TENDINTE ELECTORALE IN

ALEGERILE
EUROPARLAMENTARE
STUDIU DE CAZ: ROMANIA SI
BULGARIA
PROIECT DE CERCETARE

CUPRINS:
A. ARGUMENT
B. CONSTRUCTIA TEORETICA A

CERCETARII
1. OBIECTIVELE CERCETARII
2. INTREBARILE CERCETARII
3. IPOTEZELE STIINTIFICE
4. PERSPECTIVE DESCRIPTIVE SI
EXPLICATIVE ASUPRA TEMEI DE
CERCETARE
5. CONCEPTE SI OPERATIONALIZAREA
CONCEPTELOR.

 C. CULEGEREA, PREZENTAREA SI

REPREZENTAREA DATELOR
CERCETARII
1. TEHNICI DE CULEGERE A DATELOR
SI DE INFORMARE STIINTIFICA
2. TIPOLOGIA DATELOR CULESE
3. MODELE DE REPREZENTARE A
DATELOR

 D. ANALIZA DATELOR CERCETARII

1. VARIABILELE CERCETARII
2. MASURAREA DATELOR
CERCETARII.
3. CORELATIA SI ANALIZA
VARIABILELOR.
4. INTERPRETAREA CALITATIVA SI
CORELAREA REZULTATELOR CU
IPOTEZELE CERCETARII.

 E.LANTURI CAUZALE
F. METODA OPTIMA DE CERCETARE
G. INSTRUMENTE DE CERCETARE
H. SURSE DE DOCUMENTARE
I. CONCLUZIILE CERCETARII.

AJUSTAREA TEORIEI.

A. ARGUMENT
Dinamica politica a Europei Centrale
si de Est a cunoscut o deschidere spre
fenomene democratice la nivel national,
dar si la nivel transnational, in contextul
in care majoritatea statelor iesite din
cortina de fier a Razboiului Rece au
adoptat dupa anul 1989 o serie de
politici de deschidere spre exterior si de
reforma atat la nivel micro cat si la nivel
macrosocial.

In acest context, inca din 1992 prin

intermediul Tratatului de la
Maastricht s-au pus bazele unei
configuratii etatice durabile, care
pana in anul 2007 a cuprins 27 de
state atat din sfera Europei
Occidentale, cat si din sfera
Europei Centrale si de Est.

Astfel, prin prisma unor politici coerente de aderare si

integrare a nivelului societal, economic si politic in spatiul
comunitar, statele din centrul si estul Europei au ajuns sa
participe activ in procesul decizional al UE atat prin prisma
reprezentativitatii la nivelul legislativului european, cat si prin
apartenenta la nivelul decizional-executiv si consultativ al
acestei organizatii transnationale.
Pornind de la aceste premise putem observa maniera in
care statele ex-couniste au ajuns prin intermediul
mecanismelor democratice sa participe la procesul politic al UE.
In acest sens reprezentativitatea statului nationa reprezinta un
ideal-tip al constructiei europene, o maniera administrativa prin
intermediul careia se pune in aplicare principiul subsidiaritatii
dar si cel al suveranitatii nationale, in conditiile in care statele
componente ale UE raman actori cu drepturi depline pe scena
internationala a politicii.

Pentru a putea descrie si explica in ce

maniera statele din partea estica a Europei
ajung sa exercite roluri reprezentativ-legislatie
in spatiul comunitar ne-am propus sa
investigam principalele tendinte electorale
pentru Parlamentul European in statele esteuropene , avand ca studii empirice de caz
Romania si Bulgaria, ultimile state care au
aderat la UE in 2007, si in cadrul carora s-au
desfasurat alegeri pentru nivelul
europarlamentar.

B. CONSTRUCTIA TEORETICA
A CERCETARII
1. OBIECTIVELE CERCETARII
La nivelul teoretico-normativ al analizei,
cercetarea de fata isi propune sa
analizeze:

O1: relatia dintre ideologiile politice

nationale si cele europene.
O2: nivelul participarii la alegerile
europarlamentare in cadrul statelor din
Europa Centrala si de Est.

O3: comportamentul electoral al

cetatenilor dar si al actorilor politici
individuali si colectivi.
O4: tendinta de vot in cadrul
electoratului din spatiul esteuropean.

2. Intrebarile Cercetarii
Din punct de vedere teoretic, cercetarea de fata

porneste de la o serie de interogatii analitice atat

cu caracter normativ cat si cu carater empiric
precum:

I1: In ce masura ideologiile nationale

se regasesc la nivel european?
I2: Care este comportamentul
electoral al cetatenilor din statele
Europei Centrale si de Est fata de
alegerile pentru Parlamentul
European

I3: Care este tendinta de vot a

populatiei din spatiul central si estic
Europen?
I4: Care este relatia dintre tendinta
electorala pentru alegerile nationale
si alegerile europarlamentare?

3. IPOTEZELE STIINTIFICE
A. Relatia ideologie nationala- ideologie

europeana.
H0: Nu exista nici o corelatie intre
ideologiile politice promovate la nivel
national si ideologiile politice din spatiul
comunitar.
H1: Cu cat inclinatia electorala pentru o
ideologie politica nationala este mai
ridicata cu atat aceasta ideologie va fi
votata la nivelul scrutinului european.

H2: Cu cat tendinta de a vota ideologiile nationale este mai

ridicata cu atat votul acordat ideologiilor europene este
mai scazut.
B. Rata participarii la alegerile europarlamentare:
H0: Nu exista nici o corelatie intre rata participarii la
alegerile nationale si rata participarii la alegerile
europarlamentare.
H1: Cu cat rata participarii la alegerile nationale este mai
ridicata, cu atat rata participarii la alegerile
europarlamentare este mai ridicata.
H2: Cu cat rata participarii la alegerile nationale este mai
ridicata, cu atat rata participarii la alegerile
europarlamentare este mai scazuta.

c. Tendinta de vot
H0: Nu exista nici o legatura intre actorii
preferati la nivel national si actorii politici
preferati la nivel european.
H1: Cu cat notorietatea unui actor politic
este mai ridicata la nivel national cu atat
acest actor va fi votat la alegerile
europarlamentare.

4. PERSPECTIVE EXPLICATIVE
SI DESCRIPTIVE
Cristalizarea spatiului comunitar a
insemnat ab initio si implementarea unor
mecanisme concrete si coerente prin prisma
carora nivelul national al politicului sa poata
fi reprezentat la nivel transnational. Pornind
de la aceste premise observam faptul ca
fiecare stat membru al UE are reprezentanti
la nivelul forului legislativ ( Parlamentul
European) selectati dupa o serie de
proceduri electorale similare cu cele ale
sufragiului national.

In acest sens procedura electorala

pentru alegerea membrilor la nivelul
Parlamentului European este bazata pe
principiul proportionalitatii, numarul de
reprezentanti in structurile legislative
europene fiind stabilit prin intermediul
unor instrumente legisltive elaborate de
CE si in directa dependenta cu impactul
si importanta statului-natiune la nivel
transnational.

Anul 2007 a reprezentat pentru noile

state integrate in sfera UE un an
electoral pentru reprezentare la nivel
transnational. In acest sens, similar
alegerilor nationale, cetatenii au
desemnat in urma sufragiului universal,
direct si liber exprimat reprezentantii
nationali in structurile Parlamentului
European.

La nivelul normativ- teoretic putem observa

faptul ca tendinta electorala in sfera participarii
va fi una extrem de scazuta,tendinta
determinata de impactul relativ scazut al unor
alegeri transnationale in sfera suveranitatii
nationale, precum si de absenta unei culturi
civice si politice relative in randul electoratului
bulgar si roman.Pe langa dimensiunea
participativa putem reitera faptul ca electoratul
din ambele state supuse analizei au tendinta de
a alege in procesul decizional ideologii politice
corespondente sferei nationale.

Astfel, atat Romania cat si Bulgaria,

state aflate in proces de consolidare
democratica au optat la nivelul ofertei
electorale pentru ideologii cu tendinte de
stanga sau centru stanga in virtutea
promovarii statului asistential, ca tara
fundamentala mostenita inca din timpul
regimului comunist.

5. CONCEPTE SI
OPERATIONALIZAREA
CONCEPTELOR.
Concepte cheie:

Participare electorala
Ideologie politica
Cultura civica si politica

Participare politica
Concept
Definite reala/
nominala

Gradul de implicare directa si activa

a cetatenilor in viata politica

Variabile

Prezenta la vot
Activitatea in partide si organizatii
civice

Definitie
operationala

Prezenta la vot
Activitatea in partide si organizatii
civice reprez. Part. politica

Instrumente/
Masuri

Surse BEC, statistici, sondaje

Ideologie politica
Concept
Definite reala/ Maniera compreheniva de
abordare a lumii social-politice.
nominala
Variabile

-gradul de orientare si programare

-impactul in politicile publice

Definitie
operationala
Instrumente/
Masuri

Platforme electorale, Oferte

politice, programe de guvernare

Grad de cultura civica si politica

Concept
Definite reala/ Maniera de cunoastere a regulilor
vietii politice.
nominala
Variabile

-frecventa lecturii mass-media

-frecventa vizionarii emisiunilor
politice

Definitie
operationala
Instrumente/
Masuri

-statistici, sondaje, ratinguri tv.

 C. CULEGEREA, PREZENTAREA SI

REPREZENTAREA DATELOR
CERCETARII
1. TEHNICI DE CULEGERE A DATELOR
SI DE INFORMARE STIINTIFICA

-sondaje electorale, exit-polluri

 Observarea gradului de participare

la vot prin exit-polluri si surse BEC.

Analiza de continut a programelor
politice.
Sondaje cu privire la gradul de
cultura si educatie civica, politica si
sociala.

2. TIPOLOGIA DATELOR
CULESE
A.Resurse numerice:
- Participare electorala
- Procente votanti
- Frecvente Voturi
B. Resurse nonnumerice:
- Analiza platformelor
- electorale
- Analiza sloganelor si a
- mesajelor politice

3. MODELE DE REPREZENTARE
A DATELOR

D. ANALIZA DATELOR
CERCETARII
1. Variabilele Cercetarii
A. Participare nationala V.I.

Participare Europeana- V.D.

B. Ideologie nationala- V. I.
Ideologie Europeana- V.D.

2. MASURAREA DATELOR
CERCETARII.
Participare politica:
S1: Absenta
S2: Foarte scazuta
S3: Scazuta
S4: Medie
S5: Ridicata
S6: Foarte Ridicata
S1<S2<<S6- Nivel Ordinal

Ideologie politica
S1: Conservatoare
S2: Liberala
S3: Socialista
S4: Social- democrata
S1

S2..S4- Nivel

Nominal

3. CORELATIA SI ANALIZA
VARIABILELOR.
Graficul Corelatiei:

Participarea politica nationala si europeana

 Matricea de corelatie

Part.
Europ.

Part Nationala
m
M

0
+

Coeficientul liniar de corelatie

r= 0,98

Ideologii nationaleIdeologii Europene

Romania & Bulgaria
- Ideologii social- democrate
-

35%
Ideologii liberale- 27%
Ideologii conservatoare- 15%
Ideologii ecologiste- 1%
Ideologii extremiste: 5%

 Ideologii in UE
- Ideologii social democrate-29,5%
- Ideologii liberale- 25%
- Ideologii Conservatoare- 5%
- Ideologii ecologiste-6%
- Ideologii extremiste- 0,3%

Ideologii nationale- europene

Matricea de corelatie
Ideologii
Europene

Id.
m

Nationala
M

R= 0,89

+
M

4. INTERPRETAREA CALITATIVA
SI CORELAREA REZULTATELOR
CU IPOTEZELE CERCETARII.
In ambele cazuri ale variabilelor sa confirmat corelatia de tip pozitiv

E.LANTURI CAUZALE

Stab. Pol.
Sufragiu
rational

Cons. Dem.
Reprez.
ideologica

Sufragiu
european

 F. METODA OPTIMA DE CERCETARE

- Ancheta de teren
- Observatia directa
- Studiul de caz
G. INSTRUMENTE DE CERCETARE
- Sondaj de opinie
- Chestionar standardizat

H. Surse de documentare
Bibliografice:
1. H. Wallace, Procesul politic in UE, Ed.

Cartier, Chisinau, 2004.

Web:
www.europa.eu
www.mmt.ro
Mass-Media
Ziarul: Cotidianul, nr.7, luna XI, 2007, p.5.

I. Concluziile studiului
In urma analizelor statistice am

observat faptul ca demersul

reprezentarii in plan european
depinde de nivelul national al
politicii.