AAEF Componenta 3: Prin factor in analiza economica se subinteleg conditiile in care se desfasoara procesele de productie sau cauzele care

influenteaza asupra rezultatelor obtinute. Factorii in analiza economica se clasifica dupa 6 criterii: 1. dupa carcterul actiunii: a. factori cantitativi (reflecta marimea resurselor allocate inn activitaltea intreprinderii [ex: nr mediu scribtic de muncitori, nr de utilaje in functiune]); b. factori calitativi (reflecta eficienta utilizarii resurselor [ex: productivitatea medie anuala a unui muncitor, reflecta eficienta folosirii fortei de munca]); 2. dupa intensitatea actiunii: a. factori principali (sunt acei carora in anumite conditii le revine rolul hotaritor in asigurarea cresterii economice [ex: sporirea productivitatii muncii se considera factor decisiv in asigurarea cresterii economice la etapa actuala]); b. factori secundari (sunt acei care influenteaza asupra procesului de productie insa nu le apartine rolul decisive [ex: asigurarea cu resurse influenteaza la derularea procesului de productie insa nu se considera factor hotaritor in obtinerea performantelor intreprinderii]); 3. dupa durata actiunii: a. factor permanenti (actioneaza de-a lungul activitatii intreprinderii [ex: cererea de marfuri se considera cu actiune permanenta]); b. factori temporari (sunt acei care au un caracter episodic [ex: reducerea tarifelor la produsele petroliere in 2009 a avut un caracter temporar]); 4. dupa sfera actiunii: a. factori cu caracter general (sunt acei ce influenteaza asupra activitatii tuturor agentilor economici din ramura sau economia nationala [ex: majorarea tarifelor la gazele naturale va influenta la cresterea costului productiei si prestarii serviciilor la toate intreprinderile di economia nationala]); b. factori cu caracter specific (sunt acei ce caracterizeaza articularitatile intreprinderii concrete [ex: distanta intreprinderii fata de furnizorii de materie prima sau piata de desfacere este un factor specific care va influenta la majorarea sau reducerea cheltuielilor comerciale]); 5. dupa modul de actiune: a. factori cu actiune directa (sunt acei crestererea carora contribuie la majorarea indicatorului rezultativ); b. factori cu actiune indirecta (cresterea marimii acestora va conduce la diminuarea indicatorului rezultativ); ex: in formula rentabilitatii produselor concrete: Rp=(B/C)*100%; B-profitul pe unitate de produs este factor cu actiune directa; c-costul unitar este factor cu actiune indirecta deoarece cresterea acestuia in conditii egale va cauza reducerea rentabilitatii produsului; 6. dupa sensul actiunii: a. factori pozitivi (sunt acei care in calcule au devieri cu semnul +); b. factori negativi (sunt acei care in calcule au devieri cu semnul -). Componenta4: principala conditie a procesului de productie este asigurarea cu resursele necesare. Toate resursele de productie se impart in urmatoarele grupe: 1. resurse umane; 2. resurse materiale (utilaje, semifabricate, materiale); 3. resurse financiare.

