APLICATII ALE ULTRASUNETELOR IN MEDICINA

Ultrasunetele (US) sunt unde acustice ( mecanice ) de frecven 20 kHz cca. 15MHz. care se propag ntr-un mediu solid, lichid sau gazos. Mediul biologic are proprieti asemanatoare cu cele ale lichidelor, si putem sa considerm propagarea US sub forma unor unde plane i longitudinale.

Aplicaiile terapeutice ale US sunt: n inflamri i mbolnviri degenerative ale oaselor i muchilor (artrite, artroze, entorse etc.), tratament al sistemului nervos(nevralgii, herpes .a.), inflamri ale pielii (ulcus, panariiu etc.), n psihiatrie (prin nclziri profunde n creier), n neurochirurgie, pentru producere de leziuni (de exemplu n cazul tratamentului bolii Parkinson), distrugere de calculi renali i din vezica urinar, producere de aerosoli, n stomatologie (lefuiri, detartrri rapide) etc.

Undele ultrasonore (US) au efecte biologice cumulate, astfel: intensiti sub 0,5 W/cm2 nu produc modificri morfologice n celule i au aplicaii medicale; ntre 15 W/cm2 determin accelerri ale proceselor biologice; pentru intensiti peste 5 W/cm2 se produc modificri ireversibile n celule.

In medicina, ultrasunetele si-au gasit tot mai multe intrebuintari pe masura ce calitatile lor au inceput sa fie tot mai bine cunoscute si intelese. Este de neconceput astazi o investigatie competenta si complexa fara a folosi un ecograf sau un tomograf cu ultrasunete. De asemenea, si-a facut loc tot mai des in practica investigarii si tratarii osteoporozei folosirea osteodensimetrului cu ultrasunete. Industria de frumusete foloseste in mod current aparatura cu ultrasunete pentru remodelare corporala si faciala. Diagnosticul cu US se bazeaz pe reflexia, difracia, refracia i absorbia US emise n mod continuu sau n impulsuri, n contact cu esutul. Emitoarele continue sunt folosite pentru obinerea efectului Doppler sau pentru studiul modificrilor US la trecerea prin medii de impedan acustic diferit. Pentru aceasta sunt necesare dou cristale, cu rol de emitor i receptor. US intermitente, folosite n ecografia n impulsuri, necesit un singur traductor. Undele au durate de 2 milisecunde, permindu-se vizualizarea n timp real, concomitent cu scurtarea timpului de expunere la US.

Ecografia cu ultrasunete

Ecografia constituie astzi metoda paraclinic cea mai folosit pentru stabilirea diagnosticului pe baza vizualizrii directe a organelor sau esuturilor investigate. Dezvoltrile tehnologice succesive, precum i programele de calcul pentru prelucrarea imaginilor ecografice, au permis ca ecografia s fie o metod complet inofensiv, mai ales c fenomenul de sumaie nu este prezent. Principiul fundamental care permite investigarea pe baza US este interpretarea ecourilor care se formeaz prin reflexia i atenuarea suferite de US la trecerea prin medii cu proprieti acustice diferite. Mrimea reflexiei respective este proporional cu diferena dintre impedanele acustice ale acelor medii.

Atenuarea US cu frecvena se datoreaz rezonanei moleculare cu esutul respectiv, creterii nivelului energetic de translaie i vibraie, difraciei i fenomenului de cavitaie. Cavitaia const ntro concentrare local, n volume foarte mici, a energiei acustice, datorit existenei unor bule de gaz sau a unor discontinuiti n tensiunea superficial a lichidului n contact cu un solid.

Principiul ecografiei (metoda eco-impuls)

E -emitor de US GT - generator de tact FTJ - filtru trece-jos A amplificator PI -prelucrare de imagini T - traductor US

n mediul supus investigaiei, la ntlnirea unei suprafee de discontinuitate ntre medii cu impedane acustice diferite au loc reflexii i refracii ale undei incidente. O parte a energiei se reflect napoi spre traductor, constituind ecoul, iar alt parte se refract (transmite) spre zone mai profunde. Diagnostigarea ecografic nu este eficient pentru zonele cu aer (plmn) i cele osoase (cutia cranian), care reflect aproape total fasciculul incident.

Figura alaturata prezint schema bloc a unui ecograf. Pulserul este format din generatorul de impulsuri US i circuitul de control, care determin amplitudinea i frecvena impulsurilor. Receptorul de ecouri reflectate conine un amplificator de intrare avnd ctig controlat, circuitul de logaritmare pentru reducerea gamei dinamice i circuite de detecie (ultimele n blocul prelucrrilor analogice). Partea digital este format din:

convertorul A/D de mare vitez pe 4-6 bii; etajul de prelucrri numerice, unde are loc o filtrare digital; unitatea rapid de calcul (URC) are rol de scanconvertor i comand memoria de date (imagine); n plus, ea interpoleaz pixelii lips i comand ctigul amplificatorului. Blocul de comand i control, de fapt un calculator de proces, monitorizeaz funcionarea URC, a pulserului, receptorului, sistemului de poziionare i interfeelor cu echipamentele periferice; el efectueaz i analiza imaginilor ecografice, calculnd mrimi geometrice ale structurilor de interes.

Tomografia computerizata cu ultrasunete

Diagnosticul medical pe baza ultrasunetelor se bazeaza n general pe tehnica impulsurilor reflectate de discontinuitatile dintre diferite parti ale corpului. Impulsurile de nalta frecventa (210 Mhz) sunt convertite de catre un traductor piezoelectric n oscilatii mecanice care se propaga n mediul investigat, sub forma unui fascicul ngust. La ntlnirea unei discontinuitati a impedantei acustice Z , o parte a energiei ultrasonore se reflecta spre traductor (impuls-ecou), care le transforma n semnal electric ce va forma imaginea. Alta parte se refracta (transmite) pe discontinuitate spre zone profunde. La vizualizarea n modul B are loc explorarea n planul sectiunii investigate iar ecourile obtinute realizeaza modulatia de tip Z a stralucirii spotului pe ecranul monitorului TV. Pentru obtinerea imaginii 2D de puncte modulate n stralucire (imagine B - "brightness"), trebuie sa existe o corelatie ntre pozitia instantanee a traductorului si pozitia similara a spotului luminos pe ecran. Pentru modul B de vizualizare exista diferite mecanisme de explorare: paralela, cu traductor multielement format din 120 de elemente piezoelectrice excitate defazat, succesiv; sectoriala, cu traductor rotit automat, unde fasciculul ultrasonor baleiaza o forma de sector de cerc; compusa, n care sunt posibile diverse traiectorii de explorare. Performantele principale ale unui tomograf cu ultrasunete sunt urmatoarele: rezolutia fizica pe directia de baleiere este data de latimea fasciculului ultrasonor, colimat la 2...6 mm; rezolutia pe rndul baleiat creste la 1 mm pentru durata impulsului de cca. 1 milisecunde; rezolutia grafica atinge astazi valori de pna la 512 x 512 pixeli, suficienta pentru o buna detaliere a cmpului explorat; impulsurile - ecou au o frecventa de 2...5 kHz, care este limitata superior de timpii de propagare prin tesuturi; aceasta frecventa este suficienta pentru obtinerea celor 20 ... 30 imagini/sec. necesare standardelor TV; cele mai noi echipamente includ programe de prelucrari digitale de imagini (filtrari, mbunatatiri de contrast, accentuari si detectii de muchii, algoritmi de reconstructie de imagini etc.).

Terapia cu ultrasunete

Terapia cu ultrasunete a fost considerata ca o metoda foarte eficienta in tratamentul diferitelor afectiuni ale sistemului neuromuscular. Energia ultrasunetelor prin penetrarea in tesuturi produce energie termica si mecanica. In zona tratata cu ultrasunete creste temperatura tesutului, imbunatatind circulatia sanguina si ca urmare favorizand vindecarea. Frecventa de 1 MHz penetreaza in profunzime si se foloseste mai ales pentru tratarea afectiunilor articulare si tendinoase. Frecventa de 3 MHz penetreaza superficial, este ideala pentru tratamentul celulitei in stadii avansate. Ultrasunetele sunt folosite continuu si pulsatil. In modul continuu prin efectul termic sunt incalzite tesuturile, avand ca aplicabilitate tratarea bolilor cronice. In modul pulsatil undele sonore sunt transmise in pulsatii scurte care previn incalzirea tesuturilor. Acest mod de lucru are un efect de micromasaj si este folosit pentru tratamentul leziunilor acute.

Alte aparate medicale care folosesc ultrasunetele

Laparoscop

Endoscop

Osteodensimetru cu ultrasunete

Proiect realizat de:

Caliman Diana Cristea Anca clasa a XI-a B

Bibliografie:
R.Strungaru , Electronic Medical, Editura Didactica si pedagogica, Bucureti, 1982 Policec A., Aparate electronice aplicate in medicina, Inst. Pol. Traian Vuia, Timisoara, 1978 A.Policec, T.D.Gligor, Gh. Ciocloda, Electronic medical, Editura Dacia,1983