Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE

CARACTERISTICI ŞI ROLURI ALE JOCULUI


DIDACTIC ÎN EDUCAŢIA TIMPURIE

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. BUNĂIAŞU CLAUDIU MARIAN

Candidat:
Prof. înv. preşcolar COJOCARU (SORESCU) CLAUDIA
Şcoala Gimnazială „Nicolae Costescu”, loc. Bălăceşti, jud.Gorj

Seria 2015-2017
CAPITOLUL 1
ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE PRIVIND EDUCAŢIA TIMPURIE
1.1.Teorii psihopedagogice care susţin educaţia timpurie
1.1.1. Cognitivismul
1.1.2. Constructivismul
1.1.3. Teoria dezvoltării psihosociale
1.1.4. Teoria inteligenţelor multiple
1.2. Dinamica dezvoltării copilului preşcolar
1.3. Principii şi finalităţi ale educaţiei timpurii
1.4. Particularităţi ale curriculumului pentru educaţia timpurie.
1.4.1. Orientări şi finalităţi ale curriculumului pentru educaţia timpurie
1.4.2. Domenii ale curriculumului pentru educaţia timpurie.
1.4.3. Domeniile experenţiale ale curriculumului.
1.4.4. Forme şi modalităţi de organizare a activităţilor didactice.

CAPITOLUL 2
SPECIFICUL ACTIVITĂŢILOR CENTRATE PE JOC ÎN PERIOADA PREŞCOLARĂ
2.1. Jocul – activitate fundamentală a copilului preşcolar
2.2. Teoria jocului didactic
2.2.1. Abordări conceptuale.
2.2.2. Funcţii ale jocului
2.2.3 Tipuri de jocuri didactice utilizate în educaţia timpurie
2.3. Jocul didactic şi învăţarea în învăţământul preşcolar

CAPITOLUL 3
PROIECTAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
3.1. Obiective specifice ale cercetării
3.2. Ipotezele cercetării
3.3. Metodologia cercetării
3.3.1. Tipul cercetării
3.3.2. Durata şi etapele cercetării
3.3.3. Lotul de subiecţi
3.3.4. Metode şi instrumente de investigaţie.

CAPITOLUL 4
PREZENTAREA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

4.1. Rezultatele cercetării pentru obiectivul nr.1


4.2. Rezultatele cercetării pentru obiectivul nr.2.
CONCLUZII.
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
S-a ales acestă temă de cercetare, deoarece considerăm jocul
didactic ca fiind sursa principală de socializare a gândirii, însuşire care
permite preşcolarilor să comunice unii cu alţii şi cu adulţii, achiziţionarea
de către preşcolari a unui număr de cuvinte corespunzător vârstei, formarea
deprinderilor de comunicare şi aplicarea acestora în contexte diferite.

În cadrul acestei lucrări ne-am propus să cercetăm cum contribuie


jocul didactic la dezvoltarea preşcolarilor, dacă se folosesc metodele şi
strategiile adecvate şi dacă, folosind jocul didactic, se consolidează şi
perfecționează deprinderile de comunicare corectă din punct de vedere
gramatical, în dialog şi în monolog.
Teorii psihopedagogice care susţin educaţia timpurie

Cognitivismul
Constructivismul
Teoria dezvoltării psihosociale
Teoria inteligenţelor multiple
Obiective specifice ale cercetării

Obiectivele cercetării noastre sunt următoarele :


O.1. Studierea percepţiilor, opiniilor şi concepţiilor cadrelor didactice privind
rolul si caracteristicile metodologice ale jocului didactic în educaţia
timpurie;
O.2. Testarea experimentală şi validarea unor activităţi şi situaţii de instruire
bazate pe joc didactic

Ipotezele cercetării

Ipoteza generală a cercetării noastre este următoarea :


Dacă în activităţile didactice sunt selectate, dezvoltate şi adaptate
jocurile didactice specifice domeniilor experienţiale şi nivelului de dezvoltare
ale preşcolarilor, atunci acestea pot fi atractive şi stau la baza obţinerii unor
rezultate bune ale preşcolarilor.
Ipotezele particulare ale cercetării noastre sunt următoarele :
I.1. Implementarea jocurilor didactice în activităţile din grădiniţă
influenţează pozitiv dezvoltarea proceselor psihice (cognitive, afective) ale
preşcolarului
I.2. Utilizarea eficientă a jocurilor didactice ca metodă de predare-
învăţare-evaluare, cresc capacităţile de comunicare ale preşcolarilor, acestea
dezvoltându-se într-un ritm mai rapid, cu o motivaţie sporită.
Metodologia cercetării

Proiectarea cercetării a fost realizată pornind de la trei categorii de


determinat:
a) natura obieetului investigaţiei;
b) obiectivele cercetării;
c) resursele disponibile, umane şi materiale .

Tipul cercetării

Strategia de cercetare ştiinţifică a presupus un plan de acţiune


ordonat, o combinaţie complexă de activităţi şi metode utilizate care duc la
atingerea obiectivelor vizate
Cercetarea este de tip practic-aplicativ, iar din punctul de vedere al
finalităţii este de tip ameliorativ urmărind perfecţionarea procesului de
învăţămnt preşcolar, utilizând jocul didactic în educaţia timpurie.
Durata şi etapele cercetării

Activitatea de cercetare s-a desfăşurat în perioada 2014 - 2015 pe


parcursul a doi ani şcolari, astfel :
1. Etapa de documentare şi consultare a literaturii de specialitate, schimburi
metodologice (aprilie 2014 - iunie 2014) ;
2. Etapa constatativă, (septembrie 2014 - decembrie 2014) care a fost etapa
de aplicare şi interpretare a datelor chestionarului aplicat cadrelor didactice.
Toate testele distribuite cadrelor didactice au fost structurate pe itemi;
3. Etapa experimentală reprezintă etapa fundamentală care cuprinde
urmatoarele subetape :
- pretestul (ianuarie 2015 - iunie 2015) constând în aplicarea unor
probe de evaluare
iniţiale preşcolarilor, pentru a verifica comportamentele (realizate sau
în curs) ;
- etapa experimentală propriu-zisă (septembrie 2015 – noiembrie 2015)
constând în
utilizarea jocului didactic ca metoda de predare-învăţare-evaluare;
- etapa posttest (noiembrie 2015 – ianuarie 2016) constând în aplicarea
unor probe de evaluare finale şi analiza efectelor metodologiei utilizată în
etapa experimentală.
Lotul de subiecţi

Cercetarea a avut loc la Gradiniţa din satul Bălăceşti, com. Bolboşi,


judeţul Gorj, structură a Scolii Gimnaziale „Nicolae Costescu” unde îmi
desfăşor activitatea în calitate de profesor învaţământ preşcolar .
Cercetarea a fost realizată pe următoarele categorii de participanţi :
- 12 preşcolari de la nivelul I (3-5 ani) dintre care 7 fetiţe şi 5 băieţi ;
- 12 preşcolari de la nivelul II (5-6 ani) dintre care 6 fetiţe şi 6 băieţi ;
- 20 cadre didactice din învăţământul preşcolar, de pe raza judeţului Gorj;
- 20 părinţi ai preşcolarilor din eşantionul investigat.

31%
19%
Prescoari nivel I

Preşcolari nivel II

Cadre didactice

Părinţi
19%

31%

Fig.3.1. Diagrama structurii eşantionului cercetării, pe baza raportului procentual al categoriilor de subiecţi
25%

29% Băieţi-nivel I

Fetiţe-nivel I

Băieţi -nivel II

Fetiţe- nivel II
25%

21%

Fig.3.1. Diagrama structurii eşantionului cercetării, de la cele două nivele de preşcolarizare


Metode şi instrumente de investigaţie

Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezelor de la care s-a plecat, s-


a utilizat un sistem metodologic compus din :
- analiza de documente: lucrări de psihologia copilului şi de educaţie
timpurie, documente strategice - curriculum pentru învăţământul
preşcolar, studii şi cercetări în domeniul educaţiei timpurii etc;
- metoda chestionarului ;
- metoda observaţiei ;
- metoda convorbirii ;
- metoda experimentală .
Rezultatele cercetării pentru obiectivul nr.1

În cadrul acestui obiectiv s-a aplicat chestionarul pentru cadrele


didactice, care a cuprins 10 întrebări cu răspunsuri tip grilă . Durata medie de
completare a unui chestionar a fost de 10 minute.

Cadrele didactice din învăţământul preşcolar manifestă disponibilitate


pentru utilizarea jocului didactic în educaţia timpurie, deoarece
performanţele preşcolarilor cresc.
S-a constatat că jocurile didactice au următoarele aspecte pozitive:
- contribuie la dobândirea unor cunoştinţe temeinice, la dezvoltarea gândirii
divergente, precum şi la identificarea şi realizarea unor relaţiile cauzale între
idei şi concepte;
- preşcolarii devin mai responsabili în procesul învăţării;
- jocurile didactice satisfac nevoia de mişcare a copiilor, momentele statice
fiind armonios îmbinate cu momentele de acţiune;
- introducerea unor modalităţi practice de lucru fac ca preşcolarul să devină
un element activ.
Rezultatele cercetării pentru obiectivul nr.2

Rezultatele cercetării pentru acest obiectiv (etapa experimentală), au


fost strucurate în : etepa de pretest, etapa experimentală şi etapa de postest .
La nivelul I şi II s-au utilizat fişe de evaluare pentru dezvoltarea
limbajului şi a comunicării, şi fişe de evaluare la matematică şi explorarea
mediului .

În etapa de pretest s-au utilizat probe de evaluare iniţială care s-au


efectuat la începutul semestrului I, în scopul cunoaşterii nivelului de
pregătire de la care pornesc preşcolarii, a gradului în care stăpânesc
cunoştinţele şi dacă şi-au format capacităţi necesare asimilării conţinutului
etapei care urmează.

În etapa experimentală, s-au aplicat preşcolarilor teste de evaluare


utilizând jocul didactic, probele succedându-se cu o frecvenţă ridicată,
obiectivele fiind corelate cu particularităţile de vârstă ale preşcolarilor .

În etapa de posttest care a fost considerată o etapă de control, au


fost evaluate rezultatele. Testarea finală a constat în verificarea şi aprecierea
periodică, încheiate prin control final asupra întregului produs al actului
pedagogic.
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Comportament format Comportament in
dezvoltare

Pretest Posttest

Fig.4.17.Diagrama analizei comparative a rezultatelor la nivelul I între pretest şi posttest


la domeniul dezvoltarea vorbirii şi comunicare
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Comportament format Comportament in
dezvoltare

Pretest Posttest

Fig.4.18. Diagrama analizei comparative a rezultatelor la nivelul I între pretest şi posttest


la domeniul matematică şi explorarea mediului
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Pretest Experiment Posttest

Fig.4.19. Diagrama analizei comparative a rezultatelor la nivelul II între pretest şi posttest


la domeniul dezvoltarea vorbirii şi comunicare

100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Pretest Experiment Posttest

Fig.4.20. Diagrama analizei comparative a rezultatelor la nivelul II între pretest şi posttest


la domeniul matematică şi explorarea mediului
CONCLUZII

Cercetarea întreprinsă a demonstrat că:


- există interes şi preocupare din partea cadrelor didactice în utilizarea
jocului didactic ca metodă de predare şi evaluare;
- schimbarea de atitudine, în sensul utilizării, mai frecvente, a jocurilor
didactice este determinatăde conştientizarea de către cadrele
didactice a utilităţii şi eficacităţii acestor metode;
-monitorizarea progresului înregistrat în evaluarea performanţelor
preşcolarilor determină sporirea încrederii cadrelor didactice în
valoarea jocurilor didactice.
Cercetarea ne-a condus la faptul că jocurile didactice în
educaţia timpurie, au avut un caracter major asupra personalităţii
copilului atât în sfera motricităţii, a intelectului, influenţând :
- temperamentul prin stăpânirea de sine, echilibrul afectiv;
- caracterul prin spiritul de iniţiativă, dorinţă de autodepăşire,
- hotărârea;
- apitudinile prin spirit de observaţie, îndemânare;
- creativitatea prin elaborarea unor variante noi, găsirea unor soluții
de rezolvare a diverselor situaţii