Cuprins

1. Nutriia vitaminic a animalelor

2. Vitaminele hidrosolubile
3. Vitamina B1
4. Vitamina B2
5. Vitamina B12
6. Vitamina C
7. Echilibrarea vitaminic a alimentaiei animalelor
 Nutriia vitaminic a
animalelor

Vitaminele sunt o grup de substane cu structur chimic
foarte diferit, far rol plastic sau energetic, dar cu un
important rol catalitic n organismul animal; ele sunt
legate de o alt grup de substane cu acelai rol, respectiv
enzimele. (M. Pop-Nutriia si alimentatia animalelor vol.1 2006)

Unele vitamine pot fi sintetizate n organismul animal direct (vitamina

C, excepie la om, cobai si maimu) sau prin intermediul
microorganismelor din tubul digestiv (TD) , n special din rumen
(complexul B)

Nutreurile conin cantitai importante de precursori
vitaminici (provitamine), care n organism sunt
transformai n vitamine.
Lipsa sau insuficiena vitaminelor din hran determin
apariia unor tulburri grave denumite vitaminoze
respectiv avitaminoze (n lipsa) sau hipovitaminoze (in
carena/insuficienta).
Pentru desfurarea normal a proceselor metabolice n
organism sunt necesare cantiti mici de vitamine, dar
lipsa sau carena lor se manifest prin diferite
simptome, n funcie de categoria de animale.

n organism, multe dintre vitamine acioneaz ca i
coenzime (catalizatori metabolici),n timp ce altele nu au
rol definit, dar au funcii eseniale.

n funcie de solubilitatea lor, vitaminele au fost mpartite

n 2 grupe:
Liposolubile: vitaminele A,D,E si K
Hidrosolubile: vitaminele din grupul (complexul) B i
vitamina C.
 VITAMINELE
HIDROSOLUBILE

n aceast grup sunt ncadrate vitaminele din asa-zisul complex
B si vitaminca C (acidul L-ascorbic).
Trebuie remarcat c,n conditii obinuite de hrnire,
rumegatoarele nu sunt tributare unui aport exogen de vitamine
B, deoarece acestea sunt sintetizate n rumen, de ctre
microorganisme; la cai si iepuri aceast sinteza are loc n colon si
cecum.
Pentru animalele nerumegatoare (porci,psri..), aportul exogen
de vitamine B este hotrtor pentru buna funcionare a
organismului.

Vitaminele B au o mare diversitate de efecte, si acioneaza mai
bine impreun (formand astfel un complex) decat separat;
cele mai multe vitamine din aceasta grup, acioneaz ca si
coenzime.

Cu toate ca cele mai multe vitamine hidrosolubile sunt

necesare,n organism,n cantitai foarte mici, carena lor
produce grave tulburri metabolice.

Vitaminele hidrosolubile i metaboliii lor se elimin
prin urin, astfel ca probabilitatea toxicitatii lor este
foarte redus.
 Vitamina B1

Metabolism: Vitamina B1 se gseten organism n stare
liber, forma sa activa fiind coenzima tiaminpirofosfat
(TPP). Absorbia are loc la nivelul intestinului subire,
fiind fosforilat la nivelul ficatului.

Simptome de carena: Primul simptom al carenei este

anorexia, asociat la porci cu reducerea sporului de
greutate, incetinirea ritmului cardiac, inclusiv leziuni ale
inimii, scderea temperaturii corporale. La psri,
simptomele tipice de caren n vitamina B1, sunt
polinevritele (cap aruncat pe spate), convulsii, slabire etc.
 Vitamina B1

Surse: Bogate n vitamina B1 sunt drojdiile de bere
sau furajere, trele ,etc. Vitamina B1 se produce si
prin sintez chimic (clorhidrat sau monohidrat), ca o
pudr cristalin. Vitamina B1 este sensibila la
temperatur.

Toxicitate: Nu se inregistreaz.
 Vitamina B2

Metabolism : Absorbia B2 n tubul digestiv, este stimulat de
prezena hranei n lumenul TGI . n metabolism, vitamina B2
particip sub doua forme: flavin-adenin-dinucleotid (FAD)
respectiv flavin-adenin-mononucleotid (FMN). Metabolismul
riboflavinei este influenat de hormonii tiroidieni.

Simptome de carena: Datorit implicrii ei n metabolismul

proteinelor, primele semne de carena se concretizeaz n
reducerea sau oprirea creterii animalelor tinere, la care se
asociaz si alte simptome precum : conjunctivite, opacitatea
corneei, alopecie, seboree. Cantitatea de vitamina B2 din hran
influeneaza retinerea azotului n organism.
 Vitamina B2

Sensibile la carena n vitamina B2 sunt psrile, porcii si
iepurii, la care n afar tulburarilor de cretere este
nrautatita valorificarea hranei, apare diareea, la psri
fiind frecventa neuromalacia, reducerea procentului de
ecloziune, vitalitatea sczut a puilor.
Surse: Pe langa sursele naturale, specifice majoritatii
vitaminelor B(drojdii, tarate) riboflavina se produce att
prin sinteza chimic, ct mai ales prin biosinteza, sub
form de pudra cristalin

Toxicitatea este putin probabil.

 Vitamina B12

Sinonime: FPA (factorul proteic animal), vitamina
antianemic.

Metabolism: Pentru absorbtia vitaminei B12 este

necesar o enzim secretata n stomac si intestinul
subtire, enzim desemnat ca factorul intrinsec (FI).
Surplusul de vitamina B12 este depus, ca rezerv,n
ficat (cca. 30-60%) si alte tesuturi, muchi, piele si
oase (Pond W.G si colab., 1995). Excreia vitaminei B12
se face prin urin si fecale.
 Vitamina B12

Functii: Component a multor coenzime, vitamina
B12, este implicata n sinteza metioninei,n absorbia
nutrientilor n tubul digestiv,n metabolismul multor
aminoacizi, favoriznd o mai buna valorificare a
proteinelor n organism. Vitamina B12 are rol
important n hematopoeza, mpreuna cu acidul folic.
 Vitamina B12

Surse: Bogate n vitamina B12 sunt nutreurile de
origine animal (fina de peste, laptele praf etc.).
Vitamina B12 se produce prin biosintez si se
prezint sub form de pulbere cristalin.

Toxicitate: Probabilitatea intoxicarii cu vitamina B12

este redus; la psri, se pare ca o doza de 3 ori mai
mare, decat cerintele, poate producere intoxicatii.
 Vitamina C

Sinonime: acid ascorbic, vitamina antiscorbutica.
Metabolism: Cu exceptia omului, a primatelor si a
cobailor, la care vitamina C nu se sintetizeaza n
organism, toata celelalte animale o sintetizeaza.
Sinteza se face plecnd de la glucoz,n mai multe
trepte (Pond W.G. si colab.,1995). Dupa sintez, acidul
ascorbic este ncorporat direct n enzimele care
catalizeaz reactiile de oxido-reducere. n organism,
vitamina C se depoziteazan cantitai mici.
 Vitamina C

Functii: Vitamina C are importante functii biologice ,
fiind un important agent reducator, este implicata n
formarea anticorpilor, stimuleaz fagocitoz, stimuleaz
sinteza colagenului si a glicoproteinelor. La psri,
vitamina C stimuleaza productia de ou si imbunatete
calitatea cojii oulor.
Simptome de carena: n principiu, la animalele
domestice nu s-au observat simptome tipice de carena n
acid ascorbic. La om,n caren de vitamina C apare
scorbutul, primele semne fiind concretizate n edeme,
reducerea greutii corporale, emaciere, diaree, alaturi de
hemoragii musculare.
 Vitamina C

Toxicitate : La animale nu s-au inregistrat intoxicaii
cu vitamina C, dar doze mari pot reduce utilizarea
Cu si a altor microelemente. La om si animale de
laborator s-au inregistrat simptome de intoxicatie cu
vitamina C, precum oxalurie, uricozurie etc. (NRC,
1987)
 Echilibrarea vitaminic a
alimentaiei animalelor

Echilibrarea corect si eficient n vitamine a hranei,
mai ales la animalele nerumegatoare, trebuie s aib
n vedere cteva aspecte specifice:
Stabilitatea vitaminelor n nutreuri sau premixuri,
Sensibilitatea animalelor la carena n vitamine,
Aportul optim de vitamine,
Sursele de vitamine.
 Bibliografie

Nutriia si alimentaia animalelor Vol. 1 M.Pop,
Tipografia Moldova 2006.