Drept civil-contracte speciale

Curs 1- 05.10.2011 Izvoare: -Lg nr 287/2009 privind Cosul civil - Monitorul oficial al romaniain, prtea 1, nr 511 din 24.07.2009 republicat in Monitorul Oficial, partea 1, nr505 privind din 15.07.2011- prin asumarea raspunderii de catre Guvern. S-a lucrat la legea de punere in aplicare ( codul nu intrase in vigoare). -Lg 71/2011 pt punerea in aplicare e legii 287/2009 privind Codull Civil-printr-o modalitatea neasteptata s-a modificat partiala a unor dispozitii a codului. Publicata la inceputul verii si s-a constata ca exista erori materiale asa ca a fost modificata printro ordonanata de urgenta. -OUG nr 79/2011 pentru reglementarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a legii 287.2009 privind codul civil.- modifica legea de punere in aplicare a codului civil. Abrevieri : CC- noul cod civil LPA- legea de punere in aplicare a noului Cod civil Codul Cuza- Codul civil din 1864

Introducere contracte
Izvoarele -continuare:

in

cursul

de

drept

civil

-Art 1- (1)- Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzantele si principiile generale ale dreptului. (2)-In cazurile neprevazute de lege se aplica uzantele, iar in lipsa acestora, dispozitiile legale privitioare la situatii asemanatoare,iar cand nu exista asemenea dispozitii, pricipiile generale a dreptului. Aplicarea in timp a legii civile- Art 6 (2)- Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a lefii noi nu pot genera alte efecte decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii lor.

(5) Dispozitiile legii noi se aplica tuturor actelor incheiate dupa intrarea sa in vigoare precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare. Pe langa textele curpise in codul civil insusi de drept intertemporal avem dispozitii speciale de drept intertemporal de punere in aplicare. Este vorba ca lg de punere in aplicare prevede in art 102 "contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data la care a fost incheiat in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea , efectele, executarea si incetarea sa". Art 102 din lg de punere in aplicare are si un alin 2: "Modificarea contractului se face cu respectarea tuturor conditiilor prevazute de legea in vigoare la data modificarii". Numai modificarea este supuse noilor modificari." In privinta elementelor ce nu fac obiectul modificarii , se aplica alin 1." Domeniu de aplicare : Pana la 1 oct 2011, dretul civil nu era singura componenta a sferei mai largi a dreptului privat, alaturi de drept civil exista si dr comercial - ramuri de drept privat. Anterior datei de 1 oct am avut contracte civile si contracte speciale comerciale. Acest curs a avut ca obiect numai contractele civile si nu cele de natura comerciala. Criteriul care le despartea este dat de primele art din codul Comercial. Art 1 din codul Comercial :"In comert se aplica legea de fata"(2): "Unde ea nu dispune se aplica codul civil". Art 3 si urmatoarele ofereau criterii sprea a identifica criterii spre a identifica ce reprezinta dispoziile de drept comercial - fapte de comert ( obiectiveprin substanta lor sunt de natura comerciala sau subiective- comerciale pt ca sunt savarsite de comerciant) Dupa intrarea in vigoare a Codului civil- una dintre marile noutati ale noului cod este inlocuirea sistemului dualist cu sistemul monist. PRin sistem dualist in materie de dr privat- coexinstenta dr civil cu dreptul comercial-coexistenta unui cod civil si un cod comercial. SIstemul monist semnifica situatia in care dreptul privat nu are in componenta sa o ramura distinca de drept comercial, ci doar reglementarile de drept civil. In consecinta, in acel sistem de drept nu exista un cod comercial sau alte reglementari comerciale codificate. Art 230 al lg de punere in aplicare (c)- abroga in mod expres si direct codicele de comert din anul 1887, pastrand insa inca in vigoare anumite texte si dupa 1 oct referitoare la probe in raporturile de drept comercial si vor ramane pana la adopatarea noului cod de procedura. De asemenea raman in vigoare dispozitiile de drept maritim- pana se va adopta un cod de drept maritim. Inlocuirea sistemului dualist este poate dupa nemultumirea cauzata de codul civil jurnalistilor. Introducerea sistemului monist este cea mai controversata problema adusa de noul cod civil. Exista argumente pt introducerea sistemului monist ,dar si pt cele subiectiv:

sistemul monist asigura unitatea reglementarii prin dreptul privat, in scopul realizarii unei protectii egale a necomerciantilor in comparatie cu comerciantii si sprea a evita ceea ce poate fi considerat neonest, supunerea necomerciantilor la reguli juridice care sunt specifice si utile la raporturile dintre comercianti. Prin jocul normelor , acolo unde exista sistem dualist, reglementarile de drept comercial se aplica in mod inevitabil chiar si necomerciantilor punandu-i pe acestia intr-o situatie de inferioritate. La acest argument se raspunde ca este preferabil sistemul dualist pt ca in realitate nu se poate face abstractie de imprejurarea ca cele doua categorii de activitati interfereaza si ca eventualele inconveniente pot fi depasita printr-o atenta reglementare , astfel inca sa se evite neindreptatirea comerciantilor. Art 213 din lg de punere in aplicare-" la data intrarii in vigoare a codului civil termenii si expresiile din lg civila si comerciala in vigoare se inlocuiesc cu termenii si expresiile corespondente din codul civil". Art 6 din lg de punere in aplicare-"in cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrarii in vigoare la codul civil, referirile la comercianti se considera a fi facute la personale fizice sau juridice supuse inregistrarii in registrul comertului". Prin OUG 79/2011 art VII- la data intrarii in vigoare a dr civil sinagma "contract comercial" se inlocuieste cu sintagma "contract civil", iar sintagma" contracte sau acte de comert "se inlocuileste cu sintagma "contracte". Introducerea notiunii de profesionist In sistemul anterior, in conceptul de comercianti erau inclusi numai anumiti profesionisti, numai anumite activitati care se realizau ca profesie. In conceptul de comerciant nu era inclus de ex categoria liberilor profesionisti (avocati, contabili, arhitecti, notarii etc). Prin urmare nu li se aplicau normele de drept comercial, ci reglementarile care la origine privea raporturile dintre membri societatii. Totusi , s-a observat ca ar fi mai bine ca nu numai pt acei profesionisti care sunt comercianti, ci in general pt orice categorie de profesionisti sa existe drepturi unitare care sa intituie anumite standarde in privinta exercitarii acestor profesii. S-a apelat la conceptul de profesionist. Art 3 - Aplicarea generala a codului civil. Dispozitiile prezentului cod se aplica si raporturilor dintr profesionisti precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil. Sunt considerati profesionisti toti cei ce exploateaza o intreprindere, toti cei care isis desfasoara activitatea prin intermediul unei intreprinderi. Termenul de intreprindere - toti cei care intreprind ceva- exercitarea sistematic a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea sau instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca aceasta activitate are sau nu un scop lucrativ. Este o activitate sistematica, este o activitate organizata. Art 1358- materia raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.

Art 1709- garantia pentru vicii ascunse: " Cumparatorul care a descoperit viciile trebuie sa le aduca la cunostiinta in termen rezonabil" + alin 2. Art 8- Notiunea de profesionist include atat comerciantii, intreprinzatorii, operatorii economici si orice persona autorizata sa desfasoare activitati economice. Corelatia cu dreptul general al obligatiilor Codul Cuza : In completarea normelor speciale referitoare la cotracte speciale atunci cand se constata inexistenta anumitor reguli , aplica regulile in teoria generala a obligatiilor. Nu se aplica normele pentru un contract special asemanator , cu exceptia situatiei in care nu se poate identifica o regula in teoria generala a obligatiilor. Art 2 Noul Cod Civil : " prezentul cod este alcatuit dintr-un ansamblu de reguli>drepul comun" Art 1168 Noul Cod Civil : "Contractelor nereglamnetate de lege, lise aplica prevederile prezentului capitol,iar daca acestea nu sunt indestulatoare, se aplica reglementarile contractului care i se aseamana cel mai mult. SEMINAR 10.10.2011 Speta : Aflati la o petrecere, petrecere care a avut loc pe 30 septembrie 2011 si care a fostgazduita de catre C, A si B, prieteni din copilarie au convenit ca A sa-i Vand lui B autoturismul lui in schimbul pretului de 20.000 euro. Deoarece a mentionat ca mai are nevoie de o perioada de timp de autoturism , interva;l in care va achizitiona unul nou, cei doi au stabilit ca predarea masinii si plata pretului sa se faca in 3 luni. Momentul a fost consfiintit cu strangere de mana si o cupa de sampanie cu prietenii. Peste o saptamana, prietena lui A il informeaza pe acesta ca urmeaza sa se casatoreasca cu B. De suparare, A decide sa nu-i mai predea autoturismul si sa nu se mai prezinte la politie pentru semnarea contractului de vanzare cumparare in forma tipica. Deoarece prietena lui A , acum sotia lui B s-a atasat foarte mult de masina cu pricina, B va angajeaza pentru a formula o actiune avand ca finalitatea dobandirea posesiei si prorprietatii masinii/ A va angajeaza pt finalitatea inversa.

