UROLOGIE

8% din toate bolile care apar

în lume
(malformaţii, tumori, litiază,
infecţii)
 Repere istorice -
începuturile
 Mumie de copil cu calcul vezical - 5000
ani
 Hesiod, sec VII Î.C. - “a urina”
 Corpus Hippocraticum, sec V Î.C. -
formarea şi tratamentul calculilor
 cistostomie, circumcizie, drenaj abcese
renale
 Erasistrat, sec III Î.C. - cateter uretral
 Herofil, sec III Î.C.- prima descriere a
prostatei
Repere istorice – oameni şi
fapte
 Sec XVI Ambroise Paré –
 Sec XVIII Hunter – chirurgia ştiinţifică
 Sec XIX Civiale, Charriere, Nelaton, Benique,
Maisonneuve, Mercier, etc.
 1807 Bozzini, 1877 Nitze – primul cistoscop,
prima ansă
 1851 Simon – prima derivaţie urinară
(ureteroproctostomie)
 1869 Simon – prima nefrectomie planificată
 1878 Kocher – prima nefrectomie
transperitoneală
 1878 Smith – prima ureterosigmoidostomie
 1881 Morris – prima nefrolitotomie
 1887 Bardenheur – prima cistectomie radicală
Repere istorice - oameni şi
fapte
 1905 Young – prostatectomia radicală
perineală
 Sec XX Kuss Couvelaire, Camey
 1941 Huggins şi Hodges –
hormonodependenţa CaP
 1946 Jewett –tumorile infiltrative ale vezicii
urinare
 1947 Millin – prostatectomia radicală
retropubiană
 1950 Bricker – conductul ileal
 1959 Camey – vezica ileală
 1969 Robson – nefrectomia radicală
 1970 Kock – rezervor urinar continent
 1977 Gleason – gradingul histologic şi
 Repere istorice - România
 1858 Turnescu – uretrotomie externă, amputaţie
de penis
 1890 Assaky, Leonte – nefrectomie
 1891 Juvara – cistectomie
 1893 Gerota – fasciile şi grăsimea perirenală

 1910 Herescu – ileocistoplastie, timpii

adenomectomiei
 Societatea Română de Urologie

 Interbelic - Hortolomei
 1945 Burghele – pieloplastie, enterocistoplastie,
etc
 Proca
Anatomie - Rinichii
 Anatomie –
fascia perirenală, mijloace de
fixare
 Fascia prerenală
 Fascia retrorenală,
tracturi fibroase,
capsula proprie a
rinichiului
 Grăsimea
perirenală
 Grăsimea
pararenală
(Gerota)
 Pediculul vascular
 Anatomie –
fascia perirenală, mijloace
de fixare
Anatomia rinichilor – formă,
dimensiuni
Anatomia rinichilor-
proiecţia pe schelet
Raporturile rinichilor
Raporturile rinichilor
 Anatomia rinichilor –
sinusul renal, calea urinară
intrarenală
 Capsula fibroasă
 Corticala
 Pars radiata (piramidele Ferrein)
 Pars convoluta: corpuscul renal,
TCP, TCD, artere interlobulare
 400-500 lobuli corticali pt fiecare
lob renal
 Medulara
 8-14 piramide renale (Malpighi)
dispuse pe 2 rânduri: ventral şi
dorsal, papilele renale
 coloanele renale (Bertin)
 lobi renali
 Calicele mici, calicele mari,
Vascularizaţia rinichiului
 Arterele
 A. renale
 A. segmentare: pre/retro
pielice
 A. interlobare (artere
terminale)
 A. arcuate (artere terminale)
 A. interlobulare
 Arteriolele aferente
 Glomerulul
 Arteriolele eferente
 A. drepte false
 A. drepte adevărate
 Venele
 Drepte
 Stelate (superficiale)
 Intralobulare
 Interlobulare
 Arcuate
 Interlobare
 Reţea prepielică/retropielică

Ureterul – porţiuni,
strâmtori, raporturi
 Ureterul – porţiuni, strâmtori,
raporturi
 P. abdominală (lombo-iliacă)
 M. psoas, nerv genito-femural
 Vasele genitale
 Rădăcina mezenterului,
mezosigmoid
 Colon
 Duoden ascendent, vasele mari
 Pelvin 2 segmente: parietal şi
visceral
 rectul
 fosa obturatorie
 duct deferent, fundul veziculelor
seminale
 ovarul
 baza ligamentului lat
 artera uterină (anterior şi medial)
 vaginul
 JPU
 Flexura marginală (la vasele iliace)
 Uretra masculină
 14-18 cm
 Anatomic
 Prostatică
 Membranoasă
 Spongioasa
 Urologic
 Uretra posterioară
(fixă)
 Uretra anterioară
(peniană)
 Curburi
 posterioară,
subpubiană
 anterioară,
prepubiană
 Porţiuni înguste
 Colul
 Uretra membranoasă
 Uretra spongioasă
 Meatul uretral
 Porţiuni dilatate
 Uretra prostatică
 Învelişurile testiculului
 Tegumentul
 Dartos
 Fascia spermatică
externă
(aponevroza oblicului
extern)
 Muşchiul şi fascia
cremaster (oblicul
intern şi transversul)
 Fascia spermatică
internă (fascia
transversalis)
 Vaginala testiculului
 SEMIOLOGIA
BOLILOR UROLOGICE
 Durerea în afecţiunile urologice
 Modificările aspectului
macroscopic al urinii
 Modificările volumului de urină/24
h
 Tulburările de micţiune
 Febra
 Formaţini tumorale/ leziuni
 Uretroragia. Secreţia uretrală
 Hematospermia
 I. Durerea în afecţiunile
urologice
 Lombară (în flanc, în fosa iliacă)
 Colica renală
 Nefralgia
 Hipogastrică
 Pelviperineală
 Uretrală
 Funiculo-testiculară
 Peniană, scrotală
 Durerea lombară. A. Colica
renală
 Etiopatogenie - obstacol instalat brusc + spasm
+ edem
 în calea urinară: calcul, cheag, puroi, cazeum, vezicule
hidatice, fragmente tisulare
 cauze extrinseci: inflamaţii, tumori
 iatrogen: ligatură, rezecţie meat ureteral, lezarea
mucoasei ureterale
 Caractere clinice
 intensitate, sediu, iradiere, simptome de însoţire, atitudine
 Explorări paraclinice
 ex. sumar de urină, ecografia aparatului urinar, RRVS
 DD
 dureri radiculare, nevralgii intercostale, colică biliară,
apendicită, dureri pelvine de origine genitală, zona zoster,
etc.
 Diagnostic pozitiv
 confirmarea originii renale a durerii
 Durerea lombară B. Nefralgia
 Etiologie - toată patologia renală
 Pielonefrită acută

 Pionefrită

 Perinefrită

 Tumori de parenchim renal

 Tumori de cale urinară

 Sindrom de JPU (hidronefroză congenitală)

 Reflux vezico-ureteral

 Litiază renală
 Durerea hipogastrică
 vezica urinară
 cistită, litiază vezicală, retenţia completă de urină, tumoră
vezicală, tuberculoza urogenitală, etc.
 Durerea pelviperineală
 ureter terminal, vezică, uretră posterioară, glande
bulbouretrale, prostată, vezicule seminale
 inflamaţii, tumori
 Durerea uretrală
 uretrite, stricturi, tumori
 Durerea funiculo-testiculară
 (orhi)epididimită, torsiune de cordon spermatic, tumori de
testicul, varicocel, hidrocel, hernie, etc.
 Durerea peniană
 ruptură de corpi cavernoşi, priapism, induraţie plastică de
corpi cavernoşi, (balano)postite, tumori de penis, etc.
 Durerea scrotală
 inflamaţii, plăgi
 II. Modificările aspectului
macroscopic
al urinii
 Urina tulbure
 PIURIA
 HEMATURIA
 Chiluria - fistule uro-limfatice
 patologice (traumatisme, tumori, parazitoze, tbc,
etc.)
 iatrogene postoperatorii
 Pneumaturia - fistule uro-digestive
(+ fecalurie)
 Urina tulbure

 Uraţi – ph acid – se limpezeşte prin

încălzire
 gută, intoxicaţii cu plumb, IRC, alcoolism,
diabet zaharat
 Fosfaţi – ph alcalin – se limpezeşte cu acid
acetic
 acidoza metabolică, alcaloza respiratorie,
acetazolamidă, uropatii obstructive, infecţii cu
germeni care produc ureează
 Cauze rare: chilurie, spermaturie, lipurie,
mucus, uromucoizi, sânge, etc.
 PIURIA
 Examenul sumar de urină
 Addis-Hamburger - > 5000L/min.
 Urocultura
 pozitivă
 > 103 cfu/ml – cistită, > 104 germeni/ml -
pielonefrită
 orice cantitate – Proteus, Klebsiella, Serratia,

Enterobacter, Pseudomonas
 negativă
 TBC
 Anaerobi
 Candida
 Calculi, corpi străini
 Cistită interstiţială, nefrită interstiţială
 HEMATURIA
(Urgenţă de diagnostic)

 HEMATURIA ANAMNESTICĂ

 HEMATURIA ÎN DESFĂŞURARE

 HEMATURIA DE INTENSITATE MARE

(Urgenţă de terapie, diagnostic, terapie)
 Protocol de examinare
HEMATURIA HEMATURIA ÎN
ANAMNESTICĂ DESFĂŞURARE
 AHC- patologie  Examenul urinii
tumorală? afecţiuni proaspăt emise (la
cu componentă emisie!)
ereditară?, etc.  culoare
 Compuşi biologici -
 APP- alte episoade hemoglobină, mioglobină,
hemoragice?, pigmenţi biliari, uraţi,
porfirine, melanină, etc.
afecţiuni sistemice?,  Medicamente: piramidon,
antecedente urovalidin, ciocolax, etc.
urologice?  Alimente: sfeclă, mure,
coloranţi, etc.
 CVM – fumat, mediu  + cheaguri
toxic, etc.  AHC, APP, CVM
 Anamneza  Anamneza
 Examen clinic  Examen clinic general şi
Anamneza (Istoricul hematuriei)
 momentul debutului
 prezenţa pe parcursul micţiunii
 Hematurie iniţială – prostatică;
(uretroragie?)
 Hematurie terminală - vezicală
 Hematurie totală

 caracterul: spontan/provocat
 asocierea cu alte semne şi simptome
urologice:
 dureroasă/nedureroasă
 + altele (febră, STUI, piurie, etc.)

 evoluţia:
 episod unic/episoade multiple
 Protocol de investigaţie
H. ANAMNESTICĂ H. ÎN
DESFĂŞURARE
 Examen sumar de
urină  Cistoscopie
 Ecografie  vezică, uretră
 Citologie urinară prostatică
 OU unilateral
 UIV  OU bilateral
 Cistoscopie +  Ecografie
UPR
 UIV
 CT
 Consult alte
 UPR + citologie
specialităţi urinară selectivă
 Reevaluare după 3  CT
luni sau în caz de
reapariţie
 RMN, Arteriografie
 Cauzele hematuriei
 Urologice
 TUMORILE (căii urinare, parenchimului
renal)
- hematuria totală, spontană, nedureroasă,
capricioasă
 LITIAZA URINARĂ
 Traumatismele
 Infecţiile nespecifice şi specifice
 Tumorile prostatice
 Rinichiul polichistic, chistul renal simplu
 Fistulele, hemangioamele, etc.
 Nefrologice/Sistemice
 Neprecizată (Hematuria esenţială)
 Concluzii
 Un semn/simptom crucial în tabloul clinic al
afecţiunilor aparatului urinar, prezent însă şi în
alte afecţiuni
 Este provocată de o leziune anatomică chiar
dacă aceasta nu este intotdeauna identificată
 Hematuria microscopică poate avea aceeaşi
semnificaţie şi gravitate ca cea macroscopică
 Hematuria totală, spontană, unic
simptom, trebuie considerată, până la proba
contrarie, de cauză tumorală.
 Hematuria impune un diagnostic etiologic
de urgenţă deoarece trebuie tratată cauza
care a provocat-o
 Tratamentul exclusiv simptomatic al
hematurie este o gravă eroare terapeutică.
 III.Modificările volumului de
urină/ 24 h
 Poliuria
 Oliguria
 Tulburări de micţiune
 Polakiuria/Nocturia
 Micţiunea imperioasă
 Micţiunea dureroasă
 Disuria (Micţiunea cu efort)
 Micţiunile rare
 Absenţa micţiunilor
 Incontinenţa urinară
 Micţiunea normală
 Voluntară
 Confortabilă
 Eficace
 Polakiuria/Nocturia
(Micţiunile frecvente)
 Reducerea capacităţii anatomice prin
cauze intrinseci sau extrinseci
 Reducerea capacităţii utile prin staza
vezicală
 Factori iritativi care alterează
funcţionarea normală a complexului
neuromuscular şi produc instabilitatea
detrusorului
 procese patologice
 leziuni nervoase
 modificări de ph urinar
 modificări ale compoziţiei urinii: cristalurie

 Micţiunea imperioasă
 Detrusor overactivity
(contracţii involuntare ale
detrusorului)
 Absenţa coordonării între
contracţia detrusorului şi relaxarea
sfincterului
 Micţiunea dureroasă
 Momentul apariţiei durerii
 iniţial
 terminal

 pe tot parcursul micţiunii

 permanent, accentuată la micţiune

 Afecţiuni vezicale, ale colului vezical,

ale uretrei
 Disuria (micţiunea cu
efort)
 Cauze
 Obstrucţii subvezicale (prostată, uretră, penis)
 Disectazia (perturbarea deschiderii) colului vezical
 Patologie vezicală
 Dissinergie contracţie detrusor/relaxare col
 Patologie de vecinătate
 LUTS obstructive sau de golire (dificilă)
 Debutul tardiv sau iniţierea dificilă a micţiunii
 Jetul urinar subţire, slab proiectat
 Micţiunea prelungită
 Micţiunea întreruptă
 Senzaţia de golire incompletă a vezicii
 Micţiunile rare
 Megavezica congenitală
 Diverticulii vezicali
 Afecţiuni neurologice
 Absenţa micţiunilor
 Retenţia completă de urină
 Anuria
 Retenţia completă de urină
 Cauze reflexe (retenţia acută)
 Postoperator
 Afecţiuni ale aparatului urinar superior
 Patologie acută de vecinătate
 Cauze anatomice
 urinare
 Obstrucţie subvezicală
 Patologie vezicală
 Traumatisme vezicale, uretrale
 extraurinare
 Patologie de vecinătate (femeie)
 Cauze neurologice
 Traumatisme medulare cu sindrom de secţiune
 Boli cerebrospinale acute sau cronice, leziuni ale
sistemului simpatic, tabes, ectodermatoze neurotrope,
intervenţii chirurgicale cu lezarea inervaţiei complexului
vezico-sfincterian
 Retenţia completă de urină

 Tratamentul în funcţie de cauză

 reflexă
 anatomică

 Tratament medical cu alfa 1 blocante

 Cateterism uretro-vezical – evacuare
lentă
 Puncţie suprapubiană/Cistostomie
minimă
 Incontinenţa urinară
 Pierderea involuntară de urină care
este demonstrabilă obiectiv şi
constituie o problemă socială sau de
igienă.
 Simptom, semn, observaţie
urodinamică, boală.
 Incontinenţă urinară
 uretrală
 extrauretrală: fistulă, meat ureteral
ectopic
 Incontinenţa urinară de efort
(de stres)
 pierderea involuntară de urină la efort, exerciţiu fizic, strănut,
tuse
 creşterea presiunii abdominale în lipsa unei contracţii
involuntare a detrusorului (observabilă urodinamic în cursul
cistometriei de umplere)
 Hipermobilitatea uretrală şi
slăbirea suportului musculo-fascial
suburetral
 Afectarea intrinsecă a sfincterului
 Leziuni anatomice (chir. prostatei, traum.,
af. neurologice)
 Tratament
 Întărirea musculaturii planşeului pelvin prin
exerciţii fizice
 Farmacologic
 Agonişti alfa 1 adrenergici
 Antidepresive triciclice
 Estrogeni

 Incontinenţa urinară
prin imperiozitate (urgenţă)
 Pierderea involuntară de urină însoţită sau
imediat precedată de imperiozitate - o
dorinţă bruscă şi intensă de a urina care
este dificil de controlat (amânat).
 Urodinamic se observă o hiperactivitate a
detrusorului (detrusor overactivity) care
se manifestă prin contracţii involuntare
ale detrusorului în timpul cistometriei de
umplere, care pot fi spontane sau provocate
şi pe care pacientul nu le poate suprima
complet.

 Febra
 Infecţii de parenchime
 Infecţii pe stază urinară (retenţie
septică)
 Infecţii peri – organe cavitare
 Tumora renală
 Tumori infectate
 Calculi, corpi străini

 Urosepsis

 Absenţa febrei – semn de gravitate

 Fomaţiuni tumorale/ leziuni

 Flanc
 Regiunea cervicală
 Hipogastru
 Regiunea inghinală
 Scrot

 Leziuni gland penian – ulceraţii,

vegetaţii
 Uretroragia. Secreţia
uretrală
 Hematospermia
 Edemele
 Disfuncţiile sexuale