MASTERAT BIOINGINERIE

CURS 1
Ce abordeaza
kinetoterapia?
-deficitele motorii
-spasticitatea din afectiunile cronice
- mentinerea tonusului muscular normal
-tulburarile de echilibru
-pozitiile vicioase
-invata pacientul sa-si foloseasca restantul
functional
-mentinerea unei stari psihice normale ,cu
integrare socio-familiala adecvata
-educa apartinatorii pentru ingrijirea
pacientului
Termeni folositi
Afectare orice pierdere sau anomalie a
unei functii psihologice, fiziologice sau
anatomice

Disabilitate orice restrictionare sau lipsa

a abilitatii de a efectua o activitate in
conditiile considerate ca normale pentru o
persoana

Handicap dezavantajul unui individ,

rezultand din afectare sau disabilitate, care
limiteaza sau impiedica executarea unui
Deficitele motorii
1 -sunt cauzate de afectarea
neuronului motor central (calea
piramidala) si/sau neuronului motor
periferic (nervi rahidieni)

2 -genereaza:
-sindrom de neuron motor central
-sindrom de neuron motor
periferic
 Sistem nervos
central/periferic

Recuperare/reabilitar
e
Calea
piramidal
 Bucla gamma
Elongarea pasiva a muschiului duce la stimularea fusurilor
neuromusculare declansarea reflexului osteotendinos
Stimularea supraspinala a neuronilor gamma duce la contractie
musculara/cresterea tonusului muscular
Stimularea supraspinala a neuronilor alfa este insotita de stimularea
neuronilor gamma scurtarea activa a muschiului este insotita de
scurtarea corespunzatoare a fusului neuromuscular coactivare
alfa-gamma
Fusul neuro
muscular
Corp fusiform care contine 3-10
fibre musculare subtiri
inconjuratede o capsula de tesut
conjunctiv
Inervatie senzitiva (aferenta)
Fibre de tip Ia (groase, mielinice)
se termina prin ramificatiile
elicoidale (terminatii anulo-spinale)
Fibre de tip II (mielinice mai subtiri
terminatii in eflorescenta
Inervatie motorie (eferenta)
Fibre subtiri provenind de la
neuronii gamma
Se termina pe extremitatile fibrelor
intrafusale
Activarea motoneuronilor gamma
duce la cresterea tensiunii in
portiunea receptoare a fusului, cu
cresterea frecventei potentialelor
de actiune transmise prin fibrele de
tip Ia
Afectiunile sistemului nervos
periferic

Plexurile
Formare plexuri
Ramurile anterioare ale radacinilor spinale
se combina pentru a forma nerivii periferici.
Radacini Cervicale (C1-C8), toracice (T1-
T12), lombare (L1-L5), sacrate (S1-S5) si
coccigiene
la nivelul umflaturii cervicale si lombare se
formeaza plexurile
-gruparea radacinilor cervicale C1- C4
formeaza plexul cervical -gruparea
radacinilor cervicale C4-T1 formeaza plexul
brahial

-gruparea radacinilor L1- L4 formeaza plexul

lombar
Plexul cervical
Ramurile anterioare ale radacinilor
C1-C4.
Nervul frenic
 Plexul brahial

Ramurile anterioare C4-C8

,T1.
Umarul si membrul superior

Copyright 2009, John Wiley & Sons,

Inc.
Plexul brahial
 Paralizii de plex brahial
Paralizii de trunchi primar superior C5, C6
Miscari din articulatia umarului
Flexia antebratului pe brat
Paralizie de trunchi primar mijlociu (C7)
Aspect de paralizie de nerv radial, cu pastrarea corzii lungului
supinator, care primeste fibre din C6
Paralizia trunchiului primar inferior (C8, D1)
Aspect de paralizie medio-cubitala
Asociaza sindrom Claude Bernard-Horner
Paralizie radiculara totala de plex brahial
Monoplegie brahiala flasca, areflexie osteotendinoasa, tulburari
trofice
Paraliziile ramurilor terminale ale
plexului brahial

Nervul radial
Nervul median
Nervul cubital
Nervul radial
 Radacinile C6-C8,
trunchiul secundar
posterior
Coboara de la nivelul
axilei, avand un traseu in
jurul humerusului, gutiera
bicipitala externa. La
nivelul capului radiusului
Nervul radial se imparte in doua ramuri:
motor: extensie si
supinatie (muschii regiunii
posteroexterne la antebrat
si tricepsul la brat)
senzitiv: treimea mijlocie a
fetei posterioare a
antebratului, portiunea
laterala a fetei dorsale a
mainii si a primelor 3
degete
ul radial

Lezat in:
fracturi humerale
compresiune prelungita ( prin carja,tumori),
injectii intramusculare gresite
afectiuni sistemice (intoxicatie cu
plumb,etilism cronic)
Nervul radial-clinica
paraliziei
Leziunea completa duce la imposibilitatea (deficite motorii)
extensiei cotului (triceps),
flexiei cotului cu antebratul in pozitie intermediara intre
pronatie si supinatie (lungul supinator),
supinatia antebratului,
extensia degetelor si pumnului,
extensia si abductia policelui in planul mainii

Amiotrofii (atrofii musculare)-in leziunile vechi

Pierderea reflexului tricipital si stiloradial, disparitia corzii lungului

supinator,
Atitudine in gat de lebada (membrul superior cu antebratul in
semiflexie si pronatie, cu mana cazuta in hiperflexie si degete
semiflectate)

Nu sunt evidente tendoanele pe fata posterioara a maini,

imposibilitatea salutului militar sau juramantului, semnul vipustii
(imposibilitatea de a aseza marginea cubitala a mainii pe cusatura
pantalonului),
Nervul median
Nervul median repere anatomice

Se formeaza din
radacinile C5 -
C7, din trunchiul
lateral al plexului
brahial) si
radacinile C8 si
T1(trunchiul
medial)

Actiune motorie:
Flexia primelor 3
degete
Pronator al mainii
Opozitie police
 Teste pentru evaluare
Mana de predicator
Testul gratajului
Pensa mediana
Teritorii senzitive
Tulburari trofice
cauzalgie
 Cauzele paraliziei de nerv
median
Leziuni in portiunea superioara a bratului: rani prin
injunghere (asociere sau nu cu lezarea arterei brahiale): paralizie
in somn (vecinatatea cu tendonul muschiului mare pectoral),
garouri, fracturi (humerus)

Leziuni in axila: compresiune prin carja, rani datorate

proiectilelor, luxatie

cot: (epicondilii si ligamentele supracondiliene), fracturi (fr

supracondiliana a humerusului); luxatia cotului, leziunii legate de
injectare

la nivelul antebratului
Sangerare in compartimentul flexorilor (hemofilici,
anticoagulante, punctia arterei brahiale,
fistula pentru dializa durerea este frecvente, apare la cateva
zile dupa interventia chirurgicala)
 Sindromul de tunel carpian
Cauze

Idiopatic - in legatura cu dimensiunile reduse

constitutiv ale tunelului carpal , activitatea
manuala

Spatiu redus in interiorul tunelului carpal -

tenosinovita (datorata artritei reumatoide sau
supuratiilor), tulburari osoase (fracturi, osteofiti,
dislocari, exostoza), mase tisulare (ganglioni, tofi
gutosi, hematom)

Susceptibilitate nervoasa la presiune

vulnerabilitate ereditara la paraliziile de presiune,
neuropatie diabetica, insuficienta renala, alte
polineuropatii

tulburari sistemice sarcina (se rezolva

frecvent dupa nastere), endocrine (hipotiroidism,
acromegalie), mielom multiplu, amiloidoza

Acute fracturi ale pumnului, hematoame,

infectii, tenosinovite, artrita reumatoida
(puseu acut), munca manuala excesiva\
Sindromul de tunel carpian -
Manifestari clinice

Femei: barbati: 3:1, 40-60 ani

Durerea intermitenta; initial mai
accentuata in timpul noptii, ulterior si in
timpul zilei;
Activitatea repetitiva sau intensa va
exacerba durerea
Parestezii la nivelul fetei palmare a
policelui, a degetelor 2 si 3, varfurile
degetelor
Deficit motor se instaleaza dupa cel
senzitiv
Afecteaza scurtul abductor al policelui,
oponentul policelui
Electrodiagnostic
timp de conducere crescut la nivelul
ligamentului transvers al carpului
Afectare in primul rand senzitiva
modificari mai tardive- cresterea
latentelor motorii, denervare a
abductorului scurt al policelui, potentiale
de actiune de amplitudine redusa
Tratament:
Ortezare
Injectii locale cu corticosteroizi
Decompresiune chirurgicala
sectionarea completa a ligamentului
Nervul cubital
 Nervul cubital repere
anatomice

Format de radacinile C8 si
T1 C7 -> trunchiul
inferior -> santul cubital la
nivelul cotului -> canalul
cubital sub flexorul ulnar
al carpului -> canalul lui
Guyon intre osul pisiform
si hamat
Ramuri: toate dupa ce
trece de cot
 Actiune:
Flexor al mainii si al degetelor
Usoara adductie a mainii
Teritoriu cutanat
Teste de evaluare
Grifa cubitala
Slabirea pensei mediocubitale
Adductia policelui
Testul evantaiului
 Sedii si mecanisme de lezare a nervului cubital
Axilar si portiunea superioara a
bratului (rar)
Cauze: compresiune (somn, carja, garou),
mase tisulare compresive (anevrism al
arterei brahioradiale, schwanom)
Clinic: afectarea musculaturii antebratului
Lezarea simultana a medianului si
cubitalului
Cot
Cauze: deformari osoase (fracturi vechi,
artrita, sant cubital ingust, diformitate in
valg (congenitala sau secundara fracturii
epicondiliene), boala Paget, traumatisme
acute, cronice, tesuturi moi (in santul
epicondilian sau tunelul cubital, idiopatic
Clinic:
Durere - maxima la nivelul cotului
Parestezii si amorteala: in teritoriul cubital
senzitiv
Declansata de manevra Tinel: percutie
usoara a cotului
Deficit motor: musculatura inervata de
cubital, in special primul interosos
Sedii si mecanisme de lezare a nervului
cubital

Antebrat
Traumatism
Hematom in muschii antebratului: hemofilie
unt pentru dializa: ischemie

Pumn si mana
Afectare senzitiva si deficit motor al tuturor
muschilor inervati de cubital
Compresiune prin mase tisulare (ganglion, lipom,
chist sinovial), presiune externa
- anevrism de artera cubitala
Paralizia de cubital
Plexul lombosacrat
 Plexul lombar
Localizat in muschiul psoas
Ramurile importante ale
plexului lombar sunt nervii
obturator si femural
Plexul sacrat
Pe peretele posterior al
pelvisului
Cele cinci radacinise
impart intr-un ram anterior
si un ram posterior
L4-S2 nerv SPE
L4-S3 nerv SPI
Nervul sciatic
Ramurile posterioare S2 S3
trec spre plexul rusinos
Plexul lombar

-Nervul femural(crural)
 Originea in radacinile
anterioare L2-L4
Inervatie motorie:
compartimentul anterior al
coapsei, cu exceptia
Pectineului, uneori inervat
de nervul obturator
Tensorul fasciei lata
(fesier superior)
Actiune: Flexia coapsei,
extensia genunchiului
Senzitiv: portiunea
anteromediana a coapsei,
portiunea mediala a gambei
 Nervul femural

lezare prin:
fracturi ale portiunii proximale ale femurului, luxatie congenitala de sold,
chirurgia soldului,
infiltrare neoplazica,
abces al muschiului psoas, hematom in muschiul iliopsoas (hemofilie, tratament
cu anticoagulante) (postura caracteristica, cu flexie si rotatie laterala a coapsei)
cauze sistemice de mononeuropatie (diabet, poliarterita nodoasa)

Manifestare clinica a lezarii: deficit motor pentru flexia coapsei (paralizia

psoasului), deficit motor pentru extensia gambei (quadriceps), cu atrofii
ale musculaturii anterioare a coapsei (lipsa reflexului rotulian), tulburari
de sensibilitate ale portiunii anterioare si mediale a coapsei.
Dificile: urcarea, saltul;
mersul cu spatele este mai usor
Plexul sacrat

Nervul sciatic
 Pe peretele posterior al pelvisului,
pe peretele anterior al muschiului
piramidal al bazinului
Din anastomoza radacinilor L5-S4
Paraseste bazinul prin marea
gaura ischiatica
L4-S2 formeaza n. SPE
Radacinile anterioare L4-S3
formeaza n. SPI
 SPE
EXTENSIE PICIOR +
DEGETE
SPI
ABDUCTIA
FLEXOR PICIOR SI DEGETE
PICIORULUI (PRIN
ADDUCTIE PICIOR PERONIERI LATERALI)
LATERALITATE DEGETE Nu merge pe calcaie
Mers stepat (nu bate
Nu merge pe varfuri tactul cu varful)
Mers talonat (nu bate Picior echin
tactul cu calcaiul) Picior scobit
Aspect de picior plat Hipotonia muschilor
(stergere bolta plantara) anteroexterni ai
Degete in ciocanele gambei
Hipotonia m. posteriori ai Nu are modificari de
gambei reflexe
Disparitia corzii tendonului Hipoestezie
lui achile Loja antero externa
Abolire reflex achilian a gambei
Hipoestezie plantara si a Fata dorsala a
marginii externe a piciorului fara sa
atinga marginile
piciorului
 Leziunile plexului brahial
Evaluarea corecta a disabilitatii si predictia
rezultatelor tratamentului
Nivel
extindere
Reducerea gradului disabilitatii prin fizioterapie si
a alte abordari
Promovarea reinervarii
Ameliorare functionala prin transferuri musculare, alte
modalitati de reconstructie
Reluarea activitatii anterioare, a activitatii
anterioare adaptate disabilitatii sau a unei alte
activitati potrivite, pentru ca pacientul sa isi
poata relua activitatea sociala
Ortezare
Tratamentul durerii
 Indicatia chirurgicala
Prognosticul pacientilor cu pastrarea
functiei la nivel C8 si T1 este mult mai bun
decat al celor cu leziuni totale, cu conditia
reinervarii promte a trunchiurilor nervoase
afectate, fie prin grefa, fie prin rtansferuri
nervoase
Transferuri nervoase utile:
Reinervarea m. mare dintat cu un nerv
intercostal
Reinervarea m. suprascapular din n. accesor
Reinervarea bicepsului cu fascicule din cubital
Temporizarea interventiei scade beneficiile
Primele 3 saptamani (20% rezultate proaste ->
60% rezultate proaste pentru cei operati peste
6 luni)
 Terapie intensa, cu durata scurta timp scurt de
reluare a activitatii
Combaterea deformarilor, dezvoltarea fortei si
coordonarii
Fizioterapia se poate incepe la 6 saptamani dupa
interventiile de plastie nervoasa, si inainte si dupa
interventiile de transfer muscular sau tendinos
Bandaje compresive
Pacientii sunt invatati programul individual de
exercitii si sunt consiliati asupra mentinerii
mobilitatii pasive
Combaterea tendintei de lucru doar in spital
este esentiala continuarea programului
recuperator la domiciliu
 Tratarea consecintelor altor leziuni ale membrelor
fracturi, luxatii
TENS, alte terapii pentru durere
Neinvaziva, simpla, ieftina, eficiente
gate theory
Adaugarea unui impuls senzitiv la nivelul unei alte
radacini va diminua efectul dureros al deaferentarii
Cresterea cantitatii de informatii la nivelul cordonului
posterior, care sustine inhibitia transmiterii informatiilor
dureroase din cornul posterior
Stimulare cu intensitate mare si frecventa mica utila in
durerea de tip smulgere
Stimulare cu intensitate mica si frecventa mare
durerea nevralgica
Inutila in hiperesetezie
Efect temporar
 Mentinerea mobilitatii articulare
A. glenohumerala tendinta la rotatie interna
A interfalangiene tendinta la extensie
Exercitii pentru mentinerea functionalitatii
muschilor neafectati, ca si a celor
recuperati
Protectia impotriva frigului tulburari
trofice, tulburari de sensibilitate leziuni
datorate aplicarii de corpuri calde
 Trecerea de la exercitii pasive la exercitii active
Cu sustinerea partiala a greutatii pe o suprafata de
sprijin, in mediu acvatic (apa este utila initial prin
sustinerea partiala a greutatii, ulterior rezistenta opusa
miscarilor)
Tehnici de facilitare neuromusculara
Actiunea unor muschi poate fi sustinuta prin combinarea
altor miscari biceps deficitar combinatie de adductie,
flexie si rotatie interna
Dupa ce deficitul motor permite sustinerea
greutatii se pot introduce exercitii efectuate
impotriva unor rezistente
Kinetoterapeut
Dispozitive izokinetice
Conditia fizica efect favorabil psihologic
 Biofeedback inregistrarea
contractiei muschilor vizati
Cazurile in care apare co-contractia
agonist/antagonist
Terapia ocupationala
Continua reeducarea functionala
Evalueaza necesitatea unor instrumente sau
adaptari speciale
Orteze
Psihologi
Reeducare si ortezare
functionala Proteza pentru umar
utila in absenta
controlului umarului
(C5, C6)
Proteza in manseta
piersere importanta a
functiei antebratului si
mainii (C7, C8, T1)
Leziuni complete
suport al intregului
membru superior
Posibilitatea de atasare
a unor dispozitive
carlig cu posibilitate de
prindere
 Folosirea temporara a
unei orteze ajuta
pacientul in timpul
perioadei de recuperare
Imbunatatirea
functionala pe care o
aduce o orteza permite
distragerea pacientului
de la acuzele dureroase
Motivatie pentru
continuarea reabilitarii

Importanta momentului
nu inainte ca bolnavul sa
constientizeze
disabilitatea, dar inainte
ca acesta sa se adapteze
 Scleroza laterala
amiotrofica
boal degenerativ a sistemului
nervos central
cauzat de degenerarea si
moartea neuronilor motori din
scoar i din mduva spinrii

SUA - Boala lui Lou Gehrig

SLA - clinic
deficit motor progresiv
semne de afectare att a
neuronului motor central i a
celui periferic.
Afectarea se amplific n timp,
Debutul este cel mai frecvent n
jurul vrstei de 60 ani (20-80
ani) poate implica orice poriune
a sistemului nervos i poate lua
forma unei afectri a NMC sau a
NMP;
 Cel mai frecvent acuzele
iniiale constau n deficit
motor;
n 60-85% dintre cazuri debutul
afecteaz membrele iar n 15-
40% este cu afectare nervi
motori bulb
2% din cazuri prezint exclusiv
afectarea NMC
fasciculaiile sunt foarte
sugestive pentru
diagnostic(afectare pericarion)
;
Ex electofiziologic pune
diagnosticul
 tulburrile respiratorii sunt rareori simptomul iniial;
duc la dispnee, fatigabilitate, tuse slab, predispoziie
la atelectazie i pneumonie;
semnele afectrii NMC pot dispare n timp datorit
deficitului motor periferic
semne de afectare neuroni motori trunchi cerebral
disfagie: disfagia pentru lichide precede pe cea pentru
solide;
disartrie
salivaie excesiv (prin reducerea nghiirii reflexe a
salivei),
laringospasmul (posibil cu stridor inspirator);
afectarea oculomotricitii este tardiv.
dipareza faciala de aspect periferic
Criteriile El Escorial revzute pentru diagnosticul sclerozei laterale amiotrofice

Criteriul de diagnostic Semne necesare

SLA sigur Semne ale NMC i ale NMP n cel puin 3 din 6 regiuni

SLA familial sigur Semne de afectare ale NMC i NMP ntr-o regiune (plus
identificarea mutaiei asociate prin procedee de laborator)

SLA probabil Semne de afectare a NMC i NMP n 2 din 6 regiuni (unele

semne de NMC fiind rostral situate fa de cele de NMP)

SLA probabil, susinut de Semne de afectare ale NMC si NMP ntr-o regiune (sau
testele de laborator semne de laborator ale afectrii NMC ntr-una sau mai
multe regiuni plus proba EMG a denervrii acute n 2 sau
mai muli muchi situai la nivelul a dou sau mai multe
membre)

SLA posibil Semne de afectare ale NMC i NMP ntr-o regiune

SLA - paraclinic
Criteriile EMG precoce pentru SLA (criteriile Lambert):
viteza de conducere nervoasa senzitiva normala;
vitezele de conducere nervoasa motorie sunt normale cand
sunt inregistrate n teritorii cu muschi relativ neafectati si nu
sunt sub 70 % din valoarea normala medie cand sunt
inregistrate n teritorii cu muschii sever afectati;
potentialele de fibrilatie si fasciculatie sunt observate in
muschii membrelor superioare si inferioare sau in muschii
extremitatilor;
potentialele de unitate motorie sunt reduse numeric si
crescute ca durata si amplitudine.
Anormalitatile EMG la pacientii cu SLA sustin, dar nu
stabilesc specific diagnosticul
Metode de evaluare i
urmrire
scale globale pentru SLA (teste
clinice):
scoruri bazate pe date subiective, teste
clinice
testarea forei musculare:
teste electrofiziologice: poteniale
musculare complexe de aciune
evaluarea calitii vieii
Scala de evaluare funcional n scleroza lateral amiotrofic (revzut)

1. Vorbirea
4 vorbire normal
3 tulburri perceptibile de vorbire
2 inteligibil dar necesit repetarea
1 comunicare prin vorbire asociat cu mijloace nonverbale
0 pierderea capacitii utile de exprimare

(urmtoarele clase sunt gradate similar, de la 4 (normal) la 0 (pierderea funciei)

2. Salivatie
3. Deglutitie
4. Scris
5a. Tierea alimentelor i mnuirea ustensilelor (pentru cei care se alimenteaz oral)
5b. Pregtirea alimentelor pentru gastrostomie i a ustensilelor de manipulare (pentru pacienii cu
gastrostomie)
6. mbrcarea si igiena
7. Modificarea pozitiei n pat si reasezarea pijamalei
8. Mersul
9. Urcarea scrilor
10. Dispnee
11. Ortopnee
12. Insuficienta respiratorie

Adaptat dup Cederbaum JM, Stambler N, Malta E i colab, The ALSFRS-R: a revised functional rating scale that incorporates assessments of respiratory function. BNDF ALS
Study Group (Phase 2/3). J Neurol Sci 1999; 169:13-21
Tratament

Evaluare initiala certitudinea

diagnosticului
Medicamente experimentale
Psihiatru
Maximizarea confortului prelungirea
duratei active si eventual a duratei
de viata
Tratament medicamentos
Ageni antiglutamatergici
Riluzol: blocant al canalelor de calciu i moderator al eliberrii
de glutamat
Singurul medicament pentru tratamenul SLA 2x 50 mg/zi
Efect semnificativ de cretere a supravieuirii fa de placebo
Indicat cu precdere n stadiile precoce ale bolii i cu o bun funcie
respiratorie
Efecte secundare: grea, vom, astenie, senzaie de slbiciune, vertij,
creterea transaminazelor, insuficien renal

Antioxidani
Vitamina E asociat cu Riluzol pare s ncetineasc progresia fr a
crete durata de via

Blocante ale canalelor de calciu, imunosupresive, interferoni, ageni

antivirali studiile nu au demonstrat ameliorri semnificative.

Tratament simptomatic
Tratament recuperator

Include managementul tulburarilor respiratorii

si disfagiei pot prelungi viata pacientilor cu
SLA mai mult decat terapiile medicamentoase

Statutul pacientilor se modifica rapid

Debutul bulbar, tulburarile respiratorii, varsta

mai inaintata prognostic mai prost
Deficit motor
Exercitii pentru flexibilitate, pentru cresterea
fortei, Progresia bolii imposibilitatea efectuarii
unui program de crestere a fortei
Mentinetea independentei in mediu cat mai mult
Dispozitive asistive baston, premergator, carje, scaune
cu roti, scutere
Medicatie antispastica
Echipamente speciale la domiciliu bare, scaun de baie,
lifturi, rampe, usi largi, adaptarea automobilului
Insuficienta respiratorie
Pur mecanica, fara existenta unei afectari pulmonare
In timp apare afectare secundara; pierderea compliantei peretelui
toracic
Eventual poate sa apara boala pulmonara restrictiva

Asimptomatici pana cand CVF scade sub 50% din cea prezisa

Precoce tulburari de somn, cefalee matinala (hipoxie),

oboseala si somnolenta diurna, ortopnee (deficitul motor al
diafragmului)
Oftat, respiratii rapide superficiale, bataia aripilor nasului,
tulburari de vorbire (fraze scurte), respiratie paradoxala,
contractie vizibila a muscilor accesori de la nivelul gatului
Dispneea in timpul mesei este predictiva pentru insuficienta
respiratorie acuta
Insuficienta respiratorie
Evaluare frecventa
Prevenirea aspiratiei si infectiei prin asistarea evacuarii
secretiilor
tuse asistata manual,
ex-insuflator (disponibile comercial)
Presiune pozitiva pentru umplerea completa a plamanilor, urmata
de aspiratie
Percutie toracica externa (tapotaj) dispozitive electrice
Cresterea fortei diafragmului prin exercitii respiratorii
rezistive
Antrenarea muschilor inspiratori (reprize de 5 -10 minute de 3
ori/zi) ameliorari semnificative ale parametrilor respiratori
Insuficienta respiratorie
Administrarea de oxigen
Scade simptomatologia generata de
hipoxie
Scade stimulii fiziologici ai respiratiei,
putand accentua tulburarile - pana la
stop respirator
Necesitatea folosirii unui ventilator
Traheotomie
Dispozitive cu presiune
pozitiva/negativa
Compresie/aspiratie
Polineuropatii
Definiie
Polineuropatie proces
generalizat, relativ omogen,
care afecteaz mai muli nervi
periferici, procesul fiind mai
accentuat distal
 Etiologie
Polineuropatii ereditare(cronice)
Polineuropatii dobndite(acute-
subacute)

Ereditare
Pure neuropatie ereditar senzitivo-
motorie, neuropatie ereditar senzitiv
i autonom, neuropatie ereditar
sensibil la presiune
Etiologie
Dobndite
Metabolice: diabet, hipoglicemie, uremie, gut, hepatopatii,
hipotiroidie, acromegalie, hiperlipidemie
Paraneoplazii
Paraproteinemii
Colagenoze: LES, sclerodermie, artrit reumatoid, b. Sjogren
Vasculite: granulomatoza Wegener, PAN, crioglobulinemie, b.
Churg-Strauss
Malnutriie; carene vitaminice
Inflamator/infecios: borellia, botulism, CMV, HIV, lepr,
leptospiroz, dizenterie, mononucleoz, tifos
Toxice: alcool, metale grele, solveni organici, monoxid de
carbon, organofosforate, aurolac
Altele: sarcoidoz, policitemia vera
Tablou clinic
Debut: cel mai frecvent insidios, cu
progresie mai mult sau mai puin
rapid
Dispoziia tulburrilor: n ciorap i
n mnu
Tulburri de sensibilitate:

- parestezii, frecvent dureroase (arsur,

strivire,furnicaturi);
picioare nelinitite
Tablou clinic
Tulburri motorii
Deficit motor
distal

Tulburri trofice
piele, unghii,
tulburri de
secreie a
transpiraiei,
tulburri de
vasomotricitate
Clasificare clinic
Majoritatea polineuropatiilor au un
debut senzitiv, pentru ca apoi s
apar i simptomatologie motorie

Neuropatii cu caracteristici
particulare:

Polineuropatii primar motorii

Polineuropatii pur senzitive/hiperalgice
Afectare predominant a membrelor
Polineuropatii senzitivo-
motorii distale
Boli endocrine
Diabet
Polineuropatia axonal
paraneoplazica
Hipotiroidism
Boli infecioase
Deficite nutriionale SIDA
Alcoolism Boala Lyme
hipovitaminoza B12 /B6
Deficit de folai Sarcoidoz
Sindrom postgastrectomie
Chirurgie gastric de restrictie Polineuropatii toxice
pentru obezitate Alcoolica
Monoxid de carbon
Hipofosfatemie Organofosforate
aurolac
Bolile esutului conjunctiv
Poliartrit reumatoid Polineuropatii datorate metalelor
Poliarterit nodoas grele
LES Arsenic
Vasculit Churg-Strauss Mercur
Crioglobulinemie Aur
Taliu
Amiloidoz
Medicamente
Polineuropatii cu evoluie Evoluie cu durere


Diabet
Alcool

particular
Polineuropatii cu



Carena de B1 i acid pantotenic
Paraneoplazic
Vasculite
implicarea nervilor Sindrom Guillain-Barr
cranieni Hipotireoz
Diabet Uremie
Sindrom Guillain-Barr infecie cu CMV
HIV/SIDA medicamente (sruri de aur,
Boala Lyme sulfonamide, antiretrovirale)
Sarcoidoz HIV
Difterie
Invazie neoplazic a bazei
Cu implicarea sistemului
craniului i meningelor autonom
Diabet
Polineuropatii cu afectare Amiloidoz
predominant a Paraneoplazic
membrelor superioare uneori n sindromul Guillain-Barre
Sindromul Guillain-Barr SIDA
Diabet zaharat Porfirie
Porfirie polineuropatii ereditare senzitive i
Neuropatia senzitivomotorie autonome
ereditar Taliu, arsenic, mercur
Deficitul de vitamin B12 Vincristina
Neuropatie amiloid ereditar mai rar alcool
tip II
Intoxicaia cu plumb
Clasificare n funcie de
procesul patologic
Polineuropatie demielinizant
Polineuropatii inflamatorii sd. Guillain-Barr, poliradiculopatii demielinizante
cronice inflamatorii, HIV
Polineuropatii ereditare: NPE senzitivo-motorie tip I (Charcot-Marie Tooth tip I), tip
IV (Refsum), leucodistrofia metacromatic, boala Krabbe)

Diabet, uremie, amiodaron, difterie, paraneoplazic

Polineuropatii mixte (diabet, alcool)

Axonopatie
Metode de examinare

Diapazon calibrat
Monofilamente
Testare senzitiv
cantitativ (pragul
sensibilitii vibratorii)
Testarea electrofiziologic
Ofer atestarea i cuantificarea leziunilor, care pot fi
corelate cu examenul anatomopatologic(biopsie) i
manifestrile clinice.
Testele de conducere anormale preced apariia
simptomatologiei
Viteza de conducere motorie, unda F
Viteza de conducere senzitiv, potenial evocat senzitiv
EMG (tibial anterior, extensorul scurt al degetelor,
muchii mici ai minii)
Alte investigaii
Glicemia a jeun, VSH, hemoleucograma, probe hepatice i
renale, electrolii, electroforeza, parametri tiroidieni,
dozarea vitaminei B12, acidului olic
Boli endocrine
Boli metabolice
Colagenoze/vsculite
Paraneoplazie
Paraproteinemii
Intoxicaii
Infecii
Boli metabolice rare (acid fitanic boala Refsum,
trihexozilhexamidaza boala Fabry, acizi grai nesaturai cu
lan lung adrenoleucodistrofie)
Alte investigaii
Cercetarea genetic

Biopsia nervoas/muscular
Mai ales cnd se bnuiete un proces
inflamator/vasculitic, neuropatie
ereditar
n general nervul sciatic popliteu
extern

Teste pentru evaluarea neuropatiei

Polineuropatii
ereditare(cronice)
NESM I(demielinizanta) Charcot
Marie-Tooth
Cel mai frecvent transmitere AD
Hipertrofia nervului periferic aspect n
coaj de ceap
Debut ntre 5 i 20 ani
Tulburri motorii mai ales la mb. inf.; mers stepat; picior
scobit. Tulburri senzitive puin exprimate. Tulburri
autonome (gambe i picioare reci, livedo reticularis,
modificri trofice, anomalii pupilare, tulburri de ritm).
Picior scobit
Tremor esenial, areflexie osteotendinoas, ngrori ale
nervilor periferici
Polineuropatii ereditare
(cronica)
NESM II tip axonal al bolii
Charcot-Marie- Tooth
AD
Debut 20-40 ani; fr hipertrofii
nervoase.

NESM III Djrine-Sottas

hipomielinizarea congenital
AD sau AR
Hipo- de- i remielinizare; aspect de
coji de ceap
Debut la 1-10 ani
Polineuropatii ereditare
NESM IV boala Refsum
AR; debut sub 20 ani;
Demielinizare segmentar, aspect de foi de ceap
Retinit pigmentar, polineuropatie, ataxie cerebeloas,
hipoacuzie, ihtioz, anosmie, cardiomiopatie, tulburri ale
scheletului
Dozarea acidului fitanic
Neuropatia ereditar sensibil la presiune
(neuropatia tomacular)
AD; demielinizare segmentar; ngroare internodal n form
de crnat
Decadele 2-3 de via, paralizii recurente de nervi periferici
dup compresiuni
Neuropatii ereditare senzitive i autonome
Afectarea preferenial a fibrelor subiri
Polineuropatia
diabetic(subacuta)
-ipoteze patogenice
Hiperglicemia
Glicozilarea neenzimatic a
proteinelor
Hiperactivarea cii poliol
Tulburri ale factorilor neurotrofici
Anticorpi
Stressul oxidativ
Lezarea endoteliului
Aspecte clinice
Polineuropatia difuz
Polineuropatie senzorial i motorie
simetric distal
Cu afectare predominant a fibrelor subiri
Afectarea fibrelor groase
Mixt
Polineuropatia autonom
Funcie pupilar anormal, Disfuncie sudomotorie,Neuropatie
autonom genito-urinar,Neuropatia autonom cardiovascular,
Neuropatia autonom gastrointestinal, Lipsa reaciei la
hipoglicemie), Hipoglicemia asimptomatic

Neuropatia diabetica focal

Mononeuropatii
Mononeuropatia multiplex
Plexopatie

Polineuropatia alcoolic

Degenerescen axonal (influena direct a alcoolului)

cu demielinizare secundar (malnutriie)
Debut insidios (sptmni/luni); ocazional acut zile
Tulburri simpatico-motorii, senzaie de arsur, durere
la compresiunea maselor musculare, crampe
musculare, ataxia mersului
Deteriorare psihica concomitenta
(encefalopolineuropatie)
Markeri generali ai etilismului cronic
Polineuropati
i Axonale
Vincristina (Oncovin, Vincosar
PFS)
medicament Paclitaxel (Taxol)
Oxid nitros
Polineuropatie distal
oase
simetric, predominant
senzitiv
Colchicin (Probenecid, Col-
Probenecid)
Isoniazid (Laniazid)
Hidralazin (Apresoline)
Metronidazol (Flagyl)
Demielinizante Piridoxin (Nestrex, Beesix)
Amiodaron (Cordarone) Didanosin (Videx)
Chloroquin Litiu
Thalidomid (Synovir) Alfa interferon (Roferon-A, Intron
Cisplatin (Platinol) A, Alferon N)
Dapsona
Piridoxin
Fenitoin (Dilantin)
Cimetidin (Tagamet)
Disulfiram (Antabuse)
Chloroquin (Aralen)
Ethambutol (Myambutol)
Amitriptilin (Elavil, Endep)
Tratamentul
polineuropatiilor
Etiologic rezolvarea factorului
cauzator acolo unde este posibil

Simptomatic
Nevralgii carbamazepina, fenitoin,
gabapentin,cymbalta
Crampe musculare baclofen (Lioresal),
eventual doze reduse de benzodiazepine
la culcare
Cauzalgia srurile acidului alfa lipoic,
Poliradiculonevrite
Poliradiculonevrite
Acute (maxim n mai puin de 8
sptmni), sau cronice
Sindromul Guillain-Barr
Sd. Miller-Fisher infecie febril care precede instalarea tabloului
neurologic; oftalmoplegie cu afectare pupilar, ataxie, areflexie; n
general evoluie benign
Sd. Eisberg radiculomielit a cozii de cal (variant a Sd. G-B,
forme simptomatice de borrelioz, infecie cu Herpes simplex tip
2, CMV); n general reversibilitate complet
Polinevrita cranian afectare multipl de nervi
cranieni(Diagnostic diferenial n borelioze)

Polinevrita cronic inflamatorie

demielinizant idiopatic
Sindromul Guillain-Barr
Episod febril cu 2-3 sptmni anterior,
nsoit de semne respiratorii sau
digestive (sdr diareic), infecie cu CMV,
operaii, traumatisme, sarcin
Clinic:
Iniial: parestezii i/sau dureri cu debut la mb inferioare
Deficit motor: paralizii flasce, de cele mai multe ori cu
caracter ascendent pe parcursul mai multor zile sau ore;
tulburri respiratorii.
Pareze de nervi cranieni (50% parez facial, adesea
bilateral)
Tulburri senzitive discrete
Tulburri vegetative tahi/bradiaritmie, variaii extreme
ale tensiunii arteriale, anomalii ale secreiei de ADH
Abolirea ROT
Sindromul Guillain-Barr
Laborator
LCR creterea albuminei (pn la 10g/l), celularitate normal
(sau sub 50/l) DISOCIERE ALBUMINO CITOLOGIC
Elecrofiziologie creterea latenei undei F, scderea VCM,
blocuri de conducere
EMG activitate spontan patologic la 2-3 sptmni de la
debutul bolii
ECG, studiu neuro-vegetativ, serologie
Diagnostic diferenial
Mielite, procese expansive medulare, botulism, miopatii acute,
miastenia gravis, tulburri electrolitice
Alte cauze de neuropatie/radiculopatie predominant motorie:
mononucleoza, HIV, CMV, herpes, hepatita B, difterie,
poliolielit, porfirie, intoxicaii, vaccinri, seroterapie,
colagenoz, vasculite)
Sindromul Guillain-Barr
Tratament
Imunoglobuline i.v. tablou clinic grav,
progresiv
Efectul poate fi mai bun dect al plasmaferezei
Contraindicaii: deficien de IgA (reacii anafilactice)

Plasmafereza
Tratament simptomatic
Profilaxia trombozelor
Respiraie asistat
Menagementul simptomelor vegetative/cardiace
Antalgice, antiinflamatorii, carbamazepin
-Kinetoterapie