ALGORITMUL LUI DIJKSTRA

 Numele este dat de savantul care l-a descoperit,

Edsger Dijkstra.
 Este un algoritm care calculeaza drumurile
minime de la un nod al unui graf la toate
celelalte noduri din graf
 Grafurile pe care poate lucra algoritmul lui
Dijkstra sunt, in general, ponderate si
orientate – arcele sunt orientate de la un
nod la alt nod (nu se poate merge si invers)
si au un anumit cost de care se va tine
seama in aflarea drumului minim
1
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Daca graful este neponderat (arcele nu au costuri asociate) atunci
drum minim intre doua noduri se considera drumul alcatuit din
numar minim de arce
 Pentru a gasi drumul minim de la un nod X la un nod Y se poate
aplica o cautare prin cuprindere pornind de la nodul X – prima
aparitie a lui Y in coada algoritmului de cautare prin cuprindere
presupune existenta unui drum cu numar minim de arce de la X
la Y, care poate fi reconstituit
 Pe un astfel de graf se poate aplica si algoritmul lui Dijkstra, daca
transformam in prealabil graful intr-unul ponderat, asociind
fiecarui arc acelasi cost (de exemplu, costul 1)
 Drumul de cost minim intre doua noduri obtinut in urma aplicarii
algoritmului lui Dijkstra va avea si numar minim de arce din
moment ce toate arcele au acelasi cost
2
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Algoritmul lui Dijkstra functioneaza atat pe grafuri conexe
cat si pe grafuri neconexe
 Un graf este conex daca din orice nod al sau se poate
ajunge in orice alt nod
 In cazul grafurilor orientate, pentru ca intre doua noduri sa
existe un drum in graf, nu este suficient sa existe o
succesiune de arce intre cele doua noduri, ci arcele trebuie
sa fie si orientate in sensul corespunzator
 Un drum intr-un graf orientat trebuie sa parcurga numai
arce orientate identic, de la nodul sursa pana la nodul
destinatie
 Daca nu exista nici un drum de la nodul de start la un alt
nod al grafului atunci algoritmul lui Dijkstra va raporta
existenta unui drum de lungime infinita intre ele – acest
rezultat indica, de fapt, lipsa oricarui drum intre cele doua 3
noduri
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Intrare:
 Algoritmul porneste de la un graf orientat si ponderat cu N
noduri
 De asemenea, e nevoie de un nod de start apartinand grafului
– acesta este nodul de la care se doreste aflarea drumurilor
minime pana la celelalte noduri din graf
 Iesire:
 Rezultatul algoritmului se prezinta sub forma unui tablou D
cu N intrari, continand distantele minime de la nodul de start
la toate celelalte noduri din graf
 De asemenea, tot ca rezultat se poate obtine si arborele
drumurilor minime (in cazul in care ne intereseaza nu numai
lungimile minime ale drumurilor, ci si drumurile propriu-zise)
– acesta este un arbore generalizat care se va obtine sub forma
unui tablou T cu N intrari (implementarea cu indicatori spre
parinte)
4
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Fie X nodul de start – acesta se marcheaza ca vizitat
 Ideea gasirii drumului minim de la X la un un alt nod este
cautarea treptata: se presupune ca drumul minim este alcatuit
dintr-un singur arc (arcul direct intre X si nodul tinta, care poate
sa nu existe, costul sau fiind infinit in acest caz), apoi se cauta
drumuri mai scurte alcatuite din 2 arce, apoi din 3, etc. – un
drum minim nu poate avea mai mult de N-1 arce, deci
algoritmul are N-1 pasi (al N-lea este banal)
 Dupa pasul k (1 ≤ k ≤ N-1), tabloul D va contine lungimile
drumurilor minime de la nodul X la celelalte noduri, toate aceste
drumuri fiind alcatuite din maxim k arce
 Astfel, D[Y] = L dupa pasul k inseamna ca de la X la Y exista un
drum minim de lungime L alcatuit din maxim k arce
 Deci, dupa pasul k, au fost gasite numai drumurile minime
alcatuite din maxim k arce – abia la finalul algoritmului (dupa
pasul N-1) drumurile minime obtinute sunt definitive, ele fiind
drumuri minime alcatuite din maxim N-1 arce 5
 ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 La inceputul fiecarui pas k avem un set de k-1 noduri marcate (in
cadrul pasilor precedenti) – nodurile marcate sunt cele pentru care se
cunoaste drumul minim (initial, doar nodul de start este marcat
deoarece doar pentru el se cunoaste drumul minim)
 In cadrul pasului k trebuie executate 3 operatiuni:
 Se gaseste acel nod Y nemarcat care are D[Y] minim (acesta este
singurul dintre nodurile nemarcate pentru care se poate spune
sigur ca drumul minim are lungimea D[Y]) – pentru celelalte
noduri nemarcate valoarea corespunzatoare din tabloul D s-ar
putea sa nu reprezinte lungimea drumului minim ci un drum
minim intermediar (alcatuit din maxim k-1 arce) care poate fi
imbunatatit in cadrul pasilor viitori ai algoritmului
 Nodul Y se marcheaza ca vizitat
 Pentru fiecare nod Z ramas nemarcat se executa urmatorul
algoritm:
if D[Z] > D[Y] + Arc(Y , Z) then begin
D[Z] := D[Y] + Arc(Y , Z); 6
T[Z] := Y
end
Algoritmul lui Dijkstra
Logica este urmatoarea:
D[Y] contine lungimea drumului minim de la nodul de start la
nodul Y care trece numai prin noduri marcate (Y fiind, la
inceputul pasului k, nodul nemarcat care avea D[Y] minim) – acest
drum este alcatuit din maxim k-1 arce – D[Y] fiind minim, il marcam pe
Y deoarece nu poate exista un drum mai scurt de la X la Y
D[Z] contine lungimea celui mai scurt drum de la nodul de start la
nodul Z alcatuit din maxim k-1 arce – acest drum trece doar prin
noduri marcate, fara sa tina cont ca, intre timp, si Y a fost marcat
S-ar putea sa existe un drum mai scurt decat D[Z] de la nodul de start
la Z alcatuit din maxim k arce care trece numai prin noduri
marcate, inclusiv nodul Y – unicul drum cu aceasta proprietate care
poate fi mai scurt decat D[Z] este cel care include drumul minim pana
la Y si arcul direct intre Y si Z, deci lungimea sa este D[Y] + Arc(Y , Z)
7
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA

 Fie graful din figura

 Vrem sa aflam drumurile minime de la nodul A la toate
celelalte noduri din graf

3 D
A
9 5 1
1 G
9 C 5 1 2 H
2 F 4
B
4 E 1 8
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Algoritmul trebuie sa returneze urmatorul rezultat:

 D=
- 7 1 3 3 4 5 ∞
 T=
A E A A C E F -
A B C D E F G H
 Tabloul D are cate o intrare pentru fiecare nod al grafului,
corespunzand lungimii drumului minim de la nodul A pana
la respectivul nod
 Astfel, drumul minim de la A la A nu intereseaza (-),
drumul minim de la A la F are lungimea 4, drumul minim
de la A la H nu exista (∞), etc. 9
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA

 A este nodul de start – il marcam ca vizitat

 Fiind primul pas, initializam tablourile D si T astfel:
 D[x] este lungimea arcului direct de la A la nodul x pentru fiecare nod x
 T[x] este nodul de start (sau indicele nodului de start in T – daca se doreste un tablou de
indicatori spre parinte clasic)

D: - 9 1 3 ∞ ∞ 9 ∞
3 D T: A A A A A A A A
A
9 5 1 A B C D E F G H
1 G
9 C 5 1 2 Nodurile marcate
H astfel sunt noduri
2 F 4 vizitate in graf de
B algoritmul lui Dijkstra
4 E 1 10
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Cu alte cuvinte, presupunem ca drumurile
minime de la nodul A la celelalte noduri
din graf sunt alcatuite dintr-un singur
arc, adica arcul direct de la A la fiecare
din nodurile respective (simbolul ∞
semnifica lipsa arcului)
 Astfel, drumurile minime gasite dupa
primul pas sunt cele ingrosate pe figura
anterioara
11
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA

 Se alege nodul C si se marcheaza, deoarece nodul C este nodul

nemarcat care are intrarea in tabloul D minima – drumul
minim de la A la C are lungimea 1 (nu vom gasi altul mai
scurt pana la final)
D: - 9 1 3 ∞ ∞ 9 ∞
3 D A B C D E F G H
A
9 5 1
1 G
9 C 5 1 2 H
2 F 4
B
4 E 1 12
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Tabloul D este:
- 9 1 3 ∞ ∞ 9 ∞
A B C D E F G H
 Pentru toate nodurile nemarcate trebuie sa verificam daca
nu exista un drum mai scurt care trece prin nodul C
 Exemplu pentru nodul B:
 D[B] = 9 este drumul cel mai scurt de la A la B pe care-l
aveam
 D[C] + Arc(C , B) = 1 + ∞ = ∞ este drumul alternativ care trece
prin nodul C (nodul ales)
 Acest al doilea drum este mai lung decat drumul pe care-l
aveam deci D[B] nu se modifica la acest pas

13
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Exemplu pentru nodul E:
 D[E] = ∞ este drumul cel mai scurt de la A la E pe care-l
aveam
 D[C] + Arc(C , E) = 1 + 2 = 3 este drumul alternativ care trece
prin nodul C (nodul ales)
 Deoarece noul drum este mai scurt decat drumul pe care-l
aveam rezulta ca D[E] se modifica din ∞ in 3 si T[E] se
modifica in C (nodul ales)
 Se observa ca drumul alternativ trece prin nodul C (nodul
ales)
 Drumul de la A la C de lungime D[C] fiind minim, daca
adaugam arcul C->E obtinem obligatoriu drumul minim de la
A la E care trece prin C

14
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Procedand la fel pentru toate nodurile
nemarcate, obtinem urmatorul rezultat:

D: - 9 1 3 3 6 9 ∞
3 D T: A A A A C C A A
A
9 5 1 A B C D E F G H
1 G
9 C 5 1 2 Din nodul C au fost
H descoperite aceste 2
2 F 4 drumuri noi (mai
B scurte) catre E si 15
F
4 E 1
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA

 Se alege nodul D si se marcheaza, deoarece nodul D are

intrarea in tabloul D minima (chiar daca egala cu intrarea
nodului E, alegerea este arbitrara) – drumul minim de la A la
D are lungimea 3 (nu vom gasi altul mai scurt pana la final)
D: - 9 1 3 3 6 9 ∞
3 D A B C D E F G H
A
9 5 1
1 G
9 C 5 1 2 H
2 F 4
B
4 E 1 16
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Tabloul D este:
- 9 1 3 3 6 9 ∞
A B C D E F G H
 Pentru toate nodurile nemarcate trebuie sa verificam daca
nu exista un drum mai scurt care trece prin nodul D
 Exemplu pentru nodul F:
 D[F] = 6 este drumul cel mai scurt de la A la F pe care-l aveam
 D[D] + Arc(D , F) = 3 + ∞ = ∞ este drumul alternativ care trece
prin nodul D (nodul ales)
 Acest al doilea drum este mai lung decat drumul pe care-l
aveam deci D[F] nu se modifica la acest pas

17
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Exemplu pentru nodul G:
 D[G] = 9 este drumul cel mai scurt de la A la G pe care-l
aveam
 D[D] + Arc(D , G) = 3 + 5 = 8 este drumul alternativ care trece
prin nodul D (nodul ales)
 Deoarece noul drum este mai scurt decat drumul pe care-l
aveam rezulta ca D[G] se modifica din 9 in 8 si T[G] se
modifica in D (nodul ales)
 Se observa ca drumul alternativ trece prin nodul D (nodul
ales)
 Drumul de la A la D de lungime D[D] fiind minim, daca
adaugam arcul D->G obtinem obligatoriu drumul minim de la
A la G care trece prin D

18
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Procedand la fel pentru toate nodurile
nemarcate, obtinem urmatorul rezultat:

D: - 9 1 3 3 6 8 ∞
3 D T: A A A A C C D A
A
9 5 1 A B C D E F G H
1 G
9 C 5 1 2 Din nodul D a fost
H descoperit acest drum
2 F 4 nou (mai scurt) catre
B G
4 E 1 19
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA

 Se alege nodul E si se marcheaza, deoarece nodul E are

intrarea in tabloul D minima – drumul minim de la A la E are
lungimea 3 (nu vom gasi altul mai scurt pana la final)
D: - 9 1 3 3 6 8 ∞
3 D A B C D E F G H
A
9 5 1
1 G
9 C 5 1 2 H
2 F 4
B
4 E 1 20
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Tabloul D este:
- 9 1 3 3 6 8 ∞
A B C D E F G H
 Pentru toate nodurile nemarcate trebuie sa verificam daca
nu exista un drum mai scurt care trece prin nodul E
 Exemplu pentru nodul G:
 D[G] = 8 este drumul cel mai scurt de la A la G pe care-l
aveam
 D[E] + Arc(E , G) = 3 + ∞ = ∞ este drumul alternativ care trece
prin nodul E (nodul ales)
 Acest al doilea drum este mai lung decat drumul pe care-l
aveam deci D[G] nu se modifica la acest pas

21
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Exemplu pentru nodul B:
 D[B] = 9 este drumul cel mai scurt de la A la B pe care-l
aveam
 D[E] + Arc(E , B) = 3 + 4 = 7 este drumul alternativ care trece
prin nodul E (nodul ales)
 Deoarece noul drum este mai scurt decat drumul pe care-l
aveam rezulta ca D[B] se modifica din 9 in 7 si T[B] se
modifica in E (nodul ales)
 Se observa ca drumul alternativ trece prin nodul E (nodul
ales)
 Drumul de la A la E de lungime D[E] fiind minim, daca
adaugam arcul E->B obtinem obligatoriu drumul minim de la
A la B care trece prin E

22
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Procedand la fel pentru toate nodurile
nemarcate, obtinem urmatorul rezultat:

D: - 7 1 3 3 4 8 ∞
3 D T: A E A A C E D A
A
9 5 1 A B C D E F G H
1 G
9 C 5 1 2 Din nodul E au fost
H descoperite aceste 2
2 F 4 drumuri noi (mai
B scurte) catre B si 23
F
4 E 1
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA

 Se alege nodul F si se marcheaza, deoarece nodul F are

intrarea in tabloul D minima – drumul minim de la A la F are
lungimea 4 (nu vom gasi altul mai scurt pana la final)

D: - 7 1 3 3 4 8 ∞
3 D A B C D E F G H
A
9 5 1
1 G
9 C 5 1 2 H
2 F 4
B
4 E 1 24
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Tabloul D este:
- 7 1 3 3 4 8 ∞
A B C D E F G H
 Pentru toate nodurile nemarcate trebuie sa verificam daca
nu exista un drum mai scurt care trece prin nodul F
 Exemplu pentru nodul B:
 D[B] = 7 este drumul cel mai scurt de la A la B pe care-l
aveam
 D[F] + Arc(F , B) = 4 + ∞ = ∞ este drumul alternativ care trece
prin nodul F (nodul ales)
 Acest al doilea drum este mai lung decat drumul pe care-l
aveam deci D[B] nu se modifica la acest pas

25
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Exemplu pentru nodul G:
 D[G] = 8 este drumul cel mai scurt de la A la G pe care-l
aveam
 D[F] + Arc(F , G) = 4 + 1 = 5 este drumul alternativ care trece
prin nodul F (nodul ales)
 Deoarece noul drum este mai scurt decat drumul pe care-l
aveam rezulta ca D[G] se modifica din 8 in 5 si T[G] se
modifica in F (nodul ales)
 Se observa ca drumul alternativ trece prin nodul F (nodul
ales)
 Drumul de la A la F de lungime D[F] fiind minim, daca
adaugam arcul F->G obtinem obligatoriu drumul minim de la
A la G care trece prin F

26
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Procedand la fel pentru toate nodurile
nemarcate, obtinem urmatorul rezultat:

D: - 7 1 3 3 4 5 ∞
3 D T: A E A A C E F A
A
9 5 1 A B C D E F G H
1 G
9 C 5 1 2 Din nodul F a fost
H descoperit acest drum
2 F 4 nou (mai scurt) catre
B G
4 E 1 27
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA

 Se alege nodul G si se marcheaza, deoarece nodul G are

intrarea in tabloul D minima – drumul minim de la A la G are
lungimea 5 (nu vom gasi altul mai scurt pana la final)

D: - 7 1 3 3 4 5 ∞
3 D A B C D E F G H
A
9 5 1
1 G
9 C Nu exista drumuri mai
5 1 2 scurte spre B sau H
H
2 F 4
trecand prin G, deci
B tablourile D si T raman
4 E 1 nemodificate 28
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA

 Se alege nodul B si se marcheaza, deoarece nodul B are

intrarea in tabloul D minima – drumul minim de la A la B are
lungimea 7 (nu vom gasi altul mai scurt pana la final)

D: - 7 1 3 3 4 5 ∞
3 D A B C D E F G H
A
9 5 1
1 G
9 C Nu exista drum mai
5 1 2 scurt spre H trecand
H
2 F 4
prin B, deci tablourile
B D si T raman
4 E 1 nemodificate 29
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA

 Se alege nodul H si se marcheaza, deoarece nodul H are

intrarea in tabloul D minima – drumul minim de la A la H are
lungimea ∞ (adica nu exista), caz in care punem T[H] = ‘–’

D: - 7 1 3 3 4 5 ∞
3 D A B C D E F G H
A
9 5 1
1 G
9 C Nu mai exista noduri
5 1 2 nemarcate care sa fie
H
2 F 4
actualizate, deci
B tablourile D si T raman
4 E 1 nemodificate 30
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Algoritmul se incheie deoarece nu mai sunt
noduri nemarcate
 Rezultatul este:

D: - 7 1 3 3 4 5 ∞
T: A E A A C E F -
A B C D E F G H
 Lungimile drumurilor minime de la A la celelalte
noduri din graf sunt disponibile in tabloul D
 Tabloul T serveste la reconstituirea drumurilor

31
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA

 Putem reconstitui drumurile in doua moduri:

 intuitiv, urmarind arcele ingrosate de pe graf (de exemplu,
drumul minim de la A la G este A -> C -> E -> F -> G)
 formal, utilizand tabloul T rezultat in urma aplicarii algoritmului

3 D
A
9 5 1
1 G
9 C 5 1 2 H
2 F 4
B
4 E 1 32
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Tabloul T este:
A E A A C E F -
A B C D E F G H
 Daca consideram ca acest tablou reprezinta un arbore
generalizat in implementarea cu indicatori spre parinte,
atunci drumul minim de la A la G poate fi reconstituit
pornind de la G:
 T[G] = F

 T[F] = E

 T[E] = C

 T[C] = A

 Mergand invers, obtinem: A -> C -> E -> F -> G

 Arborele generalizat obtinut in tabloul T contine toate
drumurile minime cu originea in A 33
ALGORITMUL LUI DIJKSTRA
 Algoritmul gaseste doar drumuri minime cu
originea intr-un anumit nod al grafului
 Daca se doresc drumuri minime cu originea in alt
nod, trebuie repornit algoritmul cu respectivul
nod pe post de nod de start
 Drumurile minime obtinute pot fi reprezentate ca
un arbore generalizat, deoarece ele se suprapun
in mare parte
 Astfel, daca drumul minim de la X la Y trece prin
Z, el trebuie obligatoriu sa cuprinda si drumul
minim de la X la Z

34