs[] s poat obtine o asistent corespunztoare si, n caz de boal, ngrijirile cerute de starea sa. Comitetul Expertilor Independenti a estimat c acest articol consacr un drept subiectiv la asistent, a crei respectare poate fi cerut n fata unei instante. Expertii au afirmat c prin aceasta s-a dorit o delimitare de vechea notiune de asistent, care putea fi confundat cu actele de caritate si cu includerea noii notiuni n categoria drepturilor. Articolul 14 al Cartei Europene stipuleaz dreptul de a beneficia de serviciile sociale, servicii pe care statele contractante se oblig s le ncurajeze sau s le organizeze.

Right side of Page 45, English version (on white background): Articolul 13 (care se refer la dreptul la asistent medical si social) impune statelor care lau acceptat, obligatia de a recunoaste persoanelor lipsite de resurse, un adevrat drept subiectiv la asistent; cu alte cuvinte, nu se pune problema ca prtile contractante s-si

47

exercite simpla acordare a asistentei, lucru pe care l-ar putea face ntr-o manier discretionar, ci de o obligatie a crei nerespectare poate fi sanctionat de Curtile de Justitie. Comitetul Expertilor Independenti Concluzii vol.I, p.64

Dreptul la instruire Instruirea [este] esential pentru pstrarea societtii democratice


Curtea European a Drepturilor Omului Kjelsden, Busk si Pedersen c. Danemarca (1976)
Photo - page. 46

Dreptul la instruire este garantat prin Articolul 2 al Protocolului Aditional Nr.1 la Conventia European a Drepturilor Omului. Una dintre cele mai bine cunoscute spete ajunse n fata Curtii Europene a Drepturilor Omului priveste pedepsele corporale aplicate elevilor n scolile de stat (Campbell si Cosans c. Marea Britanie, 1982). In acest spet Curtea a sanctionat, pe de o parte, nclcarea dreptului prtilor de a-si educa copiii potrivit propriilor convingeri filosofice, drept garantat de Constitutie, iar pe de alt parte, nclcarea dreptului la instruire, ca urmare a excluderii temporare din scoal a copiilor ce refuzaser s se supun pedepselor corporale. In urma acestei spete de referint, pedepsele corporale au fost interzise n scolile de stat din Marea Britanie. O alt spet supus Curtii a fost aceea privind o form de discriminare a accesului la nvtmntul elementar. (Speta lingvistic belgian, 1967): copiii vorbitori de limb francez, rezidenti n partea flamand a Belgiei, nu aveau posibilitatea de a accede la nvtmntul n limba francez dintr-o regiune nvecinat. In sfera drepturilor economice si sociale, sunt de mare important orientarea si formarea profesional pentru deprinderea si mbunttirea unor competente care permit adaptarea la progresul tehnic si la mutatiile survenite pe piata muncii. Acestea se fac simtite cel mai pregnant n trile din Estul si Centrul Europei, unde att piata muncii ct si economia n ansamblu, au cunoscut schimbri profunde. In Articolele 9 si 10 ale Cartei Sociale Europene se regsesc prevederi speciale referitoare la orientarea si formarea profesional, iar Carta Social revizuit prevede msuri n vederea reciclrii si reinsertiei n munc a persoanelor aflate de mult vreme n somaj. In plus, prin Articolul 17 al Cartei Sociale revizuite, statele si asum obligatia s asigure copiilor si adolescentilor nvtmnt primar si secundar gratuit, si s ncurajeze frecventarea regulat a cursurilor. Consiliul Europei a adoptat un ntreg set de msuri care dovedesc importanta acordat instruirii att n scoal ct si n afara ei. In acest context trebuie mentionate n special activittile legate de educatia n domeniul drepturilor omului.

48

Nici o politic n favoarea promovrii drepturilor omului, democratiei, civismului si tolerantei nu poate fi eficient fr a fi nsotit de efortul educrii publicului n spiritul principiilor fundamentale din care se inspir. Cettenii trebuie s fie constienti de semnificatia drepturilor omului si de nsemntatea pe care acestea o au n viata lor cotidian. De aceea, Consiliul Europei a instituit politici si activitti al cror scop esential este acela de a face drepturile omului cunoscute tinerei generatii. In 1978, Rezolutia (78) 41 a Consiliului Ministrilor a recomandat guvernelor s includ educatia n domeniul drepturilor omului n programele de nvtmnt si de formare de orice nivel, de la scoala primar si pn la universitti, ct si n programele destinate functionarilor. Principiile directoare ale predrii si studierii drepturilor omului n scoli au fost adoptate printr-o recomandare ulterioar a Comitetului Ministrilor, (R (85) 7), care contine o serie de propuneri concrete viznd, pe de o parte, promovarea cunoasterii problemelor legate de drepturile omului si sensibilizarea tineretului pe aceste subiecte, iar pe de alt parte, integrarea principiilor drepturilor omului n procesul de nvtmnt, cu participarea activ a elevilor. In privinta educatiei pentru drepturile omului ca o component a formrii profesionale, Consiliul Europei s-a concentrat asupra unor grupuri profesionale formate din: juristi, functionari de politie si functionari din sistemul penitenciar. Pentru acestia sau organizat seminarii, vizite de lucru si s-au pregtit manuale de specialitate. Realizrile Consiliului Europei n domeniul educatiei sunt n strns legtur cu actiunile n favoarea tineretului, ntreprinse prin intermediul Centrelor Europene ale Tineretului de la Strasbourg si Budapesta. Intemeiat n 1972, Centrul de la Strasbourg permite n fiecare an unui numr de peste 1700 de tineri s se ntlneasc si s discute probleme importante cum ar fi somajul n rndul tineretului sau rasismul. In afar de aceasta, Centrul ofer stagii lingvistice si furnizeaz - prin intermediul unui fond special mijloace financiare organizatiilor de tineret care vor s dezvolte activitti internationale. In decembrie 1995 s-a deschis un al doilea centru la Budapesta, pentru a oferi un punct de sprijin activittii tinerilor din trile Europei Centrale si de Est.
Right side of Page 47, English version (on white background): In domeniul educatiei, Consiliul Europei a dezbtut subiecte numeroase si variate, dintre care: . violenta si rezolvarea conflictelor n scoal; . brutalizrile, intimidrile si agresiunile din cadrul scolilor; . educatia n spiritul tolerantei si al ntelegerii reciproce; . istoria fr ur - mpiedicarea folosirii obiectului de studiu al istoriei ca pretext pentru promovarea antagonismelor nationale sau a superiorittii anumitor rase ori culturi asupra altora; . educarea n spiritul dialogului intercultural; . educarea n spiritul valorilor democratice; . limbile moderne ca mijloace de comunicare. Left side of Page 47, English version (on white background):

49

pe parcursul ntregii lor scolarizri, toti tinerii ar trebui s se familiarizeze cu drepturile omului ca o parte a pregtirii lor pentru viata n snul unei democratii pluraliste. Recomandarea asupra predrii si nsusirii drepturilor omului n scoli, adoptat de ctre Comitetul Ministrilor din cadrul Consiliului Europei (Recomandarea R(85) 7).

Dreptul la respectarea bunurilor proprii


Una dintre cele mai delicate probleme cu care s-au confruntat trile din Europa Central si de Est a fost acea a restituirii propriettii ct si a necesittii de a gsi solutii pentru numeroasele solicitri de restituire a bunurilor. Articolul 1 al Protocolului Aditional nr.1 la Conventia European a Drepturilor Omului apr dreptul persoanei la respectarea bunurilor sale, drept pe care, n mod obisnuit, l numim dreptul de proprietate. Este nendoielnic faptul c n fata Curtii vor ajunge cu timpul multe plngeri legate de restituirea propriettii. In acest caz, Curtea se va putea baza pe bogat jurisprudent, deja existent n domeniu, ca rezultat al hotrrilor sale, date pe parcursul anilor. Consiliul Europei contribuie si prin alte mijloace la protectia dreptului de proprietate. Lucrrile sale n domeniul mass-media se axeaz adeseori asupra drepturilor de proprietate n domeniul emisiunilor difuzate la televiziune. Pe trm juridic, Consiliul Europei a elaborat conventiile referitoare la brevete si la alte titluri de proprietate tinnd de dreptul civil si comercial. Mediul nconjurtor reprezint proprietatea noastr comun, pe care suntem datori s o protejm n mod colectiv ca si cum ar fi vorba de proprietatea noastr individual. Carta European a Drepturilor Omului a examinat cteva cazuri privind probleme legate de mediul nconjurtor, dintre care si cazul Lopez Ostra c. Spania, 1994, ce punea problema noxelor eliminate de o statie de epurare n proximitatea unei locuinte particulare. Dreptul de a se bucura de un mediu nconjurtor sntos apartine unei a treia generatii de drepturi. Consiliul Europei a mers mai departe pe calea protejrii mediului nconjurtor, adoptnd Conventia asupra responsabilittii civile pentru daunele provocate n urma activittilor periculoase pentru mediul nconjurtor (1993), care se bazeaz pe

50

principiul cine polueaz plteste astfel: cel care polueaz trebuie s acorde despgubiri pentru daunele provocate nu numai persoanelor sau propriettilor, ci si mediului nconjurtor. Conventia asupra Conservrii vietii slbatice si habitatelor naturale n Europa a fost adoptat n 1979 si caut s protejeze speciile de flor si faun - mai ales speciile migratoare - aflate n pericol, habitatele lor precum si alte habitate naturale aflate n pericol.
Right side of Page 48, English version (on white background): Conventia European a Drepturilor Omului a examinat numeroase si variate spete privind dreptul de proprietate, din care se pot cita: . secularizarea unei prti din averea bisericii Greciei (Sfintele Mnstiri c. Grecia, 1994); . nivelul despgubirilor acordate proprietarilor de actiuni la societtile nationalizate (Lithgow si altii c. Marea Britanie, 1986); . confiscarea unui avion si restituirea lui ulterioar conditionat, pe motivul descoperirii de droguri ntr-un container (Air Canada c. Marea Britanie, 1995); . restrictia accesului ctre o proprietate n Nordul Ciprului (Loizidou c. Turcia, 1995); . o autorizatie-cadru de proiect de amenajare (Pine Valley Development Ltd si altii c. Irlanda, 1991); . obligatia de a vrsa o tax confesional (Darby c. Suedia, 1990); . anularea printr-un act n justitie a unei sentinte arbitrare ce recunostea existenta unei datorii a statului (Rafinriile grecesti Stran si Stratis Andreadis c. Grecia, 1994); . atribuirea preferential a unei ferme unui copil legitim n dauna fratelui su vitreg nscut n afara cstoriei (Inze c. Austria, 1987).

51

Dreptul la alegeri libere Dreptul la alegeri libere este de o important capital deoarece el consacr un principiu caracteristic al democratiei.
Curtea European a Drepturilor Omului Mathieu Mohin si Clerfayt c. Belgia (1987) Unul dintre scopurile principale ale Consiliului Europei este acela de a ocroti si a promova democratia pluralist. Fr alegeri libere nu poate exista democratie. Schimbrile petrecute n estul si centrul Europei n intervalul de timp ce s-a scurs de la cderea zidului Berlinului au demonstrat ct de radical pot schimba alegerile libere, vietile oamenilor. Att Comisia ct si Curtea European a Drepturilor Omului au subliniat importanta organizrii de ctre State, la intervale de timp rezonabile, a alegerilor libere cu vot secret (Articolul 3 al Protocolului Aditional nr.1). In Speta greac (1969), Comisia a declarat c existenta unui corp legislativ reprezentativ, ales la intervale de timp rezonabile, constituie baza unei societti democratice. Organizarea de alegeri libere este o conditie prealabil de aderare la Consiliul Europei. Adunarea Parlamentar si Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa au participat la supravegherea alegerilor nationale si locale, viznd trile n cauz, si au rspuns solicitrilor de asistent si consiliere.
Right side of Page 49, English version (on white background):

52

In societatea actual, cettenii trebuie s-si asume responsabilittile A avea drept de vot nu este de ajuns. In societatea actual, cettenii trebuie s-si asume responsabilittile legate de viata n comunitate si s participe la functionarea institutiilor democratice. In anumite tri din Europa, slaba participare la alegeri a artat c cettenii sunt dezamgiti de functionarea sistemului democratic. Pentru contracararea acestui fenomen, Consiliul Europei a pus n practic o sum de proiecte si activitti menite s ncurajeze participarea cettenilor la actul democratic. Acestea au fost incluse ntr-un program denumit Programul pentru drepturile omului si pentru o democratie autemtic. Unul din proiecte const n crearea institutiilor democratice la nivel local si regional prin intermediul Cartei Europene a Autonomiei Locale. Al doilea proiect a fost acela al elaborrii Conventiei asupra participrii strinilor la viata public la nivel local, cu scopul de a le recunoaste, n mod treptat, drepturi civile si politice autentice n cadrul colectivittilor locale. O preocupare special o strneste fenomenul foarte slabei reprezentri a femeilor n rndul candidatilor n alegeri, ca si n viata politic si public. Consiliul Europei se strduieste s remedieze aceast stare de lucruri prin msuri de natur s asigure participarea femeilor la procesul de decizie n aceeasi msur ca si brbatii. In domeniul nvtmntului Consiliul elaboreaz strategii pentru promovarea valorilor democratice si a drepturilor omului precum si pentru promovarea ideii de participare la viata democratic.

Interzicerea discriminrii
Europa este leagnul unei mari diversitti de traditii si culturi. Prbusirea cortinei de fier, care n anii 80, a condus la ntlnirea dintre Est si Vest, mpreun cu suprimarea aproape total a controlului la granitele dintre statele membre ale Uniunii Europene, vor face - cu timpul - aceast diversitate din ce n ce mai pregnant. Prin intermediul societtii deschise, animate de un spirit tolerant, aceast varietate de culturi va continua s se transforme ntr-o mare bogtie spiritual pentru popoarele Europei. Pe parcursul istoriei sale, Europa a traversat experienta multor amenintri la adresa coexistentei traditiilor si culturilor. Persecutiile religioase din secolele al XVI-lea si al XVII-lea, pogromurile ndreptate mpotriva evreilor n toat Europa, exterminarea n lagre de concentrare a evreilor, tiganilor, a persoanelor handicapate si a homosexualilor n timpul celui de-al doilea rzboi mondial si, mai recent, ororile purificrii etnice din fosta Iugoslavie, constituie unele dintre cele mai grave exemple de intolerant. Sefii de state si de guverne ai trilor membre n Consiliul Europei, reuniti n 1993 la Viena, temndu-se c istoria s-ar putea repeta, s-au declarat alarmati de recrudescenta actual a rasismului, a xenofobiei si a antisemitismului, de dezvoltarea unui climat de intolerant, de multiplicarea actelor de violent mai ales la adresa imigrantilor sau a strinilor, ct si de tratamentele degradante si practicile discriminatorii ce nsotesc aceste fenomene. In scopul ndeprtrii acestor amenintri, Consiliul Europei a nominalizat drept prioritar n toate sectoarele sale de activitate actiunea mpotriva discriminrii. In cadrul Planului de Actiune mpotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului si

53

intolerantei s-a adoptat un pachet de msuri incluznd si derularea unei vaste campanii de sensibilizare a publicului, implicnd toti tinerii din Europa, pe care i-a invitat s transmit un mesaj al tolerantei. In cadrul acestui plan s-a instituit o Comisie European mpotriva Rasismului si a Intolerantei, menit s ntreasc garantiile juridice si politice mpotriva oricror forme de discriminare, si s intensifice cooperarea interguvernamental n toate domeniile de activitate ale Consiliului Europei.
Right side of Page 50, English version (on white background): Culoarea, misterul si infinita splendoare a vietii sunt date de faptul c grupurile de oameni difer ntre ele n privinta obiceiurilor, modului de viat, credintei, culorii pielii, modul de a se mbrca si asa mai departe Acest alt fel de a fi al diverselor comunitti poate s fie, desigur, acceptat cu ntelegere si tolerant drept un lucru care mbogteste viata; poate s fie onorat si respectat, poate s fie, chiar, un prilej de bucurie. Vaclav Havel Presedintele Republicii Cehe Photo on the left side of page 50, English version: (Translation into Romanian of the banner slogan: Srutri de adio rasismului) Centre of Page 51, English version (on white background):

Planul de Actiune mpotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei


Campania European de antisemitismului si intolerantei Tineret mpotriva rasismului,

xenofobiei,

Organizat si coordonat la nivel european, dar si la nivel national, prin intermediul comitetelor nationale, campania a dorit s-i mobilizeze pe tineri n actiunea de constientizare a publicului asupra pericolului pe care l reprezint rasismul, xenofobia, antisemitismul si intoleranta Multe personalitti au oferit sprijin Campaniei, ca de exemplu: . Soprana Barbara Hendricks; . Mary Robinson, Presedinta Republicii Irlanda; . Vaclav Havel, Presedintele Republicii Cehe; . Elie Wiesel, Laureat al Premiului Nobel pentru literatur; . Cineastul Luc Besson; . Actorul Jeremy Irons; . Cntretul Peter Gabriel; . Actrita Liv Ullmann; . Scriitorul Jorge Semprun. Numeroasele activitti din cadrul Campaniei au inclus concerte, stagii de pregtire, finantarea de proiecte pilot, producerea materialelor de uz pedagogic si desfsurarea unor expozitii itinerante.Punctul culminant al Campaniei l-a constituit difuzarea sloganului Toti diferiti, toti egali, pe care cinci trenuri ale tineretului l-au rspndit, circulnd de-a lungul si de-a latul Europei.

Left and right side of page 51

54

Comisia European mpotriva rasismului si intolerantei (ECRI) Comisia are drept scop combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei, prin examinarea si evaluarea eficacittii ansamblului de msuri (juridice, politice si de alt natur), luate de ctre statele membre, ct si stimularea actiunilor la nivel local, national si european ori formularea de recomandri viznd politica general a statelor membre. Comisia a ntreprins deja un studiu aprofundat al legislatiilor si politicilor n msur s combat aceste fenomene si analizeaz, n prezent, situatia statelor membre, pentru a formula recomandri specifice. Etapa urmtoare a muncii sale ar putea-o constitui supravegherea punerii n practic a acestor recomandri, Comisia ndeplinind astfel rolul unui cine de paz. Lupta mpotriva acestor fenomene prin intermediul cooperrii interguvernamentale Promovarea tolerantei si a respectului fat de semeni a fost dintotdeauna un subiect tratat asa cum se cuvine n cadrul activittilor interguvernamentale ale Consiliului Europei. Parte a Planului de Actiune, aceast misiune a cptat o important nc si mai mare, extinzndu-se datorit nfiintrii unui nou program de predare a istoriei, intitulat Istoria fr ur. Prin acest program se doreste s se mpiedice folosirea predrii istoriei drept pretext pentru promovarea sentimentelor de antagonism ntre natiuni si de superioritate a unei rase sau a unei culturi fat de alta. Un alt program are drept obiectiv ncurajarea mass-media s promoveze ideea de societate a tolerantei, n care toti membrii sunt egali ntru demnitate.

Interzicerea discriminrii prevzut de Conventia European a Drepturilor Omului si Carta Social European
Aceste dou importante instrumente privind drepturile omului adoptate de Consiliului Europei asigur un anumit nivel de protectie mpotriva discriminrii. Prin Articolul 14 al Conventiei se asigur exercitarea drepturilor recunoscute prin intermediul Conventiei si a Protocoalelor sale fr discriminare bazat pe sex, ras, culoare, limb, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine national sau social, apartenent la o minoritate national, avere, nastere sau orice alt situatie. Desi clauza nediscriminrii a fost invocat cu succes n fata Curtii n numeroase ocazii, ea are o sfer de actiune limitat doar la prevederile si drepturile cuprinse n Conventie si n Protocoalele sale. Constiente de aceast lacun, statele membre au cerut Comisiei Europene mpotriva Rasismului si Intolerantei (ECRI) s studieze posibilitatea extinderii domeniului de aplicare a clauzei de nediscriminare continut n Conventie. Si Carta Social European contine n preambulul su o clauz de nediscriminare, care a fost interpretat de ctre Comitetul Expertilor Independenti drept aplicabil tuturor drepturilor garantate de Cart. Aceast protectie va fi extins odat cu intrarea n vigoare a Cartei Sociale revizuite, deoarece noul document va garanta exercitarea, fr discriminare, a unui numr mai mare de drepturi dect al celor continute n preambulul actual. Cu toate acestea, anumite dispozitii ale Cartei interzic deja discriminarea, ca de exemplu cele referitoare la:

55

. dreptul brbatului si al femeii la o remunerare egal pentru o munc de valoare egal (Articolul 4 (3)); . dreptul la sanse egale si la tratament egal n domeniul muncii si al profesiei, fr discriminare bazat pe sex (Protocolul Aditional, Partea a II-a, Articolul 1); . dreptul la asistent social si medical fr ca prin aceasta s se piard drepturi politice ori sociale (Articolul 13(2)).
On white background - page. 52 - right Spete privind discriminarea asupra crora s-a pronuntat Curtea European a Drepturilor Omului - statutul mamelor necstorite si al copiilor nscuti n afara cstoriei (Marckx c. Belgia, 1979; - discriminarea practicat mpotriva femeilor prin aplicarea legislatiei n domeniul emigrrii (Abdulaziz, Cabales si Balkandali c. Marea Britanie, 1985); - aspecte ale legislatiei relative la folosirea limbilor n sistemul educational (Speta bilingvismului belgian, 1967); - interzicerea divortului si consecintele juridice ce decurg din acest fapt asupra unui cuplu necstorit si a copilului acestuia (Johnston si altii c. Irlanda, 1986); - legislatie penal interzicnd relatiile homosexuale masculine n Irlanda de Nord (Dudgeon c Marea Britanie, 1981).

On white background - page. 52 - left Comitetul Expertilor Independenti a apreciat: . c statele au obligatia de a elimina orice form de discriminare n materie de munc (Articolul 1 (2) al Cartei Sociale Europene); . c este interzis dezavantajarea copiilor nscuti n afara cstoriei din punct de vedere al protectiei sociale si economice (Articolul 17 al Cartei).

56

Protectia drepturilor minorittilor nationale


Protectia drepturilor minorittilor nationale a devenit n Europa de astzi una dintre cele mai serioase si mai urgente probleme. Dup ce au mocnit ani de zile, tensiunile interetnice si rasiale au reiesit la suprafat, adesea n forme acute si chiar sub forma conflictelor armate. Consiliul Europei a cutat s abordeze aceste chestiuni att la nivel politic ct si din punct de vedere juridic. La nivel politic, Organizatia contribuie la instaurarea si pstrarea climatului de ncredere ntre diversele grupuri componente ale societtii, oferind ajutor si asistent tehnic guvernelor si sustinnd diversele proiecte pilot initiate prin eforturile conjugate ale autorittilor de la nivel local. Pentru a stimula aceste activitti, Consiliul Europei a ntocmit un program de msuri de ntrire a ncrederii n societatea civil, prin care se intentioneaz lansarea unor initiative, de natur s previn si s dezamorseze tensiunile susceptibile de a se transforma n conflicte grave. Numrul proiectelor pilot este ntr-o continu crestere, iar printre cele n curs de desfsurare se pot cita: centrul intercultural de formare si cercetare de la Timisoara (Romnia) si studioul regional de televiziune bilingv (estonian/rus) din Estonia. Din punct de vedere juridic, Conventia-cadru pentru protectia minorittilor nationale, adoptat de Comitetul Ministrilor la 10 noiembrie 1994, va intra n vigoare dup ratificarea sa de ctre dousprezece state membre. Acesta este primul instrument juridic multilateral, avnd putere de lege si consacrat protectiei minorittilor nationale, care enunt principii relevante n numeroase domenii. Conform prevederilor Conventiei57

cadru, statele semnatare se angajeaz s elaboreze programe, s foloseasc cadrul juridic si politicile guvernamentale de nivel national pentru a atinge obiective concrete. Comitetul Ministrilor va evalua, cu ajutorul unui comitet consultativ, rezultatele acestor programe si msurile adoptate de statele semnatare, prin intermediul rapoartelor pe care statele semnatare i le vor prezenta, periodic. Pentru a ntregi Conventia-cadru, Carta European a Limbilor Regionale si Minoritare, adoptat n iunie 1992 si care va intra n vigoare odat cu ratificarea sa de ctre cinci state membre, recunoaste dreptul inalienabil de a putea folosi n viata privat si n public o limb regional sau minoritar. Carta defineste obiectivele si principiile care trebuie respectate de ctre state si propune msuri concrete pentru punerea lor n practic n domeniul educatiei, n tribunale, n administratie si serviciile publice, n domeniul mass-media, al facilittilor culturale si al vietii economice si sociale.
On white background - page. 53 O serie de principii enuntate n Conventia-cadru pentru Protectia Minorittilor Nationale . nediscriminarea; . promovarea unei egalitti reale; . promovarea si protectia culturii, religiei, limbii si a traditiilor; . libertatea de ntrunire, de asociere, de expresie, de gndire, de constiint si de religie; . accesul la mass-media (mediatizarea) pentru receptia si difuzarea programelor destinate minorittilor; . relatii si cooperare transfrontalier; . participarea la viata economic, cultural si social; . interzicerea asimilrii fortate.

Au fost studiate unele propuneri viznd integrarea anumitor drepturi culturale ntrun Protocol Aditional la Conventia European a Drepturilor Omului, dar, n virtutea greuttilor ntmpinate de ctre state pentru a se pune de acord, acest proiect a fost, pentru moment, abandonat. In consecint, la nivel interguvernamental exist n prezent, preocuparea de a gsi alte mijloace de a stabili anumite norme n acest domeniu.

Egalitatea n drepturi a femeii si a brbatului


In ultimii treizeci de ani, n Europa statutul juridic al femeii s-a mbunttit n mod nendoielnic, dar egalitatea ntre sexe este departe de a fi o realitate. Femeile mai sunt nc marginalizate n viata politic si public, sunt pltite mai prost dect brbatii pentru munci de valoare egal, sunt mai adesea victime ale srciei, ale somajului si ale violentei. Consiliul Europei a luat msuri la diverse niveluri n vederea promovrii egalittii ntre femei si brbati. Desi Conventia European a Drepturilor Omului nu consacr ntr-o manier general, principiul egalittii ntre femei si brbati, ea interzice

58

totusi conform Articolului 14 orice deosebire bazat ntre altele, pe deosebirile de sex, n ceea ce priveste drepturile pe care le protejeaz. Mai mult dect att, prin Protocolul Nr.7 adugat Conventiei se enunt principiul egalittii n drepturi si ndatoriri al sotilor n cadrul cstoriei. Cu toate acestea, integrarea n textul Conventiei a unei prevederi clare referitoare la egalitatea dintre femei si brbati continu s fie o preocupare a Adunrii Parlamentare, iar aceast chestiune este examinat, n prezent, la nivel interguvernamental. Carta Social European contine o serie de drepturi specifice n favoarea femeilor si anume: remunerarea egal a lucrtorilor, indiferent de sex, protectia mamelor si a femeilor care muncesc, precum si protectia social si economic a femeilor si copiilor. Protocolul Aditional din 1988 include dreptul la sanse egale si tratament nediferentiat la locul de munc si n domeniul profesional, fr discriminri ntemeiate pe sex. In plus, Carta Social Revizuit contine o clauz special care interzice orice discriminare, mai ales pe aceea bazat pe sex. In afar de elaborarea acestor instrumente juridice Consiliul Europei a luat numeroase msuri si a ntreprins o serie de activitti n vederea promovrii egalittii dintre femei si brbati. Declaratia, din 1988, a Comitetului Ministrilor a dat un nou impuls eforturilor ntreprinse n acest domeniu. Cu aceast ocazie s-a afirmat c egalitatea constituie o parte integrant a drepturilor omului, iar eradicarea oricrei discriminri bazate pe sex reprezint o conditie sine qua non a democratiei si un imperativ al drepttii sociale.
photo (two) page. 54 on white background - page. 55 Alte initiative n favoarea egalittii n drepturi a femeilor si brbatilor . lupta mpotriva traficului de femei si a prostitutiei fortate; . lupta mpotriva actelor de violent la adresa femeilor; . organizarea de conferinte si ateliere de lucru consacrate problemelor egalittii n perioada de tranzitie n trile Europei Centrale si de Est; . examinarea rolului si responsabilittii factorilor mass-media n privinta protectiei demnittii umane; . examinarea dreptului la liber arbitru n materie de procreere (dreptul femeilor de a-si alege n deplin libertate momentul de a deveni mame).

Comitetul Ministrilor si-a exprimat convingerea c ntr-o democratie autentic femeile nu pot fi subreprezentate la diversele nivele ale aparatului decizional, n domeniile politic si economic. Dac femeile si brbatii sunt lipsiti de posibilitatea de a lucra mpreun pe baza principiului egalittii, avnd aceleasi drepturi si responsabilitti , democratia nu este nc demn de acest nume. Legtura vital dintre egalitate si democratie a fost subliniat n concluziile Conferintei din 1995, intitulat Egalitate si democratrie: Utopie sau sfidare?, conferint care a reprezentat contributia Consiliului Europei la procesul de pregtire a

59

celei de-a 4-a Conferinte Mondiale pe Problemele Femeii (Beijing, 4-15 septembrie 1995).

III. O sfidare a viitorului


Edificarea Casei comune Europene
Incepnd cu anul 1989, Consiliul Europei s-a artat preocupat de ideea edificrii Casei comune europene, primind printre membrii si acele tri europene care, eliberate de sub opresiunea regimurilor totalitare, erau pregtite s mprtseasc valorile reprezentate de principiul democratiei pluraliste, de cel al suprematiei legii si de respectul acordat drepturilor omului. Consiliul Europei numr n prezent 40 de membri, si nc alte 6 state au depus cereri de aderare. Statele candidate la aderare sunt: Armenia, Azerbaidjan, Bielorusia, Bosnia, Hertegovina si Georgia. * Asa dup cum au remarcat sefii de stat si de guvern ai trilor membre ale Consiliului Europei, reuniti pe 8 octombrie 1993 cu ocazia reuniunii la nivel nalt de la Viena, aderarea trilor din Europa Central si de Est este un element central n procesul de edificare european bazat pe valorile Organizatiei noastre. In 1994 Comitetul Ministrilor a adoptat noi orientri politice, redefinind obiectivele programelor speciale de asistent pentru trile din Europa Central si de Est.

60

In ceea ce priveste noii membri, Consiliul Europei pune accent pe ajutorul acordat acestora n scopul ndeplinirii obligatiilor statutare, mai ales a acelora pe care le implic semnarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Dintre toti noii membri, Rusia prezint cele mai mari dificultti pe calea integrrii, datorit imensittii teritoriului si a caracterului eterogen al populatiei sale. Ct despre statele candidate, ele trebuie ajutate ssi accelereze mersul reformelor democratice, pentru a putea ndeplini conditiile fundamentale necesare adeziunii.

Eforturi concertate
Dificulttile ntmpinate de guverne n ncercarea de edificare a noii Europe presupun eforturi concertate din partea actorilor principali, printre care, la loc de frunte se numr organizatiile internationale. Interesele comune ale Consiliului Europei, Uniunii Europene si ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare n Europa (OSCE) pentru cldirea stabilittii democratice si economice pan-europene - fr de care nu se poate asigura o protectie real, eficient a drepturilor omului - au convins aceste 3 organizatii de necesitatea unei colaborri mai strnse. Ele sper ca mpreun s poat consolida guverne stabile si democratice, n interiorul unor granite recunoscute, s stimuleze cooperarea transfrontalier si s fac operabile economii sntoase, de piat, apte s garanteze un nivel ridicat al ocuprii fortei de munc si un nivel de viat acceptabil. ________________
* N.trad.: Situatie existent la data traducerii versiunii romnesti (30 mai 1997).

Respectarea angajamentelor
In ultimii ani, Consiliul Europei a adoptat mai multe conventii si tratate importante. Cu toate acestea, Consiliul Ministrilor este preocupat si de controlul modului n care statele membre si respect angajamentele decurgnd din textele n vigoare. Astfel, la ntlnirea din 10 noiembrie 1994, Comitetul Ministrilor a adoptat o declaratie privind respectarea angajamentelor asumate de ctre statele membre n virtutea Statutului Consiliului Europei, a Conventiei Europene a Drepturilor Omului si a altor instrumente juridice. Declaratia stabileste o nou procedur, prin care Comitetul Ministrilor va ncuraja statele membre s ia msurile care se impun n scopul conformrii cu prevederile Statutului, ori de cte ori vor fi invitate s o fac, de ctre alte state membre, de Secretarul General sau ca urmare a unei recomandri formulate de Adunarea Parlamentar. Comitetul Ministrilor va adopta hotrrile impuse de anumite situatii, n conformitate cu puterile sale statutare.
photo - page.58

61

Perspective
Drepturile omului trebuie permanent aprate cu vigilent. Eforturile Comisiei Europene si ale Curtii Europene a Drepturilor Omului vor continua, se vor amplifica pe msur ce alte noi state vor deveni parte la Conventie. Prevederile Conventiei vor fi tot mai cunoscute n anii care vor veni, ceea ce va duce la recurgerea tot mai frecvent, la mecanismul su de protectie. Odat cu intrarea n vigoare a noului Protocol al Conventiei noua Curte unic va putea satisface aceste solicitri ntr-o manier mai adecvat. In ceea ce priveste drepturile sociale si economice, prevederile Cartei sociale europene ar trebui acceptate ca instrument juridic constrngtor, de mai multe state pentru ca aceasta s-si poat atinge obiectivele.Carta social revizuit, care prevede un sistem de plngeri colective, va contribui ntr-o mai mare msur la punerea n practic a unui mecanism eficient de protectie a drepturilor sociale si economice ntr-o Europ angajat ntr-o adevrat curs a competitivtii, si ai crei cetteni trebuie s se adapteze mutatiilor structurale petrecute pe piata muncii si tehnologiilor moderne. Schimbrile politice petrecute n ultimii ani n Estul si Centrul Europei constituie tot attea provocri. Pe prima pagin a agendei politice europene se afl discutiile asupra problemei protectiei drepturilor minorittilor nationale ca modalitate de evitare a izbucnirii si rspndirii unor conflicte ca acelea ce au tulburat fosta Iugoslavie si multe alte zone ale Continentului. Conventia-cadru pentru Protectia Minorittilor Nationale, ca si alte propuneri viznd s stabileasc norme n materie, vor contribui, ntr-o anumit msur, la solutionarea juridic a problemelor pe care ni le va rezerva viitorul. Dar aceste probleme nu se vor putea rezolva integral dect la nivel politic, prin participarea organizatiilor europene si internationale, ct si a guvernelor tuturor trilor din Europa.
On white background - page. 59 Cteva exemple de cooperare ntre Consiliul Europei si alte institutii europene . programe comune cu Uniunea European destinate consolidrii institutiilor democratice si protectiei drepturilor omului n Albania, n Trile Baltice, n Rusia si n Ucraina; . competente puse la dispozitia Uniunii Europene n cadrul programelor pe care aceasta le-a pregtit n beneficiul trilor din spatiul economic european; . participarea, mpreun cu OSCE, la initiativa Uniunii Europene relativ la pactul de stabilitate n Europa, prin dialog, cooperare si msuri concrete de bun vecintate ntre parteneri; . ntlniri la nivel nalt ntre diversele organizatii n scopul coordonrii activittilor si programelor de colaborare ntreprinse n favoarea noilor democratii; . programele de cooperare stabilite ca urmare a Acordului cadru de la Dayton pentru pace n Bosnia - Hertegovina, la care particip Consiliul Europei, Natiunile Unite, OSCE, Uniunea European, Comitetul International al Crucii Rosii (CICR) si Organizatia International pentru migratii (OIM).

In strns legtur cu protectia minorittilor nationale se afl lupta mpotriva recrudescentei rasismului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei. In acest domeniu,

62

planul de actiune al Consiliului Europei a plasat n modul cel mai ferm aceast problem pe agenda priorittilor de actiune. Aplicarea principiului egalittii ntre femei si brbati continu s se afle n centrul preocuprilor Consiliului. Desi au aprut mbunttiri n situatia de jure a femeilor, situatia lor de facto las nc, mult de dorit. Participarea femeilor la viata democratic este un obiectiv ce urmeaz a fi realizat. Odat atins, el poate deveni nceputul solutionrii numeroaselor probleme pe care le cunoaste Europa n drumul su ctre mileniul III.
On white background - page. 60

O comunitate de valori aprate ferm


Profundele modificri petrecute n Europa de la sfrsitul anilor 80, au sporit considerabil influenta si prestigiul Consiliului Europei. Organizatia a stabilit relatii de parteneriat cu guverne si cu diverse alte organizatii internationale, n slujba idealurilor pe care le mprtsesc tot mai multi oameni de pe glob. Consiliul Europei va continua s apere aceste idealuri - democratie, demnitate uman, drepturile omului si suprematia legii - de care depinde realizarea attor sperante si ambitii. Noul Palat al Drepturilor Omului ntruchipeaz aceste sperante, n aceeasi msur n care Statuia Liberttii era simbolul sperantelor imigrantilor europeni care ajungeau n America.

Statele membre ale Consiliului Europei (la 31 mai 1997) Albania, Andora, Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Ceh, Cipru, Croatia Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, fosta Republic Iugoslav a Macedoniei, Malta, Moldova, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Romnia, Regatul Unit al Marii Britanii, Rusia, San-Marino, Sfntul Scaun, Slovacia, Slovenia, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria. Pentru obtinerea unor informatii mai ample, v rugm s v adresati institutii: Centrul de Informare asupra Drepturilor Omului Consiliul Europei F-67075 Strasbourg Cedex Tel. +33 (0)3 88 41 20 24 Fax. +33 (0)3 88 41 27 04
63

urmtoarelor

Post electronic: hricdoc@hric.coe.fr sau Centrul de Informare si Documentare privind Consiliul Europei Str.Al.Donici Nr.6, sector 2 70226 Bucuresti Romnia Tel: (401) 211 68 10 Fax: (401) 211 99 97

64