LP 10 Factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica Sunt factori dependenti de: medicament organism alte conditii asocierea medicamentelor

elor Toti acesti factori actioneaza simultan, dar cu pondere diferita in diverse conditii. Rezultanta se manifesta in efectul farmacologic si imprima variabilitatea farmacologica. Factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica. Asocierea medicamentelor.

Interactiuni medicamentoase. Asocierile urmate de interactiuni pot avea loc: in vitro (in seringa si flacoanele de perfuzie) in vivo (in organism) Asocierile medicamentelor in vitro pot provoca interactiuni cu modificari fizice si chimice, sesizabile macro- sau microscopic (precipitari, modificarea culorii) sau nu (modificari de pH) cu repercusiuni asupra structurii chimice. Interactiunile pot fi soldate cu: diminuarea actiunii farmacodinamice pana la zero sau/si cu aparitia de compusi toxici. Asocierile medicamentelor in vivo sunt utile pentru tratarea concomitenta a mai multor boli sau simptome. Numeroase asocieri pot determina interactiuni soldate cu: diminuarea actiunii farmacodinamice sau aparitia de efecte adverse cresterea actiunii farmacodinamice sau diminuarea efectelor adverse

Efectele interactiunilor medicamentoase Pot fi sinergice sau antagoniste. Sinergismul apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens. Poate fi sinergism de aditie sau de potentare. Sinergismul de aditie apare cand substantele medicamentoase asociate actioneaza pe acelasi tip de receptori. Ex.: asocierea de analgezice-antipiretice (AAS si paracetamol). 1

Sinergismul de potentare apare cand substantele medicamentoase asociate actioneaza pe receptori diferiti. Ex.: asocierea de analgezic-antipiretic cu analgezic morfinomimetic (paracetamol si codeina). Sinergismul de potentare poate fi: urmarit in terapeutica, de ex. antihipertensiv + diuretic (utilizata in tratamentul HTA) nedorit si evitat, de ex. deprimante SNC (meprobamat si alcool) declanseaza coma si moartea. Antagonismul apare cand substantele medicamentoase actioneaza in sensuri opuse. Rezultatul asocierii este : diminuarea actiunii farmacodinamice (antagonismul partial) anularea, mergand chiar pana la inversarea actiunii (antagonismul total)

Efectul mediat de receptori (R) Liganzi si receptori. Proprietatile liganzilor Receptorii biochimici sunt complexe proteice membranare sau intracelulare, care produc efect biologic dupa legarea de un ligand biochimic, specific. Ligandul specific poate fi: - ligand fiziologic, endogen (mediatorii chimici) - ligand farmacologic, exogen (medicamente) Functiile receptorilor sunt: - detectarea semnalului ligand specific si formarea complexului ligand-receptor - decodificarea semnalului si producerea actiunii primare locale, urmata de declansarea cascadei de reactii celulare, pana la efectul farmacologic Tipuri de liganzi: Pot fi: - totali (au activitate intrinseca maxima) agonisti antagonisti afinitate pentru R activitate intrinseca au efect de activare a R si de declansare a efectului se leaga de un situs specific al R

Agonistii au:

- partiali (au activitate intrinseca submaximala, au proprietati atat de agonist, cat si de antagonist) Antagonistii: - au exclusiv afinitate pentru R - nu au activitate intrinseca (nu sunt capabili sa dezvolte o actiune biologica, blocheaza R) Pot fi: - competitivi agonistilor specifici - necompetitivi se leaga de R, pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific si nu are activitate intrinseca blocheaza R diminua pana la anulare efectul maxim al agonistului specific EFECTUL ASOCIERII TIOPENTALULUI I CLORPROMAZINEI LA OBOLAN Materiale. Metod. Se lucreaz pe trei obolani de acelai sex i de aceeai greutate. Animalele primesc: primul 4 mg/kg corp clorpromazin, al doilea 50 mg/kg corp tiopental iar al treilea clorpromazin i tiopental, n dozele indicate. Se urmrete i se noteaz comportamentul fiecrui animal. Rezultate. obolanul care a primit clorpromazin este linitit, agresivitatea lui este diminuat, dar nu doarme. Animalul injectat cu tiopental adoarme la puin timp de la injectare, dar somnul este de 3 obolani, clorpromazin soluie 2 , soluie 5 % tiopental sodic, 3 vase de sticl, sering de 2 ml cu ac. schimba conformatia R, impiedicand legarea agonistului nu au activitate intrinseca nu sunt capabili sa declanseze un efect la nivelul R, pe care doar ii blocheaza diminua potenta agonistilor specifici, prin competitia pentru R au afinitate si sunt capabili sa se lege de R, la nivelul situsurilor de legare ale