Curs 2. 12.10.2011 Reglementarea unui contract:

Noul Cod Civil 1167

5 reguli: (lex specialia generalibus non derrogant)

Daca

o anumita dispozitie expresa cuprinsa in reglementarea speciala vizeaza un anumit aspect al unui anumit contract special, spre exemplu:

oParti oConditii de validitate oEfecte oModuri de incetare Atunci in cazul acelui contract, special, pentru acel aspect se va aplica reglementarea speciala iar reglem generala va fi inlaturata

II

Intrucat reglem speciala este exceptionala ea este de stricta interpretare, prin urmare, daca exista indoieli rezonabile cu privire la incadrarea unui anumit contract sau a unui anumit aspect al regimului sau juridic in reglementarea speciala, atunci acelui contract, acelui aspect al regimului sau i se va aplica reglementarea generala

III

Tot pentru ca are character exceptional, reglementarea speciala este si de stricta aplicare nu doar interpretare, aceasta indeamna ca ea nu se va aplica decat contractelor pentru care a fost prevazuta in mod express, iar nu si altor contracte asemanatoare, in acest sens potriv Art. 10 din NCC, Legile care deroga de la o dispozitie generala se aplica numai in cazurile express si limitativ prevazute.

IV

Daca anumite aspecte ale unui contract special numit nu sunt reglementate prin regulile special destinate acelui contract, atunci aspectele in cauza vor fi reglementate de regimul juridic general al contractelor. oExample: 1488.(2) plata se poate face prin toate mijloacele folosite in mod obisnuit

Contractele pentru care nu s-a prevazut o reglementare speciala, care se numesc contracte nenumite, sunt supuse in principiu numai theoriei generale ale obligatiilor, si numai in mod cu totul exceptional reglementarilor aplicabile contractului special numit cu care se aseamana cel mai mult. oDin acest ultim punct de vedere (cel cu, in situatii cu totul exceptionale) in raport de vechiul Cod Civil si legea speciala in vigoare pana la 1 oct

Contractul de intretinere nu avea nicio reglem speciala, era cunoscut de practica, era cvasicunoscut, dar semana cu contractul de renta viagera (transfera ceva si primeste pe viata o renta, diferenta fiind ca la renta viagera creditorul primea niste bani pe cand la intretinere primea prestatii in natura) Care a foat solutia aplicabila? Luam regulile de la renta viagera? Sau regulile generale ale obligatiilor, pana la 1 oct se aplica theoria generala a obligatiilor. In NCC reglementarea este astfel: Art. 1168: contractelor neprez de lege li se aplica... iar daca acestea nu sunt indestulatoare, reg speciale privitoare la contractul cu care se aseamana cel mai mult oMai exista o situatie in care uneori un anumit contract special numit antreneaza in mod necesar efectul juridic ce nu cunoaste o reglem nici in materie speciala rezervata acelui contract special, si nici in materia theoriei generale a contractelor si obligatiilor, dar care cunoaste totusi o reglementae in privinta unui alt contract special, in acest caz se va aplica aceasta ultima reglementare Example: contractul de intretinere (cineva transmite un bun important, si dupa ce il transmite, vine un tert, actiunea in revendicare, pac, lucrul inapoi in patrimoniul tertului) Raspunsul dat de practica este ca atunci cand trransmiti un drept este firesc sa garantezi dobanditorului ca acel drept exista in patrimoniul sau si daca aceasta garantie nu exista trebuie sa il despagubesti pe dobanditor garantia impotriva evictiunii apare ca un efect necesar al trasmisiunii oricarui drept (care era reglementat doar in ceea ce priveste vanzarea) In NCC avem un text express care suna cam asa: Art. 1651 din materia contractului de vanzare prevede ca dispozitiile capitolului din care face parte privitoare la obligatiile vanzatorului sunt valabile si in cazul transmitatorului... daca au in vedere transmiterea unui drept este extinsa la toate obligatiile vanzatorului oContractul de agentie confera agentului puterea de reprezentare, lui ii sunt aplicabile pe langa dipozitiile speciale referitoare la agent si dispozitiile privind mandatul cu reprezentare, iar atunci cand agentului nu i-a fost conferit... contractului ii sunt aplicabile pe langa prevederile referioare la agentie cele

referitoare la contractul de comision care este o specie de mandat fara reprezentare (solutia prevazut in art 2095 din NCC) Exista anumite contracte speciale care comporta varietati aa incat avem varietati speciale... Spre exemplu e reglem ca varietate de vanzare vanzarea unei mosteniri, sunt reglem ca varietati de locatiune contractul de inchiriere a locuintei, contractul de inchierere destinate exercitiunlui profesional si contractele de arendare. Sunt reglementate ca varietati ale contractului de imorumut: imprumutul de consumatie si imprumutul de folosinta. Sunt reglem ca varietati ale contractului de comision: contractul de consignatie si contractul de expeditie, comisionul fiind el insusi o varietate de mandat fara reprezentare, care e la randul sau o varietate de mandat. Cand apar asemenea varietati, regimul juridic al contractelor se complica.

Stabilirea principiului juridic aplicabil unui contract dat, unui contract incheiat in concret: oExample: eu sunt presupusul client, venit la avocat si am urm problema: bicicleta care s-a stricat, prietenul meu bun intelectual pasionat de bicicleta, motiv pentru care am convenit cu el sa imi repare bicicleta si eu sa ii dau o carte. Promite bicicleta dupa 2 sapt, si ma suna in seara ca vrea cartea, ca oricum trebuie sa i-o dau, si ca oricum ii repara bicicleta, cand ii dau pretul, cand mi-a reparat bicicleta, sau imi poate cere <pretul> si inainte. Art 1273 drepturike reale se constituie si se transmit potrivit acordului partilor
Pretul antreprizei Exigibilitatea pretului Calificarea contractului a fost esentiala pentru rezolvarea spetiei oPentru det reg jur al unui contract trebuie intai calificat contractul si in al doilea rand pe baza calificarii determinata regula aplicabila CALIFICAREA CONTRACTULUI Pp analiza vointei partilor in ansamblul sau, in scopul identificarii obiectului intelegerii lor OBIECTUL INTELEGERII LOR Este definita in NCC si nu trebuie confundata cu obiectul raportului civil (Obiectul contractului il reprez .... precum vanzarea, locatiunea...) 1225+1226 din NCC

Obiectul obligatie nu mai este suma de platit... Pentru identificarea obiectului contractului in scopul calificarii este necesar sa se det scopul esential in vederea carora partile au incheiat contractul Cate componente are cauza (conditie de validitate a contractului) oCauza mediata Este concreta, variabila si atipica. Daca eu va vand lucrul acesta, astept pretul, doar ca ce vreau eu sa fac cu pretul este variabil de la caz la caz... oCauza imediata Este abstracta, invariabila, si tipica pentru o anumita categorie de contracte (ne-a dat el exemplu contractului de donatie care a fost foarte misto facut) Pentru contractele sinalagmatice cauza imediata este... Pentru vanzator cauza imediata este mereu primirea pretului par exaple cum orice cumparator urmareste dobandirea lucrului cumparator Aceasta ne serveste la calificarea contractului in sensul ca grupandu-se cauzele imediate ale fiecareia dintre partile contractului se poate determina calificarea contractului pe care ele l-au incheiat. Daca la un contract am det ca o parte doreste sa primeasca o suma de bani si cealalta parte un drept contracutl de vanzare-cumparare Urmarim gruparile de cauze pentru a califica contractul. Operatiunea de calificare se fin cu stabilirea naturii juriide a contractului in concret Odata ce s-a stabilit aceasta antura juridica se poate identifica corpul de reglementari aplicabile diferitelor aspecte ale contractului cum sumt formarea, efectele si incetarea.

Identificarea reglementarii aplicabile oDupa ce am descoperit ca este o antrepriza am citit art din codul civil relativ la antrepriza. oInn masura in care E reglem imperative in reglem speciala a contractului se vor aplica in mor prioritar acele reglem cu inloat oricaror alte disp

oDaca nu exista reglem imperative in materia speciala rezervata contractelor dar E reglem imperative aplicabile in regimul juridic general al contractelor si sau al oblogatiei, atunci aceste ultime reglem vor elimina orice alta dispozitie. oPentru ascpectele de nu fac obiectul unei reglem imperative se aplica in od prioritar stipulatiile contractuale. oPentru aspectele ce nu fac obiectului nici obietul unei reglem impre nici a unor stipulatii contractuale se alica normele supletive cuprinse in reglementarea special destinata contractului oPentru acele aspecte nereglem nici prin disp (toate cele mai sus) se aplica normele supletive generale, iar in cazul in care contractul este nenumit si aceste norme generale nu sunt indestulatoare, se aplica reglementarea speciala a contractului celui mai asemanator Planul de lucru al acestui semestru: Nu sunt incluse toate contractele speciale ci doar o parte, unele sunt inghitite de alte materii Ce nu studiem in genere face obiectul dreptului comercial oProfesionist = comerciat oIntreprindere = firma Ce contracte vom studia oContractul de vanzare oContractul de locatiune oContractul de antrepriza oContractul de mandat exceptand contractul de comision, contractul de consignatie si contractul de expeditie oContractul de depozit oContractul de imprumut oContractul de asigurare oContractul de renta viagera oContractul de intretinere oJocul si poariul

oTranzactia oSchimbul

Contractul de vanzare
Identificarea contractelor care vor face obiectul cursului: In cadrul codului civile exista mai multe contracte numite. SUnt regl in cartea 5 despre obligatii titlul 10- contracte speciale. Ele sunt :

CONTRACTUL DE VANZARE In ceea ce priveste denumire lui , pana in prezent in mod traditional a fost denumirea de vanzare -cumparare, de acum inainte insa este contract de vanzare datorita codului civil. Sediul materiei este reprezentat de art 1651 Cap 1 contractul de vanzare cartea a 7-a. Art 1167 Cod Civil (1) :" Toate contractele se supun regulilor generale din prezentul capitol". Face referire si la contractele numite si cele nenumite. Alin 2 :"regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prevazute in prezentul cod sau legi speciale". Contractul de vanzare este contractul cel mai minutios si amplu reglementat. Art 1 (1) Cod civil: "sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzantele si principiile generale ale dreptului" (in aceasta ordine). Art 1651 :" dispozitiile prezentului cpailtil privind obligatile vanzatorului se aplica, in mod corespunzator, obligatiile instrainatorilor in cazul oricarui alt contract avand ca efect transmiterea unui drept , daca reglementarile aplicabile acelui contract sau din cele referitoare la obligatii in general nu rezulta".

Notiunea contractului de vanzare

Art 1650 "-vanzarea este un contract prin care una dintre parti transmite sau , dupa caz, se obliga sa transmita catre cealalata parte proprietatea asupra unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se onliga sa il plateasca ". (2) prin vanzare se mai poate transmite si un dezmembramant al dreptului de proprietate. Codul Cuza in art 1924 prevedea ca sa putea trasnmite nu numai proprietatea ci si alte drepturi. In ceea ce priveste codul civil acesta se refera la trasmiterea proprietatii unui bun, ceea ce ne obliga sa mergem la art 535 despre bunuri.+ art 542.

Prin contractul de vanzare nu pot transmite doare drepturi ut singuli ci si o universalitatea ce poate cuprinde si drepturi si datorii. Vanzarea unei mosteniri era si e considerata ca vanzarea unui singur obiect. Se pot vinde si bunuri necorporale. Prin contractul de vanzare nu pot fi transmise drepturile nepatrimoniale- pt ca se afla in stransa legatura cu persoana titularului- si nici drepturile patrimoniale cu drept strict personal-dreptul la pensie - sau dreptul de uz sau abitatie. curs dincolo

Notiunea de vanzare
Potrivit art 1650 din NCC vanzarea este contractul prin care vanzatorul transmite sau dupa caz se obliga sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se obliga sa il plateasca. oDesi definitia vb numai despre transmiterea prop, protrivit alin (2) al aceluiasi art, poate fin de asemenea transmis prin vanzare un dezmambramant al dreptului de proprietate sau orice alt drept oTransmiterea dezmembramintelro Dreptul de superficie poate fi transmis fara restrictii Potrivit niul cod civil poate fi trasmit fara restrictii (art 714) si dreptul de uzufruct (cesiunea dreptului de uzufruct si locatiunea dreptului de uzufruct) uzufructul se va stinge si duca cesiune la data decesului uzufurctuarului inital Dreptul de servitute este intotdeauna un accesoriu fata de dreptul de prop asupra fondului dominant si in consecinta el poate face obiectul unei vanzari numai impreuna cu acest drept de proprietate asupra fondului dominant ori cu un dezmambramant al sau. Dreptul de uz si dreptul de abitatie care sunt drepturi strict personale nu pot fi vandute de catre titularul lor, intrucat art 752 din codul civil interzice orice transmitere a acestor drepturi de catre titularul lor, in schimb atunci cat se constituie un drept de uz sau un drept de abitatie, in schimbul unei sume de bani platite de beneficiarul lui, contractul are natura juridica a unei vanzari, obiectul obligatiei vanzarilor fiind tocmai constituirea dezmembramantului respectiv. Pentru dezmebramintele proprietatii poate fi transmis si dreptul de folosinta al strainilor asupra terenurilor restituite potrivit legii 10/2001 privind imobilele preluate abuziv de stat in poerioada 6 martie 1945 22 decmebrie 1989 (in principiu cet straini nu pot dob teren in romania, dar exista exceptii, el nu poate beneficia de

prevederile legii 10/2001) Poate fi transmis si orice alt drept Characterele Juridice ale Contractului Efectele Contractuluiu Varietatile de vanzare Curs 2 Miercuri, 11 Octombrie 2011

Posibilitatea de a transmite un drept de creanta In VCC, ces creanta este reglem chiar la vanzare, in NCC este reglem in TH Generala a obligatiilor, Titlul VI, din cartea despre obligatii, Art., 1567.(3), este localizat in cap rezervat cesiunii de creanta: daca cesiunea este cu titlu oneros, dispozitiile acelui capitol se completeaza in mod corespunzator cu acelea din materia contractului de vanzare cumparare. Desi nu avem o disp similara, pronind de la ideeaca ca NCC 1315-1320 si cesiunea contract (reglem) apreciem ca daca aceasta cesiune este consimtita in schimbul unei sume de bani platita de catre cesionar cedentului, atunci dispozitiile speciale mentionate (1315-1320) se completeaza cu reglementarea contractului de v-c. Cesiunea de contract oIn princ o parte cedeaza pozitia ei contractuala. (? For contract) Acest transfer pp ca cocontractantulo cedat isi schimba partenerul se schimba gajul general cu care sunt garantate pt acest motiv, pt validitatea cesiunii de contract este necesar acordul cocontractantilor (op jur cu 3 parti)) oIntrebari dupa ce facem mai mukt E si drepturi care nu pot face obiectul vanzarii: oDrepturile personale. Dreptul de uz de abitatie, dreptul la pensie...

Characterele Juridice ale Contractului Contract sinalagmatic, oneros, in principiu comutativ, in principiu consensual, in principiu translativ si in principiu instantaneu (cu executare uno ictu)

Este un contract sinalagmatic: oBecause fiecare parte isi asuma obligatiile in considerea executarii obligatiilor celeilalte parti oVanzatorul se obliga sa stramute dreptul ce face obiectul vanzarii si sa predea bunul ce face obiectul acelui drept in cosiderarea platii pretului la care se obliga cumparatorul, de asemenea oCumparatorul isi asuma obligatia de a plati pretul in considerarea executarii obligatiilor asumate de vanzator De aici vor fi aplicabile efectele specifice contractelor sinalagmatice: exceptia de neexecutare, rezolutiunea si th riscului Contract oneros: oBecause fiecare parte contracteaza pentru a obtine o contraprestatie echivalenta celei pe care si-o asuma In principiu consensual: oBecause nu E o dispozitie derogatorie aplicabila tuturor contractelor de vanzare fata de articului 1240 din Codul Civil care consacra intr-p noua redactare principiul consensualismului in materie contractuala Potrivit acestui text vointa de a contracta poate fi exprimata verbal, in scris, sau printr-un comportament neindoielnic cu privire la intentia autorului de a produce anumite efecte juridice Totusi, de la acest principiu E o exceptie extrem de imp, care se aplica inclusiv unora dintre contractle de vanza: 1244 din NCC in temeiul caruia trebuie sa fie inchieate prins inscris autentic sub sanctiunea nulitatii absolute conventiile care stramuta sau constituie drepturi reale care urmeaza a fi inscrise in cartea funciara. Potrivit art 888: atunci cand transferul sau constituirea unor drepturi supuse inscrierii in cartea funciara se realizeaza in temeiul unui contract, contractuk trebuie sa imbrace forma autentica, notariala. Inscrisuri autentice: cele facute de functionari publici facute in exercitarea atributiilor lor de putere publica Inscrisurie autentice notariale: notarul este instanta competenta de drept comun competenta sa constante intelegerile particularilor, ergo daca legea nu prevede, ei trebuie sa se adreseze notarului public. Vanzarea avand ca obiect transferul sau consitutirea (din reztele citate ) unui drept

real asuora unui imobil este supusa formei autentice ad validitatem, sub sanctiunea nulitatii absolute, aceasta oentru ca in principiu, de cate ori obiectul dreptului este un imobil, trans ori contituirea dreptului este supus formalitatii de inscriere in cartea funciara (vom reveni la acest aspect) Noul cod covil reglementeaza si o perspectiva prin care inscrierea in CF ar fi nu doar unui de opozabilitate de terti, ci unuk eficient, de a genera ea insasi generarea si transmiterea (modificat prin legea de aplicarea) oNu este o exceptie de la characterul consensual obligatia partilor unui contract de vanzare a unui autovehicul de a completa un formular administrativ referitor la aceasta vanzare in fata organelor de politie competente sa inmatriculeze autovehicului pe numele noului proprietar. Aceasta obligatie prevazuta de OUG 78/2000 privind inmatricularea autovehiculelor si cartea de identitate a acestora are un rol de evidenta administrativa reprezentand o operatiune administrativa prealalbila inmatricularii, in schimb completarea formularului nu afecteaza valalbilitatea contractului de v care se formeaza din momentul acrodului dintre vanzator-cumparator, privind autovehiculul vandut si pretul sau In temeiul acelui acord vanzatorul isi asuma inclusiv obligatia de a efectua formalitatile necesare pentru ca bunul vandut (autovehiculul) sa ii poata servi cumparatorului potrivit destinatiei sale firesti, care este circulatie pe drumurile publice De asemenea cumparatorul isi asuma implicit obligatia de a indeplini toate formalitatile necesare pentru descarcarea vanzatorului, de sarcinile ce revin proprietarului unui autovehicul (obligatiile fiscale, plata amenzilor pentru incalcarile regimului de circ..) In cons, fiecare dintre parti este obligata fata de cealalta sa inchie, sa comoleteze, formularul necear pentru inmatricularea autovehicului pe numele noului proprietar, si pentru a se opera modificarile corespunzatoarea in cartea de identitate a autovehicului (formularul este obiectul unei obligatii din acel contract de v-c) In principiu comutativ: oBecause de regula la mom inchierii contractului partile cunosc E si intinderea obligatiilor asumate prin contract, de Prin exceptie este posibil ca fie E ori intinderea lucrului vandut, fie E ori intinderea pretului sa nu fie cunoscute la momentul inchierii contractului, ceea ce ii va imprima acestuia vanzarea peste pe care pescarul vanzator il va prinde in acea zi un character aleatoriuGaius furmuseaza un exemplu pentru prima ipoteza: oPentru vanzarea de lucruri viitoare, in lumina lui 1658 din NCC, mai ales alineatul

(4), char aleatoriu nu se prezuma, in cazul vanzarii lucrului viitor,cumparatorul nu suporta riscul ca bunul sa nu se realizeze, decat daca si l-a asumat in mod express, sau cel putin neindoielnic In principiu translativ: oBecause potrivit 1650: "Vanzaa este contractul prin care vanzatorul transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita cumparatorului proprietate unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se obliga sa il plateasca" oIn princ prin contractul de v fie se transmite, fie se naste obligatia ca in viitor sa se transmita prop ori un alt drept. Din acest punct de vedere este un contract un contract translativ oPrin exceptie Poate fi un contract consitutiv de drepturi: prin V-C se constituie drepturi reale care dezmembreaza proprietatea vanzatorului: constituirea de drepturi reale este asimilabila trasmiterii unor prerogative.In schimb nu poate constituii doar a unor drepturi de creanta, ci este altceva depizand de creanta Obligatia de asigurare a fol unui bun:locatiune De a efectua o lucrare: antrepriza De a presta servicii: antrepriza oIn functie de natura creantei vom stabili natura contractgului in cauza In principiu instantaneu: oDecurge din char translativ, intruct in principiu transmiterea unui drept nu se poate realiza un ictu iar nu prin prestatii succesive oContractul isi pastraza acest char si atunci cand plata pretului se face in rate, because: 1. Un contract este cu executare succesiva (unul sinalagmatic) numai daca obligatiile ambelor parti sunt executare succesiva, ori la vanzarea cu plata platilor prin rate, oblig vanz suncv cu exec uno ictu 2. Plata pretului in rate preprez doar o modalitate de executare a unei obligatii cu obiect unitar, care este obligatia de plata e pretului convenit pentru ansamblul bunului, de regula daca va vand o cutie pentru un pret (3 rate), nu intelegem ca pentru 1/3 cutie platim cate o transa Conditiile de validitate ale contractului de vanzare

Capacitatea
Potrivit art 1652 din NCC pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este interzis prin lege, asadar si in materie de vanzare regula este capacitatea. Vanzarea este considerata un act de dispozitie, intrucat prin intermediul sau iese un drept, de regula real din patrimoniul vanzatorului. In fucntie de valoarea dreptului este posibil sa fie calificat ca act de adm la nivelul patrimoniului vanzaotrului Exceptiile de la regula capacitatii sunt in numar de 3 in ceea ce priveste incapacitatile de a cumpara si 1 in ceea ce priveste incapacitatea de a vinde

Exceptiile de la principiul capacitaii:

