1

S-a nscut la 1 februarie 1852, n satul Haimanale], care i poart numele, fiind primul nscut al lui Luca Caragiale i al Ecaterinei. Tatl su, Luca (1812 - 1870), i fraii acestuia,Costache i Iorgu, s-au nscut la Constantinopol, fiind fiii lui tefan, un buctar angajat la sfritul anului 1812 de Ioan Vod Caragea n suita sa. Atras de teatru, Luca s-a cstorit n 1839 cu actria i cntreaa Caloropoulos, de care s-a desprit, fr a divora vreodat, ntemeindu-i o familie statornic cu braoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas. Primele studii le-a fcut n 1859 i 1860 cu printele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploieti, iar pn n 1864 a urmat clasele primare II-V, la coala Domneasc din Ploieti, unde l-a avut nvtor pe Bazil Drgoescu.Pn n 1867 a urmat trei clase la Gimnaziul Sfinii Petru i Pavel din Ploieti, iar n 1868 a terminat clasa a V-a liceal la Bucureti. Caragiale a absolvit Gimnaziul Sfinii Petru i Pavel din Ploieti, pe care l-a numit, n Grand Htel Victoria Romn, oraul su natal. Singurul institutor de care autorulMomentelor i-a adus aminte cu recunotin a fost ardeleanul Bazil Drgoescu, acela care n schia memorialistic Dup 50 de ani l-a primit n clas pe voievodul Unirii. Adolescentul Iancu a nceput s scrie poezii n tain, dar nainte de debutul literar a fost fascinat de performanele teatrale ale

unchiului su, Iorgu Caragiale, actor i ef de trup, fixat la Bucureti sau ambulant. n 1868 a obinut de la tatl su autorizaia de a frecventa Conservatorul de Art Dramatic, n care fratele acestuia, Costache, preda la clasa de declamaie i mimic. n 1870 a fost nevoit s abandoneze proiectul actoriei i s-a mutat cu familia la Bucureti, lundu-i cu seriozitate n primire obligaiile unui bun ef de familie. n acelai an a fost numit copist la Tribunalul Prahova. La 12 martie 1885, s-a nscut Mateiu, fiul natural al Mariei Constantinescu, funcionar la Regie, cu Caragiale, care l declar la oficiul strii civile. n 1871, Caragiale a fost numit sufleor i copist la Teatrul Naional din Bucureti, dup propunerea lui Mihail Pascaly. L-a cunoscut pe Eminescu cnd tnrul poet, debutant la Familia, era sufleor i copist n trupa lui Iorgu. Din 1873 pn n 1875, Caragiale a colaborat la Ghimpele cu versuri i proz, semnnd cu iniialele Car i Policar. La 78 ianuarie 1889 s-a cstorit cu Alexandrina Burelly, fiica actorului Gaetano Burelly. Din aceast cstorie vor rezulta mai nti dou fete: Ioana (n. 24 octombrie 1889) i Agatha (n. 10 noiembrie 1890), care se sting de timpuriu din cauza tusei convulsive sau a difteriei (la 15 iunie respectiv 24 martie 1891) La 3 iulie 1893 i se nate un fiu, Luca Ion. n 1889, anul morii poetului Mihai Eminescu, Caragiale a publicat articolul n Nirvana.

"O noapte furtunoasa" de I.L.Caragiale

Comedie in doua acte

Personajele:

Jupan Dumitrache Titirca Inima Rea-cherestegiu,capitan in garda civica. Nae Ipingescu-ipistat,amic politic. Chiriac-tejghetar,om de incredere al lui Dumitrache,sergent in garda. Spiridon-baiat de procopseala in casa lui Dumitrache. Rica Venturiano-arhivar la judecatoria de ocol,student in drept si publicist. Veta-consoarta lui Jupan Dumitrache. Zita-sora Vetei.

SCENA III

Actul I

Jupan Dumitrache il cearta pe Spiridon pentru ca a stat prea mult dupa ziar, dupa care il trimire sa ceara cucoanei sabia si cintironul.Chiriac pleaca si inchiriaza contotul si magazia.

SCENA I SCENA IV Scena incepe cu o discutie intre Jupan Dumitrache si Ipingescu despre "bagabonti", iar Dumitrache ii marturiseste lui Ipingescu ca si dupa el se tine un "bagabont".Totul a inceput de "lasata secului", cand Jupan Dumitrache, impreuna cu Veta(sotia sa)si Zita(cumnata), au mers la gradina la "Iunion". In timp ce ei se uitau la o comedie, un "bagabont" s-a asezat la masa vecina si s-a uitat la cucoane toata seara.Dupa ce au plecat, "bagabontul" i-a urmarit pana la Stabilament.Istoria s-a repetat si dupa o saptamana, cand cei trei se duc din nou la gradina la Iunion sa vada comediile lui Ionescu.

