Sunteți pe pagina 1din 57

Internaionalizare economia internaional

Globalizare i integrare - definire, etape


Schimburile internaionale cu bunuri i

servicii, munc i capital


Globalizare i bunstare

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 2


Economia mondial se bazeaz pe un amplu sistem de
interdependene economice internaionale (sistem de conexiuni -
interesele i problemele economiilor naionale se ntreptrund i
asigur existena i progresul)
Interdependenele economice internaionale se adncesc i se
diversific continuu, n strns legtur cu:
schimbrile politice care au loc pe arena mondial;
modificarea structurii lumii contemporane din punctul de vedere al nivelului
de dezvoltare economic;
adncirea diviziunii internaionale a muncii, ndeosebi ca urmare a revoluiei
tiinifico-tehnice;
diversificarea centrelor de putere pe plan economic internaional;
evoluia preurilor internaionale i a problemelor valutar-financiare sub
influena unor factori contradictorii.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 3


Ansamblul economiilor naionale i al relaiilor
economice stabilite ntre ele n virtutea
interdependenelor dintre ri, generate de diviziunea
muncii la nivel mondial, precum i mecanismele,
normele juridice i instituiile cu caracter naional,
regional sau internaional pe baza crora se
desfoar aceste relaii.

Acel stadiu al schimbului reciproc de activiti cnd, n


virtutea diviziunii internaionale a muncii, este
implicat majoritatea agenilor economici de pe glob.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 4


Etapa crerii premiselor economiei
internaionale
Etapa formrii i consolidrii pieelor

naionale i a economiilor naionale


suverane i independente
Etapa economiei internaionale

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 5


economiile naionale - principalele
componente;
agenii economici care opereaz pe

teritoriul unei ri pot fi naionali sau


strini;
coninut eterogen;
apar contradicii pe parcursul dezvoltrii;
interdependenele alctuiesc un sistem;
economia mondial este unic.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 6


reprezint tendina ctre o integrare a
pieelor
este impulsionat de urmtorii factori:

- schimb liber (piaa bunurilor i


serviciilor)
- mobilitate crescut (munc i capital)
- printr-o dereglementare, de multe ori,
accelerat

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 7


Integrarea regional azi
- Europa (pia unic, extindere);
- America de Nord (NAFTA);
- America Latin.
Integrarea global azi

- GATT (1947 - ); OMC (1995 - );


- Runda Uruguay (1994);
- Doha (2001).

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 8


Eliminarea barierelor economice dintre
dou sau mai multe ri
barierele economice se refer la actuala i
poteniala mobilitate a bunurilor, serviciilor i a
factorilor de producie, la fel ca i fluxurile
comunicaionale
Integrarea economic se refer la
integrarea pieelor
integrarea politicilor

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 9


Zone de comer liber
barierele dintre statele membre

AELS, NAFTA
Uniuni vamale
barierele dintre state+politici comune fa de
teri
BENELUX(1947-1958)
CEE (1958 - 1968)

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 1


Pia comun
uniune vamal+inexistena barierelor n
mobilitatea fdp
CEE (1968 - 1992)
Uniune economic
pia comun+armonizarea politicilor economice
UE (1992 - 2001)
Uniune monetar
uniune economic+moned comun
UE astzi

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 11


Dou efecte statice ale integrrii economice
(Viner, 1950)
crearea de comer
producia naional este nlocuit cu importurile cele
mai ieftine din alte ri membre
deturnarea de comer
importurile ieftine din statele nemembre sunt
nlocuite cu importuri mai scumpe din rile membre

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 1


Evideniati cele dou efecte statice prin
exemple numerice.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 1


Taxele vamale si efectul acestora
n cadrul unei uniuni vamale, taxele vamale sunt nlturate n
comerul reciproc, iar fa de teri, se stabilete o politic
comercial comun
Semnificaia: un comer liberalizat poate contribui la dezvoltarea
economic
Teoria comerului internaional, aa cum a fost dezvoltat de ctre
Ricardo Hecksher, Ohlin, Samuelson etc., susine c toate rile au
de ctigat din comerul exterior, deoarece nu avantajele absolute
au importan, ci avantajele comparative
O liberalizare total duce la un optim, n sens paretian, o alocare
optima a resurselor si o maximizare a bunstrii
Liberalizarea total a comerului se realizeaz mai greu, ca
urmare a diferenelor de dezvoltare economic
Liberalizarea n cadrul unui aranjament regional este un caz
particular al avantajelor comparative din cadrul liberalizrii totale

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 1


Modelul static: are n vedere impactul
formrii unei uniuni vamale asupra fluxurilor
comerciale i asupra consumului n rile
participante.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 1


se presupun trei tari A (tara mica), B si C (restul lumii);
exista un tarif extern comun, care discrimineaza C;
taxe vamale ad-valorem;
rata impunerii tv este aceeasi pentru produsul final si
pentru inputuri (tv nominala si efectiva sunt egale);
nu exista bariere netarifare, ceea ce nseamna ca taxele
vamale sunt singura bariera;
pretul bunurilor importate pentru consumul intern (Pmt)
cuprinde pretul de import (Pm) si taxa vamala: Pmt =
(1+t)Pm; t>=0;
interventia statului are loc numai la frontiere, iar balanta
comerciala este echilibrata;
exista concurenta libera pentru bunuri, servicii, factori de
productie;

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 1


optiunea unei tari pentru a produce anumite bunuri are loc
n functie de preturile factorilor indigeni;
teoria uv se refera la sectorul manufacturatelor: o cantitate
fixa de factori de productie este complet folosita;
mobilitatea factorilor este perfecta n interiorul tarii;
mobilitatea bunurilor este perfecta ntre tarile participante
la uniunea vamala
se face abstractie de costurile transporturilor, de asigurare
sau bancare;
acces identic la aceleasi tehnologii;
difera nzestrarea cu factori;
conditii statice: ratele cresterii, tehnologii, preferinte de
consum, economiile, investitiile, importurile sunt date si
sunt nemodificabile;

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 1


bunuri si servicii omogene nu sunt preferinte pentru
anumiti furnizori, singurul criteriu de optiune fiind
diferentele de preturi;
toate bunurile si serviciile se caracterizeaza prin
elasticitatea 1 a cererii la venit (orice modificare crestere
sau descrestere- a venitului va produce o modificare
proportionala si n aceeasi directie a cererii);
nu exista incertitudine producatorii sunt perfect informati
asupra pietei, iar consumatorii sunt pe deplin familiarizati
cu bunurile si serviciile;
sunt ignorate operatiunile fiscale (impozite, subventii) si
cele monetare (cursul valutar, dobnda, inflatia, balanta de
plati).
Rezulta ca ipotezele sunt extrem de restrictive.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 1


a) Se presupune un anumit bun, produs de
ctre trei ri, dar cu nivel diferit al
costurilor:
ri: A, B, C
Costul unitar de producie: 60, 50, 35
Costul cel mai sczut este al rii C.
In conditii de comer liber, importul cel
mai avantajos vine din C.
Tara A ar obtine un ctig de 25 uniti pe
produs, iar ara B, un ctig de 15 uniti
pe produs.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 1


b) ara A impune o tax vamal de 100%
la import.
Taxa vamal la importuri n A: 50%.
Preul mrfii n A: 60.
Preul importului din B: 100
Preul importului din C: 70
Pentru ara A este mai avantajos s
produc n interior dect s importe.
Rezult autarhie, eliminarea comerului.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 2


c) rile A i B formeaz o uniune vamal,
liberaliznd comerul reciproc, dar
impunnd tax vamal fa de C.
Taxa vamal: 100%
Preul mrfii n A: 60
Preul mrfii n B: 50
Preul mrfii importate din C: 70

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 2


Devine avantajos pentru ara A s importe bunul respectiv
din ara B, deoarece obine o economie de 10 uniti la
fiecare produs.
S-a creat un flux comercial (trade creation).
Rezult i un spor de consum (welfare increase).
Mai avantajos dect n condiii de autarhie, dar mai puin
avantajos fa de comer total liber.
A avut loc i o abatere de comer, dinspre importul cel mai
avantajos (din C), spre cel devenit mai avantajos ca urmare
a aplicrii tarifului n mod discriminatoriu, numai fa de C
(trade diversion).
Are loc o alocare necorespunztoare a resurselor.
Rezult o diminuare a bunstarii (welfare decrease), prin
reducerea consumului.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 2


Efectul trade creation este de 10 uniti.
Efectul trade diversion este de 20 uniti.
Efectul net este 10 uniti.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 2


30-40% din produsele de strict necesitate
cteva zeci de CMN
60-70% din populaia globului consum
Coca-Cola si Pepsi-Cola asigurate de 2
CMN
80% din nou-nscuii de pe glob folosesc
scutece produse i comercializate de
marca Pampers
Un miliard de persoane consum zilnic
hamburgheri McDonalds etc.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 2



Globalizarea este:
- integrarea sporit a pieei dat de:
*schimb mai liber pentru bunuri i
servicii
*mobilitate mai mare pentru capital,
munc i firme
*rspndirea rapid a tehnologiei

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 2


Globalizarea fa n fa cu integrarea
regional
- globalizarea implic integrare ntre ri care
difer semnificativ
- - dotarea cu factori i preurile factorilor
- productivitate i tehnologie
- politici i sisteme de pia.
- globalizarea poate avea efecte distribuionale
mai puternice
- ntre munca necalificat i calificat
- ntre capital i munc
- ntre regiuni i ri.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 2


Primul val al globalizrii a fost stopat n
1914 de Primul Rzboi Mondial

J.M.Keynes(1883-1946) n cartea sa
Consecinele economice ale pcii spune:
Ce episod extraordinar al progresului
economic al omenirii s-a sfrit n august
1914!

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 2


Realizai un comentariu de maxim o pagin
cu privire la ireversibilitatea procesului
globalizrii, utiliznd bibliografie specific.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 2


Faza internaionalizrii (n primele trei decenii
postbelice)
Intensificarea schimburilor comerciale
rile lumii pstreaz caracterul naional
Faza transnaionalizrii (1970-1990)
Dinamism al fluxurilor de ISD i al implantrilor n strintate
Faza globalizrii propriu-zise (a debutat n anii
90)
Apariia economiei globale
Apariia unor reele (fluxuri) mondiale de producie,
informaii i schimburi financiare

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 2


Faza germinal (Europa, 1400-1750)
faza incipient (Europa, 1750-1875)
faza decolrii (take off), 1875-1925
faza disputelor pentru hegemonia mondial
(1925-1969)
ultimele decenii ale secolului XX (n.a. si
inceputul secolului XXI)
Sursa: Robertson,R.,Globalisation, Sage,
London

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 3


ara care folosete cele mai puine resurse
va produce i exporta bunul - Adam Smith
(1723 - 1790)

ara care are cel mai mic cost de


oportunitate al produciei va produce i
exporta bunul - David Ricardo (1772 - 1823)

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 3


Schimbul n cazul concurenei imperfecte -
Paul Krugman (1941 - ):

- schimbul internaional reduce puterea de


pe pia a firmelor naionale dominante
- schimbul internaional sporete varietatea
ofertei destinat clientului

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 3


Mobilitatea capitalului a sporit n anii 70
- investiii strine directe (ISD) i fuziuni i
achiziii (F&A) - ntre state
- investiii de portofoliu
ISD i F&A induc rspndirea tehnologiei i

cunotinelor
Fluxurile de capital financiar pot stabiliza sau

destabiliza piaa internaional sau local

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 3


Vedea numai n relaiile externe ale economiei
naionale o resurs de mbogire naional
considera c
dac o ar strin ne poate furniza bunuri mai ieftine
dect le-am produce noi, e mai bine s le cumprm de
la ea, cu o parte din produsul activitii noastre, utilizat
ntr-un mod din care putem trage oarecare folos.
Activitatea unei ri nu e utilizat cu cel mai mare avantaj
cnd e ndrumat ctre producia unui articol pe care ea
l poate cumpra mai ieftin dect ar fi costul lui de
producie (Avuia naiunilor, vol. I, Ed. Academiei,
Bucureti, 1962 sau Ed. Publica, 2011)

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 3


a prezentat o adevrat teorie cu privire la
relaiile economice externe, care, la vremea
sa, erau cu preponderen relaii comerciale
a susinut ideea unei politici liberale

economice n relaiile externe, care s


asigure naiunii britanice o real surs i
metod de mbogire

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 3


Adam Smith recunoate ca deosebit de mari
avantajele oferite de comerul exterior i anume:
pe de o parte, faptul c acesta d productorului intern
ansa de a-i desface pe piaa extern acea parte a
produciei realizate care nu are cerere pe piaa intern;
pe de alt parte, creeaz astfel mijloacele de plat pentru
a aduce din afar pe piaa intern acele produse care
sunt cerute de aceasta i pentru care productorii
autohtoni nu au nclinaia sau disponibilitatea de a le
produce.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 3



a continuat i dezvoltat orientarea lui A.
Smith
afirm c

ntr-un sistem de perfect libertate a comerului,


fiecare ar i consacr n mod natural capitalul i
munca acelor genuri de activiti care i sunt cele
mai avantajoase (On the principles of Political
Economy and Taxation, Ed. Academiei, Bucureti,
1962)

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 3


David Ricardo a ncercat s rezolve dou
probleme legate de comerul internaional: teoria
costurilor comparative i teoria echilibrrii
automate a balanei de pli externe.
Conform teoriei costurilor comparative i a
avantajului relativ n comerul internaional,
rezult c:
fiecare ar se va specializa n producerea i exportul
acelor produse pentru care are cei mai abundeni i ieftini
factori de producie, ceea ce face ca diviziunea
internaional a muncii s se adnceasc, conducnd
spre maximizarea eficienei economice

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 3


A. Smith i D. Ricardo consider
comerul internaional ca aductor de avantaje pentru
economiile participante i
pun aceste avantaje n strns i obiectiv legtur cu
adncirea diviziunii internaionale a muncii, cu
specializarea productorilor, dar i a economiilor
naionale, pe acele produse care le asigur cele mai
reduse costuri i cel mai mare profit

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 3


Producia de mrfuri i crearea noii piee
mondiale au condus la:
apariia concurenei internaionale,
apariia primelor concepte teoretice privind atitudinea
necesar fa de comerul internaional, fie la export, fie
la import.
politici liberale (comerciale) care serveau intereselor unor exportatori
i
politici protecioniste, care aprau interesele noilor venii pe arena
produciei de mrfuri, a industrializrii i apoi a comerului
internaional.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 4


Ctigurile obinute din schimb nu sunt
distribuite egal
Distribuia naional

- la export, ctig posesorii de capital i lucrtorii


din industriile ce export, consumatorii pierd
- la import, ctig consumatorii, iar posesorii de
capital i lucrtorii din firmele naionale, aflate n
competiie, pot pierde
Winners gain more than losers lose

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 4


rile srace care au participat la schimbul
internaional au avut de ctigat mai mult
dect cele care nu au participat
Participarea rilor srace este limitat i

poate fi msurat prin:


- participarea la schimbul internaional
- micri de capital financiar reduse (inclusiv
ISD i F&A)

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 4


2 categorii - in functie de modul in care este
conceput aportul relatiilor economice
externe la dezvoltarea economica
Dezvoltare pe baza substituirii importurilor cu
productia autohtona
Dezvoltare pe baza pe promovarea exporturilor
proprii
Se bazeaza pe o politica economica de
reducere a importurilor si substituirea lor
cu produse autohtone
Este mult mai usor pentru tarile in curs de dezvoltare sa
protejeze piata interna de concurenta externa, decat sa
determine tarile dezvoltate (exportatoare) sa micsoreze
barierele din calea comertului impuse in raporturile cu ele
Piata interna pentru un anumit produs manufacturat
exista deja, dovada fiind importurile, uneori masive, din
acel bun
In unele situatii, zidul tarifar poate incuraja ISD din partea
unor firme care cauta sa-l evite si sa mentina piata pe
care o detin in tari in curs de dezvoltare
Sunt eliberate importante rezerve valutare, care urmeaza
sa fie folosite in procurarea input-urilor esentiale unor
procese de productie autohtone
Uneori, se ajunge la utilizarea deplina si eficienta a
rezervelor de factori de productie disponibili in economie
in conditiile in care piata interna este indeajuns de
dezvoltata.
Fiind protejate de concurenta internationala, ramurile
autohtone sunt totodata izolate de conditiile mai
aspre de pe piata externa, pierzand interesul de a-si
mari eficienta economica
In unele cazuri, este ineficienta dezvoltarea
resectivelor ramuri dincolo de anumite limite,
deoarece piata interna nu este indeajuns de
dezvoltata pentru a se putea obtine economii de scara
Protejarea anumitor ramuri interne poate sa nu tina
seama de conformatia avantajului comparativ, situatie
in care, pe termen mediu, continuarea acestei politici
devine costisitoare pentru economie, deoarece ajunge
sa deturneze importurile de produse avansate
tehnologic si relativ mai ieftine in comparatie cu cele
detinute pe plan intern
Consta in sustinerea cu precadere a acelor
ramuri economice in care tara respectiva
detine avantajul comparativ, unde se
produceau deja bunuri pentru export si
care au nevoie de acest sprijin
Tinteste extinderea pietelor externe de
desfacere, in practica fiind extinsa si
pentru alte ramuri ale economiei care nu
inregistrau pana atunci exporturi
Depasirea barierelor in calea dezvoltarii impuse
de dimensiunile reduse ale pietei interne de
desfacere si extinderea productiei in scopul
obtinerii economiilor de scara
Stimularea cresterii eficientei proceselor de
productie si castigarea unui anumit grad de
competitivitate pe pietele externe, in respectivele
ramuri
Posibilitati de dezvoltare in continuare oferite de
dimensiunile mari, sau foarte mari, ale pietelor
externe de desfacere
Cresterea incasarilor valutare din exporturi, care,
mai apoi, urmeaza sa fie folosite in achitarea
input-urilor necsare altor ramuri economice
Uneori, este mai dificila extinderea
exporturilor, sau, mai ales, dezvoltarea
unor noi ramuri exportatoare, din cauza
concurentei externe deosebit de intensa
Este greu sa se depaseasca obstacolele in
calea comertului impuse de alte state, in
acele ramuri in care tarile in curs de
dezvoltare doresc sa-si extinda exporturile
Tari cu strategii puternic orientate catre
exterior
Tari care adopta strategii moderat orientate
catre exterior
Tari care adopta strategii moderat orientate
spre interior
Tari cu strategii puternic orientate spre
interior
prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 5
Un articol de la sfritul anului 1998,
despre furtuna financiar, a reamintit un
discurs inut de Woody Allen unui grup de
absolveni: Acum, mai mult ca oricnd n
istorie, omenirea se afl la o rscruce. O
cale duce ctre disperare i ctre amarnica
lips de speran. Cealalt, ctre distrugere
total. S ne rugm s avem nelepciune
s alegem bine. (Diane Coyle, Guvernarea
economiei mondiale, 2001, p.32)
prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 5
Exist un punct de vedere care predomin cel
puin n lumea vorbitorilor de limba englez, pe
care eu l-am denumit fundamentalism de pia.
Conform acestuia, este mai bine ca alocarea
resurselor s fie lsat pe seama mecanismelor
pieei, deoarece interferena cu aceste
mecanisme ar reduce eficiena economiei.
(George Soros, Despre globalizare, 2002,
p.24-25)

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 5


Realizai un eseu despre economia
global pornind de la urmtoarea
bibliografie:
Thomas L. Friedman, Pmntul este plat. Scurt
istorie a secolului XXI, Editura Polirom, 2007.
David M. Smick, Lumea e rotund. Pericole
ascunse pentru economia global, Editura
Publica, 2009.

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 5


Utiliznd datele cele mai noi de pe site-ul
OMC (http://www.wto.org), realizai
urmtoarele clasificri:
rile cu cele mai rapide creteri ale comerului
(primele 25);
Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu
bunuri (produse manufacturate) - ri
Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu
servicii - ri

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 5


Gsii, motivai i argumentai o idee de
afaceri sau o soluie viabil pentru
antreprenorii romni care doresc s-i
extind afacerile in exterior (maxim o
pagin).
Evideniai cteva puncte forte i slabe

necesare a fi cunoscute de ctre


investitorii strini care doresc s
investeasc n Romnia (consultai i site-
ul www.arisinvest.ro)

prof.dr.Gabriela Prelipcean May 16, 2017 5


V MULUMESC!