Metale si

nemetale

Aurul
Aurul este, poate, cel mai cutat i ndrgit metal preios din
lume. Din istorie tim c secole ntregi, acest metal nobil s-a
folosit ca i mijloc de plat. Valoarea lui nu se pierde n timp;
este ca o valoare etern.
n fiecare epoc, pentru fiecare cultur, aurul a nsemnat
foarte mult. Naiuni ntregi au luptat, au ocupat alte ri i alte
inuturi pentru a intra n posesia aurului.
Utilizarea aurului dateaz nc din timpuri preistorice. Aurul a
fost cunoscut i de omul primitiv, care a recunoscut n aur o
valoare nepreuit, cnd l-a gsit n albia rurilor sau pe malul
acestora.

Hidrogenul
Hidrogenul este un element chimic sub forma de gaz, la
temperatura camerei, Este incolor, inodor, insipid si foarte
inflamabil. Atunci cand arde in aer, formeaza apa. Chimistul
francez Antoine Lavoisier a numit hidrogenul dupa cuvintele
grecesti pentru "cel care formeaza apa".
S-au format la aproximativ trei minute dupa Big Bang, explozia
care a format Universul asa cum il stim. Protonii au inceput sa se
combine cu electronii pentru a forma atomi de Hidrogen abia dupa
300.000 de ani si s-a terminat dupa 1.000.000 de ani.

Fierul
Fierul este n prezent cel mai utilizat metal,
cuprinznd 95% din producia mondial de metale, ca i
mas. Datorit combinrii unei rezistene nalte cu un pre
redus, el se folosete n prezent mai ales n cadrul
aliajelor, pentru realizarea de diverse piese i structuri.
Alturi de cobalt i nichel, fierul este unul dintre cele
trei materiale feromagnetice care fac posibil aplicarea
practic a electromagnetismului la generatoare electrice,
transformatoare i motoare electrice.

Oxigenul
Fiecare dintre voi a citit despre acel ceva fr de care omul
nu ar putea tri". Ei bine, de un lucru putei fi siguri: oxigenul
este absolut necesar pentru via. Fr oxigen, o fiin uman nu
poate tri mai mult de cteva minute.
Oxigenul este cel mai abundent element din Univers. Acesta
reprezint aproape jumtate din scoara terestr i mai mult de o
cincime din aer. Aspirat n plmni, oxigenul este transportat de
ctre corpusculii roii din snge ntr-un flux constant pentru
celulele corpului. Acolo se arde mncarea, fcnd cldura
necesar pentru a menine motorul uman n funciune.

Argintul
Argintul nu a stat niciodat prea departe de aur. Dac aurul e
simbol al soarelui, argintul, fiind alb, este simbol selenar, al lunii.
n acelai timp cu aurul, i argintul a fost cercetat de ctre
alchimiti, care l numeau metalul Lunii sau al Dianei, fcnd o
analogie ntre strlucirea argintului i strlucirea lunii.
Argintul nseamn puritate, nelepciune . Pe lng aur, argintul
este cel mai rspndit metal preios. Are multe proprieti
similare cu ale aurului, dar este mai uor i se oxideaz mai
repede.

Heliu
Heliul a fost observat pentru prima data la data de 18
august 1868 sub forma unei linii de un galben intens cu o
lungime de unda de 587.49 nanometri n spectrul
cromosferei Soarelui. Linia a fost detectat de astronomul
francez Pierre Janssen n timpul unei eclipse totale de Soare
n Guntur, India.Iniial, linia era crezut a fi provocat de
existena sodiului. Pe 20 octombrie 1868, astronomul englez
Norman Lockyer a observat o linie galbena n spectrul solar,
numind-o linia Fraunhofer D3, deoarece era destul de
apropiat de liniile cunoscute D1 i D2 ale sodiului.

Bronzul
Cuprul este un material folosit foarte des in
industria electrica si in domeniul constructiilor. Din
el se pot realiza semifabricate cum ar fi tabla din
cupru, bare, conductori si tevi.
Datorita proprietatilor sale foarte bune in ceea ce
priveste conductibilitatea si durabilitatea, cuprul a
devenit un element de baza in domeniul electric.
Deasemenea tevile din cupru sunt la fel de uzitate in
domeniul termic.

Azotul
Molecula de azot este una dintre cele mai rezistente legaturi
chimice din natura, de aceea azotul este caracterizat de o
inertie mare fata de celelalte substante chimice.
Azotul este mai usor decat aerul, are o molecula mai
voluminoasa decat oxigenul si devine lichid la o temperatura
de -196 grade C, de aceea este dificil de stocat in aceasta
forma.
Azotul este neinflamabil si nu sustine arderea. Azotul este
caracterizat de o inertie mare fata de celealte substante
chimice.

Iodul
Iodul este al doilea element dintre grupa
halogenilor, posed o reactivitate slab i o
electropozitivitate ridicat. Ca substan
elementar, la fel ca toi halogenii, iodul prezint
molecul
Iodul este relativ rspndit n natur, fiind al 47lea element chimic ca abunden n scoara
terestr, ns este foarte dispersat n aceasta,
aspect care ngreuneaz extragerea sa diatomic .