Jupanul Dumitrache se aseaza pe scaun si ii cere lui Ipingescu sa citeasca fragmente din ziarul adus de Spiridon.Ipingescu incepe cu o stire despre R. Vent, un june scriitor democrat, redactia ziarului recomandand poporului opera acestuia:Republica si reactiunea sau Venitorele si Trecutul din care este prezentata prefatiunea.In timp ce Ispingescu citeste acest fragment, Dumitrache il intrerupe aprobandul sau interpretand uneori in mod gresit frazele care nu le intelegea. Lectura ziarului a fost intrerupta de o cearta mare afara in strada.Cei doi recunosc vocea Zitei si ies afara.

SCENA II

Apare Chiriac,care il anunta pe Dumitrache ca trebuie facut un mandat de arestare pt fiul lui Tache(pantofarul de la Sf. Lefterie), deoarece nu popa Tache vrea sa iasa maine la izircit cu pretextul ca este bolnav si ca nea Ghita Tircadau nu este de gasit.
4

SCENA V

Spiridon, ramas singur isi aprinde o tigara, in timp ce se intreaba ce are Dumitrache cu el, de nici atunci cand l-a

gasit treaz nu a fost multumit si nici atunci cand acesta dormea. Se aude zgomot.Spiridon stinge repede tigara si o baga in buzunar.

Veta il trimite pe Spiridon sa-i duca mondirul lui Chiriac si pe urma il trimite sa se culce.Dupa ce Spiridon pleaca, Veta merge incet la fereastra, se uita in curte si pe urma se intoarce ganditoare. Porneste sa iasa cand intra Chiriac, care ramane o clipa la usa.Veta ramane nemiscata.

SCENA VI

Intra Zita nervoasa intrebandu-l pe Spiridon daca si-a indeplinit misiunea pe care i-a dat-o. Spiridon ii da cucoanei un bilet de la persoana in chestiune.Era un bilet de dragoste adresat Zitei, care cuprindea si o poezie de dragoste. SCENA VII

SCENA IX

Zita o roaga pe Veta sa-l lase pe Spiridon sa-i aduca ceva de acasa pentru ca acesta sa poata merge sa-i spuna admiratorului Zitei s-o astepte.Zita ii povesteste Vetei cum i-a iesit Tircadau in drum si a insultat-o.Doar ca Veta nu prea era atenta la ce-i spunea Zita pe motiv ca e bolnava. Se intoarce Spiridon care-i spune Zitei ca nu l-a gasit pe admirator nicaieri ,dar ca i-a dat biletul .Inainte de plecare Zita ii aminteste Vetei ca a doua zi trebuie sa mearga la Iunion, dar aceasta nu vrea sa mearga, fapt ce face ca Zita sa planga.

Chiriac ii multumeste Vetei pentru ca i-a cusut mondirul, ii spune ca a inchis poarta si o intreaba daca mai are ceva de-i comandat.O intreaba daca merge maine seara la Iunion ca sa se curteze cu admiratorul ei.Veta refuza sa se mai jure ca nu are nimic cu admiratorul pentru ca oricum nu va fi crezuta.Veta incearca sa plece, dar Chiriac ii taie calea si o intreaba daca nu mai vrea sa fie intre ei ce a fost inainte.Refuzul Vetei duce la o tentetiva de omor din partea lui Chiriac, care refuza sa traiasca fara dragostea stapanei.Acesta ia spanga de la pusca dar in urma luptei cu Veta si a juramintelor ei a renuntat, aruncand departe spanga si luand pe Veta in brate. Sunt intrerupti de Jupan Dumitrache, care striga de afara la Chirita sa se culce si sa fie atent.

SCENA VIII
5

ACTUL II

SCENA I Veta il trimite pe Chiriac la culcare pentru ca amandoi sunt obositi, iar maine Chiriac trebuie sa se trezeasca la ora patru pentru a-l ridica pe Tache pantofarul de la Sfantul Lefterie. Dupa ce o saruta, Chiriac pleaca, iar doamna deschide albumul si da de portretul lui Chiriac. Fredoneaza tot mai incet prima strofa din Portretul de G. Sion si se pregateste de culcare cand intra Rica Venturiano. SCENA II Rica Venturiano incepe sa-i faca declaratii de dragoste, in timp ce cucoana striga dupa ajutoare, crezand ca e vreun hot. Acesta nu intelege comportamentul doamnei, pentru ca el a primit un bilet in care aceasta i-a cerut sa se intalneasca la numarul noua pe strada Catilina si ca s-au cunoscut la Iunion. Veta isi da seama ca este confundata cu sora ei, Zita, deschide lampa, iar Rica incepe sa-si ceara scuze. Veta ii cere sa plece repede ca sa nu fie prins de sotul ei. Cand sa iasa, se aude vocea lui Dumitrache in curte. Rica sare pe geam, sfatuit de doamna Veta. SCENA III Jupan Dumitrache, nervos, o intreba pe Veta cine a fost in casa, dupa care o trimite la culcare in timp ce-i striga pe Chiriac si Spiridon. SCENA IV Dumitrache se razbuna pe Spiridon, certandu-l ca l-a gasit dormind,
6

dupa care il trimite dupa Chiriac, care dormea in camera lui. SCENA V Dumitrache ii spune si lui Chiriac ca a vazut bagabontul in casa si ca nu a avut pe unde iesi.Ipingescu vede fereastra care da pe schele si presupune ca pe acolo a iesit. Dumitrache gaseste bastonul lui Rica. Toti trei o iau pe schele dupa bagabont. SCENA VI Veta incearca sa-i opreasca sa sara pe geam, dar nu reuseste. SCENA VII Intra Zita care intreaba ce s-a intamplat. Veta ii spune ca amorezatul ei a venit la ea si o acuza pentru toate problemele ei cu Dumitrache si Chiriac. Aud zgomote in gradina si ies amandoua in fuga pentru a vedea ce se intampla. SCENA VIII Rica a iesit pe geam, s-a ascuns intr-un butoi cu timent, dupa care ajunge inapoi in casa. Spiridon ii sugereaza sa iasa pe usa din dreapta, dar el nu vrea. Rica ii ofera lui Spiridon trei sferturi de rubla daca il scapa. Spiridon isi face un plan pentru a-l scapa. SCENA IX Rica incearca sa iasa pe usa din dreapta, dar il intampina Dumitrache cu sabia scoasa. Apar Chiriac si Ipingescu, care-l inconjoara. Apare Veta care le explica realtia dintre Rica si Zita iar Ipingescu ii spune

lui Dumitrache ca Rica e cel care scrie in Vocea Patriotului Nationale. Jupan Dumitrache ii cere scuze lui Rica, care a descoperit ca de vina pentru

acest incident e numarul sase de la poarta Vetei, pus invers. Intr-un final, Dumitrache ii casatoreste pe cei doi.

1.Care este tema operei? 2.Ce motive intalnim? 3.Care sune personajele? Personajele sunt: Jupan Dumitrache Titirca, Nae Ipingescu, Chiriac, Spiridon, Rica Venturiano, Veta, Zita 4.Explicarea titlului: Titlul este format dintr-un substanitv si un adjectiv care semnifica viata agitata pe care o duc personajele piesei de teatru. 5.Care este perspectiva narativa? Perspectiva narativa este subiectiva, 6.Caracterizarea unui personaj: Personajul principal al comediei "O noapte furtunoasa" de I.L.Caragiale este Jupan Dumitrache Titirca, poreclit "Inima-Rea". El are un statut social onorabil de care se simte foarte mandru, fiind "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica". Personalitatea lui Jupan Dumitrache este accentuata de alt personaj, Nae Ipingescu, atunci cand il prezinta lui Rica Venturiano. Ca barbat casatorit si ca cetatean onorabil, Jupan Dumitrache are o unica pretentie: "ambitul" de a nu-i fi inselata "onoarea de familist" si "ambitul" de a nu se face de ras in fata lumii.

Marin Sorescu debuteaz n 1964, la vrsta de 28 de ani, cu volumul de parodii "Singur printre poei". Pn la moartea sa n 1996 mai public nc 23 de volume, devenind o figur marcant a poeziei romneti contemporane. n 1966 primete Premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Poeme", reuind s repete aceast performan de nc 5 ori pe parcursul carierei. Printre volumele cele mai cunoscute se numr "Tuii" (1970), "Suflete, bun la toate" (1972), precum i ciclul de 4 volume intitulat "La lilieci" (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poart acest nume. Poezia lui Sorescu acoper o zon literar larg, stilul su ironic i degajat trezind n cititor spiritul ludic al copilriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acas?" - 1967, "Cirip-ciorap" - 1993). La moartea lui au rmas n manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal i roman. Opere: 1. Muntele 2. ah 3. Fresca 4. Nudism 5. Hibernm 6. Fr punctuaie 7. Ecuatorul i polii 8. Cercul 9. Marin a lui Ptru 10. arpele casei 11. Enigma 12. Nu te-ncurca 13. Sentimentul lnei 14. Scrisori din camera de alturi 15. Adiacente 16. Glezne fragile 17. Pictura cu crin 18. Pn la un punct 19. Trebuiau s poarte un nume
9

20. O vreme 21. Adam 22. Boala 23. Am zrit lumina 24. Grup 25. Actorii 26. Rugciune 27. Ceva ca rugciunea 28. Scara la cer

Nudism
Car namol cu o caldare La femeile care fac nudism. In tinerete aveam o parere mai buna Despre femei; Dar trebuie sa faca cineva Si treaba aceasta. Ele nu se mai feresc de mine Ma numesc "cel care aduce namol" Si-si vad inainte de nudismul lor. De fapt eu nici nu le mai bag in seama, Le numesc "femeile care se inamolesc" Si ma gandesc la ale mele. Uneori ma apuca din senin O pofta grozava de injurat. Dumnezeii tai de viata De tinerete De batranete De fericire De iubire De casatorie De ideal. Toti acesti dumnezei Se prefac in namol de buna calitate. In orice caz femeile il gasesc foarte bun Si se ung cu el.

1.Care este tema poeziei? Tema poeziei este nudismul. 2.Care sunt motivele intalnite? Motivele intalnite sunt tineretea,batranetea,fericirea,iubirea,casa toria. 3.Structura poeziei. Poezia nu are versuri si rima deoarece este moderna. 4.Extrageti din poezie doua figuri de stil si comentati-le. 5.Explicati titlul poeziei. Titulul poeziei este format dintr-un substantiv.

10

Glezne fragile
Unde ramasesem? La glezne fragile. Da, din cauza lor Pretinzi ca nu poti schia. Gleznele fragile m-nnebunesc, Imi plac foarte mult. Ce bine te tin pe picioare, Dreapta, svelta, cu mers frumos, Cnd vii spre mine Prin zapada, vibrind la fiecare fulg. Faci atingere cu fulgii. Transmiti fiori n toata masa de zapada Din cer. Uita-te, e ca o saltea descusuta cerul. Cine s-o fi tavalind deasupra? (Cred ca tot noi). Tolaniti pe fortele naturii, pe fenomenul natural. Fenomen natural pe fenomen natural. Mazariche pe licheni. Iti place cum suna? "Suna a iarna". Ai vzut sarea izvorind din mine, Ca o bura de ploaie. La polul nord transpiratia S-ar fi prefacut n mazariche. "Parca numai acolo!" Emotia de la polul nord. Nu, de la polul opus. Eu sint polul opus nr.34. (Asa zicea un compozitor). Autor de opusuri numerotate. 34 i place lui cel mai mult. Sintem ca doi pinguini mergnd stingaci prin zapada la Poale de Polul nord. Pe ghetus. "Ba sintem ditamai iceberguri". Alunecind unul n bratele celuilalt,
11

incotosmanati In sentimente calduroase. "Bine ca ne-a apucat amorul iarna, Avem incalzire centrala. La vara, ar fi fost prea cald". Esti o prezenta luminoasa. Chiar si n zapada, tot tu dai Lumina. Eu sint primul (Si ultimul Ca nu mai las pe nimeni) Cel mai mult m impresioneaza la tine Calmul ochilor mari si calmul pielii Dac pot spune astfel. "Poti". Azi miinile mele sint foarte aspre. Dar au si ele calmul lor. Esti ca o marmura Care-a fost la mare asta-vara. "Am fost". "Cu cine?". "Cu intreaga cariera". Si sinii - sint de taiat respiratia cu ei. Eu sint numai taieturi.

1.Care este tema poeziei? Tema poeziei este iubirea. 2.Care sunt motivele intalnite in poezie? Motivele intalnite sunt: ochii,gleznele,lumina. 3.Structura poeziei. Poezia nu are versuri si rima deoarece este moderna. 4.Extrageti din poezie doua figuri de stil si comentati-le. 5.Explicati titlul poeziei. Titlul poeziei este format dintr-un substantiv si dintr-un adjectiv.

12