- identificarea exact a speciei dunatoare;

- cunoaterea biologiei duntorilor;

- monitorizarea populatiei si a ciclului de dezvoltare;
- stabilirea momentului de aplicare a tratamentelor;
- alegerea insecticidului potrivit;
- faza de vegetaie a culturii i condiiile
agrometeorologice

Duntorii culturilor de cereale

Gru
Haplothrips tritici tripsul grului

- o generaie pe an i ierneaz n
stadiul de larv pe poriuni de plante
din miritea de gru, n interiorul
resturilor de paie, la suprafaa solului,
etc.
- adulii apar cu puin nainte de
nspicatul cerealelor de toamn.
- adulii i larvele neap i sug seva
din organele florale, rahis i boabe.
- n urma atacului florile avorteaz,
spicele iau un aspect albicios, sunt
sterile albeaa spicelor .
- atac i boabele n faza de lapte ,
care devin itave.

- se recomand rotaia culturilor,

artura de toamn i semnatul
la epoca optim;
-soiurile precoce sint mai puin
atacate.
- PED peste 8 aduli/spic se
recomand tratamente.

Rhapalosiphum maydis - Pduchele verde al porumbului

-se presupune c ierneaz sub

form de virginogen i are
mai multe generaii pe an.
-atac orzul, sorgul i
porumbul ; afidele se hrnesc
cu prioritate pe organele de
cretere ale plantei, sub tecile
frunzelor, pe panicule n
perioada de apariie a lor, pe
mtase,etc.
- pe prile atacate ale plantei
apar pete glbui sau brune
glbui i se acumuleaz mult
rou de miere i fumagin.
-hrnirea pduchelui poate ntrzia sau chiar opri creterea, mpiedicnd
polenizarea normal sau fructificarea.
-- se recomand aceleai msuri ca la pduchele verde al cerealelor. PED
-10afide/plant, iar n perioada de nspicare 25exemplare/plant.
-Mavrik 2F, 0,2l/ha, Nuprid AL200SC 0,275l/ha.

Eurygaster spp. ploniele cerealelor

E. integriceps
E. maura

E. austriaca

- toate speciile au o generaie pe an i ierneaz ca adult, mai ales

n frunzarul pdurilor de foioase.
- ploniele devin active n primvar, cnd temperatura medie
zilnic atinge 8-9 grade C, iar cea maxim 14-15 grade C (a treia
decad a lunii martie).
- n ultima decad a lunii aprilie pn n prima decad a lunii iunie
depun ponta pe frunze, tulpini, de preferin pe burduf i pe spicele
proaspt aprute.
- adulii i larvele atac toate organele aeriene ale plantelor: frunze,
tulpini, spice, boabe.

Plonitele vrgate ale cerealelor Aelia sp.

- biologie i mod de atac asemntor.

Gndacul ghebos - Zabrus tenebrioides

-o generaie pe an i ierneaz
ca larv n sol, care i reia
activitatea de hrnire imediat
dup topirea zpezii.
-- se transform n pup n
sol, la sfritul lunii mai,
nceputul lunii iunie apar
adulii.
- adulii se hrnesc cu florile
i boabele n diferite faze de
coacere.

- Larvele se hrnesc numai cu

prile aeriene ale plantelor,
niciodat cu rdcini; ataca
frunzele, le trag n interiorul
galeriilor i le sfie, rmnnd
doar nervurile, care iau aspectul
unor bucle.
-Plantele atacate sunt distruse
treptat n ntregime, atacul
manifestndu-se n vetre.
- se recomand evitarea
monoculturii;
- Tratamente cu Actara 25WG
0,07-0,1 kg/ha ( gru, orz).

Gandacul ovazului (Lema melanopa)

- aceast specie are o generaie pe an, ierneaz ca adult n frunziul ierburilor

de pe marginea drumurilor i n liziere.;

- adulii apar de obicei n a doua decad a lunii aprilie, depun ponta pe

partea superioar a frunzelor, aproape de baz, paralel cu nervura
principal.
-adultii rod frunzele, perforand ambele epiderme i parenchimul; larvele
consuma epidema inferioara si parenchimul, lsnd intact sub forma unei
pielie albe epiderma inferioara.
- n caz de atac puternic ntreg foliajul este redus la nite membrane
transparente, plantele cptnd un aspect albicios.
- atacul se manifest n vetre, care se disting de la distan ca nite pete
albe n lanul respectiv.
-daunele pot fi apreciabile n anii secetoi, adulii pot produce daune
evidente n culturile de porumb, mai ales la marginea solelor, necesitnd
msuri de combatere.
-PED peste 10 aduli/mp, respectiv 250 larve/mp.
- Decis Mega50 EW 0,150l/ha (gru), Faster 10EC 0,10 l/ha (gru, orz,
ovz) Karate Zeon 0,150 l/ha.

Viespea graului (Cephus pygmaeus)

- aceast specie are o generaie
pe an i ierneaz ca larv
matur la baza tulpinilor de
cereale (mirite).
- adulii apar la sfritul lunii mai
, nceputul lunii iunie, apariia lor
n mas coincide cu nspicarea
grului.
-depun ponta n zona
internodului de sub spic, prin
incizie cu ajutorul ovipozitorului.
- larva roade inelar la baza
tulpinii peretele paiului formeaz
un dop din rumegu i
excremente , pe care n mpinge
n tulpin n dreptul rosturii
inelare.

-larvele se hrnesc cu esuturile

interne ale tulpinii, roznd
galerii neregulate spre baza
paiului, spicele nu se mai
dezvolt, se nglbenesc i se
usuc, determinnd fenomenul
cunoscut de albeaa spicelor.
-sub aciunea ploilor i a
vntului se poate produce
ruperea paiului n dreptul
rosturii i cderea spicelor la
pmnt.
-se recomnad dezmiritirea,
artura adnc i rotaia.
- tratmentele aplicate larvelor
plonielor cerealelor reduc
nivelul populaiilor de aduli.

Musca de Hessa Mayetiola destructor

-n condiiile rii noastre are 2-3

generaii pe an, ierneaz ca pup sub
tecile frunzelor atacate.
-n urma atacului la plantele tinere se
produce o alterare i slbire a
esuturilor, formndu-se pete de culoare
brun-nchis, la plantele avansate n
vegetaie se produce o ngroare a
tulpinii i o nfrire exagerat.
- cnd atacul se produce la plantele mai
dezvoltate, tulpina la locul de atac se
brunific, de regul n zona ultimului
sau penultinului nod, iar plantele se
ndoaie.

Viermele boabelor de gru Anguina tritici

- are o generie pe an i ierneaz n

stadiul de larva; toamna odat cu
boabele de gru sntoase n sol
ajung i galele (ovare de gru
infestate cu larve de vrsta a II-a).
- n contact cu umezeala, larvele
ies i se rspndesc n cutarea
plantelor tinere de gru .
- larvele ajung n sistemul
radicular, ptrund n acesta, se
urc n tulpini, se instaleaz n
tecile frunzelor, la baza lor i
ierneaz.

- atac grul, uneori secara.