scurt durat. obolanul care a primit cele dou substane adoarme mai repede dect obolanul nr 2, iar somnul su este de durat mult mai lung. Se noteaz rezultatele observate ntr-un tabel. Discuia rezultatelor. Clorpromazina este o substan neuroleptic, avnd o aciune de linitire de tip particular, deosebit de a hipnoticelor. Astfel, n timp ce hipnoticele, prin creterea dozelor produc deprimare din ce n ce mai intens a sistemului nervos central, manifestnd toat gama efectelor de la sedare la somn narcotic i com, neurolepticele nu produc narcoz. Tiopentalul este o substan hipnotico-narcotic cu aciune de scurt durat. Timpul de laten al acestei aciuni este de asemenea scurt. Asocierea celor dou substane este urmat de un efect mai mare dect suma efectelor lor separate, (S>A+B), ceea ce demonstreaz existena unui sinergism de potenare. In ce privete mecanismul acestui fenomen se admite ca substan acioneaz asupra unor substraturi diferite. Concluzii. Clorpromazina i tiopentalul administrate mpreuna produc un efect mai mare decat suma efectelor lor separate. EFECTUL ASOCIERII PILOCARPINEI I ATROPINEI LA IEPURE Materiale. Metod. Se injecteaz n vena marginal a urechii unui iepure, pilocarpina nitric 5-10 mg/kgcorp. Dup 10 minute se administreaz pe aceeai cale, atropina sulfuric 0,5-5 mg/kgcorp. Dup fiecare substan se observ respiraia animalului, frecvena cardiac, diametrul pupilelor i se recolteaz secreie salivar ntr-un cilindru gradat timp de 5 minute. Rezultate. Pilocarpina produce dispnee, bradicardie, mioz, creterea intens a secreiilor salivare. Atropina nlatur n scurt timp toate efectele pilocarpinei. Discuia rezultatelor. 4 iepure, soluie pilocarpina nitric 1%, soluie de atropina sulfuric 1%, sering cu ac fin.

Prin contracia muchilor bronhiilor i creterea secreiei glandelor bronice, pilocarpina produce dispnee expiratorie care se aseaman cu dispneea astmatiform. Aceste efecte, ca i cele asupra inimii, ochiului, secreiei salivare, se datoresc stimularii sistemului parasimpatic. Atropina inhib toate aceste efecte, fiind parasimpatolitic. ntre pilocarpina i atropin exist un antagonism de tip competitiv, atropina blocnd receptorii muscarinici i mpiedicand fixarea pilocarpinei pe acetia. Concluzii. Aciunile pilocarpinei i ale atropinei sunt antagoniste. Factorii dependenti de mediu si de alte conditii Sunt urmatorii: -alimentatia -factorii de mediu natural: -temperatura ambianta -lumina si zgomotul -altitudinea si presiunea -viata sociala -stresul -momentul administrarii raportat la : timpul meselor, bioritmuri Alimentatia Alimentatia poate influenta actiunea farmacodinamica a medicamentelor, ca o consecinta a modificarilor pe care le poate produce in farmacocinetica acestora. Astfel: -diferitele regimuri alimentare, deficitul alimentar, inanitia pot influenta activitatea enzimelor microzomale hepatice -excesul anumitor alimente bazice (lapte, vegetale cu exceptia cerealelor) sau acide (carne, grasimi, fainoase, cereale) influenteaza echilibrul acido-bazic al organismului. -unele componente ale alimentatiei pot interactiona cu unele medicamente, prin mecanisme farmacodinamice. Momentul optim al administrarii per os, raportat la mese. Exista un timp optim de administrare pentru fiecare medicament, care trebuie cunoscut si respectat pentru obtinerea unei eficiente terapeutice crescute si evitarea aparitiei efectelor adverse. Acest moment influenteaza absorbtia si in consecinta actiunea farmacodinamica sistemica, dar si actiunea locala. In general, daca nu exista alta recomandare,

este preferabil ca medicamentele sa fie administrate pe stomacul gol (1h inainte sau 3 h dupa masa), pt. a favoriza absorbtia si biodisponibilitatea si a impiedica eventualele interactiuni nedorite intre medicamente si alimente. Cateva grupe farmacodinamice de medicamente au indicatii prescrise pe momentul administrarii per os raportat la mese. Factorii de mediu natural si social Temperatura farmacodinamica. Astfel: cand temperatura este ridicata, scad procesele metabolice si biotransformarile medicamentelor, creste permeabilitatea tisulara cu difuziunea tisulara a medicamentelor, consecinta fiind cresterea duratei si intensitatii actiunii medicamentelor. Lumina. Lumina puternica are efecte stimulatoare asupra SNC, accentuand efectele medicamentelor excitante SNC si diminuand pe cele ale deprimantelor.in acelasi sens actioneaza si zgomotul. Altitudinea. La altitudini mari, presiunea barometrica este scazuta, ceea ce determina diminuarea capacitatii organismului de a metaboliza medicamentele, cu consecinte asupra actiunii farmacodinamice. De asemenea, la altitudini mari, datorita hipoxiei, pragul durerii scade, scazand asftel si potenta analgezicelor. In schimb suprapresiunea ridica pragul durerii, fenomen utilizat in anestezia hiperbara. Viata sociala si stresul Este cunoscut atat la animal cat si la om, efectul de grup (de aglomeratie) care, prin exacerbarea stresului, potenteaza efectul medicamentelor excitante si anxiogene si diminueaza efectul inhibitoarelor. De asemenea stresul si anxietatea pot determina: -cresterea secretiei de hormon antidiuretic cu consecinte asupra echilibrului hidroelectrolitic si farmacocineticii -hiperventilatie pulmonara cu alcaloza gazoasa si consecinte farmacocinetice. ambianta. Influenteaza procesele farmacocinetice in indirect actiunea