Sunteți pe pagina 1din 7

DUALISMUL CARTEZIAN

Referat Introducere in Filosofia Minii

Ren Descartes, nscut in Frana anului 1596, simbolizeaz tranziia ctre tiin a
moderna. Cunoaterea din trecuta a nceput sa fie analizata mai atent de oamenii acelor
vremuri. Pentru a ii nelege mai bine aportul adus tiinei, printre care si psihologiei, trebuie
sa nelegem contextul acelor vremuri pentru a vedea si motivul care a stat la baza acestor
cutri intelectuale.
Spiritul mecanicist

este prezent in momentul in care omul a reuit sa se foloseasc de

propriile sale invenii (pompe, scripete, macarale, roti dinate, puse in micare de forte ale
naturii cum ar fi cele produse de cderea apei sau a vntului) pentru a ii creste puterea
musculara. Geografic, aceste lucruri s-au ntmplat prima data in Europa Occidentala,
devenind astfel nucleul progresului tiinific. In acelai spirit mecanicistic, universul era
asemuit unui mecanism de ceasornic, aceasta metafora este caracteristica secolului XVII-lea.
Filosoful Christian von Wolf spunea: Universul nu se comporta diferit de un ceasornic..
Unul dintre discipolii continund: In msura in care universul este o maina, seamn, in
aceeai msura, cu un ceas; iar ceasul e cel care ne ngduie, la scara mica, sa n elegem ce se
ntmpla in univers la o scara mare (Gottsched, citat de Maurice & Mayr, 1980, p290).
Descartes a motenit o suma considerabila de bani de la tatl sau si a decis sa duca o viata
dedicata preocuprilor intelectuale. A nvat la o coala iezuit matematica si disciplinele
umaniste. Acesta a avu mai multe vise care i-au schimbat viata, unul dintre ele se ntmpla pe
10 noiembrie, cnd sttea singur ntr-o camera implicat in preocuprile sale tiin ifice. A
adormit si in vis a fost mustrat pentru trndvie de ctre Spiritul Adevrului 2 care a pus
stpnire pe mintea sa si l-a convins sa se dedice in totalitate problemei daca principiile
matematice se pot aplica universal oricrei tiine, genernd cunoatere cert. A decis sa se
ndoiasc de toate, mai ales de dogmele trecutului, si sa accepte drept adevrate lucrurile de
care putea fi absolut sigur.
Problema Corp-Minte
Sunt mintea si corpul distincte?

1 Mecanicism: doctrina potrivit careia procesele naturale sunt determinate


mecani si pot fi explicate prin legile fizicii si chimiei.
2 Asa cum a interpretat el mai tarziu.

Importante cercetri au ncercat sa rezolve problema corp-minte, o problema dezbtuta


de muli gnditori si dezbtuta vreme ndelungata, Descartes a adus un mare aport psihologiei
prin lucrrile sale ce tratau acest subiect. ntrebarea ce i frmnta pe muli dintre ace tia, era
daca mintea si corpul lumea mentala si cea fizical sunt distincte? Multa vreme s-a
adoptat poziia dualista ce susine ca mintea (sufletul sau spiritul) si corpul poseda naturi
diferite. Pana la Descartes, poziia acceptat era c interaciunea corp si minte are loc in mod
clar doar ntr-o direcie. Mintea poate influenta corpul, ns corpul influeneaz ntr-o msura
mai mic mintea. Punctul de vedere principal al acelei perioade era ca mintea si corpul se
raporteaz unul la cellalt precum unei marionete si a unui ppuar. Descartes spunea ca
mintea si corpul posedau esene diferite. S-a ndeprtat de tradiie si a redefinit relaia. Potrivit
teoriei lui Descartes despre interaciunea corp-minte, mintea influeneaz corpul, ns corpul
influeneaz mintea mai mult dect se credea nainte. Aceast teorie a avut un impact puternic
in acele vremuri, relaia ne mai fiind una unidirecional, ci de interaciune mutuala (se
influeneaz reciproc). Oamenii au devenit mai ateni asupra acestui raport si au nceput sa
acorde mai mult interes corpului fizic. Funcii care anterior fuseser atribuite minii au nceput
sa fie considerate ca aparinnd corpului, mintea era fcut responsabil pentru reproducere,
percepie si micare. Descartes a contestat aceasta opinie, argumentnd ca mintea poseda o
funcie unica: gndirea. O scriere a acelei vremi ne arata cum interpretau oamenii acest raport:
Daca avei curiozitatea de a examina orgile din bisericile noastre, vei putea
constata cum burduful trimite aer in cutii numite (probabil, din acest motiv) magazii
de vnt. De asemenea, vei observa ca, de aici aerul pleac ntr-un tub sau n altul,
n funcie de cum i mica organistul degetele pe claviatura. Putem compara inima si
arterele mainii noastre, care mpinge suflul animal in cavitile creierului, cu
burduful, ce mpinge aerul ctre magazia de vnt, iar obiectele externe, care
stimuleaz anumii nervi si determina anumite sufluri coninute in caviti sa treac
prin pori anume, cu degetele organistului, care apas pe anumite clape si determina
aerul sa treac din magaziile de vnt ctre tuburile speciale (citat de Gaukroger,
1995, p. 279).
Dualismul cartezian afirma ca o persoana este o substan imateriala cu totul distincta
de corpul sau. Corpul uman, ce include in enumerarea organelor sale si creierul, este
caracterizat doar de proprieti fizicale, pe cnd persoanele au doar proprieti mentale. Dupa
prerea mea, dualismul a dat natere la o noua serie de ntrebri: daca mintea si corpul sunt

substane distincte, care este relaia lor? Cum interacioneaz intre ele, independent sau se
influeneaz reciproc?

Descartes a naintat trei argumente, cunoscute in istoria filosofiei drept argumentul ndoielii,
argumentul separabilitii (sau al conceperii) si argumentul divizibilitii.
In favoarea primului argument, cel al ndoielii, Descartes se folosete de legea marelui
matematician Leibniz, pentru a sugera diferenele dintre doua obiecte si cnd se poate afirma
ca doua obiecte sunt de fapt unul singur: daca X este identic cu Y, atunci X si Y au exact
aceleai proprieti. Doua pahare expuse la vnzare pe galantar pot fi caracterizate de exact
aceleai legi fizicale (calitate, dimensiuni, forma), dar ele nu pot fi identice din punct de
vedere numeric, ele nu sunt unul si acelai lucru. Nu la fel putem sa afirmam despre fostul
meu autoturism pe care l-am nstrinat. Acesta a fost al meu si se putea spune ca este in
proprietatea mea, dar dupa momentul nstrinrii, acesta a ncetat sa fie al meu deii putem sa
ii oferim in continuarea automobilului toate trsturile fizicale ce l caracterizeaz, el fiind
numeric egal. Un alt exemplu este cel al Luceafrului de Diminea si cel de Sear. Pot sa m
ndoiesc ca exista corpul meu, dar nu m pot ndoii ca exista prezent o substan gnditoare.
Totui, daca corpul ar fi numeric egal cu mintea atunci corpul si mintea ar avea exact aceleai
proprieti, ns corpul are o proprietate pe care mintea nu o are, deci mintea nu este identic
cu corpul. Punctul slab al acestui argument este ca a te ndoii de ceva nu este o proprietate
autentica a acelui ceva, in cel mai bun caz este o proprietate a celui care se ndoiete.
Dupa Descartes, interaciunea corp-minte este una imateriala, lipsita de calit i fizicale, dar
care este capabila de procese cognitive printre care se numr gndirea. Altfel spus, de ii
mintea nu are nici una din trsturile lumii fizicale, are capacitatea de a gndi, ceea ce e o
trstura ce distinge mintea de lumea fizical. ntruct mintea gndete, percepe si voiete,
trebuie sa influeneze corpul, dar si corpul trebuie sa influeneze mintea. Cnd mintea decide
in privina deplasrii dintr-un loc in altul, decizia e pusa in practica de mu chi, tendoane si de
nervii ce permit semnalului s ajung la acetia. Cnd corpul este stimulat, sa zicem de o
lumina puternica sau de oricare alt stimul extern, mintea va fi cea care recunoate si
interpreteaz aceste date senzoriale, gsind rspunsul potrivit la cerinele mediului exterior.
Argumentul separabilitii spune ca daca pot concepe ca o entitate X este separata de
entitatea Y, atunci este posibil ca prima entitate (X) sa existe fr sa fie nevoie sa existe si cea

de a doua (Y), prin urmare pot concepe c corpul meu este separat de mine. Tria
argumentului sta in afirmaia ca tot ceea ce pot concepe este posibil, rezultnd faptul ca este
posibil ca eu s exist fr sa existe corpul meu. Daca cele doua entiti pot exista fr
implicarea uneia dintre ele, atunci este posibil ca eu sa exist fr sa existe corpul meu, eu ne
fiind identic cu corpul meu.
Cu toate acestea argumentul cel mai convingtor, acela ca daca putem concepe o stare de
lucruri pe care sa o numim Z, atunci Z este posibila, nu funcioneaz dect in unele cazuri, nu
in toate. Cineva poate sa conceap ca autoturismul meu este in continuare al meu si dupa ce a
fost nstrinat, dar aceasta concepie este imposibila, autoturismul este a al cuiva.
Argumentul divizibilitii spune ca toate corpurile au proprietatea de a fi divizibile, de
a se putea separa prin diviziune, in buci ce l alctuiesc. ns eu nu am proprietatea de a fi
divizibil, daca X este identic cu Y, atunci si X si Y au exact aceleai proprieti (conform legii
lui Leibniz). Prin urmare, corpul meu are o proprietate pe care eu nu o am, eu ne fiind identic
cu corpul meu. Acest argument este unul circular, pleac de la premisa ca eu nu sunt divizibil
si se bazeaz pe premisa pe care dorete sa o si demonstreze, aceea ca corpul meu are o
proprietate pe care eu nu o am, deci sunt diferit de corpul meu. Totui Descartes aduce un
sprijin acestui argument, artnd ca daca a pierde un membru sau un organ, as pierde o parte
a corpului, dar nu din mine ca si persoana. Acest lucru este tocmai ceea ce trebuie dovedit, ca
eu nu sunt identic cu corpul meu (revedem circularitatea argumentului).
Pentru a i putea completa teoria despre interaciunea corp-minte, Descartes avea
nevoie sa localizeze partea fizical a corpului unde acesta interacioneaz cu mintea. El privea
mintea ca pe un ntreg, ceea ce nseamn ca aceasta interaciune se concretizeaz ntr-un
singur punct. Credea c interaciunea se produce undeva in creier deoarece cercetrile pana la
acea data artau c senzaiile pleac spre creier, iar micrile i au originea tot acolo. Pentru
Descartes prea evident ca punctul de interaciune al funciilor minii trebuie sa fie creierul,
iar singura structura unica si unitara a creierului (ce nu este divizata si nici duplicata) este
glanda pineala sau conarium-ul, pe care Descartes l-a ales ca punctul pentru interaciune.
Descartes a folosit termeni medicali pentru a descrie aceasta interac iune corp-minte, el
sugernd ca micarea suflurilor animale prin tuburi nervoase impresioneaz glanda pineala
si c, pornind de la aceast impresie, mintea nate senzaii. Altfel spus, o cantitate de micare
fizical produce o cantitate mentala. Exist i un fenomen reciproc, mintea poate impresiona

glanda pineala (ntr-un fel pe care Descartes nu l explica), prin schimbarea ntr-o direcie sau
alta, impresia poate influenta curgerea spiritelor animale ctre muchi, acest lucru dnd
natere la micarea fizical.
Modul in care Descartes alege sa prezinte teza sa si tipul de explica ie oferit pentru
acea vreme, ne ofer o imagine a informaiilor ce stau la baza teoriilor sale, datorita limbajului
si explicaiilor oferite. Platon a prezentat concepia sa despre tipurile de suflete si cum trebuie
oamenii s i aleag meseria in funcie de acesta si cum arata din punctul sau de vedere cea
mai buna forma de organizare a unei ceti. Descartes a folosit acelai concept despre suflet ca
si Platon, mergnd pe domeniile tiinifice definite de Aristotel. Totui nu putem spune ca nu
s-a debarasat de dogme, crend un fel de tabula rasa pe care apoi a organizat-o adugnd doar
lucrurile care puteau fi explicate si demonstrate cu certitudine. Dualismul este startul, sau alt
fel spus, crmid fundamentala a nelegerii lumii de ctre om ntr-o maniera tiinific.
Chiar daca dualismul a fost contestat si combtut cu succes de dualismul non-cartezian care la
rndul sau a fost contestat de altele, succesul dualismului st n niruirea logica si
constructiva a ceea ce a urmat dupa acesta.

BIBLIOGRAFIE:

Prof. Dumitru Gheorghiu, Note de Curs Introducere in Filosofia Mintii, UTM-

Facultatea de Psihologie, 2013


Ren Descartes Principles of Philosophy, Springer, 1984
Duane P. Schultz, Sydney Ellen Schultz O istorie a psihologiei moderne, Ed. Trei
Stephen Gaukroger Descartes: an intellectual biography, 1995
http://www.wikipedia.org/
http://www.descopera.org/
http://www.coursera.org/