De mult vreme se cunoate c cea mai bun cale de a lupta mpotriva unei boli este de a o preveni.

Prevenirea cariei prin combaterea plcii bacteriene Creterea rezistenei structurilor dentare

Periaj corect al dinilor, al mucoaselor limbii i obrajilor, suplimentat de folosirea aei dentare pentru curarea spaiilor interdentare i de clatirea cu o ap de gur care s anihileze flora microbian cariogen Detartrajul

Dentifricele sunt substane sub form de past sau pudr aplicate pe dini cu ajutorul periei n scopul curirii suprafeelor gingivodentare i a lustruirii suprafeelor dentare accesibile.
Pasta de dini ndeplinete trei

condiii:

- ajut la efectuarea periajului dentar prin eliberarea suprafeelor accesibile a dinilor de resturi alimentare, coloraii, plac bacterian; - acioneaz ca agent de profilaxie a cariei dentare si parodontopatiilor, datorit coninutului de fluor i calciu; -asigur o stare de prospeime bucal prin efectul su deodorant.

Pastele de dini care conin nitrat de potasiu sau stroniu clorid contribuie la reducerea sensibilitii dentare. Staniu florid sau triclozan ajut la reducerea inflamaiilor gingiei i a mucoaselor. Pirofosfaii, triclozanul i citratul de zinc influeneaz negativ asupra mineralizrii plcii dentare, micornd formarea tartrului . Abrazivele din siliciu sau enzimele pot ajuta la nlbirea dinilor prin ndeprtarea fizic a zonelor pigmentate. De asemenea, triclozanul reduce din intensitatea halenei.

Cantitatea de past pentru copii

Dintii se spala dupa fiecare masa sau gustare si inainte de culcare. Se foloseste o periuta de dinti cu peri moi, cu perii rotunjiti la capete si cu un cap care sa fie destul de mic pentru a ajunge in toate partile gurii. Periuta trebuie inlocuita la fiecare 34 luni. Se pot folosi si periutele de dinti electrice care sa fie aprobate de asociatiile nationale stomatologice. Studiile arata ca periutele de dinti electrice care au o miscare de dute-vino (de rotatie si oscilare) sunt mai eficiente decat alte periute, inclusiv alte periute electrice. Periuta de dinti trebuie plasata la un unghi de 45 de grade fata de dinti, in zona unde dintii intalnesc gingiile. Se apasa cu fermitate si se imprima miscari de dute-vino folosind miscari circulare. Periajul prea viguros poate face ca gingiile sa se retraga sau poate zgaria smaltul. Trebuie periate toate suprafetele dintilor, partile laterale ale limbii si obrajii (mucoasa jugala). Limba trebuie periata din fata in spate. Unii pun pasta de dinti sau apa de gura pe periuta cand fac asta. Periajul limbii ajuta la indepartarea placii bacteriene, care determina respiratie urat mirositoare si cresterea bacteriilor. Unele periute de dinti au si o suprafa speciala pentru limba.

Beneficiile folosirii zilnice a atei dentare sunt vizibile din prima zi si aduc beneficii majore danturii si gingiilor . Dupa folosirea atei dentare, anul gingival i spaii interdentare sunt mai curate. n unele cazuri gingia poate sngera se intampla frecvent. De regul aceasta de stopeaz n cteva zile de folosire a aei dentare. Ata dentara trebuie folosita cel putin o data pe zi.

Cum se folosete aa dentar?! Luati circa 50 cm de ata dentara si rulati-o lejer pe degetele mijlocii (rulati mai mult pe unul dintre degetele mijlocii decat pe celalalt). Lasati 5 cm de ata dentara intre degete.

Folosind degetul mare si aratator, tensionati ata dentara si introduceti-o intre dinti. Aveti grija sa nu taiati gingiile.

Curbati ata dentara in jurul fiecarui dinte in forma literei "C" si deplasati-o incet in susul si josul fetelor dintilor, pana sub linia gingiei. Derulati o bucata noua de ata dentara la trecerea de la un dinte la altul.

Exista mai multe feluri de a dentara disponibile pe piata : ceruite, neceruite, cu arome.

Daca sunt prezente n cavitatea bucal aparate dentare sau punti care ar putea tulbura folosirea normala a atei dentare, se utilizeaz ata dentara cu un capat rigid care se poate introduce intre dinti sau sub puntea dentar. Celelalte produse pentru igiena inter-dentara sunt periutele inter-dentare si betisoarele inter-dentare . Periutele inter-dentare sunt eficiente pentru dintii departati, cu aparate dentare, punti si implanturi.

Irigatoare orale folosite n condiii casnice sunt propice n ndeprtarea resturilor alimentare cu ajutorul jetului de apa-aer i n distribuirea agenilor terapeutici n spaii inaccesibile interdentare i n antul gingival. Ele sunt ntr-adevr indispensabile persoanelor cu au aparate dentare ortodontice sau ortopedice.

Apa de gura este recomandata datorita faptului ca, prin clatire, poate ajunge in spatii din cavitatea bucala ce nu pot fi curatate cu periuta de dinti. Are efect antibacterian si de reducerea anti-halen. Se fac gargarisme bucale timp de 2030 de secunde cu apa de gura. Dupa folosirea apei de gura, o jumatate de ora nu se consuma nici un aliment sau bautura, pentru ca actiunea acesteia sa fie completa.

n general exista trei tipuri de apa de gura.: a. Primul grup este numit apa de gura cosmetica si are rolul de a combate respiratia urat mirositoare. Aceasta categorie improspateaza gura, mascheaza mirosurile grele si lasa dintii curati. Rare ori, au puterea de a "lupta" cu bacteriile si cu placa. Asadar, nu protejeaza dintii impotriva cariilor. b. A doua categorie de apa de gura este cea antiseptica. Aceste ape de gura indeplinesc mai multe cerinte decat de a masca mirosul neplacut. Apa de gura antiseptica combate placa si protejeaza dintii impotriva cariilor. Majoritatea medicilor dentisti recomanda acesta apa de gura deoarece "functioneaza" in mai multe aspecte. Cercetarile efectuate arata ca apa de gura antiseptica reduce placa bacteriana pana la 25%. Cu toate acestea, aceasta nu trebuie sa inlocuiasca periajul si ata dentara. c. Apa de gura cu fluorura este destinata persoanelor cu nevoi speciale (sensibilitate si carii). Flourura (de care avem nevoie) se afla in apa si in pasta de dinti cu fluor. Asadar, nu trebuie sa adaugati niciodata suplimente extra de fluor in igiena dentara, fara a consulta medicul dentist.

Dintre substanele cu aciune eficient antiplac se evideniaz antisepticele: Clorhexidina Sanguinarina- alcaloid de origine vegetal Trichlosan Listerina Cetilpiridinium

Alcoolul

Clorhexidina este un antiseptic de elecie mpotriva plcii microbiene datorit absorbiei i meninerii prelungite n timp pe suprafeele dentare. Efectul este datorat puternicei ncrcturi cationice i deci a abilitii de a se uni cu gruprile anionice de pe suprafeele bacteriene i dentare. Aceste legturi pot afecta celulele microbiene n diferite moduri: alterarea permeabilitii peretelui celular, modificarea receptorilor de pe suprafaa celulei microbiene cu efect asupra tranzitului nutritiv de la acest nivel. Efecte secundare ale clorhexidinei - coloraii galben-maronii ale dinilor, obturaiilor cu ciment-silicat sau acrilat i ale suprafeei dorsale a limbii. Coloraiile dinilor i ale obturaiilor se ndeprteaz prin periaj rotativ cu paste de curat i lustruit folosite dup detartraj; - modificri tranzitorii ale senzaiei gustative sau gust amar; Exemple de produse comercializate: Stomatidin, Hexoral.

Sanguinarina - este un alcaloid (benzofenantradina) extras din Sanguinaria Canadiensis cu aciune antiseptic eficient plcii microbiene i efecte secundare mai reduse. Sanguinarina se comercializeaz sub form de soluie Viadent ap de gur cu 0,03% extract de sauguinarin Trichlosan- este un eter hidroxifenil cu o eficien de circa 65% comparativ cu clorhexidina. Este comercializat de Procter&Gamble sub numele de Mentadent P, Sensodyne. Listerina i Cool Mint Listerina sunt ape de gur care conin un amestec de compui fenolici cu metilsalicilat. Efectul antiplac este evident dup o utilizare mai ndelungat, de ordinul lunilor. Exercit de asemenea o aciune anticandidozic la nivelul cavitii bucale. Compui de amoniu cuaternar cum este clorura de cetilpiridinium folosit n ape de gur reduce depunerea de bacterian cu o eficien mai redus dect a clorhexidinei. Produse care conin aceast substan sunt Cepacol (Merrill Dow), Scope (Procter & Gamble)

Cateva cercetari au evidentiat ca alcoolul din apa de gura contribuie la apariia cancerului oral. Multe ape de gura contin mai mult de 25% alcool. In ianuarie 2009, cotidianul american "The Telegraph" raporta din studiile recente posibilitatea aparitiei cancerului oral dupa ce s-a folosit de trei sau de patru ori anumite ape de gura.

Guma de mestecat fr zahr, dar cu ndulcitori artificiali ca xilitolul mestecat 5 minute dup fiecare mas reduce formarea cavitilor carioase. Xilitolul este un inhibitor specific al Streptoccocus mutans, n prezena obligatorie n cavitatea bucal a altor zaharuri, cu excepia fructozei. Efectul anticarios al gumei de mestecat mai este explicat i prin simplul act de masticaie, n timpul creia se secret saliva. Ea este un remediu natural contra depunerilor dentare. O metoda de a scpa de mirosul neplcut din gur este mestecatul gumei, care pe lng efect de remprosptare a respiraiei poate ajuta la ndeprtarea mecanic a resturilor alimentare de pe suprafeele dinilor, care sunt asociate cu halena.

Spre deosebire de periajul la domiciliu, igienizare profesional efectuat de ctre un specialist asigur o ndepartare completa a plcii dentare. n acest scop se foloeste un aparat magnitostructiv cu ultrasunet (ex.Cavitron JET SPS tehnology), conceput special pentru indeprtarea plcii moi i pigmentate, pietrei dentare i lustruirea dinilor, combinnd ultrasunetul i metoda de sablare. Dup ndeprtarea depunerilor dentare dinii sunt lustruiti i prelucrati cu preparate fluorizate .

Controlul dietei Fluorizarea Sigilarea fosetelor i fisurilor

Dezvoltarea i maturarea dinilor - aportul alimentar corect de vitamine A, C, D, calciu, fosfor i fluor n timpul formrii i maturrii dinilor influeneaz rezistena structurii dentare la carii. Efectele locale ale principiilor alimentare- anumite bacterii (Lactobacillus, Streptoccocus etc.) pot transforma hidraii de carbon n acizi, care vor demineraliza structurile dentare. Acest efect local distructiv de obicei depete rezistena natural a dinilor.

De fiecare dat cnd se face ingestia unui hidrat de carbon, se va produce un atac de acid de 20 de minute asupra dinilor. Un suc but ntr-o perioad lung de timp va prelungi perioada de atac acid m comparaie cu acelai suc but n timpul mesei. Cu toate c astzi se folosete mai puin aceast metod- controlul dietei, nu trebuie subapreciat. Cauza insuficienei utilizrii este apariia metodelor noi ca fluorizarea i sigilarea geodelor i fisurilor.

 Ingestia de

produse fluorinate

Apa potabil fluorinat Buturi rcoritoare fluorinate Lapte fluorinat Sarea de buctrie fluorinat

Aplicaii topice

Irigaii bucale
Periaj

cu paste de dini fluorate

Experimentele desfurate in vitro au artat c fluorurile au un efect antimicrobian (antiplac) printr-o serie de mecanisme ca: - reducerea glicolizei; - inactivarea unor enzime microbiene; - modificarea permeabilitii de membran; - inhibarea formrii substratului polizaharidic al plcii sintetizat de celule microbiene; - reducerea abilittii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor - diminueaz energia de suprafa a smalului acionnd ca ageni tensioactivi care mpiedic depunerea plcii microbiene.

Doza cariopreventiv reprezint cantitatea de F care administrat pe cale general, are efect cariopreventiv maxim, iar riscul de apariie a fluorozei este minim. Valoarea acesteia este de 2 mg/zi fluor (ALTE SURSE 1,0-1,3MG/ZI)

Tehnica de aplicare topic a fluorurilor Fluidele se aplic prin pensulare sau prin aplicarea buletelor de vat umezite n preparatele enumerate mai sus. Gelurile se aplic prin pensulare sau n gutiere. Lacurile fluorate se aplic prin pensulare.

Gutierele comercializate sau prefabricate asigur o nchidere marginal astfel, ca gelul s nu reflueze n cavitatea gurii n timpul aplicrii. n prezent se utilizeaz urmtoarea tehnic de aplicare a gelurilor fluorate:
curirea tuturor feelor dentare cu ajutorul unei paste neabrazive, suprafeele proximale fiind curate cu ajutorul firului necerat sau a periuelor interdentare; interiorul gutierelor se cptuete cu hrtie absorbant; n gutier se aplic circa 2-2,5 ml gel; se aplic gutiera, saliva meninndu-se sub aspiraie timp de 5 sau 15 minute, apoi gutiera se ndeprteaz, iar pacientul este invitat s scuipe; se menine aspiraia salivar timp de 10 minute; subiectul se va abine timp de jumtate de or de a clti gura, de a se alimenta sau de a-i peria dinii.

Metoda de ermetizare a fisurilor este considerat drept cea mai eficient metod de prevenie a cariilor ocluzale. Metoda sigilrii fisurilor dentare a fost sugerat de Wilson n 1895, dar s-a impus n practica stomatologic dup 1967, dup ce Ceuto i Buoncore au prezentat rezultatele aplicrii clinice a cianoacrilatului peste suprafaa ocluzal gravat acid. Sigilrii se supun fisurile i fosetele retentive, adnci n form de polip, pictur i dinii erupi cu mai puinde un an n urm.

Pinkham i colab. indic sigilarea fisurilor i fosetelor n dinii permaneni erupi cu mai puin de 4 ani n urm, explicnd c maturizarea posteruptiv a dinilor prin adsorbia de calciu, fluor, fosfor i altor microelemente din saliv se desfoar ntr-o perioad de timp ndelungat n cazul primului molar permanent poate fi pn la 3-4 ani.

Material sigilant Material fotopolimerizabil care elibereaz fluor, utilizat pentru sigilarea anurilor i fosetelor. Are la baz un indicator coloristic care permite vizualizarea ariei pe care a fost aplicat. Dup polimerizare indicatorul dispare transformnduse ntr-un material opac sau transparent.

Procedur: Explicaie:

1) Curarea dinilor. Se efectueaz un periaj riguros. Se lustruiete cu o cup de cauciuc. Se spal locul afectat cu un antiseptic. E bine s se evite pastele profilactice care conin uleiuri, fluoruri sau glicerin. Urmeaz uscarea dinilor. 2) Aplicarea agentului demineralizant timp de 30-60 secunde

1) Dinii trebuie pstrai curai pentru a pstra aderena sigilantului de smal. Lustruirea ndeprteaz placa i resturile de pe suprafaa dinilor. Uleiurile, fluoruri sau glicerin nu permit adeziunea sigilantului.

2) Etching-ul reduce tensiunea superficial a suprafeei, asigur formarea unei zone poroase ce va uura ptrunderea rinii compozite i formarea unei aderene mecanice.

3) Clatirea dinii 30 secunde cu jetul de ap, apoi se usuc. Suprafeele vor devini alb cretoase. Dac suprafaa va fi contaminat de saliv, dintele remineralizat pentru 10 secunde.

3)Dinii trebuie de cltit bine i trebuie de evitat contaminarea cu saliva deoarece va crete riscul de carie secundar ca urmare a cmpului de lucru septic

4)Aplicarea agentului de bonding. Fotopolimerizarea. 15 secunde.

4) Bonding-ul va asigura o mai bun adeziunea (chimic)dintre sigilant si esutul dentar.

5) Pentru sigilarea eficient e necesar doar de un strat subire de material. Prea mult material va determina necesitatea adaptrii ulterioare ocluzale.

5) Sigilanii sunt aplicai ntr-o grosime care nu modific ocluzia. Medicul poate folosi o sond sau o periu pentru a ntinde materialul pe suprafaa ocluzal.

6) Polimerizarea n dependen de material: autopolimerizabil sau fotopolimerizabil.

7) Se verific duritatea cu o sond. Pentru verificarea ocluziei se folosete hrtia de articulaie. n caz de necesitatea a ajustrii, se folosete o frez sferic adaptat la piesa cu turaii convenional.

6) Polimerizarea se face n timpul indicat de productor. Pentru fotopolimerizare sunt necesare de obicei 40 secunde.
7) Tulburarea ocluzie va condiiona dereglri ale funiei parodontului.

8) Pacientul este instruit s se prezinte 8) Tulburarea ocluzie va condiiona la medicul-stomatolog dac are vreo dereglri ale funiei parodontului. problem cu ocluzia i s efectueze consultaia stomatologului bianual.