Partea a IV-a: Sistemul

monetar
1. Sistemul Monetar Internaional
1.1. Regimuri de curs de schimb de-a
lungul evolutiei
1.2. Rolul FMI;
1.3. Consiliul monetar, dolarizarea i
uniunile monetare
2. Sistemul Monetar European
2.1. Evoluie
2.2. Caracteristici
 SISTEMUL MONETAR
INTERNAIONAL
1. Sistemul monetar
international organizare
i funcionare
2. Instituiile SMI:
1. F.M.I.
2. Grupul BM
3. Moneda SMI DST
CONFERINTA MONETARA INTERNATIONALA
DE LA GENOVA (ITALIA, 1922)

Dezbaterile din cadrul acestei

conferine au fost orientate in
directia adoptarii unui nou etalon,
etalonului aur-devize , ca
solutie a iesirii din criza.
Realizarea de rezerve de catre
autoritati sub forma de aur si de
valute convertibile in aur
CONFERINTA MONETARA SI FINANCIARA A
NATIUNILOR UNITE (BRETTON WOODS
-1944)
Participanti: 45 tari.
Conferinta a fost organizata pe 3
comisii:
I stabilirea articolelor acordului privind
constituirea FMI Condusa de H.D. White
(USA);
II stabilirea articolelor acorsului privind
constituirea BIRD- Condusa de J.M.Keynes
(Marea Britanie);
III stabilirea reglementarilor in planul
cooperarii monetare internationale
Condusa de Eduardo Suarez (Mexic)
Perioada de desfasurare 1 22 iulie
1944
Principii de funcionare ale
Sistemului Monetar Internaional
1. ASIGURAREA STABILITATII
ETALONULUI MONETAR
2. ASIGURAREA FUNCTIONARII
UNUI REGIM VALUTAR PE CURSURI
DE SCHIMB FIXE
3. STATUTUL MONEDELOR
TARILOR PARTICIPANTE DIN PUNCT
DE VEDERE AL CONVERTIBILITATII
4. CONSTITUREA REZERVELOR
MONETARE OFICIALE
5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI
EXTERN
1. ASIGURAREA STABILITATII
ETALONULUI MONETAR

acceptarea unanim a
etalonului aur-devize,
(mai precis AUR USD)
2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI
REGIM VALUTAR BAZAT PE CURSURI DE
SCHIMB FIXE

determinarea unor paritati fixe;

paritatile erau ajustabile ;
erau acceptate marje de variatie
fata de USD, de +/- 1% fata de
paritatea fixa
 3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR
PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL
CONVERTIBILITATII
CONVERTIBILITATEA DOLARULUI;
CONVERTIBILITATEA CELORLALTE
MONEDE;
Asigurarea statutului de convertibilitate
presupunea:
desfiinarea restriciilor n domeniul plilor i
transferurilor internaionale;
obligaia bncii centrale emitente de a-i cumpra
propria moned deinut de o alt banc
central strin, la cererea acesteia, dac suma
respectiv provenea din operaiuni valutare
curente
4. CONSTITUREA REZERVELOR
MONETARE OFICIALE
Asigurarea convertirii
sumelor solicitate
Asigurarea interveniilor pe
pia ale autoritilor
monetare
5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI
EXTERN
Echilibrul balantei de plati
era asigurat prin echilibrul
fiecarui cont in parte
 Acordul de la Washington
(Smithsonian Agreement)
era un acord comercial si monetar;
condamna regimul cursurilor valutare flotante,
impunand sistemul paritatilor ajustabile:
definirea noilor paritati fixe:
devalorizarea USD fata de aur cu 7,89%;
reevaluarea celorlalte monede puternice fata de
dolar (GBP +7,48%, FRF +8,57%, DEM si CHF
+13,57%, JPY +16,88%);
restabilirea regimului bazat pe cursuri fixe (+/-
2,25%) Tunelul valutar;
la nivelul FMI urmau sa se poarte discutii care sa
conduca la restructurarea sistemului monetar
international.
 ABANDONAREA SISTEMULUI
MONETAR DE LA BRETTON WOODS
modificarea oficial a statutului
aurului, prin aceasta abolindu-se
fixitatea preurilor pentru aur;
legalizarea principiului
schimburilor flotante;
transformarea parial a FMI n
organism de asisten
 Legalizarea principiului
schimburilor flotante (1)

statele membre ale FMI erau

obligate s adopte politici
macroeconomice care s conduc la
asigurarea stabilitii preurilor;
referina la aur, n ceea ce
privete paritatea monetar, era
eliminat, aranjamentele monetare
generale viznd fie ancorarea de DST,
fie de o alt moned;
Legalizarea principiului
schimburilor flotante (2)
FMI era obligat s supravegheze
politicile valutare ale rilor membre;
se impuneau aranjamente de schimb
valutar stabile, dar ajustabile;
marjele de fluctuaie erau stabilite la
+/- 4,5%, acestea putnd fi modificate
n funcie de evoluiile economice, dar
mai ales de dezechilibrele
fundamentale din domeniul plilor.
FONDUL MONETAR INTERNATIONAL

a luat nastere la 29 decembrie 1945,

cand 29 de tari au ratificat statutul
acestuia.
FMI si-a inceput activitatea din 1
martie 1947.
Avea in vedere cooperarea monetara
internationala si asigurarea mentinerii
echilibrului extern al tarilor membre.
 Formarea resurselor financiare
Membri: 186 tari;
Staff-ul: 2478 membri din 143 tari;
Resursele formate pe baza cotei
de participare: 540,5 miliarde DST
(829,8 mld. USD decembrie
2011)
CONTRIBUTIA LA CONSTITUIREA
RESURSELOR FMI

25% -aur (pn n 1979); de la

aceast dat locul aurului a fost
preluat de DST sau alte valute
forte.
75% - moneda naional
Romnia: 1,03 mld DST (din total
238 mld. DST, adic 0,43%)
ROLUL CONTRIBUTIEI LA FMI
atribuirea unui numr de voturi:
250 de voturi, indiferent de mrimea
subscrierii + cate un vot suplimentar
pentru fiecare parte din cot ce
echivaleaz cu 100.000 DST.
SUA - 421.965 voturi (16,75%)
Romnia -11.043 voturi (0,44%)
accesla finanare (anual 100% la
300% contributie);
alocri gratuite de DST
 Atribuirea numrului
de voturi
SUA - 421.965 voturi (16,75%);
Japonia - 157.026 voturi (6,23%);
Germania - 146.396 voturi (5,81%);
Franta - 108.126 voturi (4,29%);
Marea Britanie- 108.126 voturi (4,29%);
La acestea se adauga 19 grupe de decizie
(16 grupe efective si 3 tari: China,
Emiratele Arabe, Federatia Rusa)
 Atribuirea numrului de voturi
Romania nu dispune de drept individual de vot,
fiind inclusa in grupa coordonata de Olanda.
Armenia
Bosnia si Hertegovina
Bulgaria
Croatia
Cipru
Georgia
Israel
Macedonia
Moldova
Olanda
Romania
Ucraina
 OBIECTIVELE FMI (1)
stabilirea si mentinerea unui sistem de schimb
monetar international bazat pe cursuri
valutare stabile si, implicit, promovarea
cooperarii monetare internationale;
asigurarea functionarii comertului
internationale pe fondul eliminarii oricaror
restrictii;
apararea si promovarae expansiunii echilibrate
a comertului si a productiei, avand in vedere,
in acelasi timp, si asigurarea unui grad ridicat
de ocupare a fortei de munca;
finanarea deficitelor temporare ale balanelor
de pli ale rilor membre;
 OBIECTIVELE FMI (2)
coordonarea n plan guvernamental pentru
adoptarea unei politici care s conduc la
echilibrarea balanelor de pli;
acordarea de asisten tehnic n plan
valutar;
acordarea de credite pentru susinerea
cursurilor valutare ale monedelor naionale;
realizarea unei supravegheri ferme a
politicilor valutare ale rilor membre;
stabilirea unui sistem multilateral de pli
ntre rile membre care s elimine, pe ct
posibil, restriciile valutare care
influeneaz comerul internaional
ACTIVITATEA FONDULUI
MONETAR INTERNATIONAL