- plantele atacate se recunosc
dup talia mic, nfrirea
puteric i ngroarea bazei
tulpinii.
-frunzele au culoare verde
ntunecat , rsucite , ondulate.
- ovarele infestate, transformate
n gale sunt mai scurte dect
boabele sntoase, mai rotunjite
i au o culoare brun-negricioas.

- combaterea const n evitarea cultivrii grului sau secarei timp de 3-4 ani
pe solele infestate.
-administraea ngrmintelor se va face sub brazd, odat cu artura pentru
stimularea creterii plantelor.
-se va folosi numai smn condiionat, iar recoltarea grului se va face la
timp, pentru evitarea boabelor atacate.
- utilizarea de soiuri rezistente.

Porumb
Viermele vestic al rdcinilor de porumb- Diabrotica virgifera virgifera

- are o generaie pe an
i ierneaz n stadiu de
ou depus de femel n
sol n jurul plantelor de
porumb.
- larvele ncep s apar
n luna mai i se
hrnesc pe rdcinile
de porumb, iar adulii la
sfritul lunii iunie.

- atac att n stadiu de adult ct i de larv, pagubele importante

sunt cele produse de larve; la atac puternic sistemul radicular
este distrus i apare fenomenul de cdere al palntei.

- atac pe rdcini.

- tulpini ncovoiate, n forma de gt de gsc

- adulii se hrnesc la nceput cu limbul foliar, pe care-l perforeaz sub forma

unor dungi longitudinale de-a lungul nervurilor;
- n perioada nfloritului trec pe mtase i polen.

- se recomand evitarea monoculturii ;

- PED este 5-10 adulii / plant;
- capcane galbene, capcane feromonale pentru capturarea adulilor.
- se pot aplica : Avaunt, 0,25 l/ha, Faster 10 CE , 0,150 l/ha, Nuprid Al 200
SC 0,275 l/ha.

Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis)

-are 2 generaii pe an i
ierneaz ca larv n
ultimul stadiu de
dezvoltare n cocenii de
porumb.
- adulii apar ctre
sfritul lunii iunie,
depun ponta grupat pe
partea inferioar a
frunzelor.

- larvele la inceput rod organele florale ale inflorescenelor mascule, iar

mai trziu perforeaz tulpinile deasupra unui nod i ptrund n interior
unde consum mduva dintre noduri, stnjenind dezvoltarea plantelor.

- larvele sap galerii n tulpina sau n pedunculul tiuleilor

- diminuarea rezervei biologice, prin arderea resturilor de coceni ;

- arturi adnci toamna pentru ngroparea resturilor de plante care
conin larve;
- cultivarea de hibrizi rezisteni fa de atcul duntorului;
- cnd 50% din pante prezint perforri pe frunze se aplic tratamente;
- produsul Avaunt , 0,25 l/ha, produse bazate pe Bacillus thuringiensis

Carabuul de step Anoxia villosa

- larvele numite popular viermi albi, se hrnesc cu parile

subterane ale plantelor;

Omida fructificaiilor Helicoverpa armigera armigera

- are 2-3 generaii pe an

i ierneaz n stadiu de
pup n sol, intr-o celul
oval de pmnt.

- specie polifag, duntoare la peste 120 de specii de plante : porumb,

tomate, leguminoase anuale i perene, etc.

- larvele consum iniial mtasea, apoi boabele n faza de lapte cear

din vrful tiuletului.

Buha semnturilor - Agrotis segetum

- buha semnturilor are n condiiile rii noastre 2 generaii pe an i

ierneaz ca larv n ultimele stadii n sol.

-specie polifag produce pagube culturilor de cereale (porumb,

gru, orz), floarea soarelui, sfecl de zahr, etc.

- la apariie omizile se hrnesc cu prile aeriene ale plantelor, iar n

ultimele vrste atac prile subterane, ndeosebi n regiunea coletului.

Ratisoara porumbului ( Tanymecus dilaticollos )

- are o generaie pe an i ierneaz n sol,

n stadiul de adult.
- adulii apar la sfritul lunii martie,
nceputul lunii aprilie, cnd temperatura
medie la suprafaa solului este de 9
grade C.
- produce pagube culturilor de :
porumb, floarea soarelui, sfecl,
soia,etc.

- atacul adulilor la frunzele de porumb

ncepe n faza de rsrire i dureaz
pn la formarea de 3 - 4 frunze.
- plantele de porumb sunt roase
complet, uneori chiar nainte de ieirea
la suprafaa solului.
- mai trziu, adulii pot ataca frunzele
marginal sub form de trepte.
- larvele se hrnesc cu rdcinile
diferitelor plante cultivate i spontane
fara a produce pagube.
n vegetaie pentru grgria
porumbului se aplic tratamente cu:
Calypso 480 SC - 90ml/ha, Actara 25
WG 0,100 kg/ha, Decis Mega 50 EW 0,15 l/ha, etc.

DAUNATORI POLIFAGI
- Ord.Orthoptera, Ord. Coleoptera si Ord. Lepidoptera

ORDINUL ORTHOPTERA
FAM. GRYLLOTALPIDAE
Coropisnita- Gryllotalpa gryllotalpa
- frecvanta in toate zonele legumicole;

Biologie si ecologie
- are o generatie la 2 ani si ierneaza ca larva de varstele a II-a
si a III-a si ca adult in sol, la adancimi cuprinse intre 42 si 100
cm in functie de tipul de sol.
- in luna mai sau la inceputul lunii iunie, adultii parasesc
galeriile si ies la suprafata pentru zborul de imperechere;
Plante atacate si mod de atac
- produce pagube mai ales in rasadnite, iar in camp la
culturile de legume si flori, mai ales in ternurile usoare de
aluviuni.

- adultii si larvele rod partile subterane ale plantelor, in

radacinile mai groase de pastarnac, morcov, tuberculii

de cartof, rod galerii marii.

Combatere
- efectuarea araturilor adanci si aplicarea de prasile pentru
distrugerea cuiburilor de coropisnita;
- aplicarea de produse fitofarmaceutice granulate incorporate la
pregatirea patului germinativ, inainte de semant sau plantat;

Duntorii culturilor de plante leguminoase

Duntorii leguminoaselor anuale
Duntorii mazrii
Tripsul mazrii Kakothrips robustus

- are o singur generaie

pe an, ierneaz ca larv n
sol.
- adulii apar spre
sfritul lunii mai ,
perioada care coincide cu
formarea pstilor la
soiurile timpurii de
mazre.

- adulii i larvele neap i sug sucul celular din mugurii vegetativi i

florali, frunzele tinere i psti;
-mugurii se ofilesc i cad, florile se deformeaz, se nglbenesc, se brunific
i nu mai formeaz psti.
- pstile atacate rmn mici, se deformeaz, pe ele apar pete argintii, care se
brunific cu timpul.

Grgria mazrii- Bruchus pisorum

- Are o generaie pe an, ierneaz ca adult n magazii fie n boabele infestate,

fie n crpturile pereilor, duumelilor i n mic msur n boabele rmase
n cmp scuturate la recoltare.

- la sfritul lunii aprilie adulii migrez n cmp, zborul maxim coincide cu

perioada de nflorire a mazrii .
-depunerea pontei coincide cu formarea pstilor, ncepe la sfritul lunii
mai i dureaz 30 de zile; femela depune ponta pe pstile bine dezvoltate,
larvele ptrund prin peretele pstii n boabe.
- se mpupeaz n bob, noi adulii apar ncepnd cu sfritul lunii iunie.

- produce pagube la mazrea

cultivat,
-n urma atacului se reduce
germinaia , iar excrementele i
exuviile fac boabele improprii
pentru consum;
-se recomand recoltare ala timp
a mazrii, depozitarea ei la 12
grade C n spaii bine nchise,
dezinsectizate.
-se recomand cultivarea de
soiuri precoce, iar noile culturi se
vor amplasa la distane mari fa
de cele vechi sau depozite.
- se vor aplica tratamente chimice
n timpul nfloritului n zonele
puternic infestate ( primul la
nceputul nfloritului, al doilea la
8-12 zile).

Molia pstilor de mazre- Grapholitha nigricana

-are o generaie pe an
i ierneaz ca larv
complet dezvoltat
ntr-un cocon mtsos
n sol.
- la sfritul lunii iunie,
odat cu nflorirea
mazrii apar adulii,
femelele depun ponta
izolat sau grupat pe
stipele sau foliole
plantelor.
- larvele se depalseaz
pe psti, ptrund i
se hrnesc cu boabele
verzi.

- larvele rod boabele, o larv atac 1-4 boabe, dintre care 1-2 pot fi
consumate complet.
- puternic atacate sunt soiurile tardive, cele semitimpurii i timpurii nu sut
atacate.
- capcane cu feromoni- Atra NIG;
- tratamente la apariia primelor larve.

- rotaia culturilor, cultivarea de soiuri precoce i semanatul

timpuriu limiteaz semnificativ pagubele.
- la invazii amri se aplic un tratament la apariia n mas a
adulilor.

Duntorii fasolei
Grgria fasolei- Acanthoscelides obtectus

- la noi n ar poate dezvolta 2-4 generaii pe

an, una n cmp.
-ierneaz ca adult n dpozite, n boabele de
fasole, n crpturile pereilor sau podelei.
-adulii hibernani migreaz la sfritul lunii
iunie, nceput de iulie, femela depune ponta n
pstile de fasole.
- larvele rod coninutul bobului de fasole, ntrun bob 1-28 de larve.

- ciclul biologic al grgriei fasolei.

- Se recomand aceleai msuri ca la

grgria fasolei.

Musca plantulelor- Delia platura

- are 3 generaii pe an, ierneaz ca pup n stratul superficial al solului.

- adulii apr n aprilie i femelele depunponta pe sollang plantel rsrite

- Larvele ptrund n sol i se hrnesc cu seminele n germinare i cu

prile subterane ale plantelor;
-

- specie polifag atac fasolea, porumbul, castraveii, pepnii,

ardeiul, tomatele, ceapa, rapia, cartoful, cerealel pioase, etc.
-larvele rod galerii n seminele n germinare, axul hipocotil al
plantelor i celelalte organe subterane (rdcini, bulbi, tuberculi).
- praile repetate i artura adnca dup recoltarea culturilor.
- tratarea seminelor i tratamente la zborul n mas al adulilor.

Puricii cruciferelor - Phyllotreta

spp.

- ierneaza ca adult sub resturile vegetale n

crapaturile din stratul superficial al solului i au o
generatie pe an.
-adulii hibernanti apar n aprilie pe cruciferele
spontane i apoi pe culturile de rapi; perioada de
hrnire : de la dou sptamni la o lun dup care
are loc depunerea pontei n stratul superficial al
solului n apropierea plantelor.

- adulii rod epiderma superioar i parenchimul sub form de ciupituri

circulare, palntele avnd un aspect ciuruit.
- la culturile semincere adulii atac mugurii , florile i fructele, reducnd i
depreciind recolta.

- distrugerea cruciferelor spontane care sunt plante gazd intermediare;

- plantarea rsadurilor ct mai timpuriu n terenuri bine pregtite,
fertilizate i irigate.

Duntorii plantelor oleaginoase

Duntorii culturii de rapi
Viespea rapiei- Athalia rosae
- prezinta 2-3 generatii pe an, ierneaza in
sol ca larva matura, iar in aprilie larvele
se impupeaza.
- aprilie - mai apar adulii care se
hrnesc pe crucifere; femela depune
ponta n esuturile frunzelor de crucifere
n incizii fcute cu ovipozitorul
- la doua saptamani dupa ponta apar
larvele care se hranesc cu epiderma si
parenchimul frunzelor.
- noii adultii apar la inceputul lunii august
, iar larvele acestora la inceputul lunii
septembrie.

- cele mai mari pagube sunt produse toamna, cnd plantele de rapi
sunt n primele stadii de cretere i dezvoltare; atacul masiv poate duce
la scheletizarea plantelor pn la compromiterea total a acestora.
- se recomand asolamentul, rotaia culturilor cu pioase, arturi n
scopul distrugerii larvelor, distrugerea cruciferelor spontane.
- tratarea seminelor , iar toamna se poate aplica Decis MEGA 50 EW
0,15 l/ha i n vegetaie la apariia larvelor Proteus OD 110 0,350l/ha,
Faster 10 EC 0,2 l/ha.

COLEOPTERA Chrysomelidae
Gandacul din Colorado- Leptinotarsa decemlineata
Biologie si ecologie- ierneaza in stadiul de adult in sol si are
1-3 generatii pe an.

Plante gazda si mod de atac cartof, vinete , tomate.

La invazii mari, pot defolia cultura de cartof in pro[portie

de 80%.

Combatere
-aplicarea unui tratament la soiurile timpurii si 2 tratamente
la cele tarzii asigura protectia culturilor impotriva acestui
daunator;
- primul tratament se aplica la aparitia in masa a adultilor
hibernanti si a larvelor de varsta I si II-a, al doilea la aparitia
in masa a adultilor din generatia I si larvelor din primele
varste din generatia a 2 a.
- Cipersan 200EC-0,2l/ha, Karate Zeon -0,2 l/ha, Polytrin
200EC-0.15l/ha;
- inhibitori ai metamorfozei arthropodelor Calypso 480SC0,08l/ha, pentru populatiile rezistente se recomanda
amestecuri de insecticide.
- o buna eficacitate in combaterea larvelor asigura preparatul
biologic bacterian Novodor TM- 5l/ha.

Gndacul lucios al rapiei Meligethes aeneus

- gndacul lucios are o singura generaie pe an , ierneaz n stadiul de

adult n stratul superficial al solului.
- apare n aprilie i zboara pana in iunie - iulie ; apare n mod deosebit n
orele cnd temperatura aerului este ridicata , iar noaptea se retrage n
sol.
- femelele depun ouale n luna mai n sol .

- primele simptome de atac sunt rosturile create n muguri, care sunt

distrui parial sau se ngalbenesc i mor.
-atac butonii florali, organele interne ale florilor, florile cad i apare
fenomenul de sterilitate.
- larvele se hrnesc cu polen, petale, nu produc pagube semnificative.
- la un atac puternic pe un boboc floral se pot gasi 10-15 larve.
- PED : 1 adult / planta in faza de dezvoltare a mugului floral i 2-3 aduli /
planta in stadiul de separare a mugurilor florali.
- cele mai mari pagube sunt semnalate mai ales n anii cu primveri
rcoroase.

Nematodul auriu al cartofului-Globodera pallida

Biologia si ecologia asemanatoare speciei precedente.
In cadrul speciei se intalnesc 3 patotipuri : Pa1, Pa2, Pa3.

Rdcin de cartof infestat cu

nematodul alb al cartofului.

 verificarea minuioas a materialului de plantat i splarea utilajelor

agricole nainte de intrarea n solele destinate culturii cartofului;
cultivarea de soiuri rezistente sau tolerante;
rotaia culturilor; n absena plantei gazd un procent al duntorului
poate sa piar;
cultivarea soiurilor timpurii, care sunt mai puin atacate;
recoltarea timpurie .

Duntorii sfeclei pentru zahr

Grgria sfeclei Bothynoderes punctiventris

- specie cu o generaie pe an i ierneaz ca adult n sol.

- adulii apar n momentul n care nflorete caisul sau
corcoduul; depun ponta n sol n apropierea coletului
plantelor cu care se hrnesc.

- produce pagube att ca adult, ct i ca larv.

- atacul adulilor este periculos, n perioada rsririi plntuelor de
sfecl, pe care le reteaz de la colet sau rod frunzele cotiledonale.
- larvele rod vrfurile rdcinilor, sau produc caviti n rdcini.
- se recomand artura
adnc de toamn pentru
reducerea rezervei
biologice.
- fertilizarea echilibrat.
- tratmente la smn,
Cruiser 350 FS-20 l/t.

Duntorii soiei
Molia pstilor de soia- Etiella zinckenella
- are 2 generaii pe an i
ierneaz ca pup n sol n
interiorul unui cocon
mtsos.
- adulii apr din mai pn
n iulie, zborul este
nocturn.
-femelel depun ponta pe
pedunculii florali, bractee
sau pstile n formare.
-larvele perforeaz pereii
pstilor, se hrnesc cu
boabele.
- La nceputul lunii iulie
apar adulii generaiei I-a.

- specie oligofag atac soia, mazrea, lupinul, nutul , lintea i fasolea.

- larvele rod parial sau total

boabele.
- o singur larv n pstaie.
- se recomand recoltarea la timp,
aratul imediat dup recoltare.
- cultivarea de soiuri precoce i
semnatul timpuriu determin
limitarea atacului.

Duntorii leguminoaselor perene

Gndacul rou al lucernei- Phytodecta fornicata

- are o generaie pe ani

ierneaz ca adult n sol.
- adulii apar la sfritul
lunii martie - nceputul lui
aprilie, se hrnesc cu
frunze i lstari.
- depun ponta pe partea
inferioar a frunzelor de
lucern

- este un duntor specific culturilor

de lucern , adulii i larvele rod
frunzele.
- larvele rod frunzele de la margine
spre centru, iar dup prima
nprlire consum frunzele n
ntregime.
-se recomand evitarea solelor cu
premergtoare leguminoase, noile
culturi nu trebuie s se gseasc n
vecintatea pajitilor naturale cu
leguminoase furajere.- grparea
timpurie primvara la pornirea n
vegetaie, precum i dup coasa I a
pentru distrugerea larvelor, mai ales
cnd se las pentru smn
lucerna de coasa a doua.
-la atac mare se recomand cosirea
timpurie i lsarea de benzi capcan
pe marginea solei .
- tratamente la apariia adulilor
hibernani, Decis Mega 50 EW,
Fastac 10 CE.

DAUNATORII CULTURILOR DIN SPATIILE PROTEJATE

TYLENCHIDA Meloidogynidae
Nematodul galicol al radacinilor- Meloidogyne incognita

Biologie si ecologie- n ser se

ntlnete tot timpul anului i are
4-8 generatii.
Rspndirea se face prin
amestecul de pmnt folosit la
producerea rsadului.

Plante gazda si mod de atac polifag, fiind semnalat

pe mai mult de 1500 specii de plante; plante preferate :
tomate, castravei, vinete, ardei, pepeni, plante
floricole i ornamentale, etc.
Infestarea plantelor se face imediat dupa plantarea
rsadurilor, iar apariia galelor pe radacini poate fi
observat dup 3-4 sptmni.
Primele simptome se manifest prin ofilirea frunzelor
i stagnarea n cretere, urmat de uscarea plantei de
la vrf spre baz.

ORD. ACARI Fam. TARSONEMIDAE

Acarianul lat Polyphagotarsonemus latus
Biologie i ecologie specie polivoltina, care n sere poate
dezvolta 18-20 generatii pe an.
In conditii optime de temperatura (28C) si umiditate (70-80%)
durata unei generatii este de 4-5 zile.
Daunatorul se dezvolta in tot cursul anului, existand pe
plante toate stadiile de dezvoltare.
Raspandirea acarianului in culturile din sere are loc fie direct
prin migratie, fie prin intermediul unor insecte.
Plante atacate i mod de atac plante legumicole si
ornamentale ( ardei gras, tomate, vinete, fasole, gerbera,
begonia, crizantema, petunia ), prefernd ardeiul gras i
tomatele.

Adultii si larvele colonizeaza toate organele plantei (lastari,

boboci florali, fructe) indeosebi partea inferioara a
fructelor. La inceput frunzele tinere se rasucesc marginal,
iar in jurul nervurilor se observa decolorari galbene-verzui.
Plantele stagneaza in crestere, butonii florali sunt avortati,
frunzele tinere cad.

Combaterea acarienilor ai culturilor de legume in sere

- mentinerea serelor in perfecta curatenie;
- distrugerea buruienilor;
- controlul riguros al tuturor plantelor care se introduc in
sere;
- utilizarea acarofagilor ;
- la semnalarea acarienilor in culturi se recomanda
tratamente cu acaricide : Vertimec 1,8 EC 0,1%, Nissorun
10 WP- 0,04%.
Stropirile se vor aplica pe partea inferioara a frunzelor si se
vor repeta la intervale de 6-8 zile.

Ord. Thysanoptera Fam. Thripidae

Tripsul tutunului Thrips tabaci
Biologie si ecologie3-6 generatii pe an in
camp si ierneaza in
toate stadiile de
dezvoltare, frecvent ca
adult; 10 generatii in
sera.
Plante gazda si mod
de atac-polifag,
pagube mari la
castraveti, tomate,
ardei, vinete, cartof,
tutun, etc.

Adultii si larvele colonizeaza frunzele, varfurile vegetative si

florile si sug seva dun tesuturi. In urma atacului se formeaza
pete galbene cenusii sau castaniu- inchise, mai ales de-a
lungul nervurilor.Tesuturile atacate se necrozeaza. Atacul
este foarte periculos la rasaduri.
Transmite virusuri la plante, in special la ardei, tomate si
castraveti.

Tripsul californian Frankliniella occidentalis

Biologie si ecologie in conditii de sera se inmulteste in tot

timpul anului si poate avea intre 12-15 generatii. Femelele depun
ponta in tesuturile frunzelor, florilor si chiar a fructelor.
Plante atacate si mod de daunare polifag, pagube mari la
tomate, castraveti, ardei, crizanteme, garoafe, gerbera, begonii,
etc.
Adultii si larvele inteapa si sug seva din frunze, flori si fructe.In
urma atacului apar pete de decolorare, care cu timpil devin
argintii si chiar brune.

- salat atacat de trips

Ord. Homoptera Fam Aleyrodidae

Musculita alba de sera Trialeurodes vaporariorum
Biologie si ecologie se dezvolta
continuu in sera si are pana la 8-12
generatii pe an. Femela depune
ponta pe partea inferioara a
frunzelor diferitelor specii de
plante ( pe frunzuliele din vrful
plantei- sunt mai uor de penetrat).
Plante atacate polifaga, ataca
plante legumicole si ornamentale.
Adulii i larvele colonizeaz
frunzele i lastarii, frunzele n urma
atacului se ngalbenesc, se usuc
i cad.Plantele ( frunzele i
fructele) sunt acoperite de
dejeciile insectelor, pe care se
dezvolta ciuperci.

- atac pe tutun, tomate, cpun.

Ord. Diptera Fam. Agromyzidae

Musca miniera a plantelor de sera Liriomyza trifolii

Biologie si ecologie
specie polivoltina, in sera
poate avea pana la 8 generatii
pe an. In scopul hranirii
femele fac cu ovipozitorul
incizii de forma circulara in
epiderma superioara a
frunzelor, ponta este depusa
in aceste orificii.

Plante gazda si mod de atac- polifaga, ataca numeroase plante

legumicole si floricole. Adultii si larvele ataca frunzele plantelor.
Adultii produc orificiile de hranire in frunze, iar larvele rod galerii
in forma de serpentina in parenchim.

Minierul frunzelor de tomate- Tuta absoluta

- ciclului biologic este de finalizat n 29-38 zile, n funcie de condiiile

de mediu.
-zborul adulilor este nocturn, ziua de obicei se ascund ntre frunze,
fructe.
- femelele depun oule pe prile aeriene ale plantelor gazd , frunze,
fructe, tulpini;n spaiile nchise poate dezvolta 10-12 generaii.

- n zonele temperate, n condiii naturale iernarea poate

avea loc n diferite stadii: ou, pup sau adult, n funcie de
condiiile mediului nconjurtor.

-produce pagube tuturor organelor aeriene plantelor de

tomate, n toate fazele de vegetaie.
- larvele prefer frunzele i tulpinile, dar pot ataca att
mugurii florali ct i fructele.

- minele provocate de larve apar la nceput sub forma unor pete mici de
culoare albicioas, pe msura ce larvele cresc petele de pe frunze se
mresc devin alb-verzui, apoi glbui.

- Galeriile (minele) sunt de form neregulat putnd fi separate sau

unite n funcie de densitatea duntorului.

- pe fructe larvele rod galerii, favoriznd ptrunderea unor patogeni.

- ca urmare a atacului moliei miniere, producia de tomate poate

nregistra pierderi cuprinse ntre 50-100%.

Combaterea insectelor daunatoare culturilor de legume in spatiile

protejate
- mentinerea spatiilor protejate in perfecta stare de curatenie;
- verificarea etaneitii serelor i utilizarea unor plase de protecie;
- distrugerea buruienilor din jurul serelor si solariilor;
-impiedicarea introducerii in sere si solarii a plantelor infestate cu diferite
specii daunatoare.
- tratamente cu diferite produse de protecia plantelor: Affirm 1,5kg/ha
(T.absoluta, Helicoverpa armigera), Fastac 10 CE RV- 0,02- 0,04%, Match
050 EC 0,15% (Thrips tabaci), Vertimec 1,8 EC 0,08%, etc.
- utilizarea viespii parazite Encarsia formosa pentru limitarea populatiilor
musculitei albe de sera, Macrolophus caliginosus pentru minierul
tomatelor.
-utilizarea capcanelor colorate i a celor feromonale.
- curarea vehiculelor i echipamentelor de transport care
poate au fost n contact cu fructele, sau resturile vegetale
infestate (T.absoluta).

Combatere asemanatoare cu T. urticae.

Fam Eriophyidae
Acarianul galicol al vitei - Colomerus vitis

Biologie si ecologie 3-5 generatii pe an in functie de conditiile

climatice. Ierneaza ca femela adulta pe sub solzii mugurilor, pe
sub scoarta exfoliata a butucilor si chiar in frunzar.
Planta gazda si mod de atac vita de vie, producand erinoza.
Frunzele atacate prezinta pe partea inferioara pete neregulate
de diferita marimi, cu aspect paslos.In dreptul acestor pete pe
partea superioara a frunzelor apar umflaturi caracteristice.

Combatere aceleasi masuri ca si la acarianul rosu comun.

-se recomanda strangerea in toamna a frunzelor cazute si
distrugerea prin ardere, tratamentele de iarna au un rol important
in limitarea populatiei acarianului (Polisulfura de calciu).
Acarianul vitei de vie- Phyllocoptes vitis

Biologie si ecologie- 4-5 generatii pe an si ierneaza ca femela

adulta in crapaturile scoartei butucilor de vie, sub solzii
mugurilor.
Temperaturile sub 15 grade C si cu variatii mari, precum si
precipitaiile abundente din lunile aprile si mai provoaca
mortalitai insemnate ale acarianului.
Planta gazda si mod de atac adultii si larvele ataca mugurii si
frunzele vitei de vie.La mugurii generativi produc adesea
avortarea florilor, iar la cei vegetativi cauzeaza atrofierea
lastarilor in curs de crestere, internodurile lor ramanand foarte
scurte. Atacul este cunoscut ca scurtnodarea parazitara.
In urma atacului pe frunze apar pete cafenii, care cu timpul se
brunifica.Frunzele atacate se usuca su cad.

ORD. HOMOPTERA Fam Phylloxeridae

Filoxera- Viteus vitifoliae
Biologie si ecologie- prezinta 2 cicluri biologice bine distincte
un ciclu complet cand dezvoltarea insectei are loc pe viata
americana sau pe hibrizi si un ciclu incomplet pe vita
europeana.

Ciclul complet pe vita

american din oul de iarna,
apar in primavara larve de
fundatrix ( matca). Ele se
hranesc, pe partea
inferioara a frunzelor apar
niste gale de forma unui bob
de mazare, in care matca
depune oua; larvele care
apar se hranesc pe frunzele
invecinate, iar spre sfarsitul
verii apar si formele
radicicole, care migreaza pe
partile subterane ale vitei.
Acestea se inmultesc in
continuare , in toamna apar
si formele aripate care
migraza din nou pe partile
aeriene si se reia ciclul.

Radacinile atacate prezinta deformatii

cunoscute sub numele de nodozitati si
tuberozitati.
Nodozitatile sunt produse pe radicele si au o
forma caracteristica de cioc, iar tuberozitatile
pe radacini.

- altoirea pe portaltoi de vita

americana ; terenuri uoare, nisipoase.

Ciclul incomplet se reduce numai la

formele radicicole care se dezvolta pe
partile subterane ale vitei.

Molia vitei de vie Sparganothis pilleriana

Bilogie si ecologie specie monovoltina, ierneaza in stadiul

de larva intr-un cocon din fire de matase, in scoarta exfoliata
a butucilor si a coardelor mai groase.

Larvele parasesc adaposturile de hibernare, obisnuit in perioada

desfacerii mugurilor de vita, si mogreaza in varfurile ramurilor unde ataca
frunzele abia aparute, lastarii si fructele.
Fluturii apar esalonat din luna iunie, depun ponta pe partea superioara a
frunzelor.
Plante gazda si mod de atac polifag, ataca peste 100 de specii de plante
din 38 de familii botanice; rosaceae, solanacee, composite, etc.

Larvele moliei rod frunzele

tinere si lastarii la vita de vie.
Combatere
- strangerea resturilor vegetale;
- primavara devreme tratamente
pe baza de sulf;
-la aparitia larvelor tratamente
cu piretroizi de sinteza,
organofosforice.
Pentru avertizarea
tratamentelor se folosesc
capcane feromonale Atra PIL

Ord. Heteroptera - Fam. Pentatomidae

Plosnita rosie a verzei-Eurydema ornatum
Biologie si ecologie are 1-2 generatii pe an si ierneaza ca
adult in frunzarul padurilor.
Adultii apar primavara devreme, dupa o hranire suplimentara.
depun ponta pe partea inferioara a frunzelor grupat.

Plante atacate si mod de atac

Adultii si larvele inteapa si sug sucul celular din tesuturi; in
locurile atacate apar pete de culoare galbena- palida, in
dreptul carora tesuturile se necrozeaza.
La semincerii atacati au loc avortarea florilor si sistavirea
semintelor.

Combatere
- pregatirea corespunzatoare a terenului;
- fertilizarea;
- aplicarea lucrarilor de intretinere la timp;
- distrugerea buruienilor;
- stropiri cu Actara 25 WG 0,02%, Faster 10 CE 0,03%.

Ord.Lepidoptera Fam. Pieridae

Fluturele alb al verzei Pieris brassicae brassicae
Biologie si ecologie- are 2-3 generatii pe an si ierneaza in
stadiul de pupa pe tulpinile pomilor, arborilor si arbustilor, pe
garduri, etc.

Fluturii apar primavara, ouale sunt depuse pe partea inferioara a

frunzelor de varza si de alte crucifere cultivate si spontane. Larvele la
inceput stau grupate, apoi devin solitare.

Cresterea populatiilor de P.brassicae brassicae este limitata de numerosi

paraziti animali si vegetali.Astfel viespea Apanteles glomeratus ataca
larvele, diminuand populatia acestei specii.
Plante gazda si mod de atac- in primele varste larvele rod epiderma
inferioara si parenchimul frunzelor, lasand intacta epiderma superioara.
Mai tarziu rod frunzele lasand intacte nervurile.

-Tratamente cu Fastac Active 0,3 l/ha, Karate Zeon 0,015%,

Faster 10 CE 0,03%.

Ord.Lepidoptera- Fam Plutellidae

Molia verzei - Plutella xilostella
Biologie si ecologie are 4-5 generatii pe an si ierneaza in stadiul de
pupa in sol sau pe diferite resturi de plante.

Adultii apar in luna mai, au un zbor crepuscular, depun ponta pe partea

inferioara a frunzelor diferitelor plante de crucifere.Larvele apar dupa 56 zile si ataca frunzele. Se transforma in pupa pe partea inferioara a
frunzelor, pregatind un cocon fusiform dintr-o tesatura rara, cu cele
doua extremitati deschise.

Plante atacate si mod de daunare

La aparitie larvele sunt miniere, patrund in frunze si se hranesc cu
parenchimul lor, iar dupa 2-3 zile ataca la suprafata, rozand epiderma
inferioara si parenchimul.Frunzele atacate capata un aspect plumburiu.

COMBATEREA LARVELOR DEFOLIATOARE LA VARZOASE

- pregatirea la timp a rasadurilor in terenuri bine pregatite si
fertilizate;
- distrugerea cruciferelor spntane;
- adunarea resturilor dupa recoltare;
- in combaterea larvelor se pot aplica tratamente chimice si
biologice, la depasirea PED-ului, care este de 3-5 larve/planta la
buha verzei.
- pentru distrugerea oualor acestor daunatori se recomanda
folosirea viespii Trichogramma evanescens; norma de 100000120.000 viespi/ha, pentru buha verzei si 20.000-30.000 pentru
fluturele alb al verzei.
- pentru larve se pot utiliza preparatele Dipel 2X WP-0,05%, Foray
48B- 0,1%.
- chimic se pot utiliza produsele: Fury 10 EC 0,02%, Karis 10 CS
50,0 ml/ha, Laser 240 EC 0,03%, etc.

Ord. Diptera Fam. Anthomydae

Musca verzei - Delia radicum
Biologie si ecologie - are 2-3
generatii pe an si ieneaza in
stadiul de pupa in sol, in
cotoarele plantelor ramase dupa
recoltare.
Adultii apar in aprilie,
odata cu transplantarea
rasadurilor de varza in camp.
Depun ponta izolat sau grupat
in apropierea coletului sau pe
sub bulgarii de pamant.

Larvele patrund in radacini si rod galerii .

Plante atacate si mod de atac- larvele ataca plante crucifere si

spontane: varza, conopida, ridichii, rapita, mustar, etc.
Larvele patrund sub epiderma radacinilor si rod galerii.Plantele
stagneaza in dezvoltare, au frunzele ofilite si cu timpul se usuca.
Se smulg cu usurinta din sol.

Combatere
- distrugerea resturilor de crucifere ramase dupa recoltare;
- efectuarea araturilor adanci de toamna;
- aplicarea prasilelor repetate pentru combaterea
buruienilor;
- sortarea rasadurilor inainte de transplantare;
- plantarea timpurie a rasadurilor;
- tratamente aplicate la sol si la plante, cand PED-ul este de
5-7 larve /mp. cu produse granulate sau stropiri la aparitia
adultiolr inainte de depunerea pontei.

DAUNATORII CULTURILOR DE LILACEE

ORD. TYLENCHIDA - Fam. Tylenchidae
Nematodul bulbilor si tulpinilorDitylenchus dipsaci
Biologie i ecologie acest nematod
ierneaza n toate stadiile de dezvoltare
in tulpinile sau bulbii diferitelor plante
cultivate i spontane.
Primavara are loc infestarea radacinilor
sau bulbilor fie cu namatozi aflai
n sol, fie prin materialul de smn.

Plante gazda si mod de atac- polifag, atac apeste 400 de specii de

plante cultivate si spontane.
Pagube mari la culturile de ceapa si usturoi. Plantele rmn mici ,
infraesc puternic i se deformeaz. Frunzele lor sunt ingroate,
decolorate i cu timpul se usuc . Bulbii atacai prezint crpturi
n zona discului.

Combatere
-ceapa i usturoiul s revin pe aceeai sol dupa cel puin 4
ani;
-folosirea de material semincer sntos;
-controlul culturilor n cursul perioadei de vegetaie i
eliminarea plantelor atacate;
-soiuri rezistente;
-mbaierea bulbilor inainte de plantare cu Polisulfura de
calciu 8 %, timp 30 de minute. Pentru culturile de usturoi de
smn se poate utiliza Vydate 24 L-0,2%.

Combatere
- se recomanda amplasarea solelor cu ceap la distane mari de cele
infestate;
- strngerea resturilor de plante dupa recoltare i efectuarea arturilor de
toamn;
- la apariia adulilor tratamente cu piretroizi de sintez.
ORD. DIPTERA Fam Anthomyidae
Musca cepei - Delia antiqua
Biologie i ecologie are 2 generaii pe an,
mai rar trei i ierneaz ca pup n sol,
la o adncime de 10-20 cm.

Adulii apar primavara, depun ponta pe sub bulgarii de pamant, n

apropierea plantelor de ceap, usturoi sau praz. Larvele ptrund n
esuturile plantelor, la baza frunzelor sau n bulbi, unde sap galerii.
Un rol important n reducerea populaiilor acestor duntori l au si
ciupercile entomopatogene, indeosebi specia Entomophthora muscae.

Plante gazda si mod de atac ceapa, usturoi i praz pagube importante.

Larvele din prima generaie la apariie ataca frunzele, iar mai tarziu
patrund n bulbii pe cale de formare, iar cele din generaiile II-a si a III-a
se dezvolta numai n bulbi.

Combatere
- strangerea resturilor de plante dupa recoltare;
- efectuarea corect i la timp a araturilor de
toamn pentru distrugerea pupelor din sol;
- tratamente n timpul vegetaiei prin stropirea
plantelor i a solului din jur.

ORD. DIPTERA Fam. Helomyzidae

Musca usturoiului Suillia lurida
Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca adult sub
resturile de plante ramase in camp dupa recoltare, pe sub bulgarii
de pamant. Ponta o depun primavara devreme pe sub bulgarii de
pamant din jurul plantelor, in zona coletului. Larvele care apar
patrund in tulpini, fixandu-se la baza frunzei centrale si se hranesc
cu tesutul vegetal.Se transforma in pupe in sol.

Plante gazda si mod de atac usturoi, ceapa, praz, pagube

mari la usturoi.
Larvele se hranesc la inceput n zona coletului, rozand frunza
din mijloc, apoi sapa galerii n tulpini i bulbi. Frunza central
se rasucete in spirala, iar celelalte frunze se nglbenesc i se
usuc.
Combatere
- strangerea resturilor de plante amasein camp dup
recoltare;
- arturile adnci de toamn;
-la apariia adulilor cnd usturoiul are 2-3 frunzulie, se
recomand tratamente cu Pyrinex 48EC-0,2%.

Ord. Heteroptera Fam. Tingitidae

Plosnita parului Stephanitis pyri
Biologie si ecologie are 2 generatii pe an si ierneaza ca
adult in crapaturile scoartei pomilor, sub frunzele cazute.
Primavara , adultii colonizeaza partea inferioara a frunzelor ,
depun ponta sub cuticula in niste incizii facute cu
ovipozitorul, dupa care le acopera cu excremente.
Plante gazda si mod de atac pomi si arbusti fructiferi, arbori
si arbusti ornamentali. In urma atacului adultilor si larvelor
partea inferioara afrunzelor este acoperita cu exuvii si
excremente si are un aspect patat; partea superioara a
frunzelor devine alba cenusie si capata aspectul bolii de
plumb.

Ord. Homoptera Fam. Membracidae

Cicada gheboasa a pomilor Ceresa bubalus

Biologie si ecologie o generatie pe an si

ierneaza in stadiul de ou pe scoarta copacilor.
Plante gazda si mod de atac polifaga, ataca
pomi fructiferi, arbori ornamentali si
forestieri,vita de vie, plante erbacee.
Femele produc vatamari prin depunerea
pontei.Din cauza inciziilor, circulatia sevei se
intrerupe si ramurile stagneaza in crestere si
se usuca.
Combatere
folosirea de material saditor sanatos la
infiintarea plantatiilor;
- taierea si distrugerea ramurilor infestate cu
ponte in timpul iernii;
- distrugerea buruienilor din livezi si a
plantelor susceptibile la atacul cicadei;
- tratamente in timpul iernii.

Ord. Homoptera Fam. Diaspididae

Paduchele din San Jose Quadraspidiotus perniciosus

Biologie si ecologie are 1-3 generatii pe an, ierneaza ca larva

primara sub scut, pe scoarta copacilor.

Paduchele din San Jose se raspandeste indeosebi cu materialul saditor din

pepiniere si cu altoi.
Plante gazda si mod de atac polifag, ataca peste 200 de specii de plante: mar,
par, piersic, , tei, ulm, plop, etc.
Ataca mai ales partile lemnoase, mai putin frunzele si fructele. In locurile atacate
tesuturile se inrosesc si se necrozeaza din cauza unei substante, pe care o
introduce paduchele o data cu sugerea hranei.

Combatere
- utilizarea la infiintarea pepinierelor de material sanatos;
- altoii se vor procura numai din livezile neinfestate;
- se va evita plantare gutuiului japonez, a paducelului, a lemnului cainesc,
plante susceptibile la atacul paduchelui;
- controlul biologic cu ajutorul viespii parazite Prospaltella perniciosi sau
prdtori precum Chilocurus bipustulatus.
- tratamente de iarna si de vara;
- 1-2 tratamente de iarana cu Nuprid Oil 004 CE1,5%;
- in pepiniere, in plantatiile neintrate pe rod, se va aplica schema 3+3;
- in zonele cu infestare redusa 2+2;
- se pot folosi produsele Pyrinex Quick -0,1%, Reldan 22 EC 2 l/ha ,
Mospilan 20 SG 0,025-0,03%.

Gargarita florilor de mar- Anthonomus pomorum

Biologie si ecologie- are o generatie pe an si ierneaza ca adult
in crapaturile scoartei, pe sub frunzele, uneori si in sol la baza
copacilor.
Adultii apar inainte de inmugurire si se hranesc intens cu
partile verzi ale mugurilor de rod. Depun ponta in bobocii
florali, in mici cavitati sapate de femela cu ajutorul rostrului.
Larvele care apar se hranesc cu organele interne ale florilor
(ovar, stamine).

Plante gazda si mod de atac ataca marul cultivat si salbatic,

parul, paducelul.
Adultii hibernanti se hranesc cu mugurii foliari si florali, iar
noii adulti rod una din epiderme si parenchimul la frunze.
Larvele se dezvolta in interiorul bobocilor florali, consuma
pistilul, staminele.Bobocii atacati nu se mai deschid, se
brunifica usor, se usuca si ramna agatati pe ramuri, fiind
cunoscuti in popor sub numele de cuisoare.

Combatatere
- taierea ramurilor uscate;
- folosirea braielor capcana;
- stropiri la aparitia adultilor cu Pyrinex 25 CS - 0,3%
Gargarita mugurilor de par Anthonomus pyri
Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca ou si, foarte rar ca
larva neonata, in mugurii de rod.Larvele apar in luna februarie, se dezvolta in
interiorul mugurilor, hranindu-se cu partile interne ale acestora .Adultii apar
in prima decada a lunii aprilie se hranesc cu lastarii tineri, petiolul frunzelor
si chiar cu fructele. Dupa imperechere depun ponta in mugurii de rod.
.

Fam Tenthredinidae
Viespea merelor Hoplocampa testudinea
Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca larva in
ultima varsta, in interiorul unui cocon. Viespile apar in timpul
fenofazei de infoiere a corolei la soiurile timpurii de meri.Ouale
sunt depuse cate unul in caliciul florilor, larvele patrund in fructele
abia formate si rod galerii superficiale sub epiderma fructelor.

Plante atacate si mod de daunare monofaga, ataca numai

marul.Larvele ataca fructele de mar sub doua forme :larva neonata,
roade o galerie curbata sub epiderma, care se cicatrizeaza si duce la
deformarea fructului.A doua forma de atac este provocata de larva in
celelalte varste care mineaza fructulpana in zona lojilor seminale, unde
consuma semintele si tesuturile din jur. Fructele raman mici si cad.

Combatere- aplicarea unui tratament, cand petalele s-au scuturat in

proportie de 15- 20% cu piretroizi de sinteza (Faster 10 EC- 0,025%,
Polytrin 200EC-0,015% ).

Ord. Lepidoptera Fam Cossidae

Sfredelitorul tulpinilor Cossus cossus
Biologie si ecologie o generatie la 2 ani, ierneaza ca larva in galerii.
Adultii apar catre sfarsitul lunii iunie, depun ponta grupat in crapaturile
scoartei, indeosebi la baza tulpinilor pomilor si arborilor batrani.

Plante gazda si mod de atac polifaga, larvele ataca trunchiul si ramurile

mai groase la diferite specii de arbori forestieri si pomi fructiferi.Pagube
la meri, pruni, caisi si ciresi, in zonele de stepa si antestepa.
Larvele rod in lemn galerii longitudinale ascendente, de forma ovala,
care comunica la exterior cu orificii, prin care sunt evacuate rumeguul
rezultat prin roadere i excremente.

Combatere curatirea scoartei uscate;

- taierea ramurilor uscate;
- stropirea tulpinilor si aramurilor mai groase ale pomilor in
perioada pontei si aparitiei larvelor cu produse de protecia
plantelor.

Sferdelitorul ramurilor Zeuzera pyrina

Biologie si ecologie o generatie la 1-2 ani in functie de conditiile
climatice, ierneaza in stadiul de larva in galeriile din ramuri si tulpini.
Adultii apar in lunile iunie iulie, ponta este depusa pe petiolul frunzelor,
pe scoarta ramurilor si lastari.

Dupa ecloziune larvele tes un cuib

din fire de matase, la adapostul
caruia perforeaza petiolul si
nervura principala a frunzelor. Mai
tarziu larvele patrund sub scoarta
ramurilor, unde rod galerii mai
mari, descendente, care comunica
la baza cu exteriorul printr-un
orificiu de evacuare a
excrementelor.
Plante gazda si mod de atac
specie polifaga, frecventa pe pomi
fructiferi, arbori ornamentali si
forestieri. Ramurile atacate se
vestejesc si se usuca. Pomii atacati
se debiliteaza.
Combaterea asemanatoare speciei
precedente

Ord.Lepidoptera Fam Tortricidae

Molia cojii fructelor Adoxophyes orana

Biologie si ecologie -2 generatii pe an, ierneaza ca larva in de

varstele a II-a si a III-a, intr-un cocon in crapaturile scoartei, la baza
mugurilor, pe sub frunzele uscate.

Larvele la inceput patrund in muguri, unde rod frunzulitele centrale,

apoi trec si ataca inflorescentele si frunzele din varful lastarilor.
Organele atacate sunt infasurate cu fire de matase sub forma de
cuiburi. Larvele generatiei a II-a migreaza spre varfurile lastarilor,
unde colonizeaza frunzele tinere, mai tarziu trec pe frunzele mature
si le rod lasand intacta numai nervura principala.

Larvele rod invelisul fructelor, acolo unde langa fruct se gasesc

frunze, de aici si denumirea speciei.
Molia cojii fructelor are numerosi dusmani naturali. In stadiul de ou,
speciile de Trichogramma, iar ca pradatori speciile de Anthocoris,
Coccinelidae, etc.
Plante gazda si mod de atac specie polifaga, produce pagube
importante la mar si par. Periculos este atacul larvelor generatiei I.
Combatere un tratament impotriva larvelor hibernante;
- al doilea dupa 6-8 zile, in parcelele in care frecventa a depasit 20-30
% din fructe.
- alte 2-3 tratamente se recomanda impotriva generatiei de
vara:primul la inceputul ecloziunii, al doilea la 6-8 zile.
-se pot utiliza produsele : Nurelle 50/500 EC 0,1%, Fastac 10 EC0,008%, Karate Zeon - 0,015%.

Viermele merelor Cydia pomonella

Biologie si ecologie are 2 generatii pe an si ierneaza ca larva in

ultima varsta intr-un cocon de matase, adapostit sub scoarta
exfoliata si in crapaturile acesteia, pe tulpini si pe ramurile mai
groase.

Primavara cand bobocii de mar se coloreaza, larvele se transforma

in pupe, adultii apar cand infloresc merii.Ponta este depusa izolat
pe frunze si pe fructe (fructele de marimea alunei).

Ataca mar, par, prun, nuc,

pagube mari la mar.
Larvele primei generatii
ataca fructele tinere, iar
cele ale generatiei a II- a,
fructele mature.

Combatere
- un sistem comlex de metode mecanice, biologice si chimice;
-capturarea omozilor cu ajutorul braielor capcana in perioada retragerii lor pentru
impupare;
-utilizarea capcanelor AtraPOM, o capcana la hectar, perioada de capturare a
masculilor in sudul rii este de 20 aprilie 10septembrie;
-PED ul este de 4-5 capturi/ha/sptmana la generaia I, 22,5capturi/ha/saptamana, la generatia a II-a;
-se aplica 1-2 tratamente pentru generatia I-a, si 2-3 tratamente pentru generatia a
II-a.
- Se pot folosi produsele : Voliam Targo 0,75-1,1l/ha, Proteus OD 110 - 0,05
%,Supersect 10 EC -0,03%, Karate Zeon - 0,015%.
- pe cale biologica viemele merelor se combate prin folosirea biopreparatelor, a
viespilor oufage si a feromonilor sexuali;

Combaterea asemanatoare moliei frunzelor de mar.

Ord. Lepidoptera Fam Tortricidae
Viermele prunelor Cydia funebrana

Biologie si ecologie are 2-3 generatii pe an si ierneaza ca larva in

ultima varsta , in crapaturile scoartei, in resturile vegetale.

Adultii apar in cursul lunii mai, depun ponta pe fructe. Larvele patrund
in interiorul fructelor , sapa o galerie spre peduncul, sectionand vasele
libero-lemnoase, oprind partial sau total circulatia sevei.

Plante atacate i mod de atac atac prunul cultivat i slbatic, uneori

cireul, viinul, etc.
Pierderi mari se inregistreaz la generaia a II a, ajungnd pn la 50% din
recolta de fructe.
Combaterea asemanatoare viermelui merelor.