ANALIZORUL ACUSTIC

Asigur captarea, analiza i sinteza

informaiei sonore, care este important
pentru orientarea n mediul ambiant i
pentru apariia limbajului articulat, ca mijloc
de comunicare.
 Caracteristicile sunetului
Tonul (frecventa) definete nlimea
sunetului
 Caracteristicile sunetului
Intensitatea este determinat de
amplitudinea oscilaiilor sonore. Reflect:
Intensitatea acustica W/m2
Nivelul acustic N=10 log I/I0
Poate fi exprimat si in functie de presiunea undei sonore
N = 20 log(p/p0 ) o barie = o din/cm
Pragul auditiv 1/20000 barii
 Caracteristicile sunetului
Timbrul totalul armonicelor supraadugate
sunetului de fond. Reflect:
Compoziia spectral a sunetului
Evoluia intensitii lui
Variaia frecvenei fundamentale
Audiograma nregistreaz cmpul
auditiv care reprezint totalitatea
sunetelor capabile s produc senzaia
de auz.
 Semnalele acustice
Analiza Fourier
Descompunerea unui semnal complex in
componentele lui
Caracteristicile amplitudine frecventa ale
componentelor reprezinta spectrul
semnalului
Urechea interna realizeaza o analiza
Fourier a sunetelor receptionate
 URECHEA
-este formata din 3
portiuni:

- urechea externa

- urechea medie

- urechea interna
 Urechea externa
Pavilionul urechii :
structura cartilaginoasa
acoperit de tegument
localizeaza spatial semnalul
focalizeaza semnalul
contribuie la stabilirea directiei sunetului
are o frecventa de rezonanta proprie la aprox. 3000 Hz
transforma undele sonore sferice in unde plane si le
directioneaz.
Conductul auditiv extern (2,5 cm)
captusit de tegument prezinta peri , glande sebacee, glande
ceruminoasecerumen
n capat prezinta membrana timpanica
Rolul urechii externe n localizarea sunetelor
 Urechea medie (camera timpanica)
este o cavitate mica , spat in stnca osului
temporal, cptusit de mucoas i conine aer
peretele extern membrana timpanic
peretele anterior orificiul trompei lui Eostachio-
leag urechea medie de nazofaringe si are rol de
egalare a presiunii aerului pe cele doua fee ale
timpanului.
peretele posterior comunic cu cavitaile
mastoidiene
peretele intern - desparte urechea medie de cea
intern. Prezint 2 orificii acoperite de membrane:
- fereastra oval - superior
- fereastra rotund - inferior
 intre membrana timpanic si fereastra
oval sunt dispuse oscioarele:

- ciocnaul se sprijin pe timpan

- nicovala

- scaria se sprijin pe fereastra oval

care sunt articulate si actionate de muschi proprii.

Urechea medie
 Timpanul :
- este o membrana conica ,eliptica, dispusa
cu varful spre interior
- se sprijina pe 2 apofize ale ciocnaului ,
caruia ii transmite vibratiile sale
- este pus in miscare de undele acustice
- are un grad redus de inertie , ceea ce
face ca miscarile lui sa se opreasca imediat ce
excitantul sonor nu mai actioneaza.
 Lantul de oscioare :
- are rolul de a transmite vibratiile timpanului
- prin muschiul ciocanului(stapedius) si cel al
scaritei(tensor timpani) contribuie la modificarea
intensitatii sunetelor :
- contractia muschiului ciocanului diminueaza
amplitudinea vibratiilor prea puternicese poate
reduce taria sunetelor cu 30-40 dB
- contractia muschiului scaritei amplifica
sunetele prea slabe.
- acest mecanism intervine si in adaptarea
auzului la sunete de diferite intensitati.
 Urechea interna

- labirintul osos contine perilimfa

- labirintul membranos contine endolimfa

- endolimfa si perilimfa sunt lichidele

urechii interne au rol in transmiterea vibratiilor
produse de undele sonore
 Labirintul osos
vestibul osos - situat central, comunica cu:
- urechea medie prin cele 2

ferestre
- melcul osos
- canalele semicirculare

3 canale semicirculare - orientate in cele 3

planuri ale spatiului - prezinta, fiecare, cate o
extremitate mai dilatata denumit ampula
Urechea intern
 melcul osos (cohleea)
- situat anterior de vestibul
- format dintr-un canal osos, rasucit de 2 ori si
jumatate in jurul unui ax central de forma conica =
columela (modiol)
- lumenul canalului osos este impartit (de catre
membrana vestibular (Reissner) si membrana
bazilara) in 2 rampe :
- rampa vestibulara comunic cu fereastra ovala
- rampa timpanica comunic cu fereastra rotunda
-rampele comunica intre ele la varful melcului osos
prin orificiul numit helicoterma
Seciunea axial a cohleei
 Labirintul membranos
utricula si sacula -vezicule care comunica intre ele
- localizate in vestibulul osos
- sacula comunica printr-un canal scurt cu melcul

membranos
- utricula comunica cu cele 3 canale semicirculare
membranoase

3 canale semicirculare membranoase

melcul membranos = canalul cohlear

 melcul membranos = canalul cohlear
- localizat in interiorul melcului osos intre
cele 2 rampe
- este un conduct de forma triunghiulara
- contine :
- endolimfa
- organul Corti = organ receptor auditiv
este dispus pe membrana bazilara pe toata
lungimea melcului
Seciunea axial a cohleei
Perilimfa i endolimfa
Schimbul ionic asigurat de celulele marginale
 Organul Corti
Celule senzoriale = receptorii acustici
- prezinta cili(stereocili) la polul apical
- cilii vin in contact cu membrana tectoria
care adera la lama spirala (membrana
Reissner) si vine in contact si cu
endolimfa
Celule de sustinere Deiters
 Celulele auditive sunt dispuse n 2 straturi :
- intern un rnd de celule (3500)
- extern 3-4 rnduri de celule(20 000)

Fiecare celula externa contine cca 100

stereocili , iar cele interne contin
aproximativ din acest numar.

Stereocilii convertesc semnalul mecanic in

semnal electric sunt transductori
mecanoelectrici
Organul Corti
Organul Corti
Un segment al organului Corti
Cilii celulelor receptoare
 MECANICA COHLEARA

Membrana bazilara joaca rol de rezonator

Latimea membranei creste de la baza spre apex
(de la 50 m la 500m)
Elasticitatea creste de la baza la apexin raport de
1/100
Functioneaza ca un continuum cu frecventa de
rezonanta variabila progresiv
Unda progresiva ia nastere la baza si se
deplaseaza spre apex
Frecventele sunt cuprinse intre 16 si 20 000 Hz
Realizeaza o separare spatiala - tonotopie
Unda propagat
Distribuia frecvenelor sonore de-a lungul membranei
bazilare a cohleei umane
Distribuia frecvenelor sonore de-a lungul membranei
bazilare a cohleei umane
 Traducerea mecano-electrica
CC au la baza o lama reticulara rigida, iar la apex sunt fixate de
membrana tectoria (CCE) sau se afla in imediata ei vecinatate
(CCI)
Deformarea elastica a MB antreneaza si deplasarea celorlalte
membrane
Efect de forfecare ce duce la stimularea cililor
CCE au si proprietati contractile.
Contractia lor amplifica deformarea membranelor bazilare si
tectoria- reactie pozitiva
Deformarea mult amplificata a MB face ca ea sa se comporte
ca un filtru trece banda
Inervaia celulelor ciliate interne (CCI-1) i externe(CCE-2):
-cu albastru- sistemul aferent radial CCI- (nervul auditiv)
- cu roz sistemul eferent lateral (CCI)
cu verde sistemul aferent spiral (CCE)
-cu rou-sistemul eferent median (CCE)
 Mecano-transducia n CCI
CCI sunt celulele senzoriale
propriu-zise ale cohleei
Deplasarea cililor determina
dschiderea-inchiderea
canalelor de K, ceea ce duce
la aparitia unui potential de
membrana
Cilii CCI nu sunt incastrati in
MT, ci doar o ating, in urma
deformarii MB
Realizeaza o separare
spatiala neta
Frecventa caracteristica (FC)
frecventa pentru care
raspunsul este maxim
Neurotransmiterea la nivelul sinapselor cu CCI
Neurotransmiterul aferent- glutamatul
Celula ciliat extern (CCE)
 Schema cuplrii mecanice ntre CCE i structurile
organului Corti (membrana tectoria i celulele Deiters)
Stimularea mecanic a CCE
Organizarea sinaptic a CCE
Stimularea mecanic a CCE
Stimularea celulelor receptoare
Stimularea celulelor receptoare
 Activitatea electrica a cohleei
Potentialul de receptor al CC
In repaos intre fata interna si cea externa a
membranei CC apare o diferenta de
potential de -70mV
Stimularea duce la schimbarea polarizarii
membranei
Rezulta o componenta alternativa
PR este determinat de amplitdinea
deformarii MB pentru CCE si de viteza
deformarii, pentru CCI.
Potenial unitar de la CCI i CCE
Potenial unitar de la CCI i CCE
Poteniale de receptor a celulelor ciliate
Potenialul cohlear global
Poteniale evocate auditive
Cile de conducere auditiv
 Codificarea semnalului acustic
Codificarea frecventei localizarea pe
lungimea membranei bazilare
Codificarea amplitudinii intensitatea
miscarii
 Etapele traducerii cohleare
Vibratia sonora se transmite membranei bazilare,
determinand deformarea ei dupa o tonotopie
descrisa la MB
Membrana tectoria efectueaza o miscare relativa de
glisare, ceea ce duce la forfecarea cililor lungi ai
CCE
In zona de actiune a mecanismului activ, excitarea
CCI este amplificata si tonotopia devine foarte
selectiva
CCI transmit mesajul fibrelor nervoase auditive
Informatia transmisa spre cortex codifica toti
parametrii semnalului sonor
 Decodificarea informatiei
Se face in ariile corticale Broadmann 40
si 41 (zona temporala)
Un rol important il au mecanismele de
reactie prin intermediul cailor nervoase
eferente
Se presupune ca exista o dispozitie
matriceala a informatiilor referitoare la
frecventa si intensitata
 Urechea interna contine 2 sisteme
senzoriale:

- cohleea pentru detectarea sunetelor

- vestibulul membranos si bazele

canalelor semicirculare membranoase
pentru echilibru
Sunetele(undele sonore) sunt vibratii mecanice ale
mediului (aer,apa) care se transmit la aparatul
auditiv.

Vibratia este o forma de energie mecanica,

transmisa de la sursa generatoare printr-o serie
de comprimari si rarefieri ale moleculelor din
mediu.

Zgomotul este un sunet puternic ,nedorit

poluare sonora (fonica,auditiva)

 Frecventa : = 16 -20 000 Hz( vibratii / s)

undelor sonore ( numarul de variatii de presiune /s )

Intensitatea : 0 120 dB ( decibeli)

Viteza de propagare a sunetului in aer :

1238 Km / h
332 m/s - la 0*C

Lungimea de unda = v/
distanta dintre un varf de presiune la
celalalt
 Infrasunetele :
- au frecvente foarte joase, sub 16 Hz
urechea umana nu le percepe
- pot fi daunatoare
- sunt foarte greu absorbitese
atenueaza putin cu distanta
- sunt percepute de sugari,
animale,pasari
- la adulti produc ameteala,voma,un fals
efect de euforie
 Ultrasunetele
- au frecventa cuprinsa intre 20.000 Hz-
100 MHz
- distrug globulele rosii ale sangelui,
produc migrene,greata, pierderea
echilibrului
- distrug bacteriile ,virusurile
Hipersunetele
- au frecventa mai mare de 100 MHz
 Transmiterea si receptionarea undelor
sonore

Undele conductul auditiv

Membrana Lant de
sonore extern
timpanica oscioare
vibratii

Membrana Membrana
Perilimfa Endolimfa
ferestrei ovale bazilara
vibratii
Membrana bazilara antreneaza in
miscarea ei celulele senzoriale ,ai caror
cili vor fi impinsi catre membrana tectoria
si deformati.

Aceste modificari mecanice determina

depolarizarea celulelor auditive si
generarea impulsurilor nervoase, care
vor fi transmise pe calea acustica, la
scoarta cerebrala senzatia auditiva
 La baza melcului membranos se percep
sunete inalte iar la varf sunetele joase.

Sensibilitatea auditiva scade treptat daca

urechea primeste timp indelungat sunete cu
aceeasi frecventa si amplitudine, deoarece
are loc fenomenul de adaptare

Sensibilitatea cea mai ridicata a urechii se

afla in banda de frecvente cuprinsa
intre1000- 5000 Hz
 Vocea obisnuita este caracterizata prin
frecvente sonore cuprinse intre 200 - 3500
Hz
Nivelul de intensitate al vocii umane 60 dB
 Intensitatea prag a sunetului este de
80- 87 dB; peste aceasta intensitate devine nociv

Sunetele de 130 dB provoaca senzatia de

durere

Sunetele de 140 dB pot duce la lezarea

organului Corti

Sunetul de 150 dB este insuportabil- moarte

sub clopot