OPERATIUNI CURENTE:
TEHNICA TRAGERILOR;
TRANSA REZERVEI.
ASITENTA FINANCIARA
Asistena financiar propriu-
zis
distincieclar ntre natura deficitelor
balanei de pli:
din punct de vedere al perioadei de
manifestare:
temporare sau durabile (reversibile sau
ireversibile);
din punct de vedere al caracterului
acestora:
Structurale (impun programe de ajustare)
Conjuncturale (impun programe de
stabilizare).
Flexibilizare a finanrii
Finalitatea finanrii:
ajustarea lent a economiilor ca
urmare a ocurilor
macroeconomice;
genereaz deblocarea altor
finanri externe;
poate asigura prevenirea
crizelor.
Form nou de finanare: Linia
de credit flexibil
Condiii pentru acordarea
finanrii
Acordarea finanrii echivaleaz
cu acceptul din partea
beneficiarului a programului de
ajustare a politicilor economice i
financiare care s conduc la
eliminarea cauzelor care au
generat dezechilibrele.
Acceptarea condiiilor
echivaleaz cu acordarea
garaniei de rambursare a
creditului
Toate condiiile sunt incluse n:
scrisoarea de intenie;
memorandum
Pentru cazul Romaniei a se
vedea:
http://www.imf.org/external/np/loi/2009/ro
u/090809.pdf
Condiii:
- msuri prealabile (de realizat inaintea acordrii)
programul de msuri propus de ara
beneficiar;
- ndeplinirea criteriilor:
cantitative (ex: un anumit nivel al rezervelor
internaionale, un plafon al activelor interne nete ale
BC, un plafon al mprumuturilor de stat);
structurale (pot viza ameliorarea funcionrii
sistemului financiar, reforma sistemului de
securitate social...)
- clauze de consultare n ceea ce privete inflaia;
Finanarea FMI:
Faciliti de credit:
PREFERENIALE (Pentru ri cu
venituri reduse):
Facilitatea de Crestere Economica si
Reducere a Saraciei
Facilitatea privind Socurile Externe
NEPREFERENIALE
Acorduri stand-by;
Facilitatea Extinsa
Facilitatea de Suplimentare a Rezervelor
Facilitatea de Finantare Compensatorie
Asisten financiar de urgen (sustine
refacerea economiilor in urma dezastrelor naturale si
a conflictelor, uneori la dobanda preferentiala)
 FMI SI ROMANIA
Romania a devenit membra FMI la 15
decembrie 1972.
Participarea Romaniei la FMI se ridica
la 1.030,2 milioane DST sau 0,47% din
cota totala.
Puterea de vot a Romaniei este de
10.552 voturi sau 0,49% din total.
Romania a acceptat obligatiile
prevazute in Articolul VIII al Statutului
FMI referitor la convertibilitatea de cont
curent la 25 martie 1998.
 FMI i Romnia
Tipul Data Data Suma aprobata Suma
Acordului Aprobarii expirarii sau (milioane SDR) Trasa
rezilierii (ml.SDR)

Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.00

Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.10

Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.50

Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.10

Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.70

Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.30

Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.60

Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75

Stand-by 10/31/01 10/15/03 300.0 300.00

Stand-by 07/07/04 07/07/06 250.0 0

preventiv Nefinaliz.

Stand-by 05/04/2009 03/15/2011 11,443.0 10,569.00

Stand-by
03/31/2011 03/31/2013 3090.6 0
preventiv
 Romania: Acordul Stand-By
2009
Acces: 11,443 miliarde DST.
Durata: 24 luni.
Acordul Stand-By: aprobat pe 4 mai 2009
(echivalent: 12,95 miliarde Euro, 17,07
miliarde dolari SUA, adic = 1.110,77% din
cot) (Raportul de ar Nr. 09/183)
Comisia European (5 mld EUR), Banca
Mondial (1 mld EUR) asigur i ele fonduri n
cadrul programului (+ 1 mld alte instituii
financiare internaionale).
Cea de-a opta tran, n valoare de 874
milioane DST (1 mld EUR) nu a mai fost
utilizat.
Romania: Acordul Stand-By
2009 (2)

Suma totala trasa in cadrul

actualului acord stand-by
este de 10.569 miliarde DST
(aproximativ 12.4 miliarde
euro).
ASB s-a finalizat pe 15 martie
2011.
MAI MULTE INFORMAII PE:
http://www.fmi.ro/index.php
?programs&pid=5&lg=ro
Pozitia financiara a Romaniei la FMI
http://www.imf.org/external/np/fin
/tad/extrans1.aspx?memberKey1=818&
endDate=2011%2D03%2D16&finposition
_flag=YES
Graficul rambursarilor Romaniei la FMI
http://www.imf.org/external/np/fin
/tad/exfin2.aspx?memberKey1=818&da
te1key=2011-03-16
Grupul Bncii Mondiale
B.I.R.D. (Banca Internaional
pentru Reconstrucie i
Dezvoltare)
Asociaia Internaional pentru
Dezvoltare
Corporaia Financiar
Internaional
MIGA (Agenia Internaional de
Garantare Multilateral a
Investiiilor)
D.S.T.
Moneda FMI, creat n 1969, pentru a
suplini deficitul de lichiditate din plan
internaional.
Definirea DST = mai multe etape:
prin raportarea la aur (1969) =
0,888671gAur
dupa colapsul SMI de la Bretton Woods
(1973) co valutar:
16 valuate ce detineau cel putin 1% din totalul
tranzaciilor internaionale;
5 valute (USD, DEM, FRF, JPY i GBP) (anii 80)
4 valute (dup 1999) : USD, EUR, JPY, GBP
Structura DST (la 1 ian 2006)
USD - 44%
EUR - 34%
JPY - 11%
GBP - 11%
Noua structura a coului DST
(ncepnd cu 1 ianuarie 2011)

USD- 41,9%
EUR- 37,4%
JPY - 9,4%
GBP- 11,3%
Stabilirea cotaiei pentru
DST
Regimuri de
curs de schimb

39
2.1. REGIMURI DE CURS DE
SCHIMB
Reflecta modalitatile
pe baza carora se pot
determina cursurile
valutare pe diferite
piete.
 REGIMURI DE CURS DE SCHIMB

Reflecta modul in care o

tara isi gestioneaza propria
moneda prin raportarea la
alte valute, in contextul
pietei valutare.
Sunt dependente de politica
monetara a tarii.
Regimuri de curs de schimb:
de iure/ de factor
Apariia regimurilor
intermediare a fost
determinat de:
team de flotare (caz n care
cursul de schimb este flexibil
doar de iure)
teama de ancorare (cursul de
schimb este fix strict de iure)
 Alegerea regimului de curs de schimb:
Curs de schimb fix Curs de schimb flotant
AVANTAJE
riscul valutar aferent tranzaciilor internaionale i autonomia politicii monetare
investiiilor strine se diminueaz
se poate evidenia o reducere a costurilor aferente neutralizeaz impactul ocurilor externe, a
finanrii internaionale ocurilor generate de economia real i impactul
inflaiei asupra competitivitii operaiunilor de
se poate nregistra i o reducere a ratelor de
export
dobnd interne fa de cele de pe piaa
internaional
meninndu-se stabilitatea n plan valutar, dar i
n plan monetar (diminuarea ratelor de doband)
se realizeaza o reducere a ratei inflaiei
DEZAVANTAJE
manifestarea unor crize financiare poate genera lipsa unei discipline a bncii centrale
costuri ridicate pentru ajustare macroeconomica,
conducnd, n final la reducerea credibilitii
autoritii monetare
politica monetar proprie este dependent de efecte economice destabilizatoare ale
politica monetar aferent rii emitente a speculaiilor pe piaa valutar
monedei ancore
socurile externe genereaz presiuni puternice descurajarea comerului internaional
asupra economiei, genernd costuri ridicate pentru (comparativ cu situaia practicrii unui curs de
meninerea cursului de schimb schimb fix)
Clasificarea regimurilor de curs de
schimb
Criteriile de clasificare:
flexibilitatea manifestat de autoritatea monetar
fa de fluctuaiile cursului de schimb (FMI)

Fixed pegs Intermediate Floating

regimes group regimes
(Soft pegs) (Flexible
regimes)
Dollarization Conventional Independent
Currency Union fixed peg float
Currency board Horizontal Band Managed float
Crawling peg
Crawling band
TIPURI
A. Regimuri bazate pe cursuri
valutare fixe (HARD PEGS
REGIMES);
B. Regimuri bazate pe cursuri
valutare flotante (FLOATING
REGIMES);
C. Regimuri intermediare
(INTERMEDIATE REGIMES)
Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (HARD
PEGS REGIMES)
cursul valutar ramane constant sau
poate varia in jurul unor benzi
inguste de variatie, netinand cont,
insa de evolutiile celorlalte variabile
macroeconomice.
Tipuri:
regimurile valutare ce nu dispun de
un emitent de moneda distinct,
individual:
regimuri valutare bazate pe moneda altui
stat (dolarizarea, spre exemplu);
uniunile monetare.
aranjamentele de forma consiliului
monetar.
Regimuri valutare bazate pe
moneda altui emitent
Imposibilitatea
unei autoritati
monetare de a pune in circulatie
propria moneda;
Cauze:
costurile de emisiune,
lipsa instrumentelor care sa-i permita
mentinerea puterii de cumparare,
gradul redus de dezvoltatre al
economiei
Regimuri valutare bazate pe crearea
uniunilor monetare
Elementele unei UM:
definirea unei relatii fixe intre moneda
tarilor ce au aderat la uniune si moneda
centrala (moneda uneia dintre tari sau o
moneda noua);
convertibilitatea si transferabilitatea
monedelor tarilor membre intre ele;
constiuirea unor rezerve valutare
comune si gestionarea acestora la nivel
central;
reglementari valutare comune aferente
relatiilor cu alte tari decat cele din cadrul
uniunii.
Uniunea monetar (avantaje)
Aderareala o Uniune Monetar (cazul nostru
UME) este determinat de existena unor
anumite avantaje:
pieele naionale aferente rilor membre devin
mai integrate ca urmare a reducerii costurilor
de acoperire mpotriva riscului valutar;
grad ridicat de transparen a pieelor din punct
de vedere al preurilor (fiind exprimate n aceeai
moned se pot face mult mai uor comparaii
ntre ri);
dac moneda UM este o moned internaional,
aceasta poate fi impus cu uurin n
tranzaciile internaionale, diminundu-se astfel
riscul valutar (a se vedea cazul Euro);
rile ce aspir s adere la o UM, trebuie s se
alinieze la aceasta i din punct de vedere al ratei
inflaiei (care, n cazul UM tinde s fie redus),
ceea ce va genera o cretere a credibilitii
politicii monetare.
Uniunea monetar
(dezavantaje)
pierderea autonomiei politicii monetare a
bncii centrale, precum i a celei de curs de
schimb;
chiar dac n plan fiscal nu se vorbete de o
decizie centralizat, exist restricii care
ngrdesc activitatea unei ri (spre exemplu
nivelul max. al datorie publice, n cazul
criteriilor de convergen la UME);
se poate nregistra i o cretere a omajului
(generat de mutarea activitii n zonele unde
preul forei de munc este mai mic) i, n
acelai timp i agravarea unor dezechilibre
macroeconomice pe fondul liberei circulaii a
capitalurilor i a forei de munc.
ZONELE MONETAR OPTIME
Optimum currency areas are groups
of regions with economies closely
linked by trade in goods and
services and by factor mobility.
(Krugman, P. R. & Obstfeld, M.)
Literatura de specialitate
evideniaz trei criterii generale ce
definesc o zon monetar optim:
mobilitatea factorilor de producie;
gradul de deschidere al economiei;
gradul de diversificare al produciei
Criterii ce trebuie ndeplinite pentru
a adera la o zon monetar optim:
Mobilitatea factorilor de
producie
Gradul de deschidere a
economiei;
Gradul de diversificare a
produciei
Integrarea financiar
Existena unor rate de inflaie
similare
Flexibilitatea preurilor i a
salariilor
CONSILIUL MONETAR
autoritatea monetara este obligata sa
asigure mentinerea unui curs valutar fix
pentru propria moneda fata de o valuta
puternica de pe piata internationala, valuta ce
devine si principalul element de rezerva.
emisiunea monetara a propriei monede
trebuie sa fie in stransa corelatie cu nivelul
rezervelor detinute si, bineinteles cu nivelul
fixat al cursului valutar
ri ce au adoptat consiliul monetar:
Hong Kong (1983),
Argentina (1991),
Estonia (1992),
Lituania (1994), si
Bulgaria (1997)
REGIMURI VALUTARE BAZATE PE
CURSURI VALUTARE FLOTANTE
determinarea cursului valutar are
la baza confruntarea fortelor
pietei valutare:
fara a presupune interventia
autoritatilor (free floating) sau
in conditile unei interventii a
autoritatii monetare, dar fara a
impune o anumita directionare a
pietei, predeterminata. (managed
free floating).
REGIMURI VALUTARE
INTERMEDIARE
1) flotarea controlata stricta
a cursului valutar;
2) ancorarea valutara (soft
peg);
Ancorarea valutara (soft peg) 1
Presupune:
a) ancorarea fixa conventionala
(conventional fixed peg), ancorarea vizand
fie o valuta, fie un cos de valute;
Ancorarea valutara (soft peg) 2
b) crawling peg caz in care cursul valutar
ancorat este periodic ajustat fata de moneda
sau monedele ancora. Ajustarea se face cu
un anumit procent (de regula de nivel
scazut), procent determiat:
fie in functie de evolutia cursului valutar
pe piata (forward / backward looking),
fie in functie de evolutia unor principale
variabile macroeconomice precum
diferentialul dintre tinta de inflatie si rata
inflatiei previzionate in ceea ce priveste
relatiile cu principalii parteneri externi,
diferentialul dintre nivelul cursului valutar
determinat pe piata valutara oficiala si
cea paralele (spre exemplu cea a caselor
de schimb valutar).
Ancorarea valutara (soft peg) 3
c) banda orizontala de variatie
(horizontal band) caz in care cursul valutar
este lasat sa varieze cu o marja de cel putin
1% fata de un curs valutar oficial fixat
formal sau de fapt de autoritatea monetara.
d) crawling band Spre deosebire de banda
orizontala de variatie, care se mentine pe o
perioada indelungata de timp, in cazul
acestui tip de regim valutar, se realizeaza o
ajustare periodica a cursului valutar oficial
(cel fixat) cu un anumit procent (de nivel
destul de mic), ajustare determinata de
modificarile intervenite la nivelul economiei
reale, modificari ce determina presiuni
asupra cursului valutar.
III.2 SISTEMUL MONETAR
EUROPEAN

59
 SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

1.Etapele constituirii SME

2.Uniunea Monetar
European i condiii de
aderare
3.Banca Central European
 Etape
1. Constituirea (n anii 50) a:
Comunitii Economice a Crbunelui
i Oelului
Comunitii Europene a Energiei
Atomice
Comunitii Economice Europene
2.1967 fuziunea celor 3 =
Comunitatea Economic
European (Tratatul de la Roma)
 Tratatul de la Roma
realizarea unei uniuni vamale prin
intermediul creia rile CEE s fie
protejate de concurena celorlali
participani de pe pia;
asigurarea circulaiei libere a
capitalurilor, forei de munc;
realizarea unei politici agrare la nivelul
comunitii, care se protejeze
productorii Comunitii de restul
productorilor de pe pia ce obin
produsele agricole la preuri mult mai
mici.
 In plan valutar
Aparitiaarpelui valutar prin
intermediul cruia se urmreau:
evoluiile monedelor din cadrul SME
fa de dolarul american (marja de
fluctuaie fiind de +/-2,25%);
marjele de fluctuaie ale monedelor
din cadrul SME ntre ele (marja de
fluctuaie admis fiind de +/- 4,5%).
Consiliul Monetar de la Bruxelles
(1978)
Crearea SME
ri participante: Frana,
Germania, Belgia, Italia,
Danemarca, Olanda, Luxemburg
i Anglia
Adoptarea monedei europene
ECU
Susinerea cursului valutar al
propriei monede viza intervenii
directe pe pia ale autoritii
 Etapa I - ERM I
Elementele aranjamentului:
ECU moned compozit
Stabilirea mecanismului de schimb
valutar (Curs valutar fix bazat pe un
curs plafon i planeu)
Crearea European Monetary
Cooperation Fund (1973) rol
important n meninerea sub control
a ratelor de schimb
 Structura ECU
Currency 13.03.1979- 17.09.1984- 21.09.1989-
16.09.19 21.09.19 31.12.19
84 89 98
BEF 9.64% 8.57% 8.183%
DEM 32.98% 32.08% 31.955%
DKK 3.06% 2.69% 2.653%
ESP - - 4.138%
FRF 19.83% 19.06% 20.316%
GBP 13.34% 14.98% 12.452%
GRD - 1.31% 0.437%
IEP 1.15% 1.20% 1.086%
ITL 9.49% 9.98% 7.840%
LUF - - 0.322%
NLG 10.51% 10.13% 9.98%
PTE - - 0.695%
 Raportul Delors (1988)
Consiliul European mandateaza aa-
numitul Cimitet Delors pentru
elaborarea proiectului privind UME.
Aprobrarea Raportului Delors 1989
realizarea UME n 3 etape:
1. reducerea discrepanelor dintre rile
membre (la nivelul politicilor
macroeconomice), eliminarea restriciilor
privind integrarea financiar,
intensificarea cooperrii monetare
2. constituirea cadrului instituional al
UME i asigurarea convergenei
economice
3. stabilirea paritilor fixe i trecerea la
moneda unic
 Tratatul de la Maastricht (1992)

amendamente i adnotri pe cele

trei Tratate adoptate iniial,
Comunitatea Economic
European devenind din acest
moment Comunitatea
European.
prevederi referitoare la
autoritile politice i juridice;
prevedere referitoare la politica
valutar comun;
reguli speciale privind politica
 Calendarul adoptrii EURO

1. 1 noiembrie 31
decembrie 1993
2. 1 ianuarie 1994 1
ianuarie 1999
3. 1 ianuarie 1999 1
ianuarie 2002
4. 1 ianuarie 1 iulie 2002
1. 1 noiembrie 31 decembrie 1993

Caracteristici:
stoparea monetizrii deficitelor
bugetare
eliminarea restriciilor privind
circulaia capitalurilor ntre rile
membre
lrgirea cooperrii dintre bncile
centrale
libera utilizare a ECU
Eveniment:
Intrarea n vigoare a Tratatului de la
 2. 1 ianuarie 1994 1 ianuarie 1999

Crearea Institutului Monetar

European (predecesorul BCE)
Austria, Finlanda si Suedia devin
membre UE
Rol: asigurarea trecerii la moneda
unic - Euro
Eveniment: Selecia rilor ce au
fost incluse in Zona Euro: Austria,
Belgia, Frana, Finlanda, Germania, Italia,
Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia,
Spania
 Stabilirea denumirii monedei europene

Consiliului European de la Madrid

(1995)
Propuneri:
ducat, ecu, florin, franc
sau cea de utilizare a euro ca prefix la
valute existente (de exemplu
euromarca)
Decizie: simplu EURO
 3. 1 ianuarie 1999 1 ianuarie
2002
Constituirea Zonei Euro i
adoptarea monedei unice EURO
ECB ia locul Institutului Monetar
European
Eveniment: din 4 ianuarie 1999
tranzaciile pe piaa financiar nu
se mai deruleaz n monedele
statelor membre UME
4. 1 ianuarie 2002 1 iulie 2002
ncheierea procesului de punere
n circulaie a monedei europene
Eveniment: 1 iulie 2002
monedele rilor membre UME nu
mai au capacitate liberatorie
 Convergena nominal
un grad nalt de stabilitate a
preurilor
finane publice solide
un curs de schimb stabil
rate sczute i stabile ale
dobnzilor pe termen lung
 Criteriile de convergen

Criteriile de convergent:
http://www.ecb.int/pub/pdf/conrep/cr1998en.pdf
 1 ianuarie 1999

1 ECU = 1 EURO
USD/ECU = 1.1042128
(1 ian.1999) 1 EURO =
40.3399 Belgian francs
1.95583 Deutsche Mark
340.750 Greek drachmas
166.386 Spanish pesetas
6.55957 French francs
0.787564 Irish pounds
1,936.27 Italian lire
40.3399 Luxembourg francs
2.20371 Dutch guilders
13.7603 Austrian schillings
200.482 Portuguese escudos
5.94573 Finnish markkas
Cronologia integrrii europene: UE
Anul Organizatia Nr ri participante Tri participante

1952 - Comunitii Economice a Crbunelui i

Oelului Belgia, Germania,
- Comunitii Europene a Energiei 6 Frana, Italia,
Atomice
Luxemburg,Olanda
1958 - Comunitatea Economic European
Danemarca, Irlanda, Marea
1973 3 Britanie

1981 Extinderea CEE 1 Grecia

1986 2 Spania ,Portugalia

1986 CEE devine Uniunea European 12

1995 3 Austria, Finlanda, Suedia

Cehia, Estonia, Cipru, Letonia,

2004 Extindere UE 10 Lituania, Ungaria, Malta, Polonia,
Slovenia i Slovacia
Romania
2007 2 Bulgaria

2013 Extindere UE 1 Croaia

Banca Central European - Rol
Definirea politicilor la nivelul Eurosistemului
Stabilirea, coordonarea i monitorizarea
operaiunilor de politic monetar la nivelul
Eurosistemului
Emisiune monetar stabileste strategia in acest
sens, coordoneaz i monitorizeaz emisiunea
monetar
Intervenii pe piaa forex alturi de bncile centrale
naionale
Asigur cooperarea monetar internaional i
european
Monitorizeaz riscurile financiare
Coordoneaz gestionarea rezervelor valutare la
nivelul Eurosistemului
Asigurarea sistemului de decontare la nivel
european