Sistemul respirator

Index
Notiuni introductive
Anatomia
sistemului
respirator
Mecanismul
respiratiei
Igiena si patologie
Bibliografie

Notiuni introductive

Sistemul respirator este format din totalitatea

organelor ce servesc la efectuarea respiratiei
pulmonare prin care se elimin CO2 din sange si
se utilizeaz O2 din aerul ambiant.
Aparatul respirator este alctuit din:
1. ci respiratorii reprezentate de nasul extern si
cavitatea nazal, fat de care de o parte si de
alta se afl sinusurile paranazale, laringe, trahee,
bronhii principale. Acestea se ramifica in bronhii
de dimensiuni din ce in ce mai mici formand
arborele bronsic situat intrapulmonar.
2. organe respiratorii : plamanii

Cavitatea nazala
Cavitatea nazala se afl in centrul maxilarului superior pan la
portiunea nazal a faringelui. Segmentul inferior al cavittii se
numeste vestibul nazal, deschiderea spre exterior realizanduse prin orificiile nrilor. Peretele lateral al cavittii nazale
corespunde aripii nasului, iar peretele medial este reprezentat
de septul nazal, care separ fosele nazale. Aceasta comunic
cu sinusurile paranazale.

Fosele nazale
se afl in mijlocul masivului facial; separate prin
septul nazal
median, comunic cu exteriorul prin orificiile nrilor, iar
lateral cu sinusurile
paranazale.
Fosa nazal are dou regiuni: -vestibulul nazal
- fosa nazal propriu- zis
Vestibulul nazal este un conduct vertical lung de 15 mm
limitat anterior de
nar.
Fosa nazal are un perete medial format de septul nazal
care este osos,
cartilaginus si membranos. Peretele lateral al fosei
nazale este format din mai
multe oase dispuse antero posterior ; pe el se prind
cornetele nazale.
Peretele superior se mai numeste aracad a foselor
nazale, avand menirea de
a separa cavitatea cranian de fosele nazale.
Peretele inferior desparte cavitatea nazal de cavitatea
bucal si este format
din componente al osului maxilar.

Se impart in cornet
nazal
superior,mijlociu si
inferior.

Cornetele nazale

sunt componente ale peretelui lateral al fosei nazale,avand

aspectul unor lame osoase.
Structura mucoasei nazale = tunica pituitar are dou regiuni
corespunztoare cornetului superior-regiunea mucoasei olfactorii si
regiunea
inferioar corespunztoare celorlalte dou cornete-regiunea
mucoasei respiratorii.

Sinusurile

Sinusurile paranazale sunt cavitati pneumatice atasate foselor nazale,

Cu care pot comunica.
1)Sinusul etmoidal este format din celulele etmoidale in numr de 8-10 situate
in grosimea osului etmoid, si se deschide in por tiunea
Superioara a foselor nazale.
2)Sinusul frontal este un sinus de form piramidal, care se dezvolt in
copilrie si este in raport cu orbita si cu osul etmoid.
3)Sinusul sfenoidal situat in jumtatea lateral a osului sfenoid, este in raport
cu saua turceasc, in care se adposteste glanda hipofiz.
4)Sinusul maxilar este o cavitate osoas situat in stanca osului maxilar, de
form si dimensiuni variabile, plin cu aer in condi tii normale.
IIII.
II. SSin
inus
us ur
urile
ile ppaara
rana
naza
zale
le
ss un
untt cc av
avita
itattii pn
pneeum
umaatic
tic ee
aata
tass at
atee fos
fos eelor
lor nnaaza
zale,
le, cc uu
cc ar
aree cc om
omuunic
nic aa..
1)
1)Sin
Sinuusu
sull eetm
tmooid
idal
al eest
stee fo
form
rmaatt
ddin
in cc el
elule
ulele
le eetm
tmooid
idale
ale in
in
nnum
um r
r ddee 88-1
-100 ss itu
ituaate
te
in
in gr
gros
os im
imeeaa os
os ul
ului
ui eetm
tmooid,
id, ss ii ss ee
ddes
es cc hi
hide
de in
in ppor
orttiu
iunnea
ea
ss up
upeerio
rioaar
r aa fo
foss elo
elorr
nnaz
az aale
le..
2)
2)Sin
Sinuusu
sull ff ro
ront
ntal
al eest
stee un
un ss inu
inuss
ddee fo
form
rm ppira
iram
mid
idaal,
l, cc ar
aree
ss ee ddez
ez vo
volt
lt iinn
co
copil
pilr
rie
ie ss ii eest
stee in
in ra
rappor
ortt cc uu
oorb
rbititaa ssii cu
cu os
os ul
ul et
etm
moi
oid.
d.
3)
3)Sin
Sinuusu
sull ss fe
fennoid
oidaall ss itu
ituaatt iinn
jj um
umta
tate
teaa la
late
tera
ral
l aa
oosu
sulu
luii sf
sf en
enoid
oid,, eest
stee in
in
rrap
apoort
rt
cu
cu ss au
auaa tu
turc
rc eeas
as c
c,, in
in cc ar
aree ss ee
aad
dppos
os te
test
stee gl
glan
anddaa
hhip
ipof
of iz
iz .
.
4)
4)Sin
Sinuusu
sull m
maaxxilar
ilar eess te
te oo cc av
avita
itate
te
ooso
soaas
s ss itu
ituaat
t in
in ss ta
tanc
nc aa
oosu
sulu
luii m
max
axila
ilar,
r, ddee
fo
form
rm ss ii ddim
imeens
ns iu
iuni
ni va
variriab
abile
ile,,
pplin
lin cc uu aaer
er in
in cc on
onddiittiiii
nnor
orm
maale.
le.

Laringele
IV. Laringele este situat in regiunea antero-median a gatului, in dreptul
ultimelor patru vertebre cervicale, sub osul hioid, inaintea portiunii
laringiene a
faringelui, posterior de tiroid si se continu cu traheea.

Organ cu dublu
rol:respiratie si
fonatie.

Conformatia exterioara:
- laringele are forma unei piramide triunghiular
trunchiat cu baza mare sus si baza mic jos.
Baza mare comunic cu faringele si poart numele de aditusul
laringelui,prin
care in inspiratie intr aer din faringe in laringe, iar in expiratie iese
aerul din
laringe spre faringe. Aditusul laringelui este delimitat: - anterior de
epiglota
- posterior de cartilajul aritenoid
- cartilajele corniculate
Feele laringelui sunt: -antero - laterale reprezentate de cartilajul
tiroidian,
membrana tirohidian si cartilajul cricoid
- posterioar - proemin in faringe, cu care
delimiteaz recesul piriform al faringelui.
Baza mic reprezint varful laringelui care se continu cu traheea si
este format de cartilajul cricoid.

Conformatia interioara:
- fiind organ cavitar, laringele are un
schelet cartilaginos, articulatii,
ligamente, muschi motori, vase si
nervi.

Cavitatea laringelui are aspectul a

dou palnii unite prin varf si
prezint o portiune superioara
vestibul laringian-delimitat de
aditusul larinfian si plicele
ventriculare. Plicele ventriculare
sunt cute orizontale ale mucoasei ,
denumite si false
coarde vocale, delimiteaz intre ele
ventriculul laringian.
Plicele vocale se afl inferior de
plicele ventriculare, ele
reprezentand aparatul
vocal propriu-zis. Plicele vocale se
mai numesc si coardele vocaledreapt si stang
intre care se delimiteaz fanta
glotic, si se prind pe cartilajul si
cartilajele
aritenoide. Plicelor vocale li se
ataseaz ligamentul vocal si
muschiul vocal.

Segmentul laringian cuprins intre

plicele vocale (jos) , vestibulare (sus)
si varf
reprezint sediul apartului de fonaie
si respiraie (glota)..
Ventriculii laringelui, cuprinsi anterior
si posterior intre plicele vocale si
plicele ventriculare, comunic cu glota.
In inspirul profund - plicele vocale se
deprteaz,- fanta glotic este
deschis.
In fonaie plicele vocale se ating
medial, iar fanta glotic este inchisa.

Structura laringelui
Muschii laringelui

Scheletul cartilaginos

Aparatul ligamentar
Alcatuire:

Mucoasa laringelui

Articulatiile laringelui

Muschii laringelui
muschii laringelui:
*muschi extrinseci cu inserie pe laringe
- constrictorul inferior al faringelui
- longitudinal superior al limbii
- palatofaringiane
- stilofaringiane
- tirohiodianul
- muschii subhioidieni
*muschii intrinseci sunt in numr de cincisprezece;grupati in grupe funcionale:
- - - - constrictori ai fant ei glotice (adductori ai plicelor vocale):
- muschiul cricoaritenoidian
- muschiul aritenoidian transvers
- muschiul aritenoidian oblic
- muschiul tiroaritenoidian
- muschiul tiroepiglotic
- muschiul ariepiglotic
- dilatatori ai fantei glotice (abductori ai plicelor vocale): muschiul
cricoaritenoidian posterior
- tensori ai plicelor vocale - muschiul vocal care pune sub tensiune ligamentul
vocal: muschiul cricotiroidian.

Aparatul ligamentar,articulatile si
mucoasa laringelui
Aparatul ligamentar
Partile anterioare ale osului hioid, ale cartilajelor tiroid si cricoid sunt unite
prin membrane care suspenda scheletul laringelui de osul hioid. Acesta,
prin ligamentul
stilohioidian si muschii limbii se fixeaza de baza craniului.
Aparatul ligamentar care leaga laringele de organele vecine este format de:
membrana hiotiroidiana, hioepiglotica, ligamentele glosoepiglotice,
faringoepiglotice,
tiroepiglotic si ligamentul sau membrana cricotraheala.
Articulatiile laringelui
Unele cartilaje se srticuleaza liber, ceea ce le permite sa se miste liber in
cursul
fonatiei. Exista 2 perechi de ariculatii sinoviale (diartroze): articulatia
cricoaritenoidiana si cricotiroidiana.
Mucoasa laringelui
Acopera scheletul cartilaginos, ligamentele si muschii laringelui,formand plici.

Traheea
V. Traheea este un organ tubular aflat in
continuarea laringelui, se bifurc in cele dou
bronhii principale. Are form de tub cilindric cu
peretele posterior turtit, lungime de situata
posterior de glanda tiroid.Prezinta dou
portiuni: cervical si toracic.

Portiunea
cervicala se afla
anterior de
esofag,iar
lateral de ea se
gasesc lobii
tiroidei!

Poriunea
toracic se
gseste in torace
- posterior de
arcul aortic
- anterior de
esofag
- lateral vine in
raport cu pleura!

Structura traheei corespunde unui

schelet fibrocartilaginos la care se
adaug
adventice sI mucoas.
a) Scheletul este alctuit din 15 - 20
de arcuri cartilaginoase elastice,
incomplete in
partea posterioar. Cartilajele sunt
unite intre ele prin inele fibroelastice.
In
poriunea posterioar unde cartilajele
sunt incomplete, scheletul cartilaginos
este
format de un perete membranos.
b)Adventicea este situat superficial si
este alctuit din esut conjunctivoadipos.
c) Mucoasa cptuseste cavitatea
traheei, sI este format din epiteliu cu
cili (au rolul de a elimina secretia) .

Bronhiile principale
VI. Bronhiile principale sunt
dou, dreapt si stang;
rezult din bifurcarea
traheei la nivelul vertebrei
toracale T4. De aici se
indreapt lateral in jos,
formanduse
intre cele dou bronhii
principale un unghi de 75 - 85
grade. In hilul pulmonar si
se ramific intrapulmonar.
Bronhia dreapt este mai
scurt si mai voluminoas.
Structura : Bronhia stang
este alctuit din 9 - 12 inele
cartilaginoase, iar bronhia
dreapta din 6-7 inele
cartilaginoase.

Plamanii
VII. Plamanii sunt organele principale ale respiratiei, situati in
cavitatea
toracic, continuti in cele dou seroase pleurale. Greutatea
plmanului este de aproximativ 1200 g, iar capacitatea pulmonar
total este de 4500- 5000 cm 3. Au o consistenta moale,
spongioas si foarte elastic.
Conformatia exterioar . Prezinta:
- o baz - fata diafragmatic care se muleaz pe diafragm
- un varf - apex ce depseste cu 2-3 cm orificiul superior al toracelui
- o fata costal convexa - urmeaz curba descris de coast
- o fata medial - intre cei doi plmani, in raport cu mediastinul;
contine hilul pulmonar pe unde trec elementele pediculului
pulmonar
- o margine anterioar - separ faa costal de cea medial
- o margine inferioar - circumscrie baza plmanului
Pe fetele plmanilor exist fisuri sau scizuri care impart plmanul
in lobi.

Plmnul stng prezint fisura

oblic care porneste de pe fata
medial
,merge sus si posterior apoi trece pe
fata costal , in jos si anterior
intersecteaz marginea inferioar
si ajunge pe fata medial.
Imparte plmanul stang in doi lobi:
- superior
- inferior
Plmnul drept prezint fisura
oblic si fisura orizontal ,care are
originea pe
fata costal la jumtatea celei oblice,
merge medial spre marginea
anterioar apoi spre fata medial
sI se termin in hil. Este impartit
in trei lobi: -superior
-mijlociu
-inferior - cel mai mare

Structura plamanilor
Componenta bronhial formeaz ramificatii intrapulmonare. Bronhiile
intrapulmonare grupeaz in jurul lor: parenchimul, stroma, vase, nervi care
alctuiesc teritoriul bronhopulmonar.
La intrarea in plman bronhia principal se ramific in trei bronhii lobare
(in dreapta) si dou bronhii lobare (in stanga), care se distribuie lobilor
pulmonari.
Bronhiile lobare se continu cu bronhii segmentare care deservesc
teritoriile bronhopulmonare numite segmente brohhopulmonare care au
aeratie proprie, pedicul arterial propriu, strom. Pentru plmanul drept
sunt zece bronhii segmentare pentru zece segmente bronhopulmonare, iar
pentru plmanul stang sunt opt bronhii segmentare.
Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare sau terminale care
deservesc unitatile morfologice ale plmanilor reprezentate de lobulii
pulmonari.
Bronhiile lobulare se continu cu bronhiolele respiratorii care se ramific in
ducte alveolare terminate prin dilatatii denumite sculeti alveolari
compartimentati in alveole pulmonare.

Bronhiola respiratorie impreun cu ramificatiile lor, cu ducte alveolare sI cu

alveolele pulmonare formeaz acinii pulmonari, care reprezint unitatea
morfologic a plmanului. Totalitatea aciniilor pulmonari formeaz parenchimul
pulmonar (componenta parenchimatoas).
Bronhiile mari sunt formate din arcuri cartilaginoase; bronhiolele lobulare au
perei fibroelastici si fibre musculare netede care dispar la bronhiolele respiratorii, iar
in ductele alveolare gsim membrana fibroelastic si epiteliu respirator unistratificat.
Alveolele prezint un epiteliu alveolar asezat pe o membran bazal. Peretele
alveolar este delimitat de septuri conjunctive, care apartin stromei sI din capilare
rezultand complexul alveolo - capilar. Dinspre cavitatea alveolar spre capilarul
sanguin acest complex este alctuit din
- epiteliu alveolar unistratificat
- membrana bazal a epiteliului
- surfactantul
- membrana bazal a capilarului
- endoteliu capilar (endoteliu)
Stroma este format din esutul conjunctiv elastic care insoteste arborizatiile
bronhiilor in interiorul plmanului.

Vascularizatia plamanilor
a) vascularizatia functional (mica
circulatie/ circulatia pulmonara)
Are originea in ventriculul drept de unde
pleac artera pulmonar cu sange
srac in oxigen; aceasta se distribuie la
nivel pulmonar urmrind ramificatiile
arborelui bronhic, pan la nivel alveolar,
unde are loc schimbul de gaze. De la
acest
nivel pornesc capilare venoase care se
colecteaz in venele pulmonare ce se
deschid in atriul stang.

b) vascularizatia nutritiv
Este asigurat de arterele
bronhice, ramuri ale aortei
toracice, cu traseu prin
pereii bronhiilor, permitand
aportul sangelui oxigenat la
nivelul parenchimului
pulmonar; aici isi are originea
sistemul venos bronhic care
se deschide in sistemul venos
cav superior.

Pleura
VIII. Pleura
Este o seroas format din dou membrane (foite) care invelesc plmanii.
Pleura plmanului stang nu comunic cu pleura plmanului drept fiind separate prin
mediastin.
Fiecare pleur are dou lame sau foie : visceral si parietal care delimiteaz intre
ele cavitatea pleural.
Foita visceral este fixat la suprafaa plmanului iar cea parietal cptuseste
peretele toracic. Intre cele dou foie se gseste o pelicul de lichid pleural care
asigur adeziunea celor dou foie si mobilitatea plmanilor. Cavitatea pleural este
virtual, devenind real numai cand in ea apare aerul sau unele revrsate patologice.
Foita visceral - ptrunde prin fisurile pulmonare tapetand feele interlobare
ale plmanilor.
Foita parietal este unic si imprit in :
- pleura mediastinal - formeaz limita lateral a mediastinului
- pleura costal - cptuseste peretele interior al toracelui , de la stern, coaste pan la
coloana vertebral
- pleura diafragmatic - acoper faa superioar a diafragmei
- cupola pleural (domul pleural)- acoper vrful plmnului.

Bibliografie
Manual clasa aXI-a , editura
Corint,2011
Atlas de anatomie, editura RAO,2007
Wikipedia
Enciclopediile Litera Biologie, 2010

Realizator proiect: Nitulescu Iulia

Clasa a XI-a A, C.N.T.V
Profesor coordonator: Radu
Manuela
Tema: Anatomia sistemului
respirator
Data predare: 07-06-2011