06:20

SLIDE 1

OPORTUNITATEA
UTILIZARII POMPELOR DE
CALDURA LA INCALZIREA
CLADIRILOR
Prof. dr. ing.
Dragos Hera UTCB

06:20
SLIDE 2

1. Necesitatea utilizarii pompelor de caldura in

cladiri.
Ameliorarea eficacitatii proceselor energetice, industriale
sau civile se realizeaza in mare masura prin introducerea in
circuitul energetic a resurselor secundare de energie care apar si
se dezvolta simultan cu aceste procese.
Pompele de caldura fac parte din categoria instalatiilor care
utilizeaza aceste resurse care pot aduce o contributie importanta
la o mai buna utilizare a energiei pentru alimentarea cu caldura la
niveluri termice moderate, care apar in special la incalzirea si
prepararea apei calde de consum a cladirilor.
Necesitatea utilizarii pompelor de caldura in cladiri are la
baza doua considerente:
- economisirea de energie;
- impactul mai redus asupra mediului.

06:20
SLIDE 3

Protocolul de la Kyoto (1997).

Monitorizeaza gazele cu efect de sera (CO2).
Parafat si de Romania, protocolul a devenit
functional din februarie 2005, dupa aderarea
Federatiei Ruse.
Scopul: reducerea cu minim 5% a emisiilor de
GES in perioada 2008-2012 (referinta anul 1990).
Angajamentele recente ale CE:
-20% pana in 2020,
-50% pana in 2050.
Reducerea emisiilor de CO2 la producerea
energiei, prin economisirea acesteia, utilizarea
pompelor de caldura reprezinta una din
posibilitati.

06:20
SLIDE 4

Directiva 2002/91/CE a Parlamentului

European privind performanta
energetica a cladirilor.
Preluata in Romania prin Legea 2005
privind performanta energetica a
cladirilor, (in vigoare de la 1 ianuarie
2007) in care se mentioneaza:
- metodologia de calcul a performantei
energetice a cladirilor, incluzand si
instalatiile de producere a caldurii, printre
care si pompele de caldura;

06:20
SLIDE 5

- masurile necesare asigurarii Protocolului de

la Kyoto, dintre care cele referitoare la
pompele de caldura sunt:
reducerea consumurilor energetice din
cladiri;
limitarea emisiilor de CO2;
- utilizarea de sisteme de incalzire si de racire,
alternative celor actuale, mai economice si
mai putin poluante, pompele de caldura
fiind mentionate in acest sens.

06:20
SLIDE 6

2. Utilizarea pompei de caldura la

incalzirea cladirilor.
Exista mai multe variante de pompe de
caldura, dupa instalatia de baza (cu
comprimare mecanica, cu absorbtie, cu
ejectie) sau dupa natura celor doua surse de
la care se preia si catre care se cedeaza
caldura.
Cea mai simpla pompa de caldura este
cea cu electrocompresor, fiind si cea mai
des intalnita in aplicatii.

06:20
SLIDE 7

Fig. 1. Schema pompei de caldura cu electrocompresor.

06:20
SLIDE 8

Izvorul de caldura, sursa de la care pompa de caldura

preia energia termica de potential scazut, poate fi:
- aerul in variantele:
* aer atmosferic (acesibil dar cu o importanta variatie
diurna si sezoniera a temperaturii, cu valoarea minima
chiar cand consumatorul solicita mai multa caldura),
* aer recirculat (dintr-o incinta incalzita, deci cu
temperatura mai ridicata si aproape constanta).
Transferul de caldura scazut (AER = 8-15 W/m2K la
miscare naturala si 3050 W/m2K la miscare fortata),
impune suprafete mari ale vaporizatorului si diferente
mari de temperatura intre medii (12...15K), deci o
diferenta mare de temperatura intre cea de vaporizare si
cea de condensare;

06:20
SLIDE 9

- apa in variantele:
* apa de suprafata (rau, lac, mare),
* apa subterana (freatica, geotermala),
* apa calda evacuata (menajera, recirculata
la turnuri de racire, tehnologica). Temperatura
mai ridicata si variatia mai redusa in timp,
transferul de caldura mult mai bun conducand la
diferente de temperatura intre medii de 1..3K, fac
ca aceasta pompa de caldura sa fie mai
performanta;
- solul: accesibil si cu temperatura constanta (la o
adancime de peste 4 m tSOL =10...12C), dar cu un
transfer scazut de caldura.

06:20
SLIDE 10

Fig. 2. Variatia temperaturii solului tSOL cu adancimea H si cu sezonul.

1- septembrie, 2 noiembrie, 3 - februarie

06:20
SLIDE 11

Consumatorul de caldura.
Pompa de caldura cedeaza energie termica la o temperatura cat
mai ridicata, in functie de solicitarea consumatorului de caldura.
Energia de actionare a pompei de caldura creste insa cu cresterea
ecartului de temperatura pe care se pompeaza caldura, deci se
recomanda ca nivelul temperaturii la care se cedeaza caldura sa
fie cat mai redus. Caldura produsa poate fi utilizata la:
- incalzirea unor spatii; asociind sisteme de incalzire de
temperatura scazuta: prin radiatie (panouri radiante, incalzire
prin pardoseala), cu aer cald sau prin sisteme convective cu
circulatie fortata a aerului (ventiloconvectoare);
- incalzirea apei (apa de consum sanitar, menajer).
Necesarul de caldura pentru incalzirea unei cladiri creste cu
scaderea temperaturii exterioare. La o pompa de caldura cu izvor
aerul exterior, caldura cedata scade cu scaderea temperaturii
exterioare. Se obtine astfel punctul de echilibru termic PET.

06:20
SLIDE 12

P
[kW]
1

2
PET

PO
LI
tPO

tPET

tLI

te [ C]
o

Fig. 3. Asigurarea necesarului de caldura in functie

de temperatura exterioara.

06:20
SLIDE 13

- pentru temperaturi exterioare cuprinse intre

temperatura limita de incalzire (tLI) si temperatura
punctului de echilibru termic tPET, necesarul de caldura
este asigurat integral de pompa de caldura, aceasta
producand chiar mai mult dacat pierderile de caldura ale
cladirii;
- cand temperatura exterioara scade sub tPET, pompa
de caldura asigura doar partial necesarul de incalzire,
restul trebuind sa fie suportat de o sursa de varf
(rezistenta electrica, cazan termic), functionarea
instalatiei de producere a caldurii fiind bivalenta;
- cand temperatura exterioara atinge punctul de
oprire tPO, sub care pompa de caldura nu mai
functioneaza eficient, aceasta se deconecteaza, necesarul
de caldura fiind acoperit integral de sursa clasica.

06:20
SLIDE 14

Deoarece costul pompei de caldura este superior

surselor clasice, pentru reducerea investitiei globale a
sistemului de incalzire, pompa de caldura se alege la
o putere de 7075% din necesarul maxim de caldura
(perioada cand va functiona si cu performante
ridicate), restul de caldura necesara incalzirii cladirii
fiind produsa cu o sursa clasica. Surplusul de caldura
produs, cand temperatura exterioara este ridicata,
poate fi acumulat si utilizat, cand temperatura
exterioara scade (noaptea).

06:20
SLIDE 15

Fig. 4. Functionarea bivalenta a pompei de

caldura aer-aer.

06:20
SLIDE 16

De cate ori este posibil, consumatorul de

caldura trebuie asociat cu un consumator de frig,
realizand astfel, cu aceiasi instalatie ambele
efecte: producerea de caldura si producerea de
frig:
* fie cu o instalatie reversibila functionand
ca pompa de caldura cand se solicita caldura si
alternativ, ca instalatie frigorifica, cand se
solicita frig (ex. climatizarea unei cladiri: iarna
se solicita incalzirea aerului iar vara racirea lui),
* fie cu o instalatie cu dublu efect care
produce simultan si caldura si frig (ex.
climatizarea aerului, cand se realizeaza racirea si
uscarea si apoi reincalzirea lui).

06:20
SLIDE 17

Fig. 5. Instalatie reversibila prin schimbarea

circuitelor de apa.

06:20
SLIDE 18
C

F (BPI) BR

CA

F (BPI) BR

CA

SP BI

SP BI

VT
E

VT
E

R
C1

VR
SC

VR
SC

C2
W2
W1

Apa
de
racire

W2
W1

Apa
de
racire

Fig. 6. Climatizarea aerului cu o instalatie cu dublu

efect.

06:20
SLIDE 19

3. Oportunitatea utilizarii pompei de

caldura la incalzirea unei cladiri.
Aprecierea functionarii pompei de caldura este
data de coeficientul de performanta COP care
raporteaza puterea termica cedata la puterea de
actionare, existand o dependenta puternica de
temperatura de vaporizare tV si cea de condensare tC.
Fata de aceste valori, prezentate de producatori,
in realitate instalatia functioneaza cu un COP mai
scazut cu peste 50%, prin existenta unor puteri
suplimentare consumate (pentru circulatia fluidelor,
pentru degivrare, pentru sursa de varf).

06:20
SLIDE 20

Fig. 7. Variatia COP in functie de temperatura

de vaporizare tV si de condensare tC.

06:20
SLIDE 21

Insumand atat caldura cedata cat si puterile

consumate pe un sezon (sau an) obtinem coeficientul de
performanta sezoniera:
(1)
Deoarece diferitele instalatii de producere a caldurii
(centrale termice, incalzire electrica, pompe de caldura)
au puterea de actionare de calitate diferita (electrica,
termica, combustibil), pentru compararea corecta a
performantelor se uniformizeaza energia de actionare. In
acest sens, se raporteaza puterea termica utila livrata
anual, u,AN, la consumul anual de combustibil
echivalent, BCE,AN, necesar producerii puterii de
actionare, obtinandu-se gradul de utilizare al
combustibilului, AN:

u ,AN
AN =
BCE ,AN

(kW/kg)

(2)

06:20
SLIDE 22

Tabel 1. Analiza energetica a producerii caldurii.

Energia
primara
Ep (%)

Economia de
combustibil
E (%)

0.63

158.73

+ 33.73

0.8

125

1.083

92.34

- 32.66

0.969

103.2

- 21.8

1.416

70.62

- 54.38

1.219

82.03

- 42.97

0.97

103.09

- 21.91

Instalatia
Centrala termica cu pacura.
Centrala termica cu gaz.
Pompa de caldura cu electrocompresor. (Ep = gaz).
Pompa de caldura cu electrocompresor si centrala termica.
Functionare bivalenta (Ep = gaz).
Pompa de caldura cu compresor
cu motor termic (Ep = gaz).
Pompa de caldura cu absorbtie
(Ep = gaz).

Pompa de caldura cu ejectie (Ep = gaz)

06:20
SLIDE 23

Deci, la acelasi consum de combustibil, pompa

de caldura livreaza consumatorului mai multa
caldura, economia de combustibil fiind dependenta
de tipul pompei de caldura.
Pompele de caldura implica insa o investitie
suplimentara IPC fata de cea a instalatiei clasice ICT,
care produce aceiasi cantitate de caldura.
Oportunitatea implementarii unei pompe de
caldura intr-un sistem de incalzire rezulta atat pe
baza criteriilor energetice cat si a celor economice,
prin determinarea duratei de recuperare a sporului
de investitie, I = IPC-ICT (lei), pe seama economiei
de exploatare realizata prin consumul mai scazut de
combustibil, E = ECT-EPC (lei/an):
I
N = E
(ani)
(3)

06:20
SLIDE 24

Un numar de 8-10 ani este acceptabil, dar limita

variaza in timp, functie de politica energetica a tarii si
de cerintele ecologice.
Micsorarea perioadei de amortizare a investitiei
suplimentare se poate realiza prin prelungirea
functionarii pompei de caldura, asigurand o
functionare bivalenta, de la 3000 ore/an la 4000
ore/an si chiar la 6-7000 ore/an prin utilizarea
reversibila sau cu dublu efect a instalatiei.
Dintr-o analiza de caz, pentru echiparea unei
cladiri cu suprafata de 240 m2 cu diferite instalatii de
producere a caldurii (pompa de caldura cu
electrocompresor utilizand apa freatica ca izvor de
caldura, centrala termica cu motorina, cu GPl sau cu
gaz) au rezultat urmatoarele perioade:

06:20
SLIDE 25

Din comparatia PC cu CT cu GPL:

(4)I PC I CT ,GPL
15100 6500
N

E CT ,GPL E PC

5033.7 1903.2

2.74ani

Din comparatia PC cu CT cu motorina:

(5)
N

I PC I CT ,motorina
ECT ,motorina E PC

15100 6500
1.88ani
6468.7 1903.2

Din comparatia PC cu CT cu gaz natural:

(6)
N

I PC I CT ,Gaz
ECT ,Gaz E PC

15100 7000
8.15ani
2897 1903.2

06:20
SLIDE 26

Decizia finala privind oportunitatea utilizarii pompei de

caldura trebuie luata si in functie de posibilitatea utilizarii
pompei de caldura si ca instalatie frigorifica cat si de evolutia
pretului energiei electrice si a combustibililor.
La alegerea pompei de caldura trebuie tinut seama si de
influenta acesteia asupra mediului, care se manifesta atat
direct prin fluidul de lucru, cat si indirect, prin degajarile de
CO2 la producerea energiei de actionare. Cum pompa de
caldura necesita mai putina energie de actionare decat o
centrala termica, va conduce la degajari mai mici de CO 2.
Utilizarea unor fluide de lucru ecologice (amoniac, CO2),
dar si a unor echipamente cat mai performante (compresoare
scroll, schimbatoare de caldura cu placi sau cu minicanale)
sunt posibile solutii pe care constructorii de pompe de caldura
trebuie sa le aiba in vedere.

06:20
SLIDE 27

VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIE