NUTRITIE SI DIETETICA

ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE

 INTRODUCERE

Nutritia ( de la latinescul nutritio):totalitatea

proceselor fiziologice prin care organismele isi
procura hrana ( nutrientii) necesara cresterii,
dezvoltarii,
obtinerii energiei pentru desfasurarea proceselor
vitale,
refecerea tesuturilor
 ALIMENTATIA FACTOR DE
SANOGENEZA

Alimentatia fiziologica trebuie sa indeplineasca

urmatoarele trei conditii:
Alimentatia trebuie sa asigure o crestere si o
dezvoltare corespunzatoare
Sa asigure o activitate fizica si intelectuala normala
Sa asigure o stare de sanatate buna.
 Calcularea energiei provenite din
alimente

Arderea unui gram din diferite principii alimentare

furnizeaza calorii, dupa cum urmeaza:
- proteine 4 kcal/g
- lipide - 9 kcal/g
- carbohidrati 4 kcal/g
- alcool 7 kcal/g
fibre alimentare ( sunt glucide rezistente la
digestie) 2 kcal/g
 Principalele clase de nutrienti si ratia
zilnica
recomandata
1. Nutrienti ce furnizeaza energie
a. Glucide - 1 g furnizeaz 4,1kcal.
b. Proteine - 1 g furnizeaz 4,1 kcal.
c. Lipide - 1 g furnizeaz 9,3 kcal.
 Principalele clase de nutrienti si ratia
zilnica
recomandata
Nutrieni fr energie
d. Minerale - in total 22 de minerale, din care:
- 7 Macronutrieni: Ca, Cl, Mg, P, K, Na, S
Arseniu, Bor, Cobalt, Cupru, Crom,Fluor, Fier,
-15 Micronutrieni: Mangan, Molibden, Nichel, Seleniu, Siliciu,
Vanadiu, Zinc
e. Vitamine - Liposolubile: - Vit.A RDA: 5000 UI
- Vit.D RDA: 400 UI
- Vit.E RDA: 30 UI
- Vit.K*
- Hidrosolubile: - Vit.C RDA: 60 mg
- Vit.B1 RDA: 1,5 mg
- Vit.B2 RDA: 1,7 mg
- Vit.B3 (Niacina) RDA: 19 mg
- Vit.B6 RDA: 2 mg
- Vit.B12 RDA: 6 g
- Acid folic RDA: 400 g
 Calculul necesarului caloric
Factorii utili calculrii necesarului caloric sunt:
greutatea, inlimea, varsta, profesia, activitatea fizic,
starea fiziologic( sarcin, alptare, pubertate)
 Calculul greutii ideale

Pentru calcularea greutii ideale cele mai utilizate

formule
sunt: formula Broca, formula Lorentz, formula
Metropplitan Life Insurance i indicele masei
corporale.
- Indicele masei corpului (IMC) sau Bodz Mass
Index
(BMI): G(kg)/I(m)2.
 Definirea greutii corporale in funcie de IMC

IMC(kg/m2) Greutate corporal

18,5 - 24,9 kg/m2 Normala
25,0 - 29,9 kg/m2 Supraponderal
30,0 - 34,9 kg/m2 Obezitate gradul I
35,0 - 39,9 kg/m2 Obezitate gradul II
peste 40 kg/m2 Obezitate gradul III
 Calculul metabolismului bazal

Estimarea cheltuielilor energetice bazale se poate face cu

ajutorul ecuaiei Harris Benedict, care ia in calcul 4
variabile:
varsta, inlimea, greutatea i sexul.
BEE(basal energy expenditure) reprezint cheltuiala
energetic bazal i se exprim in Kcal/zi.
BEE = 66 + (13,7xG) + (5xH) (6,8xV)
BEE = 65,5 + (9,5xG) + (1,8xH) (4,7xV)
G = greutate corporal exprimat in kg;
H = inlimea exprimat in cm;
 PRINCIPIILE NUTRITIVE
Proteinele

Reprezinta 75% din substantele solide ale organismului

Proteinele sunt macromolecule alctuite din lanuri lungi de aminoacizi:

Dintre aminoacizi, 20 sunt prezeni in organism in cantitati

semnificative
Din aceti aminoacizi, 9 sunt eseniali (nu pot fi sintetizai in
organism):histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina,
treonina, tripofanul, valina
Proteinele au rol plastic, fiind necesare bunei funcionri a
celulelor, cat i pentru asigurarea reinnoirii
tisulare, pentru cretere, sintez de enzime i anticorpi,
asigurarea echilibrului hidroelectrolitic
. In cele mai multe situaii este recomandat o cantitate de proteine care s
acopere 12-15% din aportul caloric total
 Alimentele furnizoare de proteine

- carne :15 22 g/100 g

- mezeluri: 10 20 g/100 g
- branzeturi: 15 30 g/100 g
- lapte de vac: 3,5 g/100
- ou :14 g/100
-paine : 7 8 g/100 g
- paste finoase,gri,orez: 9 12 g/100 g
- fasole, linte, mazre, soia: 20 34 g/100 g
 Raia zilnic de proteine pe grupe de
varst(g/kgc/zi):

la aduli 1,2 1,5 g/kgc/zi,

copii 1 6 ani 3 4 g/kgc/zi,
copii 7 12 ani 2 3 g/kgc/zi, copii,
adolesceni, femei gravide, convalescen 3 4
g/kgc/zi.
 Lipidele

Necesarul de lipide
Se recomand ca lipidele s reprezinte 30% din valoarea caloric a dietei, ceea ce
reprezint aproximativ 1 2 g/kgc/zi
. Proporia optim ar fi: grsimi saturate 10%, mononesaturate 10% i
polinesaturate 10%, iar grsimile vegetale s constituie 1/3 sau maxim 1/2
din cantitatea total de lipide

Lipidele se impart in trei grupe mari:

- lipide simple,
- lipide complexe,
- derivai lipidici.
 LIPIDELE

Lipidele simple- Trigliceridele sau grsimile neutre sunt

esteri ai glicerolului cu acizi grai. O triglicerid simpl are
toi cei trei acizi grai asemntori. Trigliceridele compuse au cel puin
doi din acizii grai diferii
Lipidele complexe- sunt lipide care pe lang acizii grai i glicerol au
i alte molecule, cum ar fi azotul sau acidul fosforic
Din acestea amintim: lecitina, cefalina, sfingomielina,
cerebrozidele, care conin o molecul de glucoz sau galactoz i
lipoproteinele

Derivaii lipidici - cuprind, pe lang acizi grai, unii alcooli

(glicerolul i sterolul), carotenoizi i vitamine liposolubile (A, D, E i K).

.
 Glucidele

Necesarul de glucide
Glucidele vor reprezenta 55-60-65% din valoarea caloric
global a dietei, adic aproximativ 4-7 g/kg/zi (300-500
g/zi), proporional cu activitatea fizic depus
 Clasificare:

Monozaharide:- pentozele (arabinoza i xiloza)

- hexozele (glucoza, fructoza, galactoza)
Glucoza se gsete in miere, fructe dulci, struguri,
coacze, morcovii.
Fructoza se gsete in miere 80%, in fructele coapte i
in unele vegetale
Galactoza se obine prin hidroliza lactozei din lapte.
 Clasificare

Dizaharidele:- zaharoza(cea mai rspandit) provine din

trestie de zahr, sfecl. Prin hidroliz se scindeaz
intr-o molecul de glucoz i alta de fructoz
- maltoza prin hidroliz se scindeaz in 2 molecule de
glucoz
- lactoza este zahrul din lapte, favorizeaz absorbia
calciului. Prin hidroliza enzimatic se formeaz o
molecul de glucoz i una de galactoz
 Clasificare

Polizaharide:- amidonul constituit din amilaz

i amilopectin, constituie componenta energetic cea
mai important in hrana zilnic.
 Fibrele alimentare

Fibrele alimentare sunt principii nutritive de natur vegetal ce nu

pot fi digerate de enzimele organismului i se pot grupa in trei
mari categorii
- fibre structurale (celuloza, lignina, unele hemiceluloze,
pectine, care intr in structura pereilor celulei ai plantelor)
- gume i mucilagii cu rol in reconstituirea zonelor lezate
ale plantelor
- polizaharide de depozit care reprezint rezervele nutritive ale
plantelor
 Vitaminele

Vitaminele sunt un grup compui organici strict necesari

organismului uman i care nu pot fi sintetizai de ctre acesta.
De aceea vitaminele trebuie procurate prin alimentaie
Din punct de vedere al solubilitii,
vitaminele se clasific in: vitamine hidrosolubile (cu
molecule polare, solubile in ap) i vitamine
liposolubile (cu molecule apolare, solubile in grsimi)
 Mineralele

Dei substanele minerale din organism reprezint numai 4-5%

din greutatea corporal, acestea sunt indispensabile pentru
meninerea strii de sntate
Dup cantitatea in care se gsesc in organism, mineralele se
clasific in:
Macromineralele:calciu, clorul fosforul, magneziu, potasiu
i sodiul
microminerale care sunt prezente in organism in
concentraii mult mai mici
VA MULTUMESC!