INGRIJIRI STOMOTOLOGICE

PALEATIVE

Student: Mihalache Cosntantin Catalin

 Pentru a putea vorbi de INGRIJIRI STOMATOLOGICE PALEATIVE
trebuie definite in ce consta ingrijirile paleative

Ingrijirea paliativa este ingrijirea activa si totala acordata pacientilor care

sunt confruntati cu problemele asociate unei boli amenintatoare de viata si
care are ca scop imbunatatirea calitatii vietii bolnavilor si a familiilor
acestora,prin prevenirea si inlaturarea suferintei.
Ingrijirea terminala este parte integranta a ingrijirii paliative.
 Ingrijirea paliativa se realizeaza in doua
nivele:
1.Abordarea paliativa prin servicii ne-specializate de
ingrijire paliativa.
Ea este acordata de personal medical cu o pregatire
minima in ingrijiri paliative care au in afara pregatirii de
baza, un curs introductiv de 40 ore in ingrijire paliativa.
2.Servicii specializate de ingrijiri paliative
Unitati specializate de ingrijire paliativa (Hospice) - imbina
rigorile unei unitati spitalicesti cu paturi cu ambientul familial,
apropiat de cel casnic, si ofera asistenta complexa pacientilor
eligibili.
Sectii cu paturi de ingrijiri paliative
Ingrijire paliativa la domiciliu
Centre de zi
Ambulatorii de ingrijire paliativa
Echipe mobile specializate de ingrijiri paliative in cadrul
spitalului
 Obiectivele ngrijirii de Hospice

Principalul obiectiv este tratamentul simptomatic, combaterea

suferinei, ameliorarea calitii vieii, att a pacientului ct i a
familiei sale, aceasta presupunnd aciuni n 4 direcii: fizic,
emoional, spiritual i social.
Starea terminal poate fi definit dup urmtoarele criterii:

pierdere ponderal > 8 kg n ultimele 3 luni

valorile proteinelor totale < 35 g/l
nivelul LDH > 700 UI/l
Simptomele frecvente n ultimele 48 de ore de via:
Durere 51%
Dispnee 22%
Respiraie zgomotoas 56%
Grea i vrsturi 14%
Confuzie 9%
Agitaie 42%
Micri necontrolate 12%
Incontinen 32%
Retenie urinar 21%
Transpiraie 14%
Anorexie 80%
 Direciile de asisten principale

ngrijirile strii terminale sunt multilaterale, dar se concentreaz pe controlul medical al

simptomelor i semnelor fizice, elementele principale fiind:
necesitatea combaterii optime a durerii
combaterea altor simptome cauzatoare de disconfort i suferin
aplicarea ngrijirilor de ctre medici i personal sanitar antrenat care manifest o atitudine
pozitiv pentru ngrijirea paliativ
respectul pentru dorinele pacientului
relaia de ncredere i comunicare deschis ntre medicpacientfamilie, ce permite depirea
anxietii i pregtete familia i pacientul pentru deces
In ceea ce priveste partea stomatologica a acestei noi
specialitati, tratamentul are ca obiective in mare parte
eliminarea factorilor durerosi, factorilor care creeaza
discomfort fizic si psihic.
Tramantele nu includ o anamneza sau o evaluare
minutioasa, nici examene radiologice.
 Tramentele recomandate acestor tipuri de
pacienti sunt:
-netezirea si lustruirea unor margini anfractuase a unui dinte sau restaurari coronare fracturate
-plasarea unui pansament calmant
-deschirea unui abces dentar pentru calmarea durerii
-incizia unui abces
-reechilibrare ocluzala prin slefuiri selective
-eliminarea unor resturi alimentare compactete interdentar
-tratamentul pericoronaritelor in cazul molarilor de minte
-aplicarea de substante desensibilizante pe radaciniile cu retractii gingivale
-curatarea unei cavitatii carioase profunde si umplerea temporara
-administrare de anestezic local pentru calmarea durerii
-aplicatii topice in afte si ulceratii
 Ca si nerecomandari acestea sunt:
-tratamente de canal definitive
-tratamente protetice
-extractii dentare.
-orice alte manopere ce depasesc un timp indelungat sau necesita sedinte
repetate
 Concluzii
Pacientul terminal trebuie asistat cu dragoste i devotament.
Nu va fi forat s mnnce i nu se vor indica manevre agresive de restabilire a aportului
nutritiv (gavaj, tubaj, nutriie parenteral pe vene centrale); se poate recurge la o perfuzie de
soluii izotone pe ven periferic sau hipodermocliz.
Decizia terapeutic va ine cont n primul rnd de confortul pacientului, n condiiile n care
ncercrile de suplimentare caloric a pacienilor cu cancer n faz terminal nu au
demonstrat un impact semnificativ asupra supravieuirii i a calitii vieii.
Se va insista predominant asupra ameliorrii simptomelor dominante (dureri, dispnee,
somnolen, vrsturi, hipersecreii, respiraie zgomotoas, insuficien sfincterian), lsnd
aportul alimentar n plan secundar.
Explicarea situaiei i implicarea, pe ct posibil, a pacientului i familiei n deciziile
terapeutice amelioreaz stresul psihologic.