Biomecanica ADM

1
Adaptarea morfologica si functionala
in timp a ADM

Structurile morfofunctionale ale ADM sufera modificari continue

pe tot parcursul vietii.

Etape de formare si transformare a ADM

- organogeneza cu:
- stadiul de ou de la 0 – 2 saptamani
- stadiul de embrion de la 2 – 9 saptamani

2
- morfogeneza cu:
- etapa de fat de la 9 saptamani pana la nastere
- etapa copilariei cu:
- prima perioada pana la 3 ani
- perioada a II-a 3 – 6 ani
- perioada a III-a 6 -14 ani
- etapa de pubertate 14 – 18 ani
- adolescenta 18 -22 ani

3
- perioada de modelare cu:
- maturitatea 18 – 65 ani
- batranetea incepand cu 65 de ani

Pentru etapele de la 18 ani in sus cea mai importanta este :

varsta psiho - somatica

4
ADM sufera actiuni:
- exogene
- endogene
- locale
- generale

Aceste actiuni genereaza:

- modificari morfologice
- modificari functionale

5
 Apare astfel o morfologie secundara a ADM definita de:
- modificari tisulare cantitative
- modificari structurale calitative
- modificari functionale calitative

Modelarea continua a ADM poate duce la:

- starea patologica ce va impune unele eforturi privind structurile si functiile
aparatului cu evolutia spre:
- o noua adaptare functionala
- decompensare

6
Evolutia morfologica a maxilarului si mandibulei

Modelarea ADM are la baza:

- rezorbtie osoasa
- apozitie osoasa

Rezorbtia si apozitia au la baza:

- presiunile pe peretele alveolar (neoalveolar)
- tractiunile pe peretele alveolar
( neoalveolar)

7
 Edentatia lipseste osul de
acesti stimuli si vor apare:
la mandibula:
- resorbtia crestelor alveolare
- atrofia zonelor de insertie a
muschilor pe os
- atrofia muschilor mobilizatori ai
mandibulei
- deplasarea centrului crestal spre
vestibular

8
la maxilar:
- resorbtia osului crestei alveolare
- coborarea podelei sinuzale
- micsorarea circumferintei crestei alveolare
- deplasarea centrului crestei spre palat
9
 De retinut ca in timp pot apare:
- modificari ale circulatiei sanguine cu:
- modificarea echilibrului fosfo-calcic
- alte dezechilibre metabolice
- aparitia osteoporozei:
- fiziologice
- patologice

Osteoporoza fiziologica se defineste prin:

- reducerea activitatii fiziologice in general

Osteoporoza nefiziologica se defineste prin:

- boli ce afecteaza metabolismul fosfo - calcic

10
Protezele mobile cu sprijin mucosal accelereaza resorbtia osoasa

11
Evolutia morfologica a musculaturii ADM
Musculatura ADM participa activ la functiile aparatului suferind
in timp modificari:
- morfologice
- functionale

Relatii intre morfologia osoasa si functiile musculare:

- legaturi functionale fiziologice
- legaturi nefiziologice cu dezechilibru la nivel muscular

12
 Echilibrul neuromuscular este foarte important, el se instaleaza
dupa terminarea eruptiei dentare si stabilizarea ocluziei fiziologice.

Echilibrul neuromuscular suporta o serie de stimuli, ce determina

eforturi de adaptare ale ADM:
- leziuni coronare
- mobilitate dentara
- modificari ocluzale
- edentatii
- resorbtia crestelor alveolare

13
 Pot apare pozitii excentrice mandibulare cu ocluzia de obisnuinta
ce evita neconcordantele ocluzale

In edentatiile totale apar:

- hipotonicitatea musculara
- pierderea stimulilor directi/indirecti
- se distruge stereotipul masticator
- modificarea D.V.

Astfel terapia implanto – protetica impune:

- reabilitarea fiziologica preimplantara
- reechilibrarea neuromusculara

14
Articulatia temporo mandibulara
( A.T.M. )

15
Modificari morfologice ale A.T.M.

A.T.M. este intr-o continua modificare si adaptare functionala

generata de:
- masticatie
- consistenta alimentelor
- activitatea musculara
- intercuspidarea dentara

16
 Modificarile functionale ale A.T.M. pot fi de tip:

- progresiv – cu producerea de os haversian

- regresiv – cu resorbtii osoase subarticulare
- periferic – cu formarea de tesut la nivelul marginilor articulare

17
Modificari morfologice la nivelul
arcadelor dentare

La nivelul arcadelor dentare se produc:

- uzura suprafetelor dentare aproximale cu mezializarea continua a
dintilor si a osului alveolar
- uzura reliefului ocluzal cu atenuarea curbei transversale pana la
aplatizare si chiar inversare

18
Abraziunea dentara va genera:
- modificarea inaltimii coroanelor dentare
- reducerea D.V.O.
- modificari in A.T.M.
- aparitia fatetelor de uzura

19
20
21
 Perier a descris cinci grade de abraziune:
1. Abraziune la nivel de smalt dentar
2. Afectarea smaltului cu insule mici de dentina
3. Abraziunea accentuata a smaltului cu suprafete de dentina si
puncte izolate de smalt
4. Suprafata dentinara inconjurata de un inel de smalt
5. Abraziune in dentina pana la camera pulpara

22
Bruxismul genereaza abraziuni patologice:

- este o parafunctie de autodistrugere a A.D.M.

