Diagnosticul radiologiei si imagistic

in traumatismul maxilo-facial,
craniului.
 1. Clasificarea fracturilor masivului
facial.
Fracturile maxilarului superior:
Fracturi care intersecteaza arcada dentara:
bilaterale simetrice si asimetrice si unilaterale
Fracturi care nu intersecteaza arcada dentara:
laterale zigomato-molare,orbitare si mediane
superioare ale frontalului, fracturile oaselor
nazale,ale etmmoidului, ale sinusului maxilar.
 Fracturi ale mandibulei.

1.Fracturi ale portiunii dentate:

semifizare, parasemifizare si ale
corpului mandibulei.
2.Fracturi ale unghiului
mandibulei
3.Fracturi ale portiunii fara dinti
 1.Anatomo-patologic:
-in liniaverde
-partiale
-totale
2.directialiniei de fractura:
-transversale
-longitudionale
-oblice
-radiale
 3. Nr. Si distributia liniilor de fractura in focar:
-una, maimulte
-complexe
-cominutive
4 In plan:
-sagital
-transversal
-frontal
5.Clinico-radiologic:
-fr.Portiunii dentare
-fr. Ale unghiului mandibulei
-fr. Ale portiunii fara dinti(ramura, condili)
 Particularitatile:
1 La copii , fracture in lemn verde
2 La virstnici edentati are loc fracturarea
segmentului mijlociu al corpului mandibular
(fr. E perpendiculara pe axul corpului
mandibulei
 Fracturi ale regiunii dentare
La examenul clinic pacientul prezinta: dureri provocate
sau spontane cand vorbeste sau inghite, sialoree
sanguinolenta, hematom local, tumefactie a marginii
bazilare a mandibulei, eventual anestezie mentoniera
(semnul Vincent), punctul dureros, acut, la palparea
focarului de fractura.
La examenul endobucal cu gura deschisa se constata
decalaj intre 2 dinti, deviatie a punctului incisive median,
plaga gingivala cu sau fara expulsie dentara, lezarea
mucoasei la nivelul decalajului dentar produs de facture.
Formele anatomo-clinice:sinfizare (mediane si
paramediane), ale corpului mandibular.

Fracturi ale unghiului mandibular
Aspecte clinice: Aceste facturi se produc , de ca urmare a unui soc direct
lateral sau indicrect. Sunt favorizate de forma angulara a acestei regiuni
anatomice si de prezenta unui dinte de lapte sau inclus. Local se poate
constata un hematom voluminos si se poate palpa o denivelare osoasa cu
punct dureros maxim.
La examenul endobucal si exobucal: este posibil sa nu se constate nici o
modificare de angrenare dentara sau, din contra, tulburari nete articulare,
cu importanta deschidere posterioara de partea fracturii.
Afectarea nervului dentar inferior se constata rar, si atunci sub forma de
anestezie in regiunea mentoniera sau algii importante.
Examenul radiologic: Se realizeaza, de urgenta, prin radiografii in
incidentele: fa joas, mandibula de filat, filme panoramice, etc.
Pe aceste radiografii se poate constata un traiect de fractur, adesea oblic
n direcie caudal i posterioar ctre gonin.
Privind eventuala deplasare de la nivelul focarului de factura, corpul
mandibulei este traecionat n jos i n posterior, prin aciunea muchilor
masticatori, iar ramul ascendant, n sus, nainte i nafar.
 Fracturile mandibulei n poriunea fr dini
Acestea pot interesa:
-ramul ascendant (propriu-zis)
-apofizele superioare (condilul mandibular i apofiza coronoid)
Fracturile ramului ascendent: Se intlnesc mai rar i au ca mecanism
de producere fie un oc direct perpendicular, fie un oc vertical de
jos n sus.
Clinic, regiunea parotid-maseteric poate fi tumefiat, i se
constat o perturbare important a fiziologiei masticatorii, datorit
denivelrii (ascensiune) molarilor din regiunea respectiv. Se
produce o deschidere posterioar de partea sntoas i un decalaj
al punctului incisiv median de partea cu fractur.
Examenul radiologic: Prin incidena mandibular defilat se pot
obine date privind o fractur n regiune, dar suprapunerea coloanei
vervicale este un impediment.
Formele anatomo-clinice: Fracturile pot fi unice, cel mai adesea cu
traiect orizontal, deasupra spinei lui Spix
 Tabloul radiologic
*Se pot depista complicatiile infectioase (osteite)
precum si tuburari de consolidare,in care traiectul
de fractura este vizibil mai mult de 3-4
luni.Diagnosticul de pseoudo-artroza nu se poate
afirma inainte de 6 luni.Un calus
vicios(deplasarea dupa consolidare)va fi apreciat
mai mult prin tulburaririle de articulare decat prin
deformarea constatata.Din punct de vedere
terapeutic contraolele radiografice sunt foarte
necesare,care urmaresc tulburarile articulare.
 5.LEZIUNI TRAUMATICE DENTARE
Pot fi 3 tipuri: fracturi, contuzii(forme uoare de luxaii) i luxaii.
Fracturile constau n ntreruperea continuitaii esutului dur al
dintelui, existnd i fracturi incomplete.

R. Cavezian descrie urmtoarele forme de fracturi dentare:

1) coronare:
- ale smalului minime si adesea neglijate;
- coronare simple intersecteaz smalul i dentina, respectnd pulpa
dentar;
- corono-pulpare aici se pot intilni fracturi corono-radiculare,
cervicale sau radiculare deschise, la care cu ajtorul filmelor
endobucale se constat un traiect de fractur n alveol;
2) radiculare inchise sau intraalveolare, dar necomunicante cu
mediul bucal, avind sediul in 1/3 cervical, medie sau apical.
NB: Fractura longitudinal a radacinii se intilneste rar, se depisteaz
prin apariia complicaiilor paradontale.
 1 n limita smalului i dentinei (cu i far
lezarea camerei pulpare)
2 n limita cu colet
3 fractura transversal treimei apicale a
radcinii
4 - fractur longitudinal
5 fractur transversal treimei medii
 Literatura americna prevede urmatoarea
clasficare:
Ellis class I cu afectarea doar a smalului
Ellis class II atinge parial dentina
Ellis class III cu afectarea smslului, dentinei,
pulpei.
Film retro-dento-alveolar: in zona incisivului
lateral sting se depisteaz fractura transversal
n treimea apical.

Film retro-dento-alveolar: in zona incisivului

central stng sting se depisteaz fractura
transversal n treimea apical i formaiune
chistic n zona dinilor 1.1, 1.2, 2.1.
 Fotografie extraoral: observm fractur oblic
cu intersectarea limei smalului i dentine la
dintele 1.1; in zona treimei incizale a dintelui
2.1 avem fractura n limitele smalului cu
orientare transversal

Filme retro-dento-alveolare cu fracturi in

treimele medii:
B dintele 3.4
C dintele 3.2
 7.Evolutia fracturilor.
Evolutia fracturilor depinde de virsta si starea
pacientului.
In primele 2 saptamini se constata o demineralizare a
extremitatilor oaselor din focarul de fractura, traiectul
de fractura fiind reprezentat de un spatiu transparent
mai larg decit initial. Aspectul de remineralizare se
observa peste 5-6 saptamini, iar calusul repartor este
mai transparent decit osul normal,apoi tesutul osos
tinar se organizeaza,integrindu-se in structura osului
vecin dupa aproximativ 6 luni, iar traiectul de fractura
dispare complet aproximativ dupa 2 ani
 In cazul unei imobilizari incorecte, se realizeaza un
calus vicios, deformat, dureros, iar intirzierea in
consolidare, datorita persistentei mobilitatii
fragmentelor, se traduce radiologie prin persistenta
transparentei traiectului de fractura la nivelul unei
pseudoartroze.
Pseudoartroza apare ca urmare a unor modificari
patologice care pot surveni in focarul de fractura si care
conduc la aparitia unui tesut de granulatie.
Acesta nu va evalua catre un calus normal, si radiologia se
va constata o radiotransparenta, cu intindere variabila,
intre extremitatile oasoase care apar condensate.