DISTROFIA dys tulburare trophe nutritie

CAUZE ALE LEZIUNILOR CELULARE HIPOXIA

AGENI FIZICI

REACII IMUNOLOGICE

AGENI CHIMICI / DROGURI

AGENI INFECIOI

ALTERRI GENETICE

DEZECHILIBRE NUTRIIONALE

DISTROFIE
dys tulburare trophe nutritie

Definitie: modificri ale metabolismului celular, sub aciunea unor factori nocivi externi sau interni, ce duc la alterarea structurii celulare reversibil sau ireversibil.

RSPUNSUL CELULAR
AGRESIUNE
DISTROFII LEZIUNI CELULARE ACUTE

ADAPTRI CELULARE

HIPERTROFIE

LEZIUNI REVERSIBILE
MOARTE CELULAR

ALTERRI SUBCELULARE I INCLUZII CELULARE

HIPERPLAZIE

ACUMULRI INTRACELULARE

ATROFIE

CALCIFICRI PATOLOGICE
NECROZ APOPTOZ

METAPLAZIE

LEZIUNI HIPOXICE I ISCHEMICE

ISCHEMIE

L E Z

MITOCONDRIE

FOSFORILAREA OXIDATIV

ATP
DETAAREA RIBOZOMILOR

POMPA Na+

GLICOLIZA

INFLUXUL Ca++ H2O EFLUXUL K+

GLICOGEN

SINTEZA PROTEINE LOR

R E V E R S I B I L E

pH
Tumefiere celular Pierdere microvili Vezicule Tumefierea RE Figuri mielinice
DEPOZITE LIPIDICE CLUMPING CROMATINA NUCLEAR

pH
LEZIUNI MEMBRANE
ELIBERAREA INTRACELULAR DE ENZIME LIZOZOMALE

Pierderea de PL Alterri citoschelet Radicali liberi Produi de degradare lipide

Ca++ mitocondrii

EOZINOFILIE MODIFICRI NUCLEARE DIGESTIA PROTEINELOR

Eliberare enzime CPK, LDH

Influxul Ca++

I R E V E R S I B I L E

Noxe celule leziunea biochimica depunerea de substante anormale de origine intra / extracelulara. DISTROFII (DEGENERESCENTE)
Dificil de determinat modul de aparitie si patrundere in celule = infiltrare, depozit, degenerescenta, acumulare in exces

Acumularile intracelulare
Substante care se gasesc in mod normal in celula, dar in cantitate patologica Substante care apar in conditii patologice si nu apar in mod normal evidentiabile prin tehnici histopatologice

Acumulari endogene = alterarea unor constituenti celulari Acumulari exogene = trecerea in celule a unor substante extracelulare ( infiltrare)

Materiale de depozit intracelular: origine protidica, lipidica, glucidica, pigmentara, minerala Acumulare in exces in celule = progresiva - distrofii simple (reversibile) - distrofii degenerative

I. Distrofii prin tulburari ale metabolismului celular: A. Metabolismul proteinelor

a. proteine simple: distrofii prin hiperhidratare (hidroprotidice) b. proteine conjugate: nucleoproteine si cromoproteine

B. Metabolismul glucidelor C. Metabolismul lipidelor D. Metabolismul substantelor minerale

II. Distrofii prin tulburari ale metabolismului substantei interstitiale 1.Hialina 2.Amiloida 3.Fibrinoida 4.Mucinoasa

Distrofii prin tulburari ale metabolismului celular Tulburari in metabolismul proteinelor Aminoacizi proteine simple (histone, protamine, globuline, scleroproteine) si conjugate(cromoproteine, nucleoproteine, glicoproteine, fosfoproteine)

Distrofii hidroprotidice (distrofii prin hiperhidratare) -Reversibile - apar la celule inalt specializate, mari consumatoare de O2 (ficat, miocard, SN, TC renali) _--apa se acumuleaza in mitocondrii = celule globuloase cu deteriorarea MB si criste.

MORFOLOGIA LEZIUNILOR CELULARE REVERSIBILE

DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA

Macroscopic organele afectate prezint:

1. Un volum i greutate crescut 2. Culoare palid, mat aspectul clasic descris de <carne fiart> 3. Organele se decapsuleaz uor 4. Dup secionare parenchimul proemin n raport cu capsula

MORFOLOGIA LEZIUNILOR CELULARE REVERSIBILE

DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA

Microscopie optic:
1. Intumescena tulbure - citoplama fin granular (distrofia granulara) - nuclei inegali 2. Degenerarea vacuolara- vacuole fine n citoplasm

3. Intumescenta clara
- vacuole mari, spumoase - nucleul mpins la periferie - nucleii picnotici

DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA Rinichi (distrofie granulo-vacuolara)

Rinichi (distrofie granulo-vacuolara) Col. H&E, Ob 40x

Distrofiile proteinelor conjugate 1) distrofiile nucleoproteinelor

Metabolismul purinelor acid uric in exces (prin aport exogen crescut sau hiperproductie endogena) precipita in tesuturi = urati guta (clinic) Clinic afecteaza articulatiile mici (frecvent art, metatarsofalangiana a degetului mare) hiperemia,edem, dispar dupa cateva zile dar reapar in saptamani, luni. Acid uric crescut - hiperuricemie

Morfologic = toful gutos

-Format din cristale de urat de sodiu si acid uric localizat in str. articulare si periarticulare; inconjurator focare de necroza si inflamatie acuta -Cronicizare tesut de granulatie cu celule gigante de corp strain

2) Distrofiile cromoproteinelor Cromoproteinele = substante de origine biologica, se acumuleaza in citoplasma celulelor sau substanta interstitiala

Pigmentii : exogeni/ endogeni Cai de patrundere: Alimentatie Respiratori pulberi (carbune, s. minerale) Dermica tatuaje Cai urinare instilatii cu nitrat de argint

Tatuaj intradermic

Antracoza pulmonara

Distrofii pigmentare
Pigment melanic Pigmentii hemoglobinici Pigmentii cu grasimi

Distrofiile pigmentului melanic

Melanina= pigment brun galbui (negru in cantitate mare) Fagocitele nu pot distruge melanina Pe sectiuni histologice coloratia Fontana (cu solutie de nitrat de argint amoniacal) melanina apare colorata in negru Este produsa de un grup de celule dendritice de la nivelul jonctiunii dermoepidermice = melanocite (melanoblaste)

DISTROFIA PRIN EXCES DE MELANINA

Hiperpigmentatia generalizata: boala Addison, acromegalie, hipersecretie hipofizara de HMS, sarcina(cloasma gravidelor), hemocromatoze, casexie, polipoza gastrointestinala familiala. Hiperpigmentatia localizata: boli de piele, radiatii UV, ionizante, caldura. Pigmentatii circumscrise: pete pigmentare (efelide), tumori melanice

DISTROFII PRIN MINUS DE MELANINA Hipopigmentatii generalizate: albinismul - melanocite prezente dar lipsite de tirozinaza - sunt incapabile sa formeze melanina Hipopigmentatii localizate: albinismul localizat sau leucodermie congenitala, vitiligo congenital - intereseaza pielea si ochii in special - apar si in lepra, sifilis, plagi vindecate Pigmenti inruditi cu melanina OCRONOZA - alcaptourie, intoxicatii cronice cu fenol

Pigmenti inruditi cu melanina OCRONOZA Pigmentatie patologica rara

PIGMENTUL PSEUDOMELANIC ESTE PREZENT IN:

- TENDOANE - LARINGE - TRAHEE - CAPSULE ARTICULARE - CARTILAJ AURICULAR

ESTE O PIGMENTATIE PRIN TULBURARI

SE IDENTIFICA PRINTR-O PIGMENTARE NEAGRA

CA CERNEALA

METABOLICE

CONGENITALE

DISTROFII ALE PIGMENTILOR HEMOGLOBINICI

Hemoglobina (cromoproteina) proteina globulinica

2 lanturi polipeptidice si si 4 grupe de hem (Fe2+ si porfirina) Fe din hem este depozitat in organism hemosiderina feritina Porfirina Globulina Bilirubina

DISTROFII ALE PIGMENTILOR CARE CONTIN FIER HEMOSIDEROZA SI HEMOCROMATOZA

Hemosideroza depozite de hemosiderina = granule

brune, insolubile; coloratie Perls (pentru Fe) pozitiva

A. Hemosideroza localizata - focare hemoragice: hematoame, fracturi, infarcte

hemoragice - se evidentiaza Fe2+ in macrofage sub forma de hemosiderina - hemangioame cutanate, pulmonul si splina de staza cronica (induratie bruna)

DISTROFII ALE PIGMENTILOR CARE CONTIN FIER HEMOSIDEROZA SI HEMOCROMATOZA

B. HEMOSIDEROZA GENERALIZATA rara, localizata in ficat, pancreas, rinichi, inima, ganglioni limfatici absobtie intestinala excesiva de fier hemolize excesive dupa transfuzii repetate de sange dupa administrare parenterala de fier

HEMOCROMATOZA
Hemocromatoza sau diabetul bronzat alterarea barierei mucoasei intestinale, a complexului feritina apoferitina cu absorbtie excesiva de fier

se depune in celulele parenchimului hepatic, pancreatic, fibrele miocardice ciroza hepatica diabet insuficienta cardiaca hiperpigmentare melanica a tegumentului = melanodermie

DISTROFII ALE PIGMENTILOR FARA FIER

Bilirubina (B) provine din degradarea hemoglobinei si mai putin din mioglobina si citocromi pigment de culoare galben-verzui sau verdenegricios, in functie de concentrare (B) directa este conjugata (B) indirecta neconjugata, care nu a trecut prtin ficat Icterul = coloratie galben-verzuie a tegumentelor si mucoaselor prin exces de (B) in sange si tesututri 3 forme: obstructiv, hepatocelular, hemolitic

ICTERE
ICTERUL OBSTRUCTIV Post hepatic, mecanic; apare prin obstructia caii biliare cu reducere/suprimare excretiei bilirubinei conjugate din celulele hepatice in intestin rezultand colestaza ICTERUL HEPATOCELULAR Tulburare in mecanismul de conjugare al bilirubinei in ficat rezultand colestaza intrahepatica ICTERUL HEMOLITIC Apare in anemia hemolitica prin exces de bilirubina neconjugata

PORFIRIA
Tulburari in metabolismul porfirinelor Pigmentul se depune in piele, vase si organe pigmentatia bruna 3 forme: Congenitala Acuta intermitenta Cutanata tardiva

DISTROFII ALE PIGMENTILOR CU GRASIMI

Lipopigmentii granulatii rotunde sau ovalare, galbenebrune, autofluorescente la UV a.lipocromii: pigmenti galbeni de origine exogena derivati din vegetale alimentare (caroten, licopen); se observa in depozite de grasimi, corp galben ovarian, CSR, placi de aterom, etc b. lipofuscina (pigment de uzura): de origine endogena, brun, derivat din oxidarea lipidelor; se observa in celule nervoase, epiteliile veziculelor seminale, fibre miocardice, ficat, rinichi.

DISTROFII GLUCIDICE
Glicogenul constituent fundamental apare in toate tesuturile normale (ficat, muschi striati, miocard, cartilaj, endometru, etc); se coloreaza brun cu iod (sol. LUGOL) si rosu intens (Carmin Best amoniacal) Este labil/stabil Distrofii prin EXCES DE GLICOGEN (GLICOGENOZA)
Glicogenoza simpla, localizata: a. in diabet localizata la rinichi (ansa Henle si tubi contorti), miocard, SNC si b. Glicogenoza hepatica in boala GIERKE = depozite marcate de glicogen in hepatocite Glicogenoza generalizata: apare in boala Gierke cu afectare hepato-renala si in unele cazuri miocardica

DISTROFII PRIN MINUS DE GLICOGEN

INANITIE ANOXIE AVITAMINOZA INFECTII VIRALE CASEXIE NEOPLAZICA TESTUL SCHILLER COL UTERIN

(CELULELE NEOPLAZICE MARI CONSUMATOARE DE GLICOGEN)

DISTROFII LIPIDICE
Lipidele: grasimile neutre gliceridele, fosfolipidele, glicolipidele, steridele. Histochimic: coloratii speciale care le pun in evidenta rosu Scharlach (rosu aprins), Sudan III (galbui), Sudan negru (negru-cenusiu, cenusiu), Albastru de Nil (rosuviolet, albastru cenusiu) DISTROFIILE GRASE PRIN EXCES (STEATOZELE) Tipuri anatomoclinice A.Steatoza localizata 1. Ficatul gras; 2. Rinichiul gras; 3. Steatoza miocardica

STEATOZ HEPATIC

Col. H&E, Ob. 10x

Col. Scharlach
sectiuni la congelatie Ob. 20x.

DISTROFII LIPIDICE
B. Steatoza regionala (lipomatoza regionala) Implicati factorii neuroendocrini, boala Cushing, distrofia adiposogenitala (sindr. Babinski-Frolich), obezitatea de menopauza C. Steatoza sistematizate Tezaurizare(acumulare) anormala de substante lipidice in citoplasma celulelor reticulohistiocitare din diferite tesuturi si organe Pot fi primare (tulburare congenitala) boala Gaucher, boala Nieman-Pick, boala Hand-Schller-Christian Pot fi secundare in unele afectiuni hepatice, diabet, hipotiroidism asociat cu hipercolesterolemie

BOALA GAUCHER
Boala autozomal recesiva -deficit de glucocerebrozidaza(mutatia genei care o codeaza) -acumulare de glucocerebrozide in macrofage si SNC -3 tipuri in functie de simptomatologie si evolutia bolii. Tip 1 - noncerebrala - depozite hep, splenice, scheletice Tip 2- infantila (cerebrala) -hepatosplenomegalie+ lez progresive SNC Tip 3 intermediar -> la tineri -atingere sistemica ~tip1 -atingere SNC => deces decadaIII M-Splina (10kg), palida, pestrita -adenopatie generalizata -M.O. mase tumorale cenusii mari moi cu eroziuni osoase, deformari scheletice, fracturi - cel. Gaucher = 100, citoplasma cu vacuole de tip fibrilar hartie creponata, PAS+, unul sau mai multi nuclei excentrici, hipercromi

BOALA NIEMAN - PICK

Boala autozomal recesiva
- absenta sfingomielinazei=> acumulare de sfingomielina si colesterol in macrofage in majoritatea tesuturilor si organelor Tip A cel m frecvent, sever, infantil -atingere neurologica extensiva -acumulare viscerala de sfingomielina => deces in primii 3 ani Tip B organomegalie fara prindere SNC Tip C - >10ani Macroscopic -organe vol, palide

Microscopic celula Niemann-Pick = 90-100 m -citoplasma fin vacuolata -Vacuole uniforme => aspect spumos Dg. hepatosplenomegalie -retard mintal -celula spumoasa Niemann Pick (microscopie optica).

BOALA Hand-Schller-Christian
Apare la copii si adulti Clinic: exoftalmie, diabet insipid, deformari osoase (osteoliza) prin acumularea de esteri ai colesterolului in histiocite cu formare de mase pseudotumorale care distrug oasele afectate Dezvoltarea intracraniana comprima hipofiza si hipotalamusul (diabet insipid) si umplu orbitele (exoftalmie) Microscopic: focare denecroza si infiltrat inflamator predominant eozinofilic la nivelul histiocitelor in splina, ganglioni limfatici, ficat D. Steatoza generalizata: obezitate sau adipozitatea patologica

DISTROFII GRASE PRIN MINUS DE GRASIMI

Inanitie
Casexia hipofizara Lipodistrofia progresiva

DISTROFII MINERALE CALCARE A. DISTROFII PRIN MINUS DE CALCIU

1. RAHITISM 2. OSTEOMALACIE 3. OSTEOPOROZA 4. HIPERPARATIROIDISM PRIMAR B. 1. 2. 3.

DISTROFII PRIN EXCES DE CALCIU

CALCIFICARI DISTROFICE CALCIFICARI METASTATICE DEPOZITAREA SARURILOR DE CALCIU IN CALCULI BOALA LITIAZICA

Calificare de tip distrofic calcemie normal esuturi necrotice necroz de cazeificare, aterom, stroma tumori (leiomiom) Macroscopic - culoare albicioas- cenuie, consisten dur Microscopic depozite amorfe, granulare, bazofile depuneri progresive corpi psamomatoi - carcinom papilar tiroidian, prostat

CALCIFICARE DE TIP METASTATIC

Calcificare de tip metastatic - hipercalcemie Apare la nivelul plmanului, rinichiului 1. Hiperparatiroidism 2. Hipervitaminoza D 3. Hipertiroidism 4. Boala Addison 5. Cresterea catabolismului osos datorat tumorilor osoase diseminate (mielom multiplu, metastaze) 6. Insuficienta renal cronica (cu retenie de fosfat i apariia litiazei renale).

DISTROFII PRIN TULBURARI ALE METABOLISMULUI SUBSTANTEI INTERSTITIALE (EXTRACELULARE)

1. DISTROFIA HIALINA 2. DISTROFIA AMILOIDA 3. DISTROFIA FIBRINOIDA 4. DISTROFIA MUCINOASA

1. DISTROFIA HIALINA
Hialinul este un material de natura proteica cu aspect omogen, eozionofil in coloratie H-E, intra sau extracelular.
A. Hialinul intracelular :
1. Hialinizarea hialoplasmatica acumularea de proteine in hialoplasma fara afectarea sistemelor membranare ex. corpii Mallory din hepatita alcoolica (picaturi neregulate sau retea fina perinucleara constituita din citokeratine); 2. Hialinizarea mitocondriala incluzii cristaline intramitocondriale cu balonizarea cristelor si aparitia de megamitocondrii ficatul alcoolic; 3. Hialinizarea intraergastoplasmica corpii Russel agregate de material amorf neomogen reprezentat de acumulari de Ig in RE al plasmocitelor in stari de hiperimunizare; 4. Hialinizarea lizozomala celulele TCP in sindromul nefrotic, fenomene de autofagie celulara (hipoxie, intoxicatii);

B. Hialinul extracelular transformare elementelor matricei extracelulare intr-o masa

astructurata, omogena, eozinofila; Macroscopic apare albicios, translucid de consistenta crescuta; Exemple- cicatrici keloide, fibroame uterine; atrerioloscleroza hialina depozit eozinofil si PAS + care inlocuieste celulele musculare netede, constituit din proteine exudate.

DISTROFIA HIALINA
INTRACELULARA : depunerea de picturi omogene, glicoproteice n citoplasma celulelor.
EXEMPLE Corpii Mallory incluzii eozinofile perinucleare, in hepatocite la alcoolici (contin citokeratina si ubiquitina) Corpii Russell (agregate de IgG) in plasmocite Celulele Crooke (contin incluzii omogene, sticloase) in adenoamele hipofizare, la pacientii cu sindrom Cushing. Cristalele Reincke (incluzii rectangulare perinucleare) in celulele interstitiale Leydig.

DISTROFIA HIALINA
EXTRACELULARA :depunerea interstiial a unei substane proteice amorfe, omogene, eozinofile, pe structurile fibrilare extracelulare , aspectul organelor fiind translucid-sticlos, albsidefiu,(glazura de tort) consistenta dura

Hialin fiziologic: Corpul albicans ovarian Depunerile din capsula splenica in imbatranire (splina glazurata) Hialin patologic : Cicatrici (cheloidul, la arsi) Tumori (leiomiofibroame, schwannoame) Peretii arteriolelor (in diabet) cu aparitia HTA

CORP ALBICANS HIALIN IN OVAR

2. DISTROFIA AMILOIDA
Definitie: Distrofie proteica extracelulara, prin depunerea interstitiala a unei proteine patologice (amiloidul). Amiloidul - 90% proteine fibroase si 10% hidrai de carbon (condroitin sulfat i acid neuraminic); COLORATIA : Rosu de Congo - in rosu (ortocromatic); in lumina polarizata-birefringenta verde (green-apple birefringence). Violetul de metil - in rosu (metacromatic). van Gieson galben cafeniu. Localizare la nivelul substanei fundamentale de-a lungul fibrelor de reticulin i colagen, de-a lungul MB epiteliale si n media vaselor mici. Nu determina o reactie inflamatorie. GENERALA LOCALIZATA (splina, rinichi, ficat)

Amiloidul RENAL - substana proteic care se depune extracelular la nivelul membranei bazale a capilarelor glomerulare, a tubilor si n pereii vaselor, sub forma unui material omogen, colorat metacromatic. Colortie - Rosu de Congo - depozite rosii. Glomerulii cu depozite de amiloid sunt mrii n volum depozite de amiloid de culoare rosu-oranj n glomeruli(MB capilare + mezangiu), peretii vaselor si membrana bazal a tubilor(lumen)

La NIVEL HEPATIC, depozitele de amiloid de culoare rosuoranj sunt localizate de-a lungul capilarelor sinusoide si determin atrofia hepatocitelor

3. DISTROFIA FIBRINOIDA
Fibrinoidul = substanta acelulara, densa care se coloreaza roz cu eozina si este PAS pozitiva (format din proteine si MPZ) Distrofia fibrinoida apare in colagenoze boli generalizate ale tesutului conjunctiv Apare in LES, PCE, sclerodermie, dermatomiozita Microscopic = alterarea fibrinoida necroza fibrinoida

4.DISTROFIA MUCOIDA
Mucusul = o combinatie de proteine, MPZ si glucide, secretata de celule epiteliale specializate de la nivelul tractului GI, aparat respirator, uter , glande salivare, etc Bazofil, PAS pozitiv, rosu cu mucicarmin Principalul constituent mucina Distrofia mucoida a tesutului conjunctiv apare in colagenoze, tumori,medionecroza aortei, placi de aterom, mixedem. Distrofia mucoida epiteliala hipersecretii de mucus in: inflamatii catarale mucoase, tumori maligne si benigne.