Glande endocrine

Definitie organe specializate care secreta substante chimice numite

hormoni, cu actiune specifica asupra anumitor structuri. Totalitatea
acestor structuri sistemul endocrin.
Nu au canal de excretie hormonii se varsa direct in sange, actioneaza la
distanta. Aceasta e componeneta umorala de coordonare a organismului,
in stransa legatura cu coordonarea nervoasa.
Hipofunctie / hiperfunctie.
Sistemul endocrin:
Epifiza
Hipofiza
Tiroida
Paratiroidele
Timus
Suprarenalele
Partea endocrina a pancreasului
Partea endocrina a organelor genitale
 HIPOFIZA
Localizare la baza diencefalului, intr-o depresiune a osului sfenoid (saua
turceasca). Este legata de hipotalamus prin tija hipofizara ( legatura
anatomica si functionala). Are dimensiunea unui bob de mazare, greutate
de 0,4-0,6g. Are 3 lobi anterior (adenohipofiza) , intermediar
si posterior
(neurohipofiza)
Lobul anteriorreprezint cea mai mare parte din gland (75%), n timp ce
lobul intermediar numai 2%. Adenohipofiza are structur glandular format
din coloane de celule epiteliale secretoare anastomozate ntre ele i capilare
sinusoide n cazul lobului anterior i din lamele epiteliale cu caviti coloidale
n cazul lobului intermediar. ntre nucleii mijlocii hipotalamici i adenohipofiz
exist o legatur vascular reprezentat desistemul port hipotalamo-
hipofizardescris de Grigore T. Popa i U. Fielding. Sistemul port este format
din vase portale (situate n lungul tijei pituitare) i 2 plexuri capilare. Plexul
superior situat n nucleii hipotalamici mijlocii, stabilete contacte cu
terminaiile axonilor hipotalamici. Plexul inferior conine capilarele sinusoide
din lobul anterior hipofizar. Neuronii hipotalamusului mijlociu secret
hormoni (neurohormoni) care stimuleaz (realising hormonRH) sau inhib
(IH) secreia adenohipofizei. Hormonii secretai de lobul anterior hipofizar
sunt:
somatotropul (STH), prolactina (PRL), adrenocorticotrop (ACTH sau
corticotropina), tireotrop (TSH sau tireostimulina), gonadotropi
foliculostimulant(FSH) i luteinizant(LH).

Lobul intermediarsecrethormonul melanocitostimulator (MSH).

Lobul posterior (neurohipofiza)este legat de hipotalamusul anterior

printr-o legatur nervoas-tractul hipotalamo-hipofizar-. Tractul hipotalamo-
hipofizar cuprinde axonii neuronilor din nucleii supraoptic i paraventricular
ai hipotalamusului anterior. Axonii strbat tija pituitar i se termin n
Hormonul de crestere sau somatotrop (STH):
1. stimuleaza cresterea oaselor lungi,
2. sinteza proteinelor,
3. stimuleaza descarcarea de glucoza din ficat, scade consumul de glucoza din tesuturi,
si stimuleaza sinteza de corpi cetonici.
4. rol in cresterea scheletului si a viscerelor.
5. Secretia STH e controlata de hipotalamus si are loc pe tot parcursul vietii.
Scaderea sintezei la copil nanism pituitar, proportional dezvoltati si intelect normal
Cresterea sintezei la copil gigantism, la adult - acromegalie

Hormonul tireotrop sau tireotropina (TSH)

Stimuleaza dezvoltarea si secretia hormonilor tiroidieni

Hormonul adenocorticotrop (ACTH) are urmtoarele roluri:

1)stimuleaz metabolismul protidic acionnd pe corticosuprarenal;

2)stimuleaz glicemia prin intermediul cortizolului;
3)stimuleaz metabolismul lipidic (obezitate);
4)stimuleaz secreia de glucocorticoizi i androgeni i puin de mineralocorticoizi;
5)stimuleaz direct melanogeneza producnd pigmentarea pielii;
Reglarea secreiei se face de ctre hipotalamus printr-un hormon stimulator i de ctre
glucocorticoizi prin feed-back negativ.
Prolactina (hormonul lactogen)
Stimuleaza dezvoltarea glandelor mamare si mentine secretia laptelui

Hormonul stimulator al foliculolor ovarieni (FSH) are urmtoarele roluri:

1)la brbat stimuleaz dezvoltarea tubilor seminiferi i spermatogeneza;

2)la femeie stimuleaz creterea i maturizarea foliculului matur i secreia de estrogeni;

Hormonul luteinizant (LH) are urmtoarele roluri:

1)la brbat stimuleaz secreia de androgeni (testosteron);

2)la femeie determin ovulaia i apariia corpului galben, stimulnd secreia de progesteron;
Reglarea secreiilor de FSH i LH se face de ctre hipotalamus printr-un hormon stimulator i de
ctre nivelul testosteronului, estrogenilor i progesteronului prin feed-back negativ.
Principalul rol al hormonului melanocitostimulator (MSH) este:

1)stimuleaz pigmentogeneza prin creterea coninutului n melanin i a dispersiei ei n

melanocite.
Lipsa hormonului determin apariia albinismului (piele i pr albe).
Reglarea se face de ctre hipotalamus printr-un hormon stimulator
Vasopresina (hormon antidiuretic ADH) are urmtoarele roluri:

1)crete absorbia facultativ de ap la nivelul tubului distal i colector;

2)scade volumul urinei i crete densitatea ei;
3)reduce secreia glandelor exocrine;
4)n doze mari produce vasoconstricie arteriolar i hipertensiune arterial;
5)conservarea apei n organism prin efectele sus-menionate;
Reglarea secreiei este asigurat de osmolaritatea plasmei ce depinde de gradul de hidratare.
Deshidratarea i creterea presiunii osmotice stimuleaz osmoreceptorii hipotalamici care
determin eliberarea de ADH cu efect antidiuretic. Stimularea direct a neurohipofizei nu are
efect antidiuretic. Scderea volemiei stimuleaz voloreceptorii din atriul stng care stimuleaz
secreia de ADH. Temperaturile sczute i alcoolul inhib secreia de ADH, determinnd poliurie.

Ocitocina are urmtoarele roluri:

1)stimuleaz contracia celulelor mioepiteliale din pereii canalelor galactofore (la acest nivel
acionnd n prealabil prolactina i hormonii ovarieni), determinnd expulzia laptelui;
2)stimuleaz contracia musculaturii uterine n sarcin, mai ales n travaliu, determinnd expulzia
fetal;
Reglarea secreiei se face de ctre hipotalamus, care primete aferene stimulatorii de la tractul
genital (n timpul travaliului) sau de la mamelon (n timpul suptului). Suptul este obligatoriu
pentru declanarea i ntreinerea secreiei lactate.
 EPIFIZA
Sau glanda pineala, forma unui con de pin, posterior de diencefal.
Alcatuit din celule numite pinocite, celule gliale, celule pigmentare, celule nervoase.
Secreta melatonina, cu rol in inhibarea hormonilor gonadotropi adenohipofizari FSH si LH.
Apare pubertate precoce in afectarea ei.
 TIROIDA
In partea anterioara a gatului, 30 g, forma literei H, foarte vascularizata,
Are 2 lobi,
drept si stang
legati prin istm
Acoperita de capsula
care trimite si in interior
septuri lobuli.
Lobulii contin foliculi
glandulari cu epiteliu
simplu secretor. In
interior contin coloid
tiroidian, depozit de
hormoni. Hidroliza
coloidului elibereaza
hormonii tiroxina,
triiodotironina si
calcitonina.
Glanda tiroid produce doi hormoni principali, tiroxina i tironina, care:

- stimuleaz metabolismul general,

- au influen asupra vitezei cu care este utilizat energia n corp i a
producerii de proteine,
- influeneaz asupra termoreglrii organismului,
- stimuleaz la copii creterea scheletului,
- influeneaz compoziia sngelui,
- intensific excitabilitatea sistemului nervos fa de ali hormoni.
Cei doi hormoni sunt depozitai n foliculi, unde sunt legai de o protein,
formnd tiroglobulinele. Pentru elaborarea hormonilor e nevoie de iod, care
este furnizat prin alimentaie. De asemenea, tiroida produce calcitonina,
antagonist al hormonului paratiroidian, ce scade pragul calcemiei i
stimuleaz osteogeneza.
Secreia de hormoni tiroidieni (tiroxina- T4 i triiodotironina-T3) este stimulat
de ctre TSH care este secretat de glanda hipofiz. Funcia glandei tiroide
este extrem de important pentru organismul, afectnd pulsul i tensiunea
arterial, nivelul de colesterol, metabolismul energetic, tonusul muscular,
vzul, starea psihic etc.
Hipersecretie Boala Basedow marirea glandei gusa, exoftalmie, scadere in
greutate, activitate accentuata nervoasa si vegetativa, nervozitate,
tremuraturi, agitatie, tahicardie
Hiposecretie la copil nanism tiroidian, intarzierea cresterii oaselor si dintilor,
deficiente mentale cu debilitate mentala
Hiposecretie la adult mixedem ( infiltrarea tes conjunctive cu lichid
 PARATIROIDELE
In numar de 4, la pol superior si inferior al fiecarui lob
tiroidian, in spatele glandei tiroide
Contin celule epiteliale secretoare parathormonul PTH, rol
in mentinerea echilibrului fosfocalcic (fosforului si
calciului)
stimuleaz osteoclastele i deistrucia esutului osos,
acionnd la nivel intestinal, renal i osos
Hiperfunciaglandei duce la asimilarea
catabolismului osos, creterea calcemiei,
depunere de calciu n pereii vaselor i
esuturile moi (ligamente, articulaii, hipoderm),
apariia calculilor renali.
Hipofunciaduce la hiperexcitabilitate
neuromuscular, scderea calcemiei, crampe
musculare, unghii friabile, tetanie.
 GLANDELE SUPRARENALE
La polul superior al fiecarui rinichi.
Ca activitate, prin secretarea hormonilor
corticosteroizi i catechoaminelor (inclusiv
cortisolul i adrenalina), ele sunt responsabile cu
reglarea strilor de stres, a rezistenei la infec ii i
substane antigenice, a metabolismului i a
sexualitii (echilibrul dintre hormonii androgeni i
estrogeni determin sexul individului, ca aspect i ca
activitate sexual).
Sunt nvelite ntr-o capsul adipoas i fascia renal.
Sunt situate la nivelul vertebrei a XII-a toracice i
sunt vascularizate de arterele suprarenale superioar,
medie i inferioar i vena suprarenal. Inervarea
este asigurat de plexul celiac i plexul renal.
Histologic, ele sunt alctuite din dou zone cu
structuri histologice i roluri fiziologice diferite:

Medulosuprarenala
Corticosuprarenala
Medulosuprarenala (miezul, mduva, medulla) reprezint zona central a
glandei i este inconjurat de zona cortical. Celulele cromafine
(chromaffin cells), principala surs de catecholamine, secret hormonii:
adrenalina (epinefrina) i noradrelina (norepinefrina). Aceti hormoni
hidrosolubili, derivai din aminoacidul tirozin acioneaz sinergic cu
sistemul nervos simpatic. Ele sunt i principala surs de dopamin.
Zona cortical (coaja, cortexul, corticosuprarenala) reprezint zona
periferic a glandei ale crei celule secret hormonii corticosuprarenalieni
(liposolubili, pe baz de colesterol) urmtori:

- Mineralocorticoizii (aldosteron), care acioneaz la nivelul rinichilor

stimulnd reabsorbia apei i a sodiului i eliminarea potasiului;
- glucocorticoizii, cu rol hiperglicemiant, hiperlipemiant;
- sexosteroizii, care gestioneaz dezvoltarea sexual prin dou tipuri de
hormoni: androgeni i estrogeni.
Cortexul este reglat de hormonii neuroendocrini secretai de glanda
pituitar i hipotalamus i de sistemul renina-angiotensina.
 Glucocorticoizii -principalele aciuni:
Adaptarea la stresul cronicasigur suportul endocrin.
Controlul metabolismului celular
Efectele GC:
1. Metabolice
2. Pe organe i sisteme
3. Farmacologice
a) Metabolismul proteic: GC n doze crescute duc la sinteza proteic prin: cresterea
catabolismului proteic si scaderea anabolismului proteic cu bilan azotat negativ; creste
mobilizarea aminoacizi (AA) din esuturile extrahepatice.
Excepie: ficatul unde creste captarea AA folosii pentru: Neoglucogenez si
sinteza de proteine plasmatice
b) Metabolismul glucidic: GC cresc glicemia prin cresterea absorbiei intestinale a glucozei,
cresterea neoglucogenezei hepatice cu formare de glucoza si crestere depozitelor de
glicogen; stimuleaza glicogenoliza produs de adrenalin i glucagon; scade utilizarea
intracelulara a glucozei (scade afinitatea receptorilor celulari pentru insulin); secundar
cresterii glicemiei se ajunge la cresterea nivelului de insulina cu refacerea glucozei
plasmatice. n timp se poate ajunge la scaderea sensibilitii esuturilor la insulin (n special
muchi i adipocit) respectiv DZ secundar (adrenal)
c) Metabolismul lipidic: cresc lipoliza ( din lipide se formeaza acizi grasi liberi si apoi corpi
cetonici cu eliberare de energie; stimuleaza cetogeneza hepatica; lipoliza de pe membre se
insoteste de depunere de grasimi in alte zone pe fata, torace, abdomen. In inanitie sau stres
GC schimba metabolismul energetic de la utilizarea glucidelor la cel al lipidelor.
d) Metabolismul hidromineral retentie de apa si sare cu cresterea volemiei si a edemului,
cresterea demineralizarii osoase
Pe aparate si sisteme
Tuturor tipurilor de muchi
Activitatea cardiovascular susinerea volemiei
reactivitii neuropsihice
capacitatea funcional adaptarea la stress.
Efectul farmacologic
1) Antiinflamator (inflamaia = rspunsul esutului lezat prin orice mecanism). Previne
dezvoltarea inflamaiei prin:
Stabilizarea membranei lizozomale
permeabilitii capilare
migrrii leucocitelor
supresia sistemului imun
Rezoluia inflamaiei utilitatea GC n tratamentul bolilor inflamatorii.
2) Antialergic: reduce procesul alergic previne moartea prin oc anafilactic.
3) Sanguin: eritrocitele, eozinofilele, limfocitele
4) Supresia sistemului imun susceptibilitii la infecii (efect advers
5) aciditatea sucului gastric risc de ulcer.
6) Volemia TA
7) Redistribuia tesutului adipos
8) Modificri neuropsihice pn la psihoz maniacal
9) Demineralizare osoas risc de osteoporoz
10) glicemiei in timp risc de DZ secundar
11) Modificri cutanate: hirsutism + acnee
12) n doze crescute la copii rata creterii funcia testicular
 TIMUSUL
Localizat in cutia toracica, retrosternal, bine
dezvoltat in copilarie. Dupa pubertate,
involueaza si devine organ limfoid.
2 lobin inveliti in capsula conjunctiva, trimite
septuri in interior si delimiteaza lobuli.
Retea de fibre in care se gasesc timocite,
provin din celule primordiale hematopoetice
din maduva osoasa care migreaza prin sanga
catre timus, unde prolifereaza intens si devin
limfocite T.
Din timus, acestea pleaca catre alte organe
limfoide, splina si ganglioni limfatici,
participand la imunitatea celulara a
organismului.
 PANCREASUL ENDOCRIN
Pancreasul este un organ ce este localizat
n partea stng a cavitii abdominale
(hipocondrul stng), sub stomac, n
potcoava duodenal. Pancreasul este un
organ retroperitoneal, situat profud in
etajul superior al abdomenlui, posterior de
stomac, unde se intinde intre ansa
duodenala, dispusa circumferential in
jurul extremitatii sale drepte, si splina, in
vecinatatea careia ajunge extremitatea
stanga.
Ocup doar 2% din masa organului i
este format din insulele lui Langerhans.
Acestea sunt rspndite difuz prin
pancreasul exocrin (exact ca insulele
mprtiate prin ocean). Numrul total
al acestor insule variaz ntre 500.000
i 2.000.000, iar diametrul lor nu dep-
ete 400 de micrometri. Insulele sunt
formate din celule i capilare. Rolul
capilarelor este de a prelua secreia
endocrin a pancreasului. n structura
insulelor au fost identificate 5 tipuri de celule.
Celule de tip A: sunt situate n periferia insulelor i reprezint aproximativ
10 20% din celulele ce formeaz insulele. Rolul lor este de a elabora i
secreta glucagonul.
Celule de tip B: sunt mult mai numeroase 80% din totalul celulelor
endocrine. Sunt localizate n centrul insulelor i secret insulina.
Celule de tip D: sunt n numr mult mai redus (5%) i se gsesc rspndite
pe toat insula. Aceste celule secret somatostatin, cu rol inhibitor asupra
secreiei de insulin i glucagon.
Celule de tip G: ocup 1% din masa pancreasului endocrin i secret
gastrina, cu rol n stimularea secreiei de acid clorhidric de ctre stomac.
Celule de tip P.P.: predomin n insulele situate la nivelul capului
pancreasului. Aceste celule secret polipeptidul pancreatic (P.P.) cu rol
stimulator asupra secreiei de suc gastric i inhibitor a secreiei de suc
Mecanism de aciune al insulinei:
Insulina acioneaz pe receptori membranari specifici, respectiv activarea
tirozinkinazei
Intracelulare.
1. Cresterea trecerii Glucozei intracelular duce la
n plasm scaderea gliecemiei
n celule cresterea glicolizei cu producere de energie
accentuarea glicogenogenezei cu producerea de Glicogen
si forma de depozit a Glucozei n ficat + muchi
excesul de glucoza este transformat in lipide si depozitate in adipocite
Scaderea procesului de Neoglucogeneza scade si Glicogenoliza
2. Stimuleaza trecerea aminoacizilor intracelular si cresterea sintezei de
proteine
3. Creste lipogeneza cu formare de Lipide si depunerea in esutul adipos
4. Stimuleaz creterea (sinergic cu STH).

Tipuri de tesuturi
2. esuturi insulino-independente glucoza trece n celul i n absena
insulinei: esutul nervos
3. esuturi insulino-dependente utilizarea glucozei se face doar n prezena
insulinei: esutul muscular, esutul adipos
4. esuturi insulino-independente dar n care insulina metabolizarea
glucozei: esutul hepatic
Glucagonul
Mecanism de aciune: prin AMPc

Efectele :
Creste glicemia prin: stimularea procesului de Glicogenoliza hepatic (c.m.
important)
Creste Neoglucogeneza - pe baza aminoacizilor cu scopul de a mentine
nivelul de glucoza palsmatic constant n perioadele interdigestive; astfel
se asigur necesarul de glucoz la esuturi
Creste lipoliza cu efect de producia de energie + cldur
Creste cetogeneza hepatica
Creste catabolismul Proteinelor .
efect inotrop +
Scade secreia gastric acid
Creste secreia de : STH, Insulin, Somatostatina
Carena de insulin duce la diabet zaharat (DZ). In diabet apar hiperglicemie,
glicozurie, poliurie, polidipsie i polifagie. Complicaiile bolii snt neuropatia i
retinopatia diabetic, nefropatia diabetic, cardiopatia i angiopatia
diabetic.
Excesulde insulin apare n insulinoame, tumori secretante de insulin.
Att hiper ct i hipoglicemia pot duce la com.
 GLANDELE SEXUALE
OVARUL are o activitate dubla: endocrina si exocrina.
Activitatea exocrina este realizata prin producerea de ovule (= ovulatia), de
celule germinale (ovogeneza, gametogeneza), iar cea endocrina, prin
secretia de hormoni.
Structura ovarului endocrin
Activitatea endocrina a ovarului este asigurata de:
1.celulele tecii interne ale foliculilor ovarieni maturi, care
secretafoliculina; aceasta cuprinde hormonii estrogeni:estrona,
estradiolulsiestriolul;
2.celulele corpului galben, care secretaprogesteron(progestationali).
Hormonii estrogeniinfluenteaza activitatea hipofizei, a sistemului nervos
central, a glandei mamare si a organelor genitale feminine, astfel:
- produc o scadere a secretiei de hormon foliculinostimulent (FSH);
- sunt responsabili de dezvoltarea comportamentului sexual;
- produc dezvoltarea si cresterea glandei mamare la fete in
pubertate;
- determina caracterele sexuale secundare la fete;
- aparitia si evolutia normala a ciclului menstrual;
- stimuleaza contractiile uterului.
Actiunea lor metabolica este mai mica, astfel:
- stimuleaza biosinteza proteinelor;
- au tendinta sa realizeze o hipoglicemie in sange;
- favorizeaza retentia apei si a sodiului in organism, si
Progesteronul, ca si hormonii estrogeni, face parte din grupul hormonilor
steroizi (asemanatori hormonilor din corticosuprarenala). Actiunea biologica
principala a acestui hormon se exercita asupra tractului genital, pe care il
pregateste pentru nidatia oului si mentinerea sarcinii.
De asemenea, progesteronul scade frecventa si amplitudinea contractiilor
uterine, stimuleaza proliferarea acinilor mamari si secretia de colostru.
Mentionam ca hormonii progestationali mai pot fi secretati si de placenta.
In afara acestor hormoni principali ai ovarului, mai este cunoscut un complex
de hormoni, cunoscut sub numele derelaxina. Acest complex hormonal,
prezent in sangele femeii gravide, produce relaxarea simfizei pubiene si
cresterea flexibilitatii articulatiilor sacro-iliace ale bazinului.
Reglarea secretiei de hormoni ovarieni se realizeaza de catre hipofiza
anterioara, hipotalamus si sistemul limbic.
TESTICULUL ENDOCRIN, ca si ovarul, este un organ cu functie dubla: endo-
si exocrina.
Activitatea exocrina este realizata de tesutul seminal, care produce
spermatogeneza, si activitatea endocrina este realizata de tesutul interstitial
care secreta hormonii androgeni.
Structura testiculului endocrin
Partea endocrina a testiculului este reprezentata decelulele interstitiale
Leydig, care se gasesc in tesutul conjunctiv dintre tubii seminiferi contorti;
totalitatea celulelor interstitiale formeaza asa-numita glanda interstitiala care
secretatestosteronul.
Fiziologia testiculului endocrin
Testosteronul este principalul hormon secretat de glanda interstitiala si este
un hormon steroid; el ia nastere din colesterol la nivelul celulelor Leydig.
In afara de testosteron, testiculul mai secreta mici cantitati de hormoni
estrogeni, dupa cum ovarul secreta mici cantitati de testosteron. Secretia
acestui hormon incepe de la pubertate si continua toata viata.
Rolul fiziologic al testosteronului este multiplu. El actioneaza asupra
aparatului genital masculin, dezvoltarii somatice si metabolismului:
-produce dezvoltarea organelor genitale masculine si mentine
integritatea morfo-functionala a acestora;
-induce dezvoltarea somatica a caracterelor secundare specifice sexului
masculin (ingrosarea vocii, dezvoltarea musculaturii si a scheletului, a
pilozitatii faciale, de pe piept, regiunea axiala, de pe linia alba
supraombilicala etc.);
Reglarea secretiei de testosteron se face de catre adenohipofiza prin
hormonul gonadotrop luteostimulent si al interstitiului endocrin testicular
(LH-ICSH). Acest mecanism se afla sub controlul centrilor nervosi
hipotalamici.
Hiposecretia de testosteron produceeunucoidismul. Daca aceasta
stare apare la copil, apar urmatoarele tulburari:
-pubertate tardiva si incompleta;
-dezvoltare slaba a caracterelor secundare masculine;
-voce subtire;
-tulburari in dezvoltarea scheletului (extremitati lungi datorita
osificarii tarzii a discurilor de conjugare);
-exces de grasime subcutanata, repartizata dupa tipul feminoid
(hiperplazia glandelor mamare = ginecomastie);
-dezvoltarea sexuala neadecvata (hipoplazia organelor genitale
externe);
-libidou absent sau foarte scazut; sterilitate cu grade diferite
(oligospermie, ascospermie);
-se modifica simtitor functiile psihice pe un fond de inferioritate; apar
tulburari de comportament de la o timiditate excesiva, la personalitate
stearsa, inadaptabilitate sociala, perversitate sexuala, travesti etc.
Daca hiposecretia intervine dupa pubertate (eunucoidism postpubertar),
apar de asemenea tulburari caracterizate prin:
-regresiunea caracterelor secundare sexuale (rarirea pilozitatii
sexuale, scaderea masei musculare, tendinta de adipozitate; de retinut ca