-Incapacitati de a cumpara: isi are originea in constinutia romanieii-art 44 (2) - a fost modificat in anul 2003, in 1991 prevazuse ca cetatenii straini si apatrizii nu putea dobandi teren in romania. In 2003, am modificat interdictia de a cumpara pamant: ei nu pot dobandi teren in romania decat prin succesiune legala sau in conditiile rezultand din aderarea romaniei la uniunea europeana sau din alte tratate internationale la care romania este parte pe baza de reciprocitate in conditiile stabilite de legea organica. nici in 1991 nici in 2003 constitutia nu se refera la pers juridice straine. Totusi inainte de modificare curtea constitutionala a declarat ca est eneindoielnic ca incapacitatea se aplica si pers juridice straine. Legea organica la care face tirmitere finalul textului constitutional este 312/2005 privind dobandirea ternurilor de catre cetatenii straini apatrizi si persoanele juridice straine, lege care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007 cand am aderat la UE. Aceasta lege opereaza cu 3 distincii : pe deo parte cetatenii ale spatiului economic european , apatrizii cu domiciuliul in statele membre ale statului economic european si pers juridice inmatriculate in statele membre ale spatiuli EE ( europenii) si pe de alta parte cetatenii altor state, apatrizii cu domiciliul in alte state si pers juridice inmatriculate in alte state. Restul pot doibandi terenuri numai pe baza de recipricitate in conditiile prevazute de tretatele internationale la care romania este parte. In ceea ce priveste europenii legea face o alta distinctie dupa natiura ternului. In ceea ce priveste terneuri cu destinatie agricola sau forestiera nu le pot dobandi in principiu decat dupa implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la EU ( 1 ian 2014) . Prin exceptie ei pot dobandi asemenea terenuri si inainte de expirarea termenului de 7 ani daca isi asuma obligatia de a nu modifica destinatia terenurilor pana la implinirea acestui

termen si in mod cumulativ daca se stabilesc in romania ca fiermieri independenti. In ceea ce priveste celelelate terenuri, legea opereaza o a 3-a distinctie intre europenii care isis stabiliesc resedinta in romania si aia care nu o stabilesc. Cei care o stabilesc pot dobandi alte terenuri decat cele cu destinatie agricola sau forestiera oricand dupa data aderarii romaniei la ue. Ceilalti pot dobandi asemenea terenuri numai dupa implinirea unui termen de 5 ani de la aderarea romaniei la ue. 2 -a incapacitate este prevazuta in noul cod civil - incapacitatea profesionistilor dreptului de a doandi drepturi litigioase. Protrivit art 1653 (1) : 'sub sanbctiunea nulitatii absolute, judecatorii, procurorii, grefierii , executorii , avocatii, notarii, consilierii juridici si practicienii in insolventa nu pot cumpara direct sau prin persoane interpuse drepturi litigioase care sunt de competenta instantei judecatoresti in a carei circusmcriptie isi desfasoara activitatea. In literatura de dinaintea codului se considera ca prin drept litigios nu inseamna doar dreptul legat de un proces , ci si fata de cel fata de care se va incepe un proces. Drept litigios : este litigios daca este un proces inceput si neterminat cu privire la existenta sau intinderea sa. Procesul este inceput prin introducerea cererii de chemare in judecata si terminat prin pronuntarea unei hotararii definitiva si irevocabila. Prin instanta judecatoreasca se pot intelege multe si textul este imprecis. Tetul este de incapacitatea, o exceptie, o lege derogatorie si instituie o sanctiune - art 10NCC. PRin instanta tre sa se inteleaga ca regula instanta care ar judeca ca prima instanta litigiul privind dreptul cumparat. Incapacitatea se extinde la orice drept litigios care in orice faza procesuala ar putea sa intre in sfera de competenta de solutionare a instantei in care sau pe langa care isi desfasoara activitatea. In consecinta judecatorii ICCJ si judecatorii CC sunt incapabili sa dobandeasca orice drept litigios de pe teritoriul romaniei. Art 1653 ( 2) prevede 3 ipoteze de exceptie in raport cu incapacitatea prevazuta: -ipoteze in care se apreciaza ca interesul de a dobandi dreptul litigios este legitim si nu poate umbri prestigiul profesional al dobanditorului-: a) cupararea drepturilor succesorale ori a cotelor parti din dreptul de proprietate de la co-mostenitori sau co-proprietari dupa caz. O asemenea dobandire are ca efect intregirea proprietatii. Co-proprietate si proprietatea indiviza sunt accidente ale proprietatii. b) cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca dreptul sa fie litigios. Judecatorul A are un status financiar un status care ii permite sa imprumute lui B 100 lei. Creanta a ajuns la scadenta .C il da in judecata pe B legat de un bun. B nu are cu ce sa restituie banii. Atunci ii propune lui A o dare in plata. Judecatorul poate accepta darea in plata. c) ipoteza in care cumpararea s-a facut pt apararea dreptului celui ce stapaneste bunul in legatura cu care exista in drept litigios.

Sanctiunea pt incalcare este nulitatea absluta a contractului incheiat. Este considerat ca scopul insitituirii este prestigiul profesiilor juridice. Art 1654-a 3-a incapacitate de a cumpara- vizeaza in principiul persoanele care vand bunuri pe seama altora si care in consecinta sunt incapabile sa cumpere acele bunuri. a) sunt incapabili de a cumpara mandatarii pt bunurile pe care sunt insarcinati sa le vanda cu aceeasi exceptie prevazuta de 1304 -din materia reprezentarii. Potrivit exceptiei aceasta incapacitate nu se va aplica in cazul in care mandantul a consimtit expres ca mandatarul sa poata cumara bunul si nici in cazul in care continutul contractului de vanzare ce urma a fi incheiat in executarea mandatului a fost prevazut cu suficienta precizie incat sa inlature posibilitatea prejudicierii mandantului. Sanctiunea nerespectarii este nulitatea relativa a contractului incheiat, la solicitarea mandantului. b) reprezentantii legali- sunt incapabili sa cumpere direct sau prin persoane interpuse, parintii, tutorele , curatorul, administratorul propriu pentru bunurile persoanelor pe care le reprezinta. Si aceasta se sanctioneaza cu nulitatea relativa intrucat ocroteste interesul particular al reprezentatilor. c)1654 ( 1) lit c- sunt incapabili de a cumpara direct sau prin pers interpuse chiar si prin licitatie publica functionarii publici, judecatorii sindic( judecator sub controlul de legalitate al caruia se efectueaza procedura de lichidare a unei societati comerciale), practicienii in insolventa, executorii precum si alte asemenea persoane care ar putea influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaza ori a caror administrare o supravegheaza---prin intermediul lor se face o vanzare pe care o pot influenta---se vand bunuri pe care ei la administreaza--- nu adm bunurile dar supreavegheaza administrarea bunurilor. Se sanctioneaza cu nulitate absoluta- ocroteste un interes public. !!! Art 1655- Persoanele prevazute la 1654nu pot sa vanda bunurile proprii pentru un pret care consta intr-o suma de bani ce provine din vanzarea sau exploatarea bunului sau patrimoniului pe care il administreaza sau al carui administrare o supravegheaza. Primarul reprezinta comuna sau orasul. COmuna sau orasul are un patrimoniu. Bunurile private ale unitatii se pot vinde de catre unitate de catre reprezentantul ei legal.

Consimtamantul in contractul de vanzare

Consimtamantul la vanzare este supus regulilor generale ale teoriei generale a contractelor. In cazul contractelor de vanzare mai mult decat in cazul altor contracte se intampla in practica ,ipoteza in care consimtamantul este exprimat in mai multe etape, ipoteza numita de formare progresiva a contractului. Din acest motiv vom examina urmatoarele tipuri de formare progresiva a contractului:

1. Promisiunea unilaterala de vanzare sau de cumparare este contractul prin care o parte numita promitent se obliga fata se beneficiarsa ii vanda in viitor un anumit bun. Sediul materiei este dat in mod specific de art 16691670 CC, iar pentru teoria generala a contractului de art 1279 CC care reglementeaza promisiunea de a contracta. Dupa cum rezulta din definitia mentionata rezulta ca promisiunea de vanzare difera de oferta de vanzare prin aceea ca este un contract, act bilateral de vointa , iar nu un act unilateral cum este oferta. Ea se numeste totusi promisiune unilaterala intrucat numai promitentul se obliga fata de cealalta parte sa incheie contractul promis , aceasta din urma ramanad libera sa decida daca il va incheia sau nu. Promisiune unilaterala de vanzare este un contract unilateral in cazul in care beneficiarul nu si-a asumat nici o contraprestatie in favoarea promitentului dar poate fi si contract sinalagmatic atunci cand in schimbul promisiunii beneficiarul se obliga la o contraprestatie. Pentru ca promisiunea unilaterala de vanzare sa aiba un obiect determinat, este necesar ca ea sa cuprinda toate elementele necesare pentru formarea valabila a contractului promis. Cel putin sa mentioneze bunul ce urmeaza a se vinde si pretul sau criteriile de determinare a pretului ce urmeaza a se plati. Daca nu cuprinde aceste 2 elemente , promisiunea este nula pentru obiect nedeterminabil [1271 (1) CC ] . Promisiunea de a vinde este o obligatie a promitentului de a incheia in viitor cotractul promis. Aceste obligatii ii corespunde o creanta a beneficiarului care poate pretinde incheierea contractului. Creanta sub conditie pur potestativa din partea creditorului. DIn structura acestei obligatii rezulta ca nu se confunda consimtamantul promitentului la contractul de promisiune unilaterala cu consimtamantul promitentului la contractul promis. Prin consimtamantul promitentului la contractul de promisiune unilaterala se naste obligatia lui de a incheia in viitor contractul promis. Consimtamantul reprezinta executarea acestei obligatii. Nu trebuie confundat consimtamantul la promisiunea la vanzare cu consimtamantul la vanzare. Obligatia este de a face si obligatia de a consimti la contractul de vanzare promis. Atunci cand legea prevede o anumita conditie de forma pntru contractul de vanzare promis, aceasta conditie de forma nu se aplica promisiunii care este un contract distinct. In consecinta, promisiunea de a vinde drepturi supuse inscrierii in cartea funciara nu este supusa formei ad validitatem. * ce se intampla atunci cand nu isi indeplineste promisiunea- in cazul in care promitentul refuza incheierea contractului promis, beneficiarul are intotdeauna dreptul la daune interese pentru repararea prejudiciului previzibil si direct decurgand din neexecutarea obligatiei contractuale asumata prin promisiune. De asemenea potrivit art 1279 (3) coroborat cu art 1699 (1) (3) in cazul in care toate celelate conditii de validitate a contractului promis cu exceptia consimtamantului promitent sunt intrunite, beneficiarul poate solicita instantei judecatoresti sa pronunte o hotarare care sa substituie consimtamantul promitentului la incheierea contractului promis. Aceasta hotarare are natura juridica a unei executari silite in natura a obligatiei de a incheia contractul asumata prin promisiune. Ca efect al hotararii contractul va fi considerat incheiat in termenii ce fusesera stabiliti prin promisiune. Vanzatorul va fi obliat sa stramute proprietatea si sa predea bunul , cumparatorul va

fi obligat la plateasca pretul. Aceste obligatii vor fi consemnata in hotararea judecatoreasca ce este un titlu executoriu. ** Actiunea avand ca obiect pronuntarea unei hotarari care sa substituie consimtamantul promitentului la contractul promis este supus unei prescriptii speciale care potrivit art 1669 ( 2) este de 6 luni de la data la care contractul trebuia incheiat. Data la care expira termenul pe care partile ar fi trebuit sa il prevada in contractul de promisiune unilaterala pana la care beneficiarul putea pretinde promitentului sa incheie contractul promis. In cazul in care partile nu au prevazut acest termen, se va considera ca acesta este un element secundar pe care ele au convenit sa il stabileasca ulterior. In temeiul art 1182 ( 2) :" este suficient ca partile sa se puna de acord ca partile sa se puna de acord asupra aspectelor esentiale ale contractului ciar daca lasa unele elemente secundare sprea a fi convenite ulterior ori incredinteaza determinarea acestora altor persoane". Ali (3) , in conditiile prevazute la alin 2 daca partile nu ajung la un acord asupra elementelor secundare instanta va dispune la cererea oricareia dintre parti complentarea contractului, tinand seama dupa imprejurari de natura acestuia si de intentia partilor. In aplicarea textuului, in cazul in care partile nu au stabilit termenul extinctiv, oricare dintre ele poate cere judecatorul sa stabilieasca acest termen dupa natura contractului si vointa partilor. Atunci cand promisiunea are ca obiect vanzarea unui drept real asupra unui imobil ea este supusa notarii in cartea funciara pentru opozabilitatea fata de terti si anume fata de tertii dobanditori ai bunului sau ai altor drepturi asupra acestuia de la promitent. Regimul notarii promisiunii in cartea funciara este staibilita in art 906 NCC- potrivit lui : "sub sanctiunea respingerii cererii de notare promisiunea supusa inscrierii trebuie sa prevada termenul in care urmeaza a fi incheiat contractul". Natura juridica a termenului - este un termen extinctiv inc are beneficiarul poate pretinde promitentului sa incheie contractul promis. Termenul pana la care urmeaza a fi incheiat contractul- termenul pana la care poate fi indeplinita conditia pur potestativa. Pana la expirarea termenului beneficiarul trebuie sa exprime vointa de a incheia contractul sub sanctiunea decaderii. Art 1415 (2) CC - "atunci cand prin natura sa obligatia presupune un termen si nu exista nici o conventie prin care acesta sa poate fi determinat instanta de judecata poate sa fixeze termenul. Cererea pt stabilirea termenului este supusa prescriptiei care incepe sa curga de la data incheierii contractului". Cazul in care creanta cu care trebuie fixat termnul este supusa unei prescriptii speciale cererea este supusa aceleiasi prescriptii speciale? Este supus termenului general de prescriptie de 3 ani insa data beneficiarul asteapta doar pt a cere stabilirea termenului el risca urmatoarea solutie- instanta examinand cauza constata ca termenul este de 6 luni. Hotararea privind stabilirea termenul nu poate sa ia mult pt ca cererea privind stabilirea termenului se solutioneaza potrivit regulilor aplicabile ordonantei presedentiale.

Ord presedentiala- se solutioneaza de urgenta si cu precadere in consecinta termenele de judecata se stabilesc la intervale scurte inclusiv in cursul vacantei judiciare. Instanta nu poate amana pronuntarea decat cu cel mult 24 de ore si trebuie sa motiveze hotararea in termen de 48 de ore. Hotararea data in prima instanta este susceptibila numai de recurs nu si de apel. In cazuri de urgeta ea poate fi pronuntata chiar si fara citarea partilor. Notarea in cartea funciara se poate efectua oricand in termenul stipulat in contractul de promisiune ori in lipsa in termenul stabilit in hotararea judecatoreasca precum si intr-un interval de 6 luni dupa expirarea acestui termen. Daca beneficiarul nu a cerut instantei pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract ori daca intre timp imobilul a fost adjudecat in cadrul unei vanzari silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului promisiunea se radiaza din oficiu de catre cartea funciara la expirarea termenului de 6 luni. Pentru a se impiedica radierea beneficiarul trebuie sa ceara anterior expirarii termenului sa fie notata in cartea funciara actiunea pe care a introdus-o pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract, caz in care radierea este amanata pana la data in care partea interesata solicita operatiunii care va deveni necesara in urma solutionarii definitive a ligitiului privind pronuntarea hotararii care tine loc de contract. Pe temeiul hotararii isi inscrie dreptul de proprietate in carte. 2.Pactul de optiune privind teoria generala a contractului.

contractul de vanzare- Notiune de

DEFINITIA: contractul princ are o parte numita tot promitent se angajeaza fata de cealalta parte numita beneficiar sa mentina la dispozitia sa o oferta irevocabila pentru o anumita perioada de timp. Daca oferta are ca obiect un contract de vanzare atunci vom discuta despre un pact de optine de vanzare. Consimtamantul pe care promitentul il da cu privire la pactul de optiune priveste si oferta pe care promitentul se angajeaza sa o mentina, in consecinta spre deosebire de promisiunea unilaterala pentru care consimatmantul promitentului la promisiune este diferit de consimtamantul la contractul promis, in cazul pactului de optiune consimtamantul promitentului la pact este dat si pentru contractul care face obiectul pactului, astfel incat incheierea acelui contract nu presupune o noua manifestare de voitna din partea promitentului. In schimb , beneficiarul isi rezerva dreptul de a accepta sau nu oferta irevocabila mentinuta de promitent in favoarea sa, iar acest drept se numeste drept de optiune. Spre deosebire de dreptul beneficiarului unei promisiuni de a contracta care este un drept de creanta, dreptul beneficiarului intr-un pact de optiune este un drept potestativ( dr de optiune succesorala), in sensul ca prin manifestarea lui unilaterala de vointa beneficiarul poate modifica o situatie juridica ce il afecteaza pe promitent. Daca el isis exercita optiunea in sensul acceptarii ofertei prin aceasta promitentul devine vanzator, iar beneficiarul cumparator. Daca el isi execita optiunea in sensul

respingerii ofertei sau daca lasa sa expire termenul pactului de optiune fara sa accepte oferta, atunci contractul de vanzare nu se incheie si bunul ramane in patrimoniul promitentului. Pactul de optiune nu se confunda cu simpla oferta irevocabila intrucat pe cand oferta fie si revocabila este un act juridic unilateral , pactul de optiune este un contract, beneficiarul fiind de acord ca la dispozitia sa sa fie mentinuta oferta irevocabila facuta de promitent si uneori obligandu-se in schimb la o contraprestatie. Ca si promisiunea unilaterala, pactul de promisiune trebuie sa cuprinda toate elementele contractului care face obiectul pactului. Pt vanzare- lucrul si pretul - art 1278 ( 3) NCC. Spre deosibirea de promisiunea unilaterala insa atunci cand legea impune o anumita conditie de forma pentru contractul ce urmeaza sa fie incheiat prin acceptarea pactului de catre beneficiar acesta conditie de forma se aplica si pactului de optiune insusi, intrucat incoorporeaza si oferta pt contractul ce face obiectul pactului. Pactul de exercitare a optiunii de catre beneficiar prin acceptarea ofertei mentinute de promitent este si el supus conditiilor de forma impuse de lege pentru validitatea contractului ce a facut obiectul pactului. Acceptarea este supusa formei autentice cand are ca obiect cumpararea unui imobil- art 1278 ( 5) NCC. Potrivit art 1668 (1) ; inc azul pactului de optiune pricind un contract de vanzare asupra unui bun individual determinat intre data incheirii pactului si data exercitarii optiunii sau dupa caz aceea a expirarii termenului de optiune nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul pactului. ( in cazul in care partile nu au derogat pactul de optiune antreneaza fie si implicit o clauza de inalienabilitate in legatura cu bunul ce face obiectul contractului pentru care s-a facut pactul ceea ce antreneaza aplicarea art 627-629 NCC referitor la clauza de inalienabilitate. Spre deosebire de promisiunea unilaterala pactul de optiune nu poate fi in principiu sanctionat prin pronuntarea unei hotarari jurdecatoresti care sa substituie consimtamantul promitentului intrucat indiferent de conduita promitentului dupa incheierea pactului beneficiarul poate incheia contractul ce face obiectul pactului prin actul unilateral de vreme ce nu este necesar un nou consimtamant al promitentului rezulta ca nu este necesara nici substituirea lui prin hotarare judecatoareasca. Ca si promisiunea unilaterala, pactul de optiune presupune cu necesitate existenta unui termen si anume termenul in care oferta facuta de promitent ramane irevocabila si in care contractul se poate forma prin ridicarea optiunii de catre beneficiar. Acest termen este un termen de decadere prntru dreptul potestativ al beneficiarului astfel incat daca oferta nu a fost acceptata pana la expirarea lui contractul care face obiectul pactului nu se poate forma. Daca partile nu au stabilit termenul ca si in cazul promisiunii unilaterale oricare dintre ele se poate adresa instantei de judecata pentru ca aceasta sa il stabileasca in fucntie de intamplarile relevante. Ca si promisiunea unilaterala, pactul de optiune privind contracte care au ca obiect transferul ori constituirea unor drepturi reale imobiliare este supus notarii in cartea

funciara pentru opozabilitate fata de terti. In temeiul art 906 ( 4 ) teza I NCC- "daca termenul pactului nu a fost determinat cartea funciara respinge cererea de notare". Si incazul pactului de optiune biroul de carte funciara are o obligatie de radiere din oficiu a pactului notat. Aceasta obligatie se aplica insa daca pana la expirarea termenului de optiune beneficiarul nu solicita pe baza declaratiilor de optiune si a dovezii comunicarii sale catre promitent , intabularea dreptului care urmeaza a fi dobandit prin contractul prin care s-a facut pactul. La promisiunea unilaterala nu radiaza din oficiu ci cand expira 6 luni de la momentul stabilirii incheierii contractului. In cazul pactului , imediat dupa expirarea termenului pentru ca nu se poate cere o hotarare care sa tina loc de consimtamant. 3. Promisiunea sinalagmatica de vanzare - este contractul din care fiecare dintre parti se obliga catre cealalta sa incheie un conract de vanzare. In cazul acesta din contract se naste pentru fiecare dintre parti obligatia de a incheia in viitor contractul promis. Acestei obligatii ii corespunde un drept de creanta obisnuit, iar natura obligatiei este aceea de obligatie de a face. In dreptul roman obligatiile perpetue sunt lovite de nulitate- drepturile de creanta ale partilor sa fie afectate de un termen extinctiv pana la care oricare dintre ele ii poate pretinde celeilalte sa incheie contractul promis. In situatia in care contractul primis are ca obiect drepturi tabulare stabilirea termenului este necesara si pentru notarea in cartea funciara a dreptului de creanta al promitentului cumparator. Daca partile nu au stabilit prin contractul de promisiune termenul in care va fi incheiat contractul promis oricare dintre ele va putea cere instantei de judecata sa fixeze acest termen in functie de imprejurarile de fapt relevane la data incheierii promisiunii. In cazul in care obligatia de a incheia contractul promis a devenit exigibila si unul dintre promitenti refuza sa isi execute aceasta obligatie atunci celalta promitent poate solicita instantei de judecata sa pronunte o hotarare care sa substituie contractul promis. Dreptul la actiune cu privire la obtinerea unei asemenea hotarari se prescrie in termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia incheiat. DOua observatii de ordin general : 1)promisiunea unilat, pactul si promis sinalagmatica se mai numesc si antecontracte pt ca pregatesc incheierea contractului. 2) Daca in temeiul vreunuia dintre aceste antecontracte partea care ar avea pozitia cumparatorului a platit anumite sume aceste sume se considera in lipsa de stipulatie contrara ca avans din pretul vanzarii care face obiectul antecontractului. 4. Dreptul de preemtiune - confera titularului sau posibilitatea de a cumpara un bun cu prioritate fata de alte persoane. Din pucntul de vedere al

principiului libertatii contractuale dreptul de preemtiune are un caracter exceptional intrucat el presupune o limitare a libertatii vanzatorului de a-si alege co-contractantul. Din punct de vedere al prerogativei proprietarului de a dispune juridic de bunurile sale dreptul de preemtiune constituie o exceptie intrucat el nu poate stabili liber in favoarea cui sa dispuna de aceste bunuri. Intrucat este exceptional sub aceste doua aspecte dispozitiile legale si stipulatiile contractuale prin care se stabilesc dreptul de preemtiune sunt supuse unei stricte interpretari si aplicari. Noul cod civil cuprinde o reglementare generala a drpetului de preemtiune 17301740. Aceste texte nu se refera la un drept de preemtiune anume si stabilesc numai regimul juridic general al oricarui drept de preemtiune in legatura cu care legea sau stipulatiile contractuale prin care a fost instituit nu prevad alte reguli. Exista si 2 drepturi de preemtiune pe care le instutie insusi codul civil nou si anume: 1) Art 1746 : terenurile din fondul forestier aflate in proprietate privata se pot vinde cu respectarea a dreptului de preemtiune a coproprietarilor sau vecinilor. Textul acesta instituie un drept de preemtiune dar cu privire la regimul juridic nu ne spune decat ca daca in legatura cu acest drept isi manifesta dorinta si un vecin si un coproprietar va fi preferat coproprietarul. 2) Art 1849 : arendasul are drept de preemtiune cu privire la bunurile agricole arendate care se exercita impotriva art 1730-1739. Art 1740- drept conventional de preemtiune restul sunt dreoturi legale. In principiu dreptul de preemtiune prevazut de nou cod civil se exercita dupa incheierea unui contract de vanzare in legatura cu bunul cu privire la care a fost instituit. Pentru respectarea dreptului de preemtiune , un asemenea contract trebuie incheiat sub conditia suspensiva a ne-exerciatrii dreptului de preemtiune de catre titularul sau. Odata ce contractul a fost incheiat, elementele esentiale ale acestuia trebuie comunicate preemtorului care are la dispozitie un termen in care sa decida daca isi va exercita sau nu dreptul de preemtiune in legatura cu contractul ce ia fost comunicat. In lipsa unor prevederi ori stipulatii speciale acest termen este de 10 zile daca bunul ce face obiectul contractului este un mobil si de 30 de zile daca bunul ce face obiectul contractului este un imobil. In cazul in care preemtorul decide sa-si exercite preemtiunea in legatura cu contractul ce ia fost comunicat el trebuie ca in termenele mentionate sa comunice vanzatorului deizia sa precum si dovada consemnarii pretului contractului. Aceasta a 2-a cerinta referitoare la consemnarea pretului contractului se aplica si atunci cand in contractul incheiat cu tertul vanzatorul o-a acordat acestuia unul sau mai multe termene de plata. Aceste termene nu vor profita preemtorului care este obligat ca la exercitarea preemtiunii sa plateasca pretul integral. Datorita acestei cerinte se poate

considera ca exercitarea unui drept de preemtiune conferit prin lege este un act juridic real intrucat nu este valabil decat insotita de remiterea efectiva a sumei ce constituie pretul. Stiim ca nu s-a exercitat dreptul cand expira termenul. In cazul in care dr de preemtiune se exercita contractul incheiat intre vanzator si tert nu produce nici un efect cu o singura exceptie si anume vanzatorul este obligat sa-l despagubeasca pe tertul de buna credinta pentru evictiunea (orice tulburare suferita de cumparator in exercitiul dreptului ) cauzata lui prin exercitarea dreptului preemtorului. In cazul in care dreptul de preemtiune s-a nascut prin conventie el este supus notarii in cartea funciara pentru opozabilitate. In cazul in care s-a facut o asemenea notare cumparatorul bunului isi poate inscrie dreptul in cartea funciara insa numai sub conditia suspensiva ca in termen de 30 de zile de la comunicarea catre preemtor a incheierii prin care s-a dispus inscrierea preemtorul sa nu notifice biroul de carte funciara dovada consemnarii pretului la dispozitia vanzatorului. In cazul in care preemtorul face o asemenea notificare in termen atunci dreptul cumparatorului se radiaza , preemtorul fiind in schimb inscris ca titular al dreptului ce a facut obiectul contractului. Daca preemtorul nu face notificarea in termen inscrierea dreptului cumparatorului se consolideaza, iar notarea dreptului de preemtiune se radiaza. Caracterele juridice ale dreptului de preemtiune: 1.Este un drept patrimonial- valabil in bani , limitand dreptul de proprietate . 2.Este un drept potestativ- intrucat in exercitarea sa preemtorul poate ca prin manifestarea sa de vointa exprimata in formele ceruta de lege sau de contract inclusiv in forma reala sa schimbe o situatie juridica care afecteaza pe vanzator si pe cumparator in sensul defiintari contractului cincheiat intre acestia si incheierii unui nou contract in care el preia pozitia cumparatorului , pozitie ce ii confera raporturi juridice cu vanzatorul. Practic se subroga in drepturile cumparatorului ( metaforic) - tehnic vorbind drepturile cumparatorului se suspenda. 3.Pentru ca este un drept potestativ daca a fost instituit prin conventie , dreptul de preemtiune este temporar intrucat prin conventie nu se pot institui limitari perpetue al dreptului de proprietate. In consecinta, potrivit art 1740 NCC ca regula dreptul conventional de preemtiune este viajer si se stinge la moartea preemtorului. Partile pot deroga de la regula prevanzad un alt termen decat data vietii preemtorului. Daca acest alt termen este mai lung de 5 ani durata lui se reduce de drept la 5 ani de la data constituirii. Este posibil ca in acei 5 ani dreptul de preemtiune sa nu poate fie exercitat niciodata. 4.Dreptul de preemtiune este incesibil- nu poate fi cedat. Dreotul conventional de

preemtiune este considerat intuitu personae si in principiu el nu poate fi cedat prin acte itre vii, iar pentru cauza de moarte poate fi transmis mostenitoruilor numai daca partile au derogat de la caracterul viager. Dreptul de preemtiune legal insa este instituit de lege in considerarea unei anumite calitatii. Dreptul legal de premetiune nu poate fi transmis decat impreuna cu aceasta calitate si numai in masura in care aceasta calitate poate fi transmisa. 5.Este indivizibil-In sensul ca el nu poate fi exercitat decat in legatura cu intreg bunul care a facut obiectul contractului pentru care se doreste a fi exercitat. Dreptul de preemtiune in anumite situatii speciale: 1.u alti titulari ai unor 2.Pe langa bunul in legatura cu care s-a instituit preemtiunea prin acelasi contract se mai vand si alte bunuri ale vanzatorului pentru un singur pret. In aceata situatie de regula dreptul de preemtiune se poate exercita valabil daca preemtorul ofera o parta din pretul vanzarii direct proportionala cu valoarea bunului ce face obiectul dreptului de preemtiune. 3.Mai multi titulari ai dreptului de preemtiune cu privire a acelasi bun doresc sa-si exercite dreptul de preemtiune in legatura cu acelasi bun. Pentru aceasta situatie au fost introduse reguli privind concursul intre preemtori1734vanzatorul va incheia contractul cu : a.titularul dreptului legal de preemtiune daca acesta se afla in concurs b.titularul dreptului ales de vanzator daca acesta se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi de preemtiune legale. c.daca bunul este imobil- cu titularul dreptului conventional care a fost mai intai inscris in cartea funciara atunci cand el se afla in concurs cu alti titulari ai unor dr conventionale de preemtiune. d.daca bunul este mobil cu titluarul dr conventional de preemtiune avand datat certa cea mai veche daca acesta se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi conventionale de preemtiune.

5. Contractul de arvuna - este contractul accesoriu prin care o parte la un contract principal da celeilalte parti la acest contract principal unul sau mai multe bunuri fungibile in scopul executarii contractului principal sau al posibilitatii de a-l denunta. Caracterele juridice: 1.este un contract accesoriu intrucat se incheie fie in vederea executarii fie pentru

a se permite denuntarea unui alt contract principal. 2.este un contract real intrucat se incheie valabil numai prin remiterea bunurilor fungibile care formeaza obiectul sau. 3.este un contract unilateral intrucat genereaza obligatii numai in sarcina partii care a primit bunurile fungibile la data incheierii contractului. Are 2 functii: 1- asigura executarea contractului principal- arvuna confirmatorie- reglementata prin art 1544 NCC. Reprezinta functia de drept comun a arvunei. Potrivit art 1544 in cazul in care contractul principal a fost executat, daca a fost executat de partea de care a rpimit arvuna ea trebuie imputata asupra prestatiilor sale. Daca a fost executat de partea care a dat arvuna , acesta are dreptul ca arvuna sa-i fie restituita. Cand cel care a dat arvuna nu isi executa obligatiile asumate in contractul principal si nu are o justificare pentru aceasta neexecutare cealalta parte poate declara rezolutiunea contractului retinand arvuna. Cand cel care a primit arvuna nu isi executa fara justificare obligatiile asumate prin contractul principal cealalta parte poate declara rezolutiunea contractului solicitand dublul arvunei daca partile nu au prevazut un alt multiplu. ( a si b incheie un contract de vanzare si la incheiere b ii da lui a 100 de lei cu titlu de arvuna- trebuie sa se precizeze ca e cu titlu de arvuna altfel se va considera ca e un avans-in cazul in care a nu preda bunul , a trebuie sa-i dea lui b 100 primita si inca pe atat b declarand rezolutiunea contractului. in cazul in care b nu plateste pretul a poate cere plata prin executare silita a pretului sau cere rezolutiunea contractului si pastreaza 100 ). In toate cazurile creditorul obligatiei neexecutate poate opta si pentru a cere executarea silita in natura a obligatiei respective si pentru a cere aplicarea regimului de drept comun al rezolutiunii cu daune interese pentru prejudiciul cauzat efectiv prin desfiintarea contractului ca efect al neexecutari nejustificate de cealalta parte. 2- sa permita denuntarea contractului principal si aceasta potrivit noului cod civil se numeste -arvuna penalizatoare.