Boli virale si parazitare transmise pe

cale hidric

Dr Maria Nitescu
Sef lucrari UMF Carol Davila
 Boli virale transmise pe cale hidric

Sunt produse n cea mai mare parte de

enterovirusuri caracterizate prin:
Rezistena n ap foarte mare.
Rezistena la dezinfecia cu clor mai mare
dect a bacteriilor.
Doza infectant foarte mic.
Circulaia n natur a virusurilor este mai
mare dect a bacteriilor.
Gastroenterite / enterocolite acute virale

Uneori dispar fr tratament,

Au frecven crescut vara i toamna.
Sursa o reprezint omul bolnav sau purtatorul sntos.
Eliminarea intestinal a enterovirusurilor se face pe o
perioad lung de timp (30-90 zile).
Prezena n faringe pe o perioad scurta (citeva zile)
explic i transmiterea pe cale aerian a unor
enterovirusuri, n special n sezonul rece n colectiviti
de copii supraaglomerate.
Majoritatea enterovirozelor sunt forme inaparente de
boal.
 Virusuri frecvent identificate in BDA

Enterovirusuri: Coxsackie A si B, ECHO i alte

enterovirusuri noi, care pot da n afara formelor digestive
i manifestri respiratorii (datorit prezenei n orofaringe
i intestin), meningite, miocardite, etc.
Rotavirusuri (reovirusuri) incriminate n B.D.A. la nou
nscut,sugar i copilul mic, declannd epidemii de
gastroenterite de iarn, ce reprezint 30-40% din
cazurile spitalizate
Parvovirusuri (adeno-asociate), virusul gastroenteritei
abacteriene tip Norwalk, cu manifestri epidemice la
adult I forme sporadice, dar grave la copii.
Contaminarea poate fi intrafamilial prin ap potabil
sau n bazine de not.
 Hepatite virale

Pe cale hidrica se pot transmite doar virusurile hep. A i E.

Sursa de infecie este omul bolnav sau purttorii
sntoi.
Ci de transmitere:
Contact direct interuman sau
indirect prin ap, alimente, obiecte contaminate, mute,
Receptivitatea la boal este mare, dar predomin formele
asimptomatice sau anicterice (se estimeaza ntre 10-30
cazuri la 1 caz de boal, form icteric).
 Epidemiile hidrice pot s apar n: colectiviti
de copii, cazrmi, cartiere sau localiti,
Rezistena n ap este foarte mare de pna
la 200 de zile,
rezist la dezinfecia uzual cu clor
Profilaxia H.V. const n aplicarea regulilor de
igien individual, un sistem corespunztor de
aprovizionare cu ap potabil i de
ndeprtare a deeurilor lichide prin
canalizare.
 Poliomielita

poliovirus hominis tip 1, 2, sau 3

Dup evalurile OMS, anual apar n rile
n curs de dezvoltare aproximativ 250000
cazuri de poliomielit , din care se
raporteaz 24-25000 cazuri.
Sursa de infecie este reprezentat de
omul bolnav sau purttor sntos.
 Ci de transmitere:
- direct pe cale fecal-oral sau pe cale
aerogen (virusul este pus n evidena n
primele zile de boal i n orofaringe, apoi se
elimin intestinal).
- indirect transmisia se poate face prin ap i
alimente contaminate.
Manifestrile clinice pot fi de la forme uoare
nespecifice (respiratorii i digestive), pna la
forme grave neurologice.
Se consider c la 1 caz de poliomielit cu
paralizie exist ntre 300-500 cazuri
subclinice sau forme uoare.
 Rezistena n ap este de 100-150 zile i
foarte rezistent la temperaturi sczute.

Spre deosebire de alte enterovirusuri este

sensibil la clor i ali ageni oxidani. Doza
infectant este foarte mic.

Dei se folosete vaccinarea antipolio, exist

cazuri reziduale, astfel boala nu poate fi
eradicat datorit circulaiei virusului slbatic
i a tulpinilor vaccinale. Principalele
rezervoare de virus slbatic se ntlnesc n
Asia Meridional i n Africa subsaharian,
care sunt considerate nc zone endemice.
 Cherato-conjunctivita epidemica

produsa de adenovirusuri cu tipurile: 8 (frecvent ntlnit),

3, 7a, 19 i 37, transmise prin apa din bazinele de not.

Au o rezisten foarte mic n ap, dar rezist mult la

concentraii mici de clor rezidual n ap (n condiiile unei
dezinfecii incorecte).

In afara conjunctivitei se pot produce i manifestri

respiratorii i digestive. Manifestrile pot fi epidemice
(Romnia 1999, 2000), sau cazuri sporadice n Europa
i America de Nord.
Parazitoze transmise pe cale hidrica
 Infestarea

ap poluate

fructe i zarzavaturi
nesplate, contaminate.
Surse
 Filariozele rspndite n zonele tropicale i
ecuatoriale

Sursa de parazit: omul si animalele

Parazitul patrunde transcutan sau prin
ingestia apei odata cu gazda obligatorie
Parazitul (Wuchereria bancrofti) si gazda
intermediara
 Epidemiologie
Filarioza limfatica sau elefantiazisul este data de un vierme a carui
forma adulta se gaseste numai in vasele limfatice ale omului.
Boala se transmite de la persoana la persoana prin intermediul
mustelor. Prin replicare, forma adulta a parazitului da nastere la
milioane de forme microscopice care traiesc in sangele persoanei
infectate, de unde ajung in muste.
Riscul de infectare este crescut pentru persoanele care traiesc
perioade lungi in zonele tropicale si sub-tropicale si mai mic pentru
turistii ce viziteaza aceste zone.
Fascioloza (cu localizare hepatic i
intestinal),
 Epidemiologie

Se intalneste in 5 continente, mai putin Antarctica, sub forma

sporadica sau endemica.
Numarul persoanelor infectate depaseste 2 milioane, la nivel global
Cele mai multe cazuri se intalnesc in Bolivia si Peru
Fasciola hepatica este intalnita frecvent la oi si bovine
Gazda intermediara- melcul de apa, care va infecta o alta gazda
Omul se infecteaza consumand plante ce cresc in apa sau prin
consum de apa contaminata, alimente spalate cu apa contaminata
sau ficat de oaie sau capra, prelucrat termic insuficient si care
contine forme imature ale parazitului
 Dizenteria amibiana (amibiaza)

Entamoeba histolytica
Comuna in tarile tropicale, a aparut si in Europa, se
intalneste la adulti tineri, bolnavi psihici, homosexuali,
turisti in tarile in curs de dezvoltare.
Eliminatorul parazitului (chist):om,caine,porc,sobolan
Transmitere: - prin apa si alimente contaminate
- pe cale directa, fecal orala.
Chisturile rezista la dezinfectia apei cu clor
 Giardioza (lambliaza)
Giardia lamblia(Giardia intestinalis,G.duodenalis)
In tarile in curs de dezvoltare este asociata cu apa de
baut, cresele si calatoriile.
Prevalenta in tarile dezvoltate:2-7%
Afecteaza copii<5 ani si adultii tineri
Evolueaza in special in iulie-octombrie
Persoane vulnerabile : homosexuali, imunodeprimati,
institutionalizatii, calatorii in tarile in curs de
dezvoltare
Profilaxie: tratarea corecta a apei, igiena adecvata la
prepararea si servirea mesei, spalatul pe maini dupa
folosirea wc-ului, atentionarea turistilor privind siguranta
apei si alimentelor