AUSTRALIA

Capitala: Canberra Asezare: Australia este un continent insular, asezat in sud-estul Asiei. Apele care se invecineaza cu Australia sunt: Marea Timor, Marea Arafura, Golful Carpentaria, Marea Coralilor si marea Tasmaniei (E), Stramtoarea Torres (N), Stramtoare Bass(S) si Oceanul Indian (S-V). Suprafata: 7,713,360 kilometri patrati. Australia este cel mai mic continent din lume. Moneda nationala: 1 dolar Australian ($A) = 100 centi Numar de locuitori: 18,3 mil. Locuitori Media de viata: 78,5 ani la barbati; 83,5 ani la femei

Cea mai mare parte a continentului are aspectul unui podi jos. Altitudinea medie a Australiei este de 305 m (cel mai jos dintre continente), predomin podiurile uor ondulate i cmpiile joase i plane. Cmpiile joase cu altitudini ntre 0-200 m totalizeaz 32% din suprafaa continentului, iar cmpiile nalte i podiurile cu nlimi ntre 200-500 m reprezint 62%. Este de remarcat ponderea redus a munilor de peste 1 000 m (1,3%), Australia constituind i din acest punct de vedere un continent unic. Aceste caractere se explic prin evoluia tectonic i prin denudaia suferit ntr-o perioad foarte ndelungat. Se pot distinge trei mari uniti de relief care se suprapun peste marile uniti tectonice ale continentului: A. Podiurile vestice; B. Cmpiile Centrale; C. Munii din estul Australiei (Great Dividing Range)

Ocup mai mult de jumtate din suprafaa Australiei. Este o regiune tabular, cu altitudini n general de 300-400 m, fiind cea mai caracteristic unitate de relief a Australiei prin morfostructur i prin altitudinile medii. Fundamentul cristalin al Scutului Australian apare la zi pe suprafee extinse, dar n numeroase regiuni este acoperit de formaiuni sedimentare sau magmatice. Pstrnd o poziie orizontal sau uor nclinat, determin formarea unui relief tabular specific. n unele regiuni, sedimentele mai noi fosileaz (acoper) o peneplen precambrian mezozoic. Exist i uniti muntoase cu altitudini mijlocii: lanurile din centrul Australiei care au o orientare vest -est. Acestea sunt: Macdonnell Range (1 510 m) n nord i Musgrave Range (1 440 m) n sud. Aceti muni nu s au format prin procese de cutare, fiind muni-bloc, marcnd sectoarele mai mobile ale scutului. Sub raport tectonic au caracter de horsturi, delimitate de puternice linii de fractur (sisiteme de falii). Micrile de ridicare sunt recente (au avut loc n neozoic). n partea de sud-vest podiul este format din granite (Podiul Ylgarn); are circa 400 m altitudine i este presrat cu depresiuni, pe fundul crora stagneaz lacuri srate, cel mai adesea uscate (de tip playa). Aceste depresiuni pot fi de origine eolian sau pot proveni din dezorganizarea progresiv a unui drenaj normal, n timpul unei perioade de ariditate crescnd. La vest de munii din centrul Australiei, micrile de coborre manifestate din perioade foarte vechi au dus la acumularea depozitelor continentale (inclusiv prin aciunea apelor curgtoare n perioadele pluviale). Nisipurile au o extindere apreciabil, n unele cazuri s-a format un relief de dune, astfel c aceste regiuni au fost denumite deerturi. Cele trei mari subuniti: Marele Deert de Nisip; Deertul Gibson; Marele Deert Victoria. Nu sunt comparabile cu Sahara nici prin cantitatea medie anual de precipitaii, aici se menine n general ntre 150-250 mm i nici prin vegetaie, deerturile australiene avnd o flor foarte variat i o vegetaie relativ dens care acoper n bun parte solul.

Macdonnell Range

Musgrave Range

Marele Deert Victoria

Deertul Gibson

Marele Deert de Nisip are o suprafa de 360 000 km, formnd o fie lat de 1 300 km lungime pe direcia est-vest, de la rmul Oceanului Indian pn la Macdonnell Range. Dispunerea dunelor este longitudinal, ele sunt n general paralele avnd lungimi considerabile, (n medie pn la 40-50 km), nlime medie de 15 m, distana ntre ele fiind 400-800 m. Coloraia roie a nisipurilor se explic prin pelicula de hematit a granulelor de cuar, aceste granule avnd un diametru de sub 1 mm. Deertul Gibson este un semideert de piatr i pietri. Marele Deert Victoria prezint o mare varietate a peisajelor aride (semideert nisipos, pietros). n partea de sud a continentului, ntre Marele Deert Victoria i Marele Golf Australian se desfoar Cmpia Nullarbor, avnd altitudini de 200-300 m n nord, cobornd spre litoral pn la 70 m. Este alctuit din calcare cretacice i neozoice aproape orizontale. Datorit permeabilitii rocilor nu s-a dezvoltat o reea hidrografic, iar relieful este cu desvrire plan; n schimb abund procesele i formele carstice. n dreptul Marelui Golf Australian, aceste calcare formeaz printre cele mai lungi rmuri cu faleze din lume.

Constituie o vast zon depresionar cuprins ntre Podiurile vestice i Great Dividing Range, format n urma micrilor negative ale scoarei n timpul mezozoicului i neozoicului. Se extind de la Golful Carpentaria pn la Marele Golf Australian. Dou praguri, n general foarte slab schiate n relief, mpart Cmpiile Centrale n trei subuniti. n nord se afl Cmpia Carpentaria neted i joas, care nclin spre golful cu acelai nume. Litoralul prezint caractere tipice de rm cu mangrove. Subunitatea central poart denumirea de Cmpia Eyre i corespunde n linii generale cu Marele Bazin Artezian. Cmpia coboar lent dinspre Pragul Cloncurry i Great Dividing Range spre depresiunea Lacului Eyre, situat la -12 m sub nivelul mrii. Este evident o depresiune tectonic (regiunea cea mai coborte a Australiei), un ultim termen al regiunii puternic tectonizate care ncepe pe rmul sudic al Australiei i se continu spre nord pn aici. Partea de nord a Cmpiei Eyre este drenat de sistemul rurilor periodice: Georgina, Diamantina i Coopers Creek, vi foarte largi, cu pant redus i puin adncite. Acestea formeaz un pienjeni extraordinar complicat de canale i brae moarte. ntre vi se ridic interfluvii joase acoperite de cruste lateritice. Relieful poate fi asimilat unor imense pediplene sau glacisuri, traversate de ruri (intermitente) enorme. Regiunea Lacului Eyre este cel mai arid sector al Australiei. ntre Lacul Eyre i Munii Macdonnell Range se afl Deertul Arunta (sau Simpson), singura regiune cu adevrat deertic a Australiei. Este un deert de nisip rou, cu dune alungite pe sute de km, n sensul vntului dominant, pe direcia SE-NV. Spre est, la contactul cu Great Dividing Range, tranziia se face prin intermediul unei fii de dealuri monoclinale, regiunea putnd denumirea de downs. Al treilea sector al Cmpiilor Centrale (cel sudic) corespunde cu Bazinul (Cmpia) Murray. Acest bazin apare, ca entitate geologic separat, n ocean cnd o mare epicontinental s-a extins peste Scutul Australian. Este separat de Cmpia Eyre prin pragurile Broken Hill i Cobar. Este o cmpie aluvionar, drenat de cele dou mari fluvii ale Australiei.

Formeaz un arc muntos de circa 3 000 km, ncepnd din Peninsula Cape York, pn n sudul continentului, o ramur trecnd prin puntea dubl de insule din Str. Bass, irul muntos terminndu -se n Insula Tasmania. Aspectele i altitudinile actuale nu sunt n relaie direct cu orogeneza de la sfritul paleozoicului cara a dus la cutarea formaiunilor din Geosinclinalul Tasman ci se datoresc tectonicii ulterioare i n mare msur fazei de ridicare, numit Kosciusko, care a avut loc la sfritul neozoicului. Trstura principal o prezint asimetria n profil transversal, acest caracter avnd, de asemenea, o explicaie tectonic. Munii prezint abrupturi puternice spre litoral care corespund cu linii de flexur sau sisteme de falii, paralele cu rmul. Spre interior munii coboar treptat, lent, oglindind o micare de ridicare mai accentuat nspre litoral. Zona nalt are o morfostructur caracteristic de munii -bloc, masivele nalte avnd n mod frecvent caracter de horsturi. Topografia prezint un ansamblu de podiuri (platouri) nalte, avnd uneori altitudini de peste 1 500 -2 000 m, tiate de vi puternic adncite, sub form de canioane. Gresiile mezozoice, aproape orizontale i puternic cimentate, determin caracterul tabular al acestor podiuri. n Munii New England, care se ntind ntre Brisbane i rul Hunter, podiurile sunt fie suprafee structurale, fie suprafee de nivelare (peneplene) neogene. Se disting trei nivele: suprafaa eocen cu puine monodnockuri din peneplena australian a lui King (sfritul cretacicului), suprafaa miocen (la 1 000 m), i suprafaa inferioar (750 m). Succesiunea acestor suprafee trdeaz ridicarea sacadat a sectoarelor muntoase, urmate de calm tectonic i de nivelare. In Great Dividing Range, altitudinile, n general, cresc de la nord spre sud (500-600 m n Peninsula Cape York, respectiv peste 2 000 m n Alpii Australiei). n funcie de caracterele morfostructurale se pot separa urmtoarele subdiviziuni: Queensland, Munii New England, Blue Montains (Munii Albatri), Alpii Australiei, Munii i podiurile din statul Victoria i Munii Tasmaniei. Cel mai nalt sector al Munilor din estul Australiei (Great Dividing Range) l constituie Alpii Australiei, care se desfoar n dreptul oraului Canberra (n sud -estul continentului). Sub raport morfo-tectonic constituie un ansamblu de blocuri ridicate (horsturi), cu suprafee de nivelare i madnockuri. Altitudinile cele mai mari se nregistreaz n masivul Snowy Mountains, vrful Kosciusko atingnd 2 230 m. Acest masiv este nzpezit o bun parte a anului, iar n cuaternar a suferit efectele glaciaiunii (apar mici circuri, custur i, chiar morene) dar numai n sectorul cel mai nalt al munilor; n rest regiunea a fost puternic influenat de procesele periglaciare

Great Dividing Range

Snowy Mountains

Alpii Australiei

Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasa . Vara , care tine din decembrie pana-n februarie , exista valuri de caldura frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius . Unele parti sunt umede , in general regiunile de coasta estice si Insula Tasmania . Efectele neplacute sunt intr-o oarecare masura atenuate de brize vestice racoroase care sufla in tot timpul anului . In zone restranse din Australia de Sud si Australia de Vest , iernile secetoase din iunie pana in august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie . Coasta nord-vestica tropicala are ierni secetoase si veri umede : aici ploile sunt tropicale si exista conditii musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii ; totusi , in alte parti , zapada este extrem de rara . Orasul nordic Darwin are o temperatura medie de 30 grade Celsius vara si 27 iarna , cantitatea medie de precipitati fiind de 150 cm , cea mai mare parte cazand vara . La Sydney , pe coasta de nordest , cantitatea de precipitati este de aproape 120 cm , cazand in tot timpul anului . Partea cea mai racoroasa a tarii este Hobart din Tasmania , cu o temperatura medie de 17 grade Celsius vara si 12 iarna . In Perth , din Australia de Vest , cad aproximativ 90 cm de precipitatii pe an si temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius ( ianuarie ) si 13 ( iulie ).

Australia are caracteristici constante: intinse zone fara retea hidrografica superficiala sau fara iesire la mare, denumite endoreice si zone strabatute de sisteme fluviale, cele mai cunoscute fiind Murray cu afluentul sau Darling. Cele mai mari rauri sunt Darling ( 2700 Km ) si Murray ( 2589 Km ). Principalele lacuri sunt: lacul Eyer ( 10.000 Km ). Sunt bine cunoscute aici si acumularile de apa subterane. In Tasmania exista urme de ghetari si lacuri glaciare.

lacul Eyer Murray

Darling

Vegetatia este dominata de plante perene cu frunze tari , cu frunze bine adaptate pentru supravietuirea in regiuni aride . Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcam . Zonele de vegetatie ale Australiei corespund in mare parte cu zonele de clima . Padurile tropicale de pe coasta nordica si nord-vestica contin palmieri , pini , ferigi de copac si mangrove in mlastinile de coasta . Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate,mai dese pe coasta de est, constand din palmieri , ferigi de copac si eucalipt. Versantii vestici ai Muntilor Marii Cumpene de Ape contin paduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbusti, acoperind 9% din uscat. Campia , spre sud de Tropicul Capricornului si padurea de savana, spre nord , constituie 26% din continent . In regiunile cele mai aride sunt raspandite plante mici precum sfecla si arbustii cu fructe . Regiunile cele mai secetoase ale Australiei contin planta mulga , un salcam cu o mare importanta furajera . In sud-vest cresc arbori valorosi cu lemn de esenta tare , precum jarra si kauri . Depresiunea Australiana de Vest consta din roci dure, foarte vechi, si ocupa aproape intregul stat al Australiei de Vest si partile invecinate ale Teritoriului de Nord si Australiei de Sud . Inaltate deasupra nivelului acestei depresiuni, exista mai multe lanturi muntoase, cum sunt Kimberley si Hamersley , precum si aflorimente izolate de roci , cum este Muntele Ayers .

eucalipt mangrove
Kimberley palmier

Australia este un continent cu o faun foarte deosebit: 83 % din mamifere, 90 % din peti i insecte, precum si 93 % din amfibieni sunt endemice continentului australian. Acest nivel de endemicitate poate fi atribuit izolrii geografice a continentului, a stabilitii tectonice i a unui model de schimbri climatice, care au flora i solul australian n diferite epoci geologice. Caracteristic faunei australiene este numrul limitat al mamiferelor plancetare, majoritatea speciilor existente fiind aduce de ctre colonizatorii europeni, precum i abundena mamiferelor marsupiale. Australia are mai multe specii de serpi veninosi dect neveninoi. Australia a fost o dat parte din supercontinent sudic Gondwana, care mai includea America de Sud, Africa, subcontinentul indian i Antarctica. Gondwana a nceput s se fragmenteze acum 140 milioane de ani n urm; cu 50 milioane de ani in urma Australia s-a separat de Antarctica. Originea i evoluia pn n ziua de astzi au fost modelate de conditii climatice unice i de geologia continentului. Australia a fost izolat de efectele schimbrilor climatice la nivel global. Fauna unic, care a aprut iniial in Gondwana, cum ar fi marsupialele, au supravieuit i s-au adaptat n Australia.

Specii care nu se mai intalnesc in alte regiuni ale lumii: marsupiale: cangurul, lupul marsupial, ursuletul koala etc... mamiferele care se inmultesc prin oua, dar isi hranesc puii cu lapte: echidna, ornitorincul. Exista mai multe specii de pasari: emu; casuarul;

cangur

lupul marsupial

Urs koala

echidna

ornitorincul

casuarul

emu

Pana la sfarsitul secolului XX populatia a fost remarcabil de omogena datorita restrictiilor de imigrare non-europeana.Majoritatea australienilor a fost de origine britanica si din regiunile locuite de albi ale Comunitatii Britanice a Natiunilor Unite.Religia principala a fost si ramane crestinismul,predominand romano-catolicii si anglicanii.Cel mai mare grup de culoare il formeaza aborigenii,nativii Australiei care au fost acolo cand au sosit europenii. Australia are rata natalitatii si mortalitatii scazute.Stiinta de carte este de aproape 100%.Cel mai mare oras este Sydney,urmat de Melbourne,Brisbane,Perth,Adelaide,Hobart si Darwin.

Sydney este capitala statului Noua Galie de Sud, Australia. De asemenea, oraul este cel mai mare din Australia, cu o populaie de 4.200.000. n Sydney se afl celebra Sydney Opera House. Opera din Sydney a fost inclus n anul 2007 pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO. Sydney este situat pe malul unuia dintre cele mai frumoase golfuri din lume, cu un port natural minunat, pe care navigatorul britanic James Cook l-a botezat, n 1770, Port Jackson. Sydney deine recordul superlativelor n Australia: este cel mai mare ora, cel mai mare centru industrial, cultural i financiar, cel mai mare port, cel mai mare nod de comunicaie... n centrul oraului se afl i cea mai mare aglomeraie de zgrie-nori, de magazine, de galerii, de baruri i de restaurante. n anul 2000, la Sydney au avut loc Jocurile Olimpice de var, la care au participat un numr record de sportivi: 10.651 de concureni din 199 de ri.

Melbourne este capitala statului federal Victoria din Australia, i este situat pe Rul Yarra n apropiere de vrsarea sa n golful Portului Phillip. Aglomerarea se ntinde pe 70 de km de la nord la sud i pe 50 de km de la est la vest. Numrul de locuitori pe aceast suprafa de 3,366,542. Melbourne a fost fondat n 1835 de ctre John Batman i John Pascoe Fawkner din Tasmania, i denumit dup primul ministru britanic de la acea vreme, Lordul Melbourne. Melbourne este o arhiepiscopie catolic i anglican, n care se dezvolt industria petrolier i cea productoare de maini. Melbourne este al doilea cel mai mare ora din Australia i capitala statului Victoria. Dei este binecunoscut n lume, ca fiind de multe ori mai atractiv dect Sydney, n ultimul timp Melbourne-ul a fost eclipsat ctre acesta din urm. Dei nu este un ora prea turistic i nu prea sunt multe de vzut, totui v va place Melbourne-ul n stilul su, chiar dac dup dou sau trei zile i va pierde atractivitatea.

Brisbane este capitala statului Queensland i al treilea ora, ca mrime, din Australia, cu o populaie de aproape 2 milioane de locuitori. Este situat lng Oceanul Pacific i strbtut de Rul Brisbane. Numit n cinstea lui Sir Thomas Brisbane, oraul a crescut de la o colonie de ocnai stabilit n 1824 la Redcliffe, 40 de kilometri la nord. Colonia a fost mutat la Brisbane n 1825 i s-a permis imigrarea din 1942. A fost aleas ca i capitala Queensland-ului cnd a fost fcut colonie separat in 1859. Oraul a evoluat greu pna la Al-doilea Rzboi Mondial, cnd a avut un rol esenial pentru Aliai ca i baz central pentru generalul Douglas MacArthur n Pacificul de Sud-vest.

Centrul oraului Brisbane noaptea

Economia Australiei este situat ntre primele 15 din lume, n timp ce PIB-ul su este ntre primele 20. Australia are o economie prosper, alctuit dup modelul vestic, cu un PIB ceva mai ridicat dect cel al Germaniei, Franei i Marii Britanii (dac se raporteaz la paritatea puterii de cumprare). Absena unei industrii productoare orientate pe export este considerat un punct slab pentru economia Australiei. ns, o dat cu dezvoltarea turismului i creterea veniturilor rezultate din export, criticile au devenit irelevante. Datele nregistrate n ianuarie 2009 reflect o rat de omaj de 4,6% cu 10 033 480 persoane angajate. n ultimul deceniu, inflaia a fost de 2-3%. Sectorul serviciilor, incluznd turismul, educaia i finanele, formeaz 64% din PIB. Agricultura i resursele naturale contribuie cu 3-5% din PIB dar au un rol semnificativ n cadrul exportului - 65% din produsele exportate provin din agricultur. Industria reprezint o treime din PIB. Cele mai mari piee de export ale Australiei sunt Japonia, China, SUA, Coreea de Sud i Noua Zeeland. ara este foarte bogat n resurse naturale ca petrol, gaze, crbune, aur, cupru, uraniu, minereuri de fier i bauxit. Crbunele i petrolul reprezint 20% din ctigurile prin exporturi, minereurile i mineralele circa 25%, iar aurul 8%.

Terenul arabil este cultivat in proportie de 80 % . Australia este un important producator si exportator de produse agricole . Cultura principala este cea de grau . Productia de fructe este concentrata in regiuni umede sau irigate . Principalele fructe cultivate sunt : fructele de padure , strugurii , merele , bananele si ananasul.

Australia este una dintre cele mai bogate tari in resurse de subsol,insa nu si de sol. Detine mari rezerve de bauxita,plumb,zinc,nichel(la toate locul 1 pe Glob),uraniu(locul 2 pe Glob),metale pretioase(atat aur ,cat si argint),minereu de fier,carbuni etc.(la toate cu locuri de prim rang).

Fiecare colonie australiana si-a realizat propria retea de cale ferata inainte de a deveni stat in cadrul federatiei astfel ca ecartamentul difera de la un stat la altul. O sponsorizare a guvernului a demarat numeroase programe de standardizare a cailor ferate si privatizarea serviciilor acestora. A fost demarat un proiect de extindere a liniei transcontinentale, care porneste din Alice Spring catre Darwin. Lungimea totala a cailor ferate se intinde pana la 9.528 de km. De asemenea lungimea totala a drumurilor este de 811.601 km. Peste 40% din lungimea drumurilor sunt pavate, incluzand peste 16.000 de km de sosele. Orasele sunt conectate printr-o retea ieftina de autobuze.Reteaua de servicii aeriene deserveste chiar si orasele cele mai indepartate. Transportul aerian intern, transporta peste 25 de milioane de pasageri anual. Datorita distantelor lungi dintre orase si conditiilor ideale de zbor, australienii sunt obisnuiti mai mult cu transportul aerian. Aeroporturile sunt asezate in apropierea capitalelor continetului si in apropierea oraselor Cairns si Townsville. Transportul pe apa este foarte important pentru economia Australiei. Cele mai importante porturi sunt: Melbourne, Sydney, si Fremantle (in vest)

Australia este una dintre cele mai atractive destinatii turistice din lume. Vara, care tine din decembrie pana-n februarie, exista valuri de caldura frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius. Unele parti sunt umede, in general regiunile de coasta estice si Insula Tasmania. Iernile secetoase, din iunie pana in august, alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie. Coasta nord-vestica tropicala are ierni secetoase si veri umede: aici ploile sunt tropicale si exista conditii musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii; totusi, in alte parti, zapada este extrem de rara. Orasul nordic Darwin are o temperatura medie de 30 grade Celsius vara si 27 iarna, in Australia, exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcam.

Marea bariera de corali

PROIECT REALIZAT DE ELEVII: