Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea din Oradea Facultatea de tiine Economice

Criza a demonstrat ca nu exista sectoare imune (sectorul de stat i privat, companii multinaionale)
Au fost afectate toate industriile (industria constructoare de masini, extractiv, uoar, transporurile) si zonele economiei, pierderi atat pentru investitorii individuali, cat si pentru cei institutionali

Schimbari de comportament in politicile de asigurari sociale (aproape ca s-a generalizat contribuia pentru asigurarea de sntate (5%) (cu exceptia pensionaleor sub un anumit prag aprox 740 de lei) ), sanatate, (s-a redus lista medicamentelor compensate) Educatie (reducerea locurilor de munca in invatamant, posibilitati limitate de investitie in scoli si gradinite) investitii ale autoritatilor locale. (s-a limitat fondul de investitii anual (bugetele locale nu mai permit continuarea unor proiecte aprobate in anii anteriori pentru constructiii si repararea infrastructurii locale etc))

situaie n care economia unei ri trece brusc printr-o scdere a forei sale, adus de regul de o criz financiar.

O economie ce trece printr-o criz economic va experimenta aproape sigur:


o scdere a PIB o evaporare a lichiditilor o cretere / scdere a preurilor din cauza unei inflaii / deflaii.

guvernul

poate fi criticat pentru c a fcut o eroare strategic monumental: ntr-o perioad de crestere economic, a consumat toata aceast crestere i s-a mai i ndatorat suplimentar.

Deficitul bugetului general consolidat (% din PIB) n perioada 1991-2010


0 -1 -2

-0.1 1995 1997 1999 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010 1991 1993 -1.5 -2.6 -3.6 -3.7 -5.4 -7.2 -8 -1.1 -2 -2.6 -1.7

-3
-4 -5 -6 -7 -8 -9

Sursa: http://store.ectap.ro/articole/556_ro.pdf

Inflaiei

Preurilor mrfurilor

Produciei

Puteri i de cumprare

Stocurilor de produse nevandabile

creditarea

necontrolat a agenilor economici insolvabili/puin solvabili (debitori ipotecari subprime). subprime sunt mprumuturi care se adreseaz persoanelor care nu ndeplinesc condiiile pentru mprumuturile ipotecare normale, acestea avnd dobnzi i comisioane mai mari.
credite neperformante - credite ce nu mai pot fi incasate

Ipotecile

procente

12 10 8 6 4 2 0

Evoluia creditelor neperformante martie 2008 mai 2010

ponderea creditelor clasificate Pierdere 1 (<90 zile) expunere brut / total credite clasificate ponderea creditelor clasificate Pierdere 2 (>90 zile) expunere brut / total credite clasificate

Sursa BNR: http://www.bnr.ro/SearchResult.aspx

Evoluia ponderii sectorului construciilor la formarea PIB-ului Romniei n perioada 2001-2008


12 10 8 6 4 2 0

% din PIB

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sursa: http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/Raport%20piata%20imobiliare%20 si%20serv%20conexe_18445ro.pdf pag.30

Locuine terminate 2000-2008

70000
60000 50000 40000

30000
20000 10000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/Raport%20piata%20imobiliare%20si%20 serv%20conexe_18445ro.pdf pag.31

http://businessday.ro/03/2011/cum-a-evoluat-sectorul-constructiilor-inromania-intre-1970-si-2010/

Blocajul i prbuirea sistemului de creditare bancare a generat paralizia afacerilor imobiliare Bncile au constatat c nu mai au nici banii lichizi pe care s-i ruleze (capitalul necesar pentru acordarea de mprumuturi la ageni economici i persoane fizice) i nici profiturile la care speraser, intrnd, ca atare, n faliment Ex: Banca Religiilor ROMEXTERRA BANK Banca Romana de Scont Banca Turco-Romana Banca Columna

Blocajul Financiar
Accesul inexistent la credite de investitii (bncile nu mai acorda credite usor)

Prelungirea cu mare greutate a liniilor de creditare pentru capitalul de lucru, persoane fizice (prelungirea perioadei de rambursare a creditelor)
Incasari de la clienti la termene tot mai lungi Blocajul incasarilor in relatia cu statul (statul a devenit dator la persoane fizice) (scorte - contravaloare foilor de transport)

apetit exagerat pentru profit care a alimentat creterea cererii pentru active cu grad ridicat de risc; (iar constr de blocuri, fabrici ) La jumatatea acestui an in Romania erau 7.493 de firme intrate in procedura de faliment, adica de circa 10 ori mai putin decat numarul de firme nou infiintate.

Se poate observa usor ca sunt foarte multe case, vile, care au fost construite pn la un anumit stadiu i nu au mai putut fi continuate din lipsa banilor datorit crizei financiare si a forei de munca care nu a mai putut fi pltit corespunztor => penurie de for de munc n construcii

brain drain Exod al medicilor, inginerilor, muncitori n construcii din estul Europei, inclusiv din Romnia, spre Occident. Datorit slabei remunerri n sectorul de stat (spitale, coli etc) oamenii au ales aceeasi profesie n strintate cu renumeratie mai buna.
in ultimii cinci ani, 50% dintre plecarile la lucru in strainatate au fost in Italia, iar 25% in Spania. Statisticile neoficiale arata ca, in Iatalia, sunt aproximativ un milion de romani, dar doar 300.000 dintre acestia au acte oficiale.

penurie de for de munc n construcii Investiii cu capital strin: Autostrada Transilvania din lips de muncitori romni au fost cooptai pentru construcia autostrzii muncitori n specialitatea construcii drumuri din alte ri. Licitaia pentru construcia autostrzii a fost ctigat de ctre o companie cu capital strin, compania americana Bechtel International Un furnizor al Nokia investete 24 mil. ntr-o fabric la Oradea

Capital

autohton Dacia a vandut in Germania de trei ori mai multe masini decat in Romania: Nemtii care nu-si permit Volkswagen cumpara Dacia Loganul, cea mai vanduta masina si in Bulgaria

In opinia specialistilor in finante, concluzia crizei e ca nu trebuie sa cheltuiesti niciodata mai mult decat ai sau decat poti sa produci Somaj mrit in ultimele luni, noi disponibilizari si nici o crestere salariala nu vor exista cresteri salariale in 2011, numai dac va exista cretere economic de 2-2,5%. Posibilitati limitate privind realizarea de noi investitii in sectorul de stat si privat Previziuni slabe privind crsterea nivelului de trai al populatiei si increderea intr-un viitor mai bun. Nencrederea populaiei n factorul politic privind promisiunile asumate de ieire din criz. Instabilitatea economic genereaz refuzul investitori strini de a investi in romania Crearea unei zone de securitate economica, intrarea in spatiul shangen si trecerea la moneda unica europeana:

ar atrage investitorii straini, lucru ce ar duce la crearea concurentei, scaderea preturilor, aparitia unor noi locuri de munca, scaderea ratei somajului, contributie la PIB prin impoyzitarea profiturilor companiilor straine etc.

http://www.crizalovesteacum.ro/dictionar.x

html http://www.zf.ro/opinii/criza-economica-int erna-cauze-si-solutii-3544642/ http://store.ectap.ro/articole/556_ro.pdf