Sunteți pe pagina 1din 17

STRUCTURA CELULEI

BACTERIENE
BACTERIILE SUNT MICROORGANISME CARE APARIN REGNULUI
PROCARIOTA, CELE MAI VECHI FORME DE VIA, FOARTE
RSPNDITE N AP, SOL, PE ALIMENTE, PE OBIECTE I
ORGANISME.
DIMENSIUNILE BACTERIILOR VARIAZ NTRE 0.2 MICROMETRI I
20 MICROMETRI , AVND DE OBICEI UN DIAMETRU DE 1-3
MICROMETRI.
CELE MAI MICI APARIN GENULUI MYCOPLASMA I AU
DIAMETRUL 125-250 NM.
CELE MAI MARI POT AJUNGE LA 10-20 MICROMETRI, IAR N
CAZUL FORMELOR FILAMENTOASE, N MOD EXCEPIONAL, CHIAR
LA 500 MICROMETRI.
CELULA BACTERIAN PREZINT DOU TIPURI DE FORMAIUNI
STRUCTURALE:
A. OBLIGATORII (PREZENTE LA TOATE SPECIILE BACTERIENE) I SUNT
REPREZENTATE DE:
NUCLEOID (ECHIVALENT NUCLEAR);
CITOPLASMA;
MEMBRAN CITOPLASMATIC I
PERETE CELULAR.
B. FACULTATIVE (CARE APAR DOAR LA ANUMITE TULPINI BACTERIENE)
I SUNT:
CILII (FLAGELII);
PILII (FIMBRII);
SPORII (ENDOSPOR) I
CAPSULA.
LUND CA REPER PERETELE CELULAR, CONSTITUENII CELULEI
BACTERIENE POT FI GRUPAI N DOU MARI CATEGORII:
INTRAPARIETALI, CARE FORMEAZ PROTOPLASTUL (MEMBRANA
PLASMATIC, MEZOSOMII, CITOPLASMA, NUCLEOIDUL, RIBOSOMII,
MAGNETOSOMII);
EXTRAPARIETALI (CAPSULA, STRATUL MUCOS, GLICOCALIXUL,
SPINII, FLAGELII, FIMBRIILE I PILII).
A. STRUCTURILE OBLIGATORII ALE CELULEI BACTERIENE

NUCLEOIDUL BACTERIAN REPREZINT O FORM PRIMITIV DE


ORGANIZARE, LIPSIT DE MEMBRAN (DE TIP PROCARIOT),
INCLAVAT DIRECT N CITOPLASM, N MOD OBINUIT N PARTEA
CENTRAL A CELULEI I CARE NU SUFER MODIFICRI DE TIP
MITOTIC N CURSUL CICLULUI DE DIVIZIUNE.
CITOPLASMA BACTERIAN ESTE, N GENERAL, CONSIDERAT CA
UN SISTEM COLOIDAL COMPLEX FORMAT DIN PROTEINE, GLUCIDE,
LIPIDE, AP I SUBSTANE MINERALE.
CITOPLASMA ESTE FIN GRANULAT I PUTERNIC BAZOFIL,
DATORIT CONINUTULUI CRESCUT N RIBOZOMI I ARN.
MEMBRANA CITOPLASMATIC A CELULEI BACTERIENE SE
SITUEAZ NTRE CITOPLASM I PERETELE CELULAR I ARE O
STRUCTUR TRILAMINAR FOSFOLIPIDIC SIMILAR CU A
CELORLALTE MEMBRANE CELULARE.
ROLURILE MEMBRANEI SUNT MULTIPLE FUNCIONND CA:
BARIER OSMOTIC (PERMEABILITATE DOAR PENTRU AP I
MOLECULE PROTEICE MICI);
MEMBRAN SELECTIV (CONSTITUENII UTILI DIN MEDIU SUNT
DIRECIONAI N CITOPLASM PRIN TRANSPORT ACTIV);
FUNCIE BIOENERGETIC (PREIA ROLUL MITOCONDRIILOR DIN
CELULELE EUCARIOTE, LA ACEST NIVEL SE GENEREAZ I SE
STOCHEAZ ENERGIA CELULAR);
SINTEZA PERETELUI CELULAR I A MEMBRANELOR SPORALE.
PERETELE CELULAR ESTE STRUCTURA EXTERN A CELULEI
BACTERIENE CU NUMEROASE FUNCII:
STRUCTUR INT
PENTRU LIZOZIM I ANTIBIOTICE ( LACTAMINELE: PENICILINE,
CEFALOSPORINE);
SEDIUL SISTEMELOR DE TRANSPORT PENTRU SUBSTANELE
NUTRITIVE;
SEDIUL RECEPTORILOR PENTRU BACTERIOFAGI (VIRUSURI ALE
BACTERIILOR) I BACTERIOCINE;
STRUCTUR ANTIGENIC DE SUPRAFA (ANTIGENUL O SOMATIC
PE BAZA CRUIA SE POATE FACE CLASIFICAREA DIFERITELOR
BACTERII);
PARTICIP LA DIVIZIUNEA CELULAR.
PERETELE CELULAR AL BACTERIILOR GRAM-POZITIVE APARE LA
MICROSCOPUL ELECTRONIC CA UN STRAT UNIC, RELATIV OMOGEN.
COMPONENTUL MAJOR ESTE PEPTIDOGLICANUL.
PERETELE CELULAR AL BACTERIILOR GRAM-NEGATIVE ESTE MAI
SUBIRE DECT AL BACTERIILOR GRAM-POZITIVE, ESTE DISTINCT
STRATIFICAT, ARE O STRUCTUR MAI COMPLEX DATORIT
PREZENEI MEMBRANEI EXTERNE, CARE APARE CU O STRUCTUR
SIMILAR MEMBRANEI PLASMATICE.
BACTERIILE GRAM-NEGATIVE AU PERETELE CELULAR ALCTUIT
DIN :
1-2 STRATURI DE PEPTIDOGLICAN;
MEMBRAN EXTERN FOSFOLIPIDIC;
LIPOPOLIZAHARIDUL (ENDOTOXIN).
RIBOSOMII. SUNT PARTICULE NUCLEOPROTEICE
INTRACITOPLASMATICE DE FORM APROXIMATIV SFERIC. AU
DIAMETRUL DE APROXIMATIV 20 NM.
B. FORMATIUNILE FACULTATIVE ALE BACTERIILOR

CILII (FLAGELII) SUNT FORMAIUNI APENDICULARE DE


NATUR PROTEIC CU ROL N PROPULSAREA CELULEI
(ORGANE DE LOCOMOIE) SPRE SURSA DE HRAN
(CHEMOTACTISM).
SUNT FORMAIUNI SPECIFICE BACTERIILOR MOBILE I DE
REGUL APAR LA BACILI SAU VIBRIONI CU O LUNGIME MAI
MARE DECT CORPUL BACTERIAN.
N FUNCIE DE NUMRUL CILILOR I DE AEZAREA ACESTORA, SE
DESCRIU MAI MULTE TIPURI:
- ATRICHE, FR CILI (BACTERII IMOBILE);
- MONOTRICHE, CU CIL UNIC LA UNUL DINTRE POLI (A);
- LOFOTRICHE, CILI MULTIPLI (MNUNCHI) LA UNUL DINTRE POLI (B);
- AMFITRICHE, CU CTE UN CIL LA AMBII POLI (C);

- PERITRICHE, CU CILI MULTIPLI N JURUL CELULEI BACTERIENE (D).


PILII (FIMBRIILE) SUNT STRUCTURI MULTIPLE, SCURTE, DREPTE,
FILAMENTOASE, RIGIDE (NU AU ROL N LOCOMOIE I POT EXISTA
ATT LA BACTERII MOBILE CT I IMOBILE). N GENERAL, SUNT
DISPUI LA SUPRAFAA CELULEI (PERITRICHE).
APAR MAI ALES LA BACTERIILE GRAM-NEGATIVE I DIN PUNCT DE
VEDERE FUNCIONAL SUNT DE DOU TIPURI:
a. PILI COMUNI (SOMATICI);
b. PILI DE CONJUGARE (SEXUALI).
CAPSULA. UNELE SPECII DE BACTERII PREZENT UN NVELI DE
SUPRAFA, GLICOCALIX. ACESTA ESTE REPREZENTAT DE O MAS
DE FIBRE POLIZAHARIDICE NTRETIATE.
CELE MAI IMPORTANTE DINTRE FUNCIILE PE CARE CAPSULA LE
NDEPLINESTE, SUNT:
FUNCIA ANTIFAGOCITAR I DE REZISTEN LA ACIUNEA
FACTORILOR FIZICI I CHIMICI;
ADERARE LA RECEPTORII STRUCTURILOR INT;
INHIB ACTIVITATEA BACTERICID A SISTEMULUI COMPLEMENT I A
ALTOR FACTORI SERICI;
REPREZINT MATERIAL DE REZERV CELULAR;
ESTE ANTIGENIC (ANTIGENUL K- CAPSULAR).
SPORUL BACTERIAN REPREZINT FORMA DE REZISTEN A
BACTERIILOR LA CONDIIILE NEFAVORABILE DIN MEDIU,
IDENTIFICAT CA O STARE DORMANT A BACTERIILOR, N CARE NU
SE SINTETIZEAZA PROTEINE. N CONDIII NEFAVORABILE, FORMA
VEGETATIV* A BACTERIEI TRECE N FORM DE REZISTEN
(SPOR).
*FORMA VEGETATIV ESTE FORMA CAPABIL S SE MULTIPLICE
I S PRODUC BOAL.
BIBLIOGRAFIE:

HTTP://CHIMIE-BIOLOGIE.UBM.RO
WWW.SCRIBD.COM
HTTPS://WWW.GOOGLE.RO/STRUCTURA+CELULEI+BACTERIENE