In procesul analizei se studiaza eficienta utilizarii resurselor. Componenta 5: prin rezerve in analiza economica se inteleg posibilitatile nevalorificate sau posibilitatile de sporire a productiei competitive in baza implimentarii tehnologiilor avansate si reducerii pierderilor cit si a consumurilor neproductive. Rezervele se clasifica dupa criterii: 1. dupa locul de formare: a. rezerve interne (sunt acelea care reflecta posobilitatile intreprinderii concrete privind sporirea eficientei fortei de munca, materiei prime); b. rezerve externe (contribuie la sporirea eficientei activitatii de productie nu numai la o intreprindere dar la majoritatea sin ramura sau economia nationala); 2. dupa modul de relevare: a. rezerve evidente (sunt acelea care se releva prin comparatia datelor efective cu cele normative [ex: cu normele de materie prima si materiale, cu normele de lucru etc] aceste rezerve ne arata abaterile fata de normele stabilite sau indicii de plan); b. rezerve camiuflate/ascunse (se releva prin comparatia datelor intreprinderii analizate cu datele intrerinderii similare din ramura care are rezultate mai performante); 3. dupa termenii de valorificare: a. rezerve curente (sunt acelea cae pot fi valorificate in decursul perioadei curente fara a investi resurse suplimentare [ex: reducerea stationarilor de masini si utilaje sau reducerea pierderilor de materie prima si materiale]); b. rezerve perspective (se considera acelea care pot fi mobilizate intr-o perioada mai indelungata si de regula sunt necesare investitii capitale [ex: reconstructia uzinei]); metoda analizei economice medalitate de cercetare a fenomenelor si proceselor din cadrul intreprinderii. Specificul metodei analizei economice consta in: 1. folosirea unui sistem de indicatori ce reflecta activitatea intreprinderii; 2. studierea cauzelor (factorilor) ce au modificat indicatorii economici; 3. aprecierea legaturilor dintre indicatori; 4. depistarea si mobilizarea rezervelor interne. Metoda analizei economice cuprinde un sistem de procedee meodice care se unesc in doua grupe: 1. traditionale sau economico statistice; 2. economico-matematice care se realizeaza in baza programelor matematice [ex: metoda de corelatiee si regresie]. Subiectul 3: prin metode (procedee metodice) se subinteleg mijloacele cu ajutorul carora se efectuiaza prelucrarea analitica a informatiei economice. Metodele traditionale ale analizei economice se impart in doua grupe mari: 1. metodele de studiere prealabila si apreciere calitativa a fenomenelor economice. Acestea includ: a. seriile dinamicii; b. comparatia; c. divizarea indicatorilor economici; d. gruparile statistice. 2. metodele de calcul cantitativ a legaturilor dintre indicatorii rezultativi si factoriali. Aici se includ: a. metoda balantiera; b. metoda diferentelor absolute;

c. metoda diferentei relative; d. metoda substitutiilor in lant; e. metoda participarii prin cota; f. metoda indicilor; g. etc. Aplicarea metodei concrete la masurarea influentei factorilor se efectuiaza tinind cont de forma de legatura. Exista legatura determinista si stocastica. Tipul determinist este astfel de legatura ce se exprima printr-o formula concreta. In cadrul tipului determinist sunt cunoscute trei forme de legatura: 1. aditiva; 2. multiplicativa; 3. combinata (din subiectul 2). Tipul stocastic de legatura reflecta variatia variabilei dependente sub influenta factorilor independenti. In acest caz analiza estimeaza gradul de legatura dintre variabila dependenta si factor folosind metode economico-matematice. [ex: legatura dintre productivitatea medie anuala a unui muncitor si stagiul de munca se exprima dupa ecuatia y=a0+a1x1, unde y productivitatea medie anuala a unui muncitor variabila dependenta, x1 stagiul de munca a muncitorilor, a1 coeficientul de regresie care ne arata cu cit va creste productivitatea muncii daca stagiul de munca va creste cu un an, a0 coeficientul lider a ecuatiei de regresie. subiectul 4: 4.1. comparatia esenta comparatiei consta in aprecierea fenomenului studiat in raport cu un criteriu sau cu o baza de comparatie stabilind ritmurile de dezvoltare a acestuia. principala conditie in aplicarea comparatiei consta in asigurarea comparabilitatii indicatorilor economici. regulile de asigurare a comparabilitatii: 1. neutralizarea factorului de pret (in acest caz volumul productiei fabricate si a serviciilor prestate trebuie sa fie exprimat in preturi comparabile [de ex: a anului 2005 sau a anului 2010]. neutralizarea factorului de pret permite inlaturarea influentelor inflationiste asupra indicatorilor economici.); 2. neutralizarea factorului cantitativ (ceea ce se efectuiaza prin recalculul factorilor calitativi la acelasi numar de muncitori, utilaje, mijloace fixe etc.); 3. neutralizarea influentei perioadelor calendaristice (de ex: comparatia volumului productiei fabricate sau vindute in primul trimestru al anului 2012 strict cu primul trimestru al anului 2011. aceasta permite de a inlatura oscilatiile sezoniere in obtinerea produselor finite); 4. in procesul comparatiei intreprinderilor ele trebuie luate din aceeasi ramura si sa aiba acelasi profil de specializare. dupa medul de comparatie deosebim urmatoarele grupe: 1. in dinamica (comparatia in dinamica se efectuiaza pentru determinarea tendintei de modificare a indicatorilor economici dupa urmatoarele modalitati: a. comparatia datelor efective a annului de gestiune cu datele efective a anului precedent pe aceleasi perioade calendaristice [trimestre, luni, decade] b. comparatia datelor efective a anului de gestiune cu datele medii calculate pe o anumita perioada [2 sau 3ani], aceasta ne permite de a aprecia mai obiectiv rezultatele obtinute de intreprindere fata de media pe ultimii 2-3 ani precedenti; c. comparatia datelor medii pe perioade multianuale [2-3 ani], unde fiecare perioada include un numar egal de ani, aceasta ne permite de a evidentia tendinta de baza in modificarea indicatorilor economici;

d. comparatia in baza mediilor aritmetice mobile. datele pe fiecare perioada se formeaza prin excuderea primului numar si inlocuirea cu numarul urmator al seriei dinamicii [de ex: datele medii pe o perioada de 5ani se vor exprima...]; e. comparatia in baza indicilor care reflecta variatiile calitative a fenomenului in dinamica, rindul de date in care una din marimi este luata ca baza, iar restul se exprima in % fata de ea este indice cu baza fixa; rindul de date in care fiecare din marimi exprima raportul fata de cea precedenta se numeste indice in lanter 1.1 comparatia in baza indicilor Perioadele (anii) Manopera (omIndicele cu baza fixa Indicele in lant (%) ore/unitate de (%) produs) T 12.3 100 T+1 18.0 18.0/12.3*100=146.3 146.3 T+2 22.1 180.0 22.1/18.0*100=123.0 T+3 25.6 209.0 116.3 ); 2. comparatia datelor efective cu cele planificate (comparatia datelor efective cu cele planificate se efectuiaza in urmatoarele scopuri: a. pentru a aprecia indeplinirea programelor de productie dupa indicatorii valorici [volumul productiei fabricate, volumul productiei vindute, valoarea adaugata, veniturile din vinzari]; b. pentru a stabili abaterile indicatorilor economici fata de planul de afaceri; c. pentru a depista rezervele de sporire a productivitatii muncii, randamentului mijloacelor fixe si rentabilitatii agentului economic); 3. comparatia in spatiu (comparatia in spatiu prevede urmatoarele modalitati: a. comparatia datelor efective cu normele stabilite [de ex: cu normele de materie prima, materiale, norme de munca etc.] ceea ce permite relevarea rezervelor de reducere a consumurilor, costurilor cit si a cheltuielilor; b. comparatia datelor efective a intreprinderii analizate cu datele medii pe ramura, aceasta permite relevarea locului intreprinderii fata de datele medii pe ramura si relevarea rezervelor camuflate; c. comparatia datelor intreprinderii analizate cu datele statiunilor tehnologice sau a institutiilor de cercetari stiintifice, ceea ce permite depistarea posibilitatilor implimentarii tehnologiilor avansate). 4.2. divizarea. esenta divizarii consta in descompunerea indicatorului economic pe elemente componente, segmente de timp, relatii cauzale. divizarea se efectuiaza dupa urmatoarele modalitati: 1. dupa locul de formare (ceea ce permite determinarea gradului de participare a subdiviziunilor in formarea rezultatelor finale ale intreprinderii, astfel se analizeaza productivitatea medie anuala aunui muncitor, randametul utilajului, manopera etc.0 2. dupa timpul de formare a indicatorilor economici (are menirea de a localiza contributia diferitor unitati de timp in formarea indicatorilor economici, astfel se studiaza: a. volumul productiei vindute, b. pretul mediu de vinzare, c. productivitatea medie pe zi si medie pe ora a unui muncitor.) 3. divizarea dupa relatiile cauzale dintre factori (aceasta consta in descompunerea indicatorului rezultativ dupa factorii de gradul I, II, III pina se ajunge la cauzele finale. [de ex: divizarea volumului productiei fabricate.

VPF

efectiv de muncitori (M)

productivitatea medie anuala a unui muncitor (Wm) forma de gr. I

numarul de zile lucrate pe an de un muncitor(Z)

productivitatea medie pe zi a unui muncitor (Wz) forma de gr. II

durata zilei de lucru in ore (h)

productivitatea medie pe ora a unui muncitor (Wh) forma de gr.III

in baza schemei vom intocmi legatura dintre VPF cu factorii de gr. I,II,III. 1. VPF=M*Wm; 2. VPF=M*Z*Wz; 3. VPF=M*Z*h*Wh. 4. divizarea dupa parti componente (exprima structura indicatorilor economici si rolul partilor componente in formarea acestora. aceasta divizare se aplica: a. pentru studierea structurii resurselor de munca, mijloacelor fixe, resurselor materiale; b. pentru studierea structurii veniturilor intreprinderilor pe tipuri de activitati cit si a veniturilor din vinzari; c. pentru analiza costului productiei dupa elementele economice si articole de calculatie. in acest caz se stabilesc factorii ce modifica suma consumurilor pe articole [de ex: pe articolul consumuri directe privind retribuirea muncii la nivel de produs influenteaza urmatorii factori: volumul produsului fabricat, manopera(omore/unit de produs), nivelul remunerarii unei om-ore] ).

subiectul 5: metoda balantiera este bazata pe egalitatea a doua parti a indicatorului economic si se aplica in urmatoarele 3cazuri: 1. pentru calcularea influentei factorilor la forma aditiva de legatura (o astfel de forma are loc la calcularea volumului productiei vindute dupa formula: VPV=Si+VPF-Sf). calculul influentei factorilor se efectuiaza ca diferenta dintre nivelul efectiv si cel de baza a factorului. In ex nostru: VPV=Si1-Si0; VPV=VPF1-VPF0; VPV=-(Sf1-SF0) 2. pentru verificarea calculelor efectuate prin aplicarea metodelor traditionale ale analizei economice. Verificarea consta in: abaterea absoluta a indicatorului rezultativ trebuie sa fie egala cu suma influentei factorilor. In ex nostru: VPV1VPV0=VPVsi+VPVvpf+VPVsf. 3. pentru masurarea influentei unui factor calculul caruia e dificil de efectuat, pe cind influenta celorlalti factori este bine cunoscuta. In ex nostru:VPVsi=VPV(VPVvpf=VPVsf); VPVsf=VPV-(VPVsi+VPVvpf) problema: in baza informatiei prezentate in tabel sa se calculeze influenta factorilor asupra modificarii volumului productiei vindute. 1.2 Date initiale pentru analiza indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absoluta, mii lei Si 300 400 +100 VPF 12000 15000 +3000 Sf 300 200 -100 Rezolvare: VPV=Si+VPF-Sf-fdf 1. calculam volumul productiei vindute VPV0=300+12000-300=12000 VPV1=400+15000-200=15000 2. calculam influenta factorilor la modificarea VPV VPVsi=400-300=100 VPVvpf=15000-12000=13000 VPVsf=200-300=-100 4. BIF(balanta influentei factorilor): VPV1-VPV0=VPVsi+VPVvpf+VPVsf 15200-12000=100+300+100=+3200 Concluzie: calculele efectuate ne atesta ca volumul productiei vindute s-a majorat fata de anul precedent cu 3200 mii lei (15200-12000). Aceasta crestere a fost determinata de influenta pozitiva a tuturor factorilor, insa o crestere considerabila a exercitat-o majorarea volumului productiei fabricate care a conditionat cresterea indicatorului rezultativ cu 3000 mii lei sau cu 93.75% ((+3000/3200)*100%). Pozitiv se apreciaza reducerea soldului final al productiei finite ce a contribuit la cresterea volumului productiei vindute cu 100 mii lei. Subiectul 6: esenta metodei diferentelor absolute consta in calcularea succesiva a abaterilor intre factori si in determinarea influentei acesteia la modificatea indicatorului rezultativ. Factorii in formule si tabele se aranjeaza dupa continutul economic, adica: 1. cantitativ; 2. calitativi.

Regulile de calcul a influentei factorilor: 1. a factorului cantitativ abaterea absoluta a factorului cantitativ se inmulteste cu valoarea de baza a factorului calitativ. 2. a factorului calitativ abaterea absoluta a factorului calitativ se inmulteste cu valoarea efectiva a factorului cantitativ. MDA se aplica in varianta simpla si compusa. In varianta simpla se aplica atunci cind indicatorul rezultativ este influentat de actiunea directa numai a doi factori. De ex: venitul din vinzarea unui produs concret depinde de urmatorii factori: cantitatea vinduta de produs (Q); pretul mediu de vinzare pe o unitate de produs (P). Calculam influenta factorilor daca legatura venitului cu acesti factori are exprimarea D=Q*P. 1. Dq=(Q1-Q0)*P0 2. Dp=(P1-P0)*Q. Problema: Venitul din vinzarea produsului A a constituit: 1. anul precedent 800 mii lei - anul de gestiune 1500 mii lei. 2. volumul produsului vindute - anul precedent 2000kg - anul de gestiune 3000kg. Rezolvare: D=Q*P-fdf 1. calculam pretul mediu de vinzare pe unitate de produs P0=(800000/2000)=400lei P1=1500000/3000=500lei 2. calculam influenta factorilor la modificarea venitului Dq=(Q1-Q0)*P0(3000-2000)*400=+400mii lei Dp=(P1-P0)*Q=(500-400)*3000=+300mii lei BIF: 500-800=400+300 +700=+700mii lei Concluzie: conform calculelor se contata cresterea venitului din vinzarea produsului fata de anul precedent cu 700mii lei (1500-800). Cresterea a fost determinata de actiunea pozitiva a ambilor factori. Astfel cresterea cantitatii vindute de prdus a contribuit la majorarea cu 400mii lei sau 57.14% (+400/+700*100%). Pozitiv se apreciaza majorarea pretului mediu de vinzare cu 100lei/kg ceea ce a permis majorarea indicatorului rezultativ cu 300mii lei. In varianta compusa MDA se aplica in urmatoarele cazuri: 1. cind indicatorul rezultativ este influentat de actiunea directa a 3 sau mai multi factori; 2. cind indicatorul rezultativ este influentat de actiunea a 3 sau mai multi factori dintre care macar unul din ei actioneaza indirect. 1. influenta factorilor se determina: abaterea absoluta a factorului respectiv se inmulteste cu valorile efective a factorilor care in formula se situiaza pina la el si cu cele de baza a factorilor care in formula se afla pina la el. Problema: sa se calculeze modificarea volumului productiei fabricate in dependenta de urmatorii factori efectivi... 1.3 indicatori Metoda de calcul Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absoluta A B 1 2 3=2-1 VPF, mii lei VPF 338531 372423 +33892 Efectivul de M 1009 1013 +4

muncitori, pers Timpul efectiv utilizat, om-zile Timpul efectiv utilizat, mii omore Nr de zile lucrate pe an de un muncitor, zile Durata zilei de munca, ore Productivitatea medie anuala a unui muncitor, lei Productivitatea medie pe zi a unui muncitor, lei Productivitatea medie pe ora a unui muncitor, lei Efectivul mediu al salariatilor, persoane

Tz Th Z=Tz/M h=(Th/Tz)*1000 Wm=(VPF/M)*1000

205836 1408.3 204 6.84 335511.4

183353 1443.2 181 7.87 367643.63

-22483 +34.9 -23 +1.03 +32132.23

Wz=(VPF/Tz)*1000

1644.66

2031.8

+386.52

Wh=VPF/Th

240.38

258.05

+16.67

1214

1185

-29

Rezolvare: VPF=M*Z*Wz-fdf 1. calculam influenta factorilor VPFm=(M1-M0)*Z0*Wz0=(1013-1009)*204*1644.66=+100342.042 mii lei. VPFz=(Z1-Z0)*M1*Wz0=(181-204)*1013*1644.66=-38318.232 mii lei. VPFw=M1*Z1*()=1013*181*(2031.18-1644.66)=+70869.601 mii lei

.... cazul 2: influenta factorilor intr-un sistem de trei factori dintre care cel putin unul actioneaza indirect se calculeaza dupa regula factorului cantitativ si calitativ tinind cont de formula initiala de calcul a indicatorului rezultativ. De ex: profitul din vinzarea unui produs concret depinde de urmatorii factori: 1. modificarea cantitatii vindute de produs (kg, t, buc, etc) (Q) cu actiune directa; 2. modificarea pretului mediu de vinzare pe unitate de produs (P) cu actiune directa; 3. modificarea costului unitar (C)cu actiune indirecta. Legatura profitului cu acesti factori se exprima : B=Q*(P-C). Calculam influenta factorilor la modificarea profitului : 1. Bq=(Q1-Q0)*(P0-C0) ; 2. Bp=(P1-P0)*Q1 ; 3. Bc=-[(C1-C0)*Q1] factori cu actiune indirecta. Subiectul 7 :