- este o miscare mandibulara:

- voluntara
- involuntara
- diurna
- nocturna

- genereaza:
- scurtarea coroanelor dentare
- alterarea planului de ocluzie
- alterarea rapoartelor interarcadice
- modificarea curbei de ocluzie pana la inversare

23
Abrazie orizontala si verticala

24
Linii de stres la nivelul smaltului

25
Abraziune cervicala

26
Rezultatul modificarilor este:
- aparitia ocluziei de necesitate
- aparitia ocluziei de obisnuinta, care este la limita dintre:
- normal
- patologic

Ocluzia de obisnuinta este premiza disfunctiilor temporo-

mandibulare

27
Laterodeviatiile mandibulei in urma modificarilor morfologice ale A.D.M.

Cand linia mediana corespunde cu linia interincisiva , pozitia

mandibulei este corecta.
Linia mediana corespunde cu cea interincisiva la 68 -70 % din
pacienti,
30 -32 % au anomalii de pozitie a liniei interincisive:
- fie datorita latero –deviatiilor mandibulare
- fie pozitiei incisivilor
Linia interincisiva poate avea o deviere de la 1 – 10 mm

28
Modificari morfologice ale structurilor parodontale si periimplantare

Modificarile morfologice fiziologice sunt:

- retractie gingivo-osoasa:
- vertical
- orizontal
- marirea coroanei clinice
- micsorarea radacinii
- evidentierea implanturilor
- modificarea raportului coroana radacina
- aparitia degenerarii tisulare, periradiculare prin:
reducerea vaselor capilare
reducerea schimburilor metabolice

29
Activitatea electromiografica a muschilor mobilizatori ai mandibulei

Activitatea muschilor masticatori incepe sa creasca in functie de:

- solicitarea contractiei posturale statice a mandibulei
- pozitia posturala incepe de la pozitia de repaus mandibular
pana la maxim 8 mm deschiderea gurii
Peste 8 mm activitatea musculaturii incepe sa creasca din nou

30
 Astfel, in terapia edentatului un rol important au:
- determinarea D.V.O. fiziologice
- obtinerea unei contractii musculare fiziologice

Important :
- la edentatul total activitatea si forta de contractie a musculaturii
mimicii scade
- dupa protezare contractia musculaturii mimicii creste foarte mult
- reabilitarea edentatului cu dezechilibru ocluzo-articular incepe ce
reabilitarea orala preimplantara

31
Evaluarea functionala a tratamentului implanto - protetic
Evaluarea subiectiva prin chestionare:
- reda perceptia pacientului
- pacientul raspunde la intrebari precise si la obiect
- chestionarul include factori multipli
- majoritatea pacientilor sunt foarte multumiti de terapia implanto-
protetica sub aspect biomecanic
- adesea apar neajunsuri fizionomice
- dupa un timp complexul terapeutic nu mai este perceput ca un corp
strain
- exista unele neajunsuri fonetice
- se-mbunatateste starea psihologica a pacientului

32
Fortele ocluzale in terapia implanto-protetica ( T.I.P.)

- la ora actuala sunt inca putine metode de masurare a fortelor ocluzale

- forta de muscare poate fi luata ca reper al fortei de masticatie
- la dentati forta maxima de muscare este de
300 - 500 N
- dantura artificiala scade forta de muscare
- in terapia implanto-protetica forta de muscare variaza de la 42 – 500 N

33
- forta de muscare la nivelul alveolei dintilor naturali este de 69 N
- la interfata os – implant aceasta forta este dubla
- la 2 luni de la protezarea pe implanturi forta maxima de muscare este la
75 % fata de forta dinaintea terapiei
- la 3 ani aceasta forta poate creste de 3 ori fata de momentul dinaintea
terapiei protetico-implantare

34
Eficienta masticatiei in terapia implanto-protetica

Fortele necesare triturarii alimentelor sunt “ Forte de pulverizare”

, acestea definind eficienta masticatiei.
Eficienta masticatiei la pacientii tratati implanto-protetic este
comparabila cu cea de la dentati.

35
Ciclul masticator pana la deglutitie

36
 Terapia implanto-protetica imbunatateste functia masticatorie
prin:
- readucerea masticatiei, de la edentat la dentat
- refacerea miscarilor mandibulare excursive
- reglarea vitezei de miscare a mandibulei in ciclul masticator
- micsorarea ciclului masticator prin reducerea fazei de inchidere a gurii
la edentati si protezatii cu lucrari mobile

37
 Edentatia duce la:

- pierderea receptorilor parodontali

- dezechilibrarea masticatiei
- dezechilibrarea functiilor mandibulei

38
 Studiul neuro-psihologic electromiografic la dentati si protezati pe
implanturi a evidentiat:
- amplitudinea tensiunii musculare este aproximativ egala la dentati si
protezati pe implanturi
- durata activitaii musculare in ciclul masticator este mai mare la pacientii
cu terapie implanto-protetica fata de cei dentati
- durata masticatiei cu ciclurile masticatorii si rata masticatiei sunt egale cu
cele de la dentat
- pacientii cu T.I.P. mesteca alimentele cu aceiasi forta musculara pe tot
parcursul actului masticator
- la dentat forta musculara scade spre sfarsitul actului masticator

39
 Activitatea masticatiei in T.I.P comparativ cu cea a dentatului a
relevat urmatoarele:

- perioada de liniste a m. maseter si a portiunii anterioare a m. temporal

in contactul dento-dentar superficial este egala la T.I.P. si edentat

- numarul de contacte dento-dentare sunt egale la ambele grupuri

40
 Testele de sensibilitate tactile la inchiderea gurii la T.I.P. comparativ
cu dentati releva:
- dentatul are cele mai mici praguri de perceptie incepand de la 20 Nm
- la T.I.P. perceptia incepe de la 50 Nm putandu-se ajunge pana la 100 Nm
- lipsa receptorilor parodontali in T.I.P. este compensata de alte sisteme
- la scurt timp de la T.I.P. se restaureaza sensibilitatea tactila ocluzala
- functia masticatiei in T.I.P. este egala sau aproape egala cu cea a
dentatului

41
 Factorii decisivi ce duc la aceste rezultate in terapia implanto-
protetica sunt definiti de:

- numarul corect al implanturilor

- dimensiunea implanturilor
- pozitia pe creasta alveolara
- osul de insertie

42
Aspecte biomecanice in
terapia implanto-protetica

Baza studiilor este protetica clasica.

Terapia implanto-protetica are multe elemente specifice care:

- completeaza protetica clasica
- o contrazic in anumite directii

43
Aspecte ale T.I.P. care contrazic / completeaza principiile biomecanice din
protetica clasica

Extensiile distale de pana

la 20 mm in protetica pe
implanturi

44
stabilizarea protezelor prin sisteme de bare cu calaret in mai multe planuri

45
 Trebuie reamintit ca:

- extensiile protetice sunt nocive producand transformarea fortelor axiale

in forte de:
- incovoiere
- forfecare
- rupere

- in supraprotezele pe implanturi apar:

- sisteme speciale de stabilizare
- preluarea fortelor de la proteze la implanturi difera de
protezarea fixa
- supraprotezarile au adesea sprijin mixt

46
Forte de presiune , tensiune , forfecare

47
 Masticatia induce de
regula forte transversale
transmise la:
- radacinile dentare
- implanturi

La ora actuala se
urmareste insistent sa nu se
modifice din directia verticala in
directie oblica sau chiar
orizontala.

48
 Pentru aceasta trebuie sa avem:
- un relief ocluzal corect
- un plan de ocluzie corect
- o inaltime verticala de ocluzie corecta
- radacini dentare sau artificiale cu axul lung perpendicular pe planul de
ocluzie
- absenta parafunctiilor
- o protezare corecta fara parafunctii

Cele mai nocive forte pentru radacini sunt:

- fortele orizontale
- fortele oblice

49
 In terapia implanto –protetica va trebui sa tinem cont ca:
- fortele de masticatie si miscare genereaza la nivel ocluzal si forte oblice
datorate cuspidajului
- aceste forte oblice vor trebui anulate
- extensia barelor in supraprotezele pe implanturi este contraindicata
- extensiile in protezarile fixe sunt containdicate

50
 Astfel, pentru o terapie implanto-protetica reusita va trebui obligatoriu sa
tinem cont de:

- oferta osoasa:
- cantitativa
- calitativa
- realizarea numarului minimal de elemente de sprijin al protezei
- realizarea unei bune integrari tisulare a implanturilor
- pozitionarea corecta a implanturilor
- realizarea unei lucrari protetice fiziologice

51
- distributia uniforma si fiziologica a fortelor pe toate elementele de
sprijin
- reducerea pana la anulare a fortelor orizontale
- protezarile la mandibula se vor realiza pe 3 sectoare, datorita
elasticitatii corpului mandibulei

52
- angulatia implantului pe planul de ocluzie sa fie apropiata de cea a
dintilor naturali
- raportul coroana radacina sa fie de maxim 1/1 in defavoarea radacinii
- implanturile sa fie inserate pe cat este posibil perpendicular pe planul
de ocluzie
- in protezarile dinte – implant sa se utilizeze ruptori de forte

53
Evolutia elementelor de sprijin in
terapia implanto - protetica

Fortele nefiziologice vor afecta starea de integrare tisulara a

implanturilor, generand un stres local influentat de:
- fortele de masticatie
- parafunctiile
- pozitia elementului “ stalp “ pe arcada
- dinamica masticatiei
- starea arcadei antagoniste
- directia fortