CANCERUL PULMONAR

ABSTRACT
Cancerul pulmonar este o boala caracterizata de cresterea necontrolata a celulelor cancerigene din tesutul pulmonar. Principalele cauze ale dezvoltrii unui cancer pulmonar includ radiaiile ionizante, infeciile virale si substanele cancerigene, cum ar fi fumul de igar, azbestul si random gaz. Expunerea la aceste cauze poate provoca modificri la nivelul ADN-ului din esutul mucoasei bronhiilor sau a plmnilor. Astfel, o poriune mare din esut se deterioreaz, in cele din urma dezvoltndu-se un cancer pulmonar. Diagnosticarea bolii cu ajutorul unei bronhoscopii poate furniza informatii necesare pentru a identifica tipul de tumoare. Odat diagnosticata boala, urmtorul pas este aplicarea unui tratament adecvat. Acesta din urma depinde de tipul histologic de cancer, a stadiului in care se afla boala (adic gradul de raspandire a celulelor cancerigene), starea pacientului, precum si starea de performanta. Stabilindu-se aceste importante criterii se va putea aplica fie un tratament de chirurgie, fie unul de chimioterapie sau unul de radioterapie.

Introducere
Pentru medic cuvantul cancer
inseamna evolutia unei tumori care distruge local si la distanta organele sanatoase ale individului atins de aceasta boala. Pentru histolog sau anatomopatolog, cancerul reprezinta tesut de neoformatie care infiltreaza structurile sanatoase din care s-a dezvoltat. Pentru biolog inseamna o modificare a sistemelor de reglare a cresterii si diferentierii celulelor normale care devine periculoasa pentru restul celulelor. Cancerul pulmonar const n creterea necontrolat a celulelor anormale n unul sau ambii plmni. Ulterior se formeaz aglomerrile de celule canceroase (tumorile) care mpiedic funcionarea normal a plmnului i n final l distrug.

Simptome i manifestri ale cancerului

pulmonar

Simptomatologie: O lung perioad de timp boala nu are nici o

manifestare,diagnosticul fiind ntmpltor. Semnele i simptomele cancerului pulmonar sunt iniial nespecifice i adesea sunt confundate cu ale unor afeciuni mai puin grave. Manifestri respiratorii: Dispnee (dificultate la respiraie). Modificarea caracteristicilor tusei la un fumtor Persistena tusei la un nefumtor. Durerea toracic Modificarea sputei (culoare, cantitate) Prezena sngelui n sput Wheezing (respiraie uiertoare)

Infecii respiratorii repetate, greu tratabile

Diagnosticul cancerului pulmonar Diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar este capital pentru

mbuntirea anselor de supravieuire. Se folosesc o serie de teste, de la simplul examen clinic la metode imagistice sofisticate: Examenul clinic - este important pentru evidenierea semnelor de boal. Examenul toracelui (inspecie, palpare, percuie, Radiografia toracic este cea mai simpl metod ce poate ridica suspiciunea de cancer pulmonar. Bronhoscopia reprezint vizualizarea corect a arborelui bronic i recoltarea de esut pentru examenul anatomo-patologic(biopsie) Examenul citologic din sput, aspirat, lavaj sau brosaj sau examanul anatomo-patologic al materialului tisular sunt metodele care pun diagnosticul de certitudine(prezena celulelor canceroase) Tomografia computerizat (TC) este metoda prin care se precizeaz stadiul bolii, de care depinde conduita terapeutic. Rezonanta Magnetica Nucleara RMN este similar TC cu excepia c folosete un cmp magnetic n locul razelor X pentru a crea imaginea structurilor analizate

Algoritmul genetic Ant Colony Optimization(ACO)

Pentru gasirea unui tratament eficient al cancerului pulmonar s-au
incercat mai multe metode ,cum ar fi chirurgia, radioterapia, chimioterapia i altele. Aici facem referire la algorimul de optimizare Colonie de Furnici (ACO). Comportamentul furnicilor au dus n aceast optimizare: Acest algoritm este un membru al familiei de algoritmi tip colonii, n inteligenta tip roi, i acest lucru constituie unele metaheuristic optimizare. Propuse iniial de Marco Dorigo n 1992, n teza de doctorat, primul algoritm a fost cu scopul de a cuta o cale optime ntr-un grafic; bazate pe comportamentul de furnici care caut o cale ntre colonie i o surs de alimentare . Originala idee a a fost modificata, pentru a rezolva o mai mare categorie de probleme numerice, i, ca urmare, au aprut mai multe probleme, pe baza diverselor aspecte ale comportamentului de furnici.

Prezentare general
n lumea real, furnicile (iniial) mergeau la ntmplare, i in gsirea
de alimente pentru a reveni, n timp ce colonia lor stabileau trasee de feromoni. Dac alte furnici gseau o astfel de cale, este probabil ca acestea s nu se pstreze cltoresc la ntmplare, dar n loc s urmeze traseu, se ntoarce i consolidarea acestuia n cazul n care n cele din urm gsi produse alimentare .

Atunci cnd o furnic constat bun (adic scurta) calea de la

duce toate furnicile o singur cale.

colonie la o surs de alimentare, sunt mai multe sanse ca si alte furnici s urmeze aceast cale, i feedback pozitiv n cele din urm

Ideea algoritmului Colonie de furnici este de a mima acest

comportament cu "furnici stimulate mergand prin grafic reprezentand problema ce trebuie rezolvata.

Detaliere:

Ideea originala vine de la respectarea exploatarii resurselor alimentare printre furnici, caz n care furnicile au individual abilitati cognitive limitate au fost impinse colectiv s-i gseasc cel mai scurt drum spre o surs de alimentare i un cuib. ntr-o serie de experimente pe o colonie de furnici cu o alegere ntre dou ci inegale lungime care s conduc la o surs de alimentare, biologi au observat c furnicile tendina de a folosi cel mai scurt traseu. Un model de a explica acest comportament este la fel de urmeaz: O furnic (numita "bombardanta") opereaza mai mult sau mai puin la ntmplare n jurul colonie; Dac se descoper o surs de alimentare, revine mai mult sau mai puin direct la cuib, lsnd n urma ei un traseu de feromoni; Acesti feromoni atrag restul furnicilor, iar cele din apropiere vor fi nclinate s urmeze, mai mult sau mai puin direct traseul; Revenind la colonie, aceste furnici vor consolida traseul; n cazul n care dou trasee sunt posibile pentru a ajunge la aceeai surs alimentar, cel scurt va fi, n acelai timp, parcurs de mai multe furnici dect cel lung. Traseul scurt va fi din ce n ce mai consolidat, i, prin urmare, va deveni mai atractiv; Traseul lung va disprea n cele din urm, deoarece feromonii sunt volatili; n cele din urm, toate furnicile au determinat i, prin urmare, au ales" cel mai scurt traseu

Aplicarea

Algoritmul de optimizare bazat pe colonia de furnici a fost aplicat

pentru multe probleme de optimizare combinatoriala, variind de la quadratic atribuire ori la proteine sau de dirijare a vehiculelor i o mulime de metode derivate au fost adaptate pentru a dinamic probleme reale variabile, stocastic probleme, mai multe obiective i implementri paralele. Aceasta a fost, de asemenea, folosit pentru a produce aproape-solutiilor optime la voiajor problema. Ele au un avantaj in genetica prin abordri similare, atunci cnd problemele de grafic se poate schimba dinamic; colonie de furnici algoritm poate fi rulat continuu i s se adapteze la schimbrile n timp real. Aceasta este de interes n reeaua de dirijare i de sisteme de transport urban.

Tratament
Tratamentul bolii canceroase este multimodal si include de obicei

mai multe metode terapeutice in functie de stadiul clinic al bolii. Modalitatile de tratament sunt: chirurgie, chimioterapie, radioterapie, hormonoterapie, terapia biologica n studiu terapia genica. Aceste metode terapeutice se pot asocia ntre ele pentru a obtine cel mai bun raspuns terapeutic posibil. Scopul tratamentului oncologic specific poate fi vindecarea (curabilitatea), stabilizarea bolii, prelungirea supravietuirii, prelungirea intervalului liber de boala sau paliatia (reducerea simptomatologiei cu mbunatatirea calitatii vietii).

 Chirurgia poate fi :

curativa (ndepartarea tumorii primare si obtinerea vindecarii), paliativa - de ameliorare a simptomelor (cu scop de mbunatatire a

calitatii vietii si in unele cazuri de prelungire a supravietuirii), de urgenta ( ex. ocluzii intestinale, decompresii, hemoragii) sau de reconstructie, dupa interventii mutilante (ex. postmastectomie). Efecte secundare ale chirurgiei produc infirmitati (amputatii de membre, nas, urechi, mastectomie sau extirparea snului, enucleere sau extirparea unui ochi, cicatrici cheloide), limfedem (al bratului postmastectomie, al membrului inferior dupa excizia ganglionilor pelvini), sindrom dureros abdominal (cauzat de aderente sau bride aparute dupa interventii chirurgicale pe abdomen).

 Chimioterapia
Reprezinta modalitatea de tratament ce utilizeaza medicamente
citotoxice (citostatice) pentru distrugerea celulelor maligne. Se administreaza pe cale intravenoasa (cel mai frecvent), orala, intracavitara, intraarteriala, intratumorala sau intramusculara. curativa (reprezentnd principala modalitate de tratament), neoadjuvanta sau preoperatorie (cu scopul de reducere a tumorii primare, mbunatatirea controlului loco-regional al bolii si scaderea riscului de diseminare la distanta a bolii ), adjuvanta sau postoperatorie (pentru reducerea riscului de recidiva locala sau la distanta, la pacientii cu factori de prognostic nefavorabil) paliativa (n scop de mbunatatire a calitatii vietii = reducerea simptomatologiei ).

 Chimioterapia se administreaza de obicei n cure/serii de 1 zi, 2 zile,

3 zile sau 5 zile (exista si serii mai complexe), fiecare perioada de tratament fiind urmata de o perioada de refacere (3-4 saptamani). Se pot utiliza unul sau mai multe citostatice, functie de localizare, forma histopatologica, stadiul clinic, bolile asociate si optiunea medicului curant. Efectele secundare ale citostaticelor sunt multiple, cu grade variate de severitate, temporare sau permanente. Ele depind de citostatic, de doza administrata si de durata tratamentului. Cele mai frecvente reactii adverse sunt: astenie fizica, lipsa poftei de mncare, alopecie (caderea parului), greata si varsaturi, risc crescut de infectii (prin scaderea numarului de leucocite), sngerari diverse (prin scaderea numarului de trombocite), tulburari ale tranzitului intestinal (diaree sau constipatie), anemie, mucozita, reactii alergice. Majoritatea efectelor secundare pot fi ameliorate prin tratamente specifice si de obicei dispar dupa terminarea chimioterapiei.

Concluzie
Suntem de parere ca acest algoritm al Coloniilor de
furnici serveste la gasirea unui tratament eficient impotriva cancerului pulmonar. Acest algoritm ne arata ca furnicile, prin instinctul lor cauta drumul cel mai scurt si mai usor pentru a ajunge la hrana si consideram ca ar trebui ca si tratamentul pentru vindecarea cancerului pulmonar sa preia modul de comportare al furnicilor in incercarea de eliminare a celulelor canceroase, si astfel gasirea unui tratament de succes si definitiv.