Metoda diferenteloir relative se aplica atunci cind nu dispunem de valorile factorilor din formula analitica, insa avem informatia pe acei indicatori in baza carora se calculeaza factorii. MDR se aplica la forma multiplicativa de legatura in sistemele cu trei si mai mul factori. Influenta factorilor se determina dupa formula: Ra=(%A*R0)/100, Ra - devierea indicatorului rezultativ sub actiunea factorului A; %A diferenta in % a indicatorului ce se raporteaza fata de perioada precedenta la calcularea factorului A. Pentru primul factor diferenta se ia fata de 100%; R0 valoarea de baza a indicatorului rezultativ. 1.4 Schema de calcul a influentei factorilor dupa MDR: A 1 2 indicatori Ritmul de crestere Diferenta in % (Rc=[(A1/A0)*100),% Nr1 A A-100 %A Nr2 B B-A %B nr C C-B %C 3 Calculul influentei factorilor (%a*R0)/100 (%B*R0)/100 (%C*R0)/100 4 Rezultatul influentei (+-) Ra Rb Rc

Problema: In baza datelor initiale din tabelul de mai 1.3 sa se calculeze modificarea volumului productiei fabricate VPF in dependenta de urmatorii factori: 1. efectivului de salariati; 2. ponderii muncitorilor in numarul salariatilor; 3. numarul de zile lucrate pe an de un muncitor; 4. durata zilei de munca in ore; 5. productivitatea medie pe ora. Rezolvare: VPF-L*(M/L)*(Th/Tz)*(VPF/Th) formula dependentei factoriale 1.5 calculul influentei factorilor detaliati de munca la modificarea VPF prin MDR indicatori Ritmul de Diferenta in Calculul Rezultatul Denumirea crestere, % % influentei influentei, +- factorilor factorilor mii lei numarul 97.61 -2.39 [(-2.39) -890.89 Reducerea salariatilor, *338531]/100 salariatilor L M/L 1013/1009=100.4 100.4[(+2.79) +9445.01 Cresterea P% 97.61=+2.79 *338531]/100 Tz/M 89.08 -11.32 [(-11.32) -38321.71 Reducerea *338531]/100 lui Z Th/Tz 102.48 102.48[(+13.4) +45363.15 Cresterea h 89.08=+13.4 *338531]/100 VPF/Th 110.01 110.01[(+7.53) +25491.38 Cresterea Wh 102.48=+7.53 *338531]/100 total +33886.94 Concluzie: calculele efectuate in tabelul 1.5 ne atesta ca cresterea volumului productiei fabricate a fost determinata de actiunea pozitiva a urmatorilor factori:

1. M/L majorarea ponderii muncitorilor in egectivul salariatilor ce a condus la cresterea VPF cu 9445.01 mii lei; 2. stabilirea unui orar efectiv de lucru ce a contribuit la cresterea VPF cu 45363.15 mii lei; 3. majorarea productivitatii medii pe ora a unui mucitor, ceea ce a condus la cresterea VPF cu 25491.38 mii lei. concomitent reducerea efectivului de salariati si a activitatii de munca a unui muncitor a cauzat deminuarea volumului productiei fabricate respectiv cu 8090.89 si 38321.71 mii lei. ca rezerva interna se considera cresterea activitatii de munca a unui muncitor pina la nivelul anului precedent, ceea ce poate sa asigure intreprinderii majorarea volumului roductiei fabricate cu 38321.71 mii lei. subiectul 8: esenta metodei substitutiilor in lant (MSL) consta in izolarea unor factori de actiunea altora prin inlocuirea succesiva a factorilor din perioada de baza cu cei din perioada de gestiune si in calcularea influentei comparind rezultatul obtinut cu cel precedent. MSL se aplica la forma multiplicativa si la cea combinata de legatura. Reguli de aplicare a metodei: 1. factorii in tabelele analiticese aranjeaza dupa continului lor economic cantitativi, de structura, calitativi; 2. inlocuirile se efectuiaza succesiv incepind cu fctorul cantitativ si terminind cu cel calitativ; 3. fiecare factor poate fi inlocuit numai o singura data. De ex: daca indicatorul rezulativ este influentat de actiunea directa a trei factori, atunci nivelul de baza si cel efectiv se vor exprima: 1. baza R0=A0*B0*C0 2. efectiv R1=A1*B1*C1 1.6 schema de calcul a influentei factorilor prin MSL Nr Factori corelati Indicatorul Calculul Rezultatul Denumirea substitutiei rezultativ influentei influentei factorilor factorilor A B C 0 A0 B0 C0 R0 1 A1 B0 C0 Ra Ra-R0 Ra 2 A1 B1 C0 Rb Rb-Ra Rb 3 A1 B1 C1 R1 R1-Rb Rc Problema: