UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICEN
CARACTERISTICI PRIVIND MODELAREA
NEUROPSIHOFIZIOLOGICA A
RECUNOATERII FORMELOR
Coordonator:
Prof.univ.dr. Titi Paraschiv

Absolvent:
Radu erban Mihai

Bucureti
2016

MOTIVAIA
LUCRRII DE LICEN
Motivaia alegerii temei
Amalesaceasttemdeoarececonsidercainactualulcontextaldezvoltriitehnicii,avemposibilitatea

de a dezvolta o nelegere mai buna a propriei neuropsihofiziologii. Cuno tin ele si interesul acordat
studiuluicrieruluiuman,mpreunacuinteresulpentrutehnica,m-aumotivatinalegereatemeistudiului.

Stadiul actual al domeniului

Psihologiaseaflntr-oetapdeinvesti iincercetareanoilormoduriprincareputemfolositehnica

pentruadescoperiinoiaplicaiipecareomulsalepoatfolosiincre tereaniveluluidetrai.
Asemenialtordomeniideactivitate, ipsihologiasevadezvoltaprinintroducereaunormetodemoderne
specifice tehnologiei electronice, depind astfel sfera serviciilor terapeutice clasice sau a modului
tradiionalderelaionare.

STRUCTURA
LUCRRII DE LICEN
Lucrarea cuprinde urmtoarele capitole teoretice:
Capitolul 1.

PSIHOFIZIOLOGIAPSIHICULUIUMAN
Inacestcapitols-atratatlaturapsihofiziologicasicaracteristicilecrieruluiuman.

Capitolul 2.

GESTIONAREASIPRELUCRAREABIOSEMNALELORORGANISMULUIUMAN
Organismulumanproducesemnalecepotfiobservatesimsuratecuajutoruldeferiteloraparatetehnice.

Capitolul 3.

RECUNOASTEREAFORMELOR
Psihologiacognitivaacordauninteresvaststudiuluirecunoa teriiformelor,acestafiindundomeniuactual.

Capitolul 4.

CARACTERISTICILEPERSONALITATII.ATENIA
Studiulpsihologieigeneraleneajutapentruaputean elegerezultatelemsurate ialeputeacorelacutririleumane.

Capitolul 5.

MASURAREAGRADULUIDEATENIE
Inacestcapitolsuntprezentatediferitelemetodedeamsuragraduldeaten iecuajutorulBCI-urilor.

Capitolul 6.

RECUNOASTEREAATENTIEIDUPFORMASEMNALELOREEG
Formarezultatuluioferitdedispozitivuldemsuraalaten ieiesteunicfatadealtetrsturimsurate.

Lucrarea cuprinde urmtoarele capitole practice:

Capitolul 7.

EXPERIMENT.PRELUCRAREADATELOR
Inacestcapitolesteprezentatexperimentulpelargsisuntprezentaterezultatelelucrrii.

Capitolul 8.

CONCLUZIIGENERALE
PsihologiaCiberneticrmnedomeniuldeactualitatepentrucercetareacrieruluiumanprinmetodeneinvazive.

OBIECTIVELE LUCRRII

n lucrare mi-am propus sa studiez urmtoarele aspecte:

A. nelegerea modului de funcionare a sistemelor BCI i a fenomenelor neuropsihofiziologice implicate.
B. Achiziia de semnale EEG ce au la baz ritmurile senzori motoare, nregistrate n timpul sarcinilor de imaginare
motorie.
C. Aplicabilitatea si utilizarea datelor obinute.
IPOTEZE:
1.Presupunem ca participanii i folosesc emisferele in mod egal atunci cnd i imagineaz o mi care.
2. Presupunem ca la o frecven a ritmurilor cerebrale mare i intensitatea semnalului msurat este mare.
3. Presupunem ca in stare de concentrare, personale participante la experiment i folosesc mai u or emisfera stnga
dect emisfera dreapta.
4. Participanii controleaz membrele situate in partea dreapt a corpului folosind emisfera cerebral stng.
5. Nivelul de concentrare msurat nu influen eaz schimbarea corespondentei cerebrale.

CONCLUZIILE LUCRRII
S-au desprins urmatoarele concluzii:
Crierulumanestecompusdindouaemisfereconectateprincorpulcalos.Fiecarezonaacreieruluiuman
arecascopprocesareauneianumiteactiviti,realiznduncmpelectricinproximitateaacestuia.Defiecaredata
cndprocesamoanumitainformaie,injurulcreieruluiseproduceofluctua ieacmpuluielectric.Deoarecefiecare
omareoformadistinctdinpunctdevederefiziologicapropriuluisaucreier,mapareazonelorestediferitadela
personalapersoana.nfunciedefiziologiacreieruluiuneipersoanei,vomob inecuou urin amaimaresaumai
micarezultatelepsihometrice.Ozonaceastrnitcuriozitateaoamenilorde tiin aestechiarzonasuperioaraacelor
doua emisfere(cunoscuta si subdenumireadecre tetulcapuluisauzona CZ),deoareceaiciseproduccelemai
amplemodificrialecmpuluielectric.
Un aspect important este faptul ca un cmp electric i modifica forma si intensitatea in func ie de
mediile fizice traversate, ceea ce face ca semnalul electric produs de o anumita zona cerebrala sa fie modificat la
trecereasaprinesuturileorganice(celmaigrosmediustrbtutfiindcutiacraniana).
DispozitiveleBCIpotfinoninvazivesimsoarcmpulelectriccuajutorulunorbobinedispusedupo
anumitahartapecapulparticipantului.Numrulsenzorilordiferdelaunaparatlaaltul.Printrecelemaicunoscute
aparateseaflActiveDryElectrod,Insight,EmotiveEPOC.Acesteaparatemsoarde512oripesecunda
cmpulelectricgenerat(512Hz),darsepoatemodificaaceastafrecventadecitire.

Active Dry Electrod

Insight

Emotive EPOC

CONCLUZIILE LUCRRII
Metode de procesare a informatiilor:

Dup msurtori urmeaz procesarea semnalelor ob inute, astfel c in func ie de

paradigmadecalculputemobinediferiteinformaii.Celemaicunoscuteparadigmedecalculsunt:
-P300esteparadigmacuajutorulcreiaseob inerezultatulderecunoa teresaunua
unuiobiect.Aceastrecunoaterearelocin300msdinmomentulevenimentuluipanalaemiterea
semnaluluidectrepersoanatestatsinecesitcalibrarepentrufiecareindividinparte.
-Sensory Motor Paradigm folosete zona CZ sau zona de deasupra capului i este
folosit pentru realizarea deplasrii virtuale pe axele spa iale. Aceasta necesit un antrenament
ampludinparteasubiectului.
-SSVEP(steadystatevisualevokedpotential)msoarcmpulelectricalcortexului
vizualpentruastabilipoziiaochilorsiinteresulacordatobiectelordincmpulvizual.Avantajuleste
ca nu necesita antrenament in prealabil, dar este specific de la persoana la persoana si necesita
calibrare.
La aceste metode de extragere si prelucrare a informa iilor se mai adaug si cele
dezvoltate de fiecare productor de sisteme BCI sau cele propuse de membrii comunit ilor
tiinifice,cemaisuntcunoscutesubnumeledeopensource.

REZULTATELE
EXPERIMENTULUI
Participanii:
Msurtoriles-aurealizatpeunlotde45devoluntarisnto i,cuvrstecuprinseintre21
si 49 de ani (media fiind de 26 ani) din cadrul facult ii, ace tia fiind din anul unu, doi si trei de la
diferite forme de nvmnt. Lotul cuprinde 23 de persoane de sex feminin si 22 de sex masculin.
TestareaaavutlocincadrullaboratoruluidecercetarealFacult iidePsihologie.

Instrumente:
Participanii au fost rugai sa se aeze in fata unui monitor fiind conecta i la BCI.
Dispozitivul(EmotiveEpoc)esteamplasatpecapsinregistreazsemnalulcuajutorula8senzorine
invazivi,pluselectroduldereferinaceseplaseazpeurecheadreapta.Pentruomaibunafidelitatea
datelorseutilizeazungelcecresteconductivitateaelectrica.
Pe monitor sunt afiate, succesiv, sgei spre stnga si dreapta ori nu se afi eaz nimic.
Acetia trebuie sa seuite cu atenie la direcia sgeii i s iimaginezemi carea minii indicate de
aceasta,iarinmomentulincarenuesteafi atceva,participantulpoatesaserelaxeze.Fiecaredirec ie
este afiata de 30 de ori cu o durata de expunere de 2 secunde. Dispozitivul realizeaz media pentru
fiecare direcie afiat.Analiza offline a datelor se bazeaz pe indexul statistic r2 ce este subunitar i
pozitiv(intre0si1).Acestindexestefurnizatdesoftware-ulproductorului iestestabilitdupmedia
celor30demsurtorialeparticipantuluipentrufiecareparte(stnga idreapta).

REZULTATELE
EXPERIMENTULUI
Concluzii:
- Participanii i folosesc in mod egal emisferele cerebrale atunci cnd i imagineaz o mi care a
unui membru al corpului comparativ cu membrul opus. Rezultatul pe o zona fiind nesemnificativ
din punct de vedere statistic cu rezultatul zonei opuse a aceluia i participant (p fiind egal cu
0.996).
- Toi participanii au nregistrat frecvente ale ritmurilor cerebrale in zona BETA (de veghe). Astfel,
o frecventa a ritmurilor cerebrale mare duce la o intensitate a semnalului msurat mare.
- In stare de concertare, persoanele participante la experiment, nu i folosesc mai u or emisfera
stnga dect cea dreapt, rezultatul fiind ca i folosesc in mod egal cele doua emisfere.
- Corespondena cerebral se confirm, participan ii controlnd membrele situate in partea
dreapt a corpului folosind emisfera cerebral stng, reciproca fiind valabila.
- Nivelul de concentrare msurat nu influen eaz corespondenta cerebrala la nici unul dintre
participani

Coeficientului r2 al celor doua

emisfere in raport cu numrul
subiecilor ordonai in funcie
de coeficientul emisferei
drepte (stnga rou;
dreapta albastru).

BIBLIOGRAFIE
Buzu, T., Buzu, B., (2012) Hrtii mentale, Ed. Curtea Veche, Bucureti
Chelcea, S., (1977) Metode si tehnici de cercetare sociologica, Ed. Academiei Stefan Gheorghiu, Bucureti.
Colcer, D., (2005), Revista de autocunoatere si dezvoltare personala, Nr.8.Cluj-Napoca.
Craiovan, M.P. (2008), Psihologia muncii i a resurselor umane, Editura Renaissance, Bucureti.
Cristea, D. (2010). Tratat de psihologie sociala (volumul 1), Ed. Renaissance, Bucureti.
Cristea, D. (2010). Tratat de psihologie sociala (volumul 2), Ed. Renaissance, Bucureti.
Dinc,M., Mihalcea, A.(2010) Metodologia cercetrii tiinifice, Ed.Renaissance, Bucureti.
H. Bloom (2007) Crierul global, Ed. Tehnic, Bucureti.
Holdevici, I., (2009) Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentala, Editura Trei, Bucureti.
Holdevici, I., Neacu, V., (2008), Sisteme de psihoterapie i consiliere psihologic, Editura Kullusys, Bucureti.
Haret, S., (1969) Mecanica solidelor, Ed. tiinific, Bucureti
Irala, N., (2006) Controlul cerebral si emoional, Ed. Pauline, Bucuresti.
Klaus, G., (1996) Cibernetic si societate, Ed. Tehnic, Bucureti.
Searle, J.R., (2004) Mintea, scurta introducere si filosofia mintii, Ed. Herald, Bucureti.
Golu, M., (2005) Bazele psihologiei generale, Ed. Universitar, Bucureti.
Golu, M., (1975) Principii de psihologie cibernetic, Ed. tiinifica i Enciclopedic, Bucureti.
Silver N. (2013) Semnalul i zgomotul, Ed. Publica, Bucureti.
Sanei, S., J.A. Chambers (2007) EEG Signal Processing, Centre of Digital Signal Processing Curdiff University, British Librarz, UK.
Margineanu, N., (1938) Elemente de psihometrie, Ed. Institutul de Psihologie al Universitii din Cluj.
Popescu-Neveanu, P., (2009) Tratat de psihologie general, Ed. Trei, Bucureti.
Paraschiv, T.; Tnase, V.I., (2007), Statistic social, Editura Canphys, Rmnicu-Vlcea.
Paraschiv, T.; Tnase, V.I., Manea, C., (2014) Cibernetic Psihologic, Ed. Hamangiu, Bucureti
Paraschiv, T., Tnase,V.I., Tiganescu,V.T., Bold, S.,(2005) Aplicaii ale sistemelor de calcul. Editura Univers tiinific, Bucureti.
Pease, A., Garner, A., (1994) Limbajul vorbirii, Ed. Polimark Bucureti.
Zamfirescu,V.D.,(2003), Introducere n psihanaliza freudian i postfreudian, Editura Trei, Bucureti.
Alte surse:
http://www.univbuc.ro/psihologie
http://dx.doi.org/10.14569/IJARAI.2014.030702.
http://listverse.com/
https://www.emotiv.com
https://en.wikipedia.org/wiki/Emotiv_Systems
http://electronics.howstuffworks.com/emotiv-epoc.htm
http://www.physiologicalcomputing.net/