Sunteți pe pagina 1din 36

PATOLOGIA CLINIC A APARATULUI

CARDIOVASCULAR

SIMPTOMELE I SEMNELE FUNCIONALE ALE


APARATULUI CARDIOVASCULAR
PROCEDURI DIAGNOSTICE
AFECIUNILE MAJORE ALE APARATULUI
CARDIOVASCULAR
ATEROSCLEROZA I BOLILE ISCHEMICE CARDIACE
HIPERTENSIUNEA ARTERIAL
HIPOTENSIUNEA ARTERIAL I SINCOPA
BOLILE VALVULARE
TULBURRILE DE RITM I DE CONDUCERE
INSUFICIENA CARDIAC
BOLILE PERICARDULUI
TUMORILE CARDIACE
BOLILE AORTEI I VASELOR PERIFERICE
INSUFICIENTA CARDIACA

Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic caracterizat


prin incapacitatea cordului de a asigura un debit
cardiac corespunzator necesitatilor tisulare
Clinic
1. Insuficienta cardiaca stanga
Simptome: dispneea cardiaca, fatigabilitatea si astenia,
tusea de decubit, hemoptizia
Examenul fizic:
Tahicardie (mecanism adaptativ) sau diverse tahiaritmii,
in special fibrilatie atriala
Galop ventricular (zgomot 3 sau 4 patologic audibil)
Suflu de IM organo-functionala prin dilatare de inel
mitral
INSUFICIENTA CARDIACA

Cardiomegalie de diverse grade cu deplasarea socului


apexian in jos si lateral
Puls alternant (puternic/slab)
Semne de staza pulmonara cu raluri subcrepitante
bazal bilateral
Edem pulmonar acut cu raluri de staza pana la varfuri
Revarsat pleural
Cianoza in formele severe
Extremitati reci, palide, transpirate
Semne de hipoxie si debit mic la nivelul diverselor
organe
INSUFICIENTA CARDIACA

2. Insuficienta cardiaca dreapta

Turgescenta venelor jugulare


Hepatomegalie congestiva, cu ficat dureros la palpare
Reflux hepato-jugular (palparea si presiunea hepatica
accentueaza turgescenta jugularelor)
Icter scleral si tegumentar
Splenomegalie congestiva
Edeme periferice
Ascita sau hidrotorax
Cardiomegalie dreapta
Suflu de insuficienta cardiaca dreapta functionala
INSUFICIENTA CARDIACA

Evaluarea paraclinica trebuie sa includa: examenul


radiologic, electrocardiograma de repaus si de efort,
ecocardiografia, angiografia si cateterismul cardiac
Obiectivele tratamentului:
Ameliorarea simptomelor
Compensarea hemodinamica (cresterea sau normalizarea
debitului cardiac)
Tratamentul etiologic al insuficientei cardiace
Tratamentul si controlul factorilor precipitanti sau
agravanti ai IC (prevenirea recidivelor)
Prelungirea duratei de viata a bolnavilor cu IC, deci
scaderea mortalitatii, prin prevenirea complicatiilor si
incetinirea progresiei bolii
INSUFICIENTA CARDIACA

CLASE DE MEDICAMENTE FOLOSITE IN TRATAMENTUL


INSUFICIENTEI CARDIACE
DIURETICE
Tiazidice/tiazid-like (hidroclorotiazida)
Diuretice de ansa (furosemid)
Economizatoare de potasiu (spironolactona)

INHIBITORI AI SISTEMULUI RENINA-ANGIOTENSINA-


ALDOSTERON
Inhibitori ai enzimei de conversie (enalapril)
Blocanti ai receptorilor de angiotensina (sartani)
Antagonisti ai aldosteronului (spironolactona,
eplerenona)
INSUFICIENTA CARDIACA

BETA-BLOCANTE (carvedilol, bisoprolol, nebivolol)


VASODILATATOARE DIRECTE
Nitrati (isosorbid mononitrat)
Hidralazina
Blocante ale canalelor de calciu (amlodipina)
GLICOZIZI DIGITALICI
AGENTI INOTROP POZITIVI IV
Dobutamina
Dopamina
Inhibitori de fosfodiesteraza de exceptie (amrinona,
milrinona)
MEDICAMENTE ADJUVANTE
Antitrombotice
antiaritmice
BOLILE PERICARDULUI

PERICARDITA ACUTA
Cauze frecvente: infectii cu virusuri Coxsackie B, Echo,
rujeolic, influenza, Epstein Barr, bacterii, reumatismul
articular acut, neoplazii, uremie, infarct miocardic,
colagenoze
Sindromul clinic: durere retrosternala, frecatura
pericardica, cresterea matitatii cardiace, asurzirea
zgomotelor cardiace
Diagnosticul se face cu ajutorul radiografiei,
electrocardiogramei si ecocardiografiei
Pericardiocenteza (punctia pericardica) este necesara
pentru extragerea lichidului in cantitate mare si
pentru diagnostic
BOLILE PERICARDULUI

PERICARDITA CONSTRICTIVA
Modificarea foitelor pericardului si transformarea lor intr-
un inel rigid care adera de miocard si impiedica
umplerea ventriculara
Cauze: tuberculoza, interventiile pericardice anterioare,
iradierile mediastinale, virale, idiopatice
Simptome: dispnee, edeme, ascita, hepatomegalie,
jugulare turgide, zgomot diastolic prin mobilizarea
foitelor pericardice
Diagnostic: radiologic (calcificari pericardice),
ecocardiografia (realizeaza diferentierea de
cardiomiopatia restrictiva), biopsia endomiocardica
TUMORILE CARDIACE

75% din tumorile cardiace sunt benigne; in ordinea


descrescatoare a frecventei: mixoame, lipoame,
fibroelastoame, rabdomioame
Mixomul atrial
Se dezvolta din celulele mezenchimale primitive
90% atriale (mai ales atriul stang)
Pot apare la orice varsta
Uneori au caracter familial
Clinic se pot prezenta cu simptome de stenoza mitrala,
sincopa, febra, embolii sistemice
TUMORILE CARDIACE

Biologic: anemie normocroma, normocitara, leucocitoza,


cresterea VSH, hipergamaglobulinemie
Rx: cresterea AS
Ecocardiografia este investigatia de electie
Tratamentul este chirurgical
Tumorile cardiace maligne
Cele secundare provin cel mai frecvent de la nivelul
plamanului
Sarcoamele primitive au prognostic prost si se prezinta
cu insuficienta cardiaca, aritmii si lichid pericardic
BOLILE ARTERELOR PERIFERICE

ANEVRISMELE AORTEI TORACICE


Reprezinta dilatari ale aortei toracice, cauzele principale fiind:
ateroscleroza vasculara,
necroza mediochistica a peretului aortic, intalnita cel mai frecvent in
sindromul Marfan
infectia sifilitica
DISECTIA DE AORTA
Complica de cele mai multe ori dezvoltarea anevrismelor toracice, in
evolutia acestora aparand ruptura peretelui aortic la nivelul
intimei. Diagnosticul trebuie sa fie rapid, altfel evolutia spre exitus
este inexorabila
ARTERIOPATIA MEMBRELOR INFERIOARE
Are origine aterosclerotica si reprezinta obstructia prin placi de
aterom a arterelor membrelor inferioare
ARTERIOPATIA OBLITERANTA A MEMBRELOR
INFERIOARE

1. Manifestarea principala este claudicatia


intermitenta la nivelul musculaturii membrelor
inferioare (crampa musculara dureroasa care se
instaleaza brusc in timpul mersului si obliga
pacientul sa intrerupa efortul fizic)

2. Absena sau diminuarea pulsului la arterele


membrelor inferioare

3. Modificarile trofice la nivelul membrelor inferioare:


tegumente palide, subiate, pilozitate diminuata,
modificari ale unghiilor, atrofii musculare, ulceratii
arteriale
ARTERIOPATIA OBLITERANTA A MEMBRELOR
INFERIOARE

Clasificarea stadiala Leriche Fontaine

Stadiul I: asimptomatic sau claudicatie care


apare la efort neobisnuit

Stadiul II a: claudicaia apare la distante de


peste 200 m

Stadiul II b: claudicaia apare la distante sub


200 m

Stadiul III: durere in repaus, durere nocturn

Stadiul IV: apar leziuni trofice (necroza,


gangrena)
ARTERIOPATIA OBLITERANTA A MEMBRELOR
INFERIOARE

Principii de tratament
Antrenamentul fizic regulat si supravegheat (in
special antrenamentul de mers)
Corectarea factorilor de risc cardiovasculari:
abandonarea fumatului, tratarea HTA, DZ, dislipidemii
Medicatia vasodilatatoare: pentoxifilina 800-1200
mg/zi, cilostazol, tanakan, naftidrofuril, buflomedil,
prostaglandine Iloprost
Antiagregante plachetare: aspirina 325 mg/zi,
ticlopidina 500 mg/zi, clopidogrel 75 mg/zi
Tratamentul cu statine cu efecte
antiaterosclerotice, nu numai de combatere a
dislipidemiei
Tratamentul chirurgical
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

DIURETICELE

Indicatii:
In HTA produc depletia de sodiu si au efect
vasodilatator direct

La doze prea mari, prin hipovolemia pe care o induc,


stimuleaza SRAA si pot induce HTA paradoxala prin
acest mecanism, de aceea, asocierea de diuretic cu
IECA sau BRA este foarte eficienta

In IC au in primul rand un efect simptomatic,


combatand dispneea si crescand toleranta la efortul
fizic
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

DIURETICE
Reprezentanti:

1. Diuretice tiazidice si tiazid-like: hidroclorotiazida


(Nefrix), clortalidona, indapamida (Tertensif) au
drept caracteristici:

Excretia urinara maximala de sodiu la doze mici

Efectul diuretic cu debut lent si durata de actiune


prelungita

Tendinta de reducere a calciuriei


CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

DIURETICE
Reprezentanti:

2. Diuretice de ansa (furosemid, bumetanid,


torasemid, acid etacrinic):

Sunt mai puternice si intra mai rapid in actiune

Sunt de preferat la pacientii cu IR (RFG sub 30


ml/min sau creatinina peste 2 mg/dl) unde
diureticul tiazidic trebuie inlocuit cu diuretic de
ansa

Pe cale injectabila, mai ales furosemid, util in


tratamentul IC decompensate
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

DIURETICE
Reprezentanti:

3. Blocantii aldosteronului (spironolactona,


eplerenona), triamteren, amilorid

Au indicatii in HTA, IC, postinfarct deoarece au mai


multe efecte benefice: reduc retentia de sodiu,
amelioreaza disfunctia endoteliala, combat fibroza
miocardica si hipertrofia ventriculara stanga

Sunt utilizate in asociere cu diuretice de ansa


(Diurex 50, 100 spironolactona 50/100 +
furosemid)
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

DIURETICE
Efecte secundare:
Cele mai importante sunt tulburarile hidroelectrolitice
si metabolice
Hipokaliemia este determinata de tiazidice si diuretice
de ansa
Hiperkaliemia este determinata de spironolactona,
triamteren, amilorid si contraindica utilizarea acestor
preparate in IR
Hipovolemia, hiponatremia si IR functionala apar la
folosirea diureticelor in doze mari
Aparitia tulburarilor de metabolizare a glucozei
Hiperuricemia si hipercalcemia
Dislipidemiile
Producand atat de multe modificari metabolice, trebuie
evitate la pacientii diabetici, cand este posibil
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

INHIBITORII ADRENERGICI CU ACTIUNE CENTRALA


Sunt utilizati in primul rand ca medicamente
antihipertensive
Au actiune antihipertensiva dependenta de doza si
scad rezistenta vasculara periferica
Reprezentanti: alfa-metil-dopa, clonidina, moxonidina
(Physiotens), rilmenidina (Tenaxum)
Efecte secundare: sedarea, senzaia de gura uscata,
oboseala si depresia, hipotensiune ortostatica
Metil-dopa nu are efecte teratogene si este
medicamentul de preferat in tratamentul HTA din sarcina
Intreruperea tratamentului creaza rebound, mai ales in
cazul clonidinei
Sunt bine tolerate in insuficienta renala
Moxonidina si rilmenidina au mai putine efecte
secundare
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

BETA BLOCANTELE
1.Indicaii: HTA, cardiopatia ischemica, postinfarct
miocardic, insuficienta cardiaca

2.Mecanisme de actiune pe aparatul cardiovascular:

Scaderea frecventei cardiace (bradicardie) prin


scderea conducerii la nivelul NAV
Scderea inotropismului miocardic
Scderea debitului cardiac
Inhiba eliberarea de renina
Reducerea activitatii simpatice
Reducerea rezistentei vasculare periferice
Atenuarea raspunsului presor la catecolamine
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE
BETA BLOCANTELE

Clasificare:

Cardioselectivitatea (se refera la puterea de a bloca


receptorii beta 1 cardiaci si nu beta 2 in bronhii,
vase)
Selective (atenolol, metoprolol, bisoprolol,
betaxolol, nebivolol)
Neselective (propranolol, sotalol)

Activitatea stabilizatoare de membrana (betaxolol,


carvedilol, propranolol, au efect antiaritmic, chinidin-
like)

Actiune combinata, alfa si beta blocanta: carvedilol


CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE
BETA BLOCANTELE

Efecte secundare:

La pacientii cu hiperreactivitate bronsica (astm, BPOC)


provoaca sau agraveaza bronhospasmul

Insuficienta cardiaca severa poate fi agravata


(tratamentul cu betablocante se introduce dup cel cu
diuretice si IECA, cand pacientul este stabilizat
hemodinamic, dozele se cresc foarte incet)

Bradicardie excesiva, blocuri atrioventriculare


(contraindicate in boala de nod sinusal, tulburari de
conducere, precautie cand sunt asociate cu verapamil,
diltiazem)
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE
BETA BLOCANTELE

Efecte secundare:

Efecte pe SNC: insomnie, cosmaruri

Astenie, reducere a capacitatii de efort i disfunctie


erectila la barbati

Nebivolul, beta blocant nou, donor de NO, neutru


metabolic, are un risc mai redus de efecte adverse,
inclusiv sexuale

Efecte adverse metabolice: crestere a TG si scadere a


HDL, agraveaza hipoglicemia si mascheaza unele
semne ale hipoglicemiei (cand nu pot fi evitate, sunt
utlizate la diabetici si dislipidemici)
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

BETA BLOCANTELE

Indicatii speciale: HTA la tineri, HTA cu hiperreninemie,


angina pectorala de efort, aritmii supraventriculare si
ventriculare, sindrom hiperkinetic, HTA si migrena,
HTA si glaucom

Contraindicatii absolute: blocuri atrio-ventriculare, astm


bronsic sever, depresie psihica severa, boli
vasospastice periferice severe (necroze, gangrene)

Contraindicaii relative: insuficienta cardiaca severa,


BPOC, sindrom Raynaud, HTA in sarcina, HTA la
varstnici, angina Prinzmetal
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE
INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI

Indicatii: HTA, CI, IC, POSTINFARCT MIOCARDIC, HTA la


DIABETICI, NEFROPATIE CU PROTEINURIE
Mecanisme de actiune:

Inhibarea formarii de AgII (plasmatic si tisular)


Inhibarea degradarii bradikininei (rol vasodilatator)
Stimularea sintezei de prostaciclina si NO (rol
vasodilatator)
Inhibarea secretiei de aldosteron
Cresterea excretiei de sodiu (aldosteron si mecanisme
intrarenale)
Reducerea tonusului simpatic, modularea baroreflexelor si
scaderea productiei de ADH (la nivel central)
Scderea biosintezei si eliberarii presinaptice de
norepinefrina si cresterea recaptarii acesteia (actiune la
nivel periferic)
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE
INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI

Rezultatele cele mai spectaculoase s-au obtinut in tratamentul


IC: ameliorarea simptomelor, cresterea tolerantei la efort,
prelungirea supravietuirii, reducerea costurilor
managementului
Reprezentanti:
Captopril
Benazepril
Enalapril
Fosinopril (Monopril)
Lisinopril
Perindopril (Prestarium)
Quinapril (Accupro)
Ramipril (Tritace)
Trandolapril (Gopten)
Zofenopril (Zomen)
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI

EFECTE SECUNDARE:

Dependente de efectul fiziologic:

Hipotensiune in HTA cu hiperreninemie

Hipotensiune la prima doza

Insuficienta renala functionala in caz de stenoza bilaterala


de artera renala sau diminuarea RFG de alte cauze

Hiperkaliemie
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI

EFECTE SECUNDARE:

Dependente de molecula:

Rash tegumentar
Cefalee
Greata
Diaree
Neutropenie
Disgeuzie
Tuse
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE
INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI

Tusea: uscata si persistenta, este cea mai frecventa reactie


adversa, este corelata cu nivelul de bradikinina

Hipotensiunea la prima doza: nu apare la perindopril, se evita


prin initierea tratamentului cu doze mici si inceperea
tratamentului cu diuretice, urmata de adaugarea
inhibitorilor

Hiperkaliemie: se evita asocierea cu spironolactona mai ales la


pacientii cu grade avansate de insuficienta renala, in cazul
asocierii K si creatinina se monitorizeaza mai des

Insuficienta renala functionala (de aceea IECA se initiaza mai


corect in spital). Cresterile mici ale creatininei (10-30%)
nu impun oprirea terapiei ci numai supravegherea. La
cresteri importante (Stenoza bilaterala de artera renala
sau stenoza pe rinichi unic, depletie de volum) se sisteaza
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

BLOCANTII RECEPTORILOR DE ANGIOTENSINA

Indicatii: HTA, IC, postinfarct miocardic, nefropatia diabetica

Efectele cardiovasculare sunt similare cu ale IECA, in plus


cresc productia de NO si reduc activitatea endotelinei

Substante active: candesartan, eprosartan, irbesartan,


losartan, olmesartan, telmisartan, valsartan

Efectul maxim se instaleaza in aproximativ 7 zile

Efecte secundare mai putine decat ale IECA


Nu produc tuse iar angioedemul este extraordinar
Insuficienta renala functionala
Hiperkaliemia este mai frecventa
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE
BLOCANTII DE CANALE DE CALCIU

Indicatii: HTA, CI (MAI ALES ANGINA PRINZMETAL), ARITMII, IC

REPREZENTANI

CLASA PRIMA A 2-A A 3-A


GENERATIE GENERATIE GENERATIE
FENILALKILA VERAPAMIL GALLOPAMIL
TIOPAMIL
MINE EMOPAMIL

BENZOTIAZEP DILTIAZEM CLENDIAZEM

INE
DIHIDROPIRI NIFEDIPIN NICARDIPIN AMLODIPIN
NITRENDIPIN LERCANIDIPIN
DINE NISOLDIPIN LACIDIPIN
ISRADIPIN MANIDIPIN
FELODIPIN
NIMODIPIN
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE
BLOCANTII DE CANALE DE CALCIU

Mecanisme de aciune:

1.Efectele vasodilatatoare:

Sunt cele mai importante pentru tratamentul HTA,


producand scderea RVP si a TA

La preparatele cu aciune scurta (nifedipina) se poate


produce o scadere mai brutala a TA urmata de tahicardie,
cresterea consumului miocardic de oxigen prin reactia
simpatica de contrareglare

Acest efect nu mai apare la dihidropiridinele noi

Produc si coronarodilatatie si combat spasmul coronarian


(sunt indicate in toate formele de AP, cu exceptia nifedipinei)
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE
BLOCANTII DE CANALE DE CALCIU

Mecanisme de aciune:

2.Efectele cardiace:
Toate produc coronarodilatatie
DHP cu actiune scurta (nifedipina) cresc frecventa cardiaca,
nu modifica conducerea AV si deprima moderat inotropismul
DHP cu durata lunga de actiune nu modifica frecventa
cardiaca si nici inotropismul
Non-DHP sunt utile in tratamentul aritmiilor, ele fiind
singurele care produc bradicardie prin scderea conducerii AV;
deprim usor contractilitatea miocardica
3.Sunt neutre din punct de vedere metabolic (nu influenteaza
glicemia, lipidele sangvine)
4.Efectele renale:
Faciliteaza natriureza
Non-DHP scad proteinuria
CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE
BLOCANTII DE CANALE DE CALCIU

Efecte secundare

BLOCANT DE CALCIU EFECTE SECUNDARE


DIHIDROPIRIDINE Eritem facial, cefalee, palpitaii,
vertij
Edeme periferice
DILTIAZEM Vertij, cefalee
Tulburari vizuale
Eruptii cutanate, dermatita
exfoliativa
Edeme periferice
Tulburari gastrointestinale
VERAPAMIL Constipaie, grea
Tulburri de conducere
atrioventriculara
Bradicardie sinusala
Precipitarea insuficienei cardiace
Hipertrofie gingival