Sunteți pe pagina 1din 18

Geotextile si produse inrudite utilizate

la costructia de tuneluri si structuri


subterane

Profesor Coordonator: Badanoiu Alina


Geta Voicu
Student Masterand: Bonciu Laura-Elena

Cuprins

1.Generalitati
2.Forme sub care se gasesc
geotextilele
3.Sistemul de atestare al conformitatii
4.Caracteristici generale
5.Caracteristici necesare
6.Justificarea alegerii metodei de
incercare
7.Detalierea metodei

1.Geotextile - Generalitati

Geotextilele sunt materiale textile


permeabile realizate din materiale
polimerice sau naturale utilizate la
construcii n contact cu pmnt sau
alte materiale

In Romania primele
geotextile au inceput sa fie
produse in 1973 si au fost
utilizate in special in aplicatii
hidrotehnice.Acestea s-au
dovdit de atunci a fi printre
cele mai versatile si
economice materiale de
modificare a solului.

MA
TE
RII
PRI
ME

Majoritatea sunt realizate din fibre


sintetice, dar exista si geotextile realizate
din fibre naturale (geotextilele din iuta,
de exemplu, sunt utilizate n special
pentru protectii antierozionale).Pentru
cea mai mare parte a geotextilelor,
materia prima este prelucrata sub forma
de filamente, fibre scurte sau fire.

Principalele tipuri de materii prime utilizate


pentru producerea geotextilelor sunt:
fibre din poliester sau polipropilena;
filamente de poliester sau polipropilena;
fire din poliester sau polipropilena;
fibre recuperate din materialele textile
refolosibile.

NAT
UR
ALE

SIN
TET
ICE

2.Formele sub care se gasesc


geotextilele
a monofilamente
esute,
b monofilamente
esute calandrate,
c multifilamente
esute,
d benzi,
e neesut
interesut,
f neesut
termosudat

3.Sistem de atestare a
conformitatii (cf.SR EN 13256)
Produs

Utilizare
prevazuta

Geosintetice(te La tuneluri si
xtile),geotextile, structuri
geocompozite,
subterane
geogrile si
georetele
utilizate pentru:
-protectie

Niveluri sau
clase

Sisteme de
atestare a
conformitatii

Nici unul

2+

Geomembrana pentru hidroizolarea tunelurilor este fabricata


din polietilena foarte flexibila si este alcatuita dintr-un strat
central negru si 2 straturi exterioare de culoare alba si se
produce in 2 grade de rezistenta la foc: B1 si B2.

4.F
UN
CTII
SI
CA
RA
CT
ERI
STI
CI

5.Caracteristici necesare pentru incercari


in vederea evaluarii conformitatii

6.Justificarea alegerii

Am ales sa vorbesc despre incercarea la


tractiune deoarece , principala functie a
geotextilelor folosite in constructia de
tuneluri si structuri subterane este protectia.
Iar in timp polimerii se pot degrada daca in
interiorul materialului exista fisuri si defecte
fapt ce duce la reducerea performantelor
.Prin aceasta metoda putem sa ne asiguram
ca materialul nu are defecte si ca lucrarea
este sigura.

7.ncercarea la tractiune

Prezenta descriere se refera la metoda de


determinare a sarcinii de rupere si a deformatiilor la
rupere pentru:
- geotextile tesute din fire monofilamentare,
polifilamentare si din fibrile;
- geotextile netesute consolidate mecanic prin
intertesere sau mecanic si chimic prin intertesere si
liere.
Metoda nu se aplica:
- geotextile tesute din benzi;
- geotextile retea;
- geotextile tricotate.

Aparatura
1. Determinarea se efectueaza cu ajutorul unei masini ce poate
realiza solicitari de tractiune si care asigura cresterea continua
a solicitarilor cu viteza constanta de deformare de 20 mm/min.
2. Dispozitivele de masurare a fortei si alungirilor sa
ndeplineasca cerintele impuse de STAS 6143-80, pct. 2.2. si
2.3.
3. Clemele de prindere sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa se asigure prinderea pe ntreaga latime a unor epruvete cu
latimea b de 500 mm.
b) sa aiba muchiile prelucrate astfel nct sa nu produca
forfecarea epruvetei.
c) sa fie n acelasi plan vertical, perpendicular pe directia de
solicitare si paralele.
d) sa permita reglarea distantei ntre ele la valoarea de 100 mm.
4. Rigla gradata de 60 cm cu precizie de 1 mm.

Epruvete

1. Epruvetele vor fi dreptunghiulare si vor avea


urmatoarele dimensiuni:
latimea epruvetelor 500 mm;
naltimea epruvetelor 200 mm (100 mm naltime
utila + 100 mm naltime de prindere).
2. Numarul de epruvete va fi :
minim 3 n fiecare sens pentru material la care
latimea de confectie depaseste 3b + 1/5 + 50 mm
minim 6 n fiecare sens pentru materiale la care
latimea de confectie este mai mica dect 3b + 1/5 +
50 mm.

Modul de lucru

1. Se alege scara indicatoare de sarcini conform


pct. 2.2. b din STAS 6143/70.
Se aduc la zero indicatoarele de sarcina si alungire.
2. Se regleaza viteza de deformare de 20 mm/min.
3. Se blocheaza clema superioara a masinii de
tractiune, se introduce epruveta ntre falcile ei si se
strnge; se introduce capatul opus al epruvetei
ntre falcile clemei inferioare, se deblocheaza clema
superioara, se verifica paralelismul celor doua
cleme si se strnge clema inferioara.
4. Se fixeaza pe indicatia zero dispozitivul de
masurare a deformatiilor (alungirilor).

5. Se marcheaza punctiform mijloacele celor doua laturi


laterale ale epruvetei si se masoara distanta dintre ele
cu precizia de 0,5 mm.
6. Se regleaza dispozitivul de nregistrare a relatiei
efort-deformatie pe pozitia zero (daca masina este
prevazuta cu astfel de dispozitiv).
7. Se pune n functiune masina de tractiune si se
urmareste cadranul de masurare a sarcinii, dispozitivul
de masurare a alungirilor si dispozitivul de nregistrare a
relatiei efort-deformatie.
8. La atingerea sarcinii de rupere se opreste masina si
se citesc indicatiile dispozitivelor de masurare a sarcinii
si alungirilor, valori ce trebuie sa corespunda cu cele
nregistrate pe diagrama dispozitivului de nregistrare a
relatiei efort-deformatie.
Se masoara cu rigla gradata contractia epruvetei n
centrul ei ntre reperele marcate nainte de nceperea
solicitarii cu precizie de 0,5 mm.

9. Se nregistreaza datele n fisa de ncercare.


10. Operatiile se repeta identic pentru fiecare
epruveta din cele doua seturi de epruvete
(longitudinal si transversal).
11. n cazul unor accidente de ncercare
(rupere la cleme, alunecare la cleme, fixarea
incorecta a epruvetelor etc.) determinarea nu
se ia n considerare, repetndu-se pe o
epruveta noua prelevata n conditii identice
celei ratate.
12. ncercarea la tractiune pe material ud se
face identic cu cea pe material uscat, imediat
dupa scoaterea epruvetelor din vasul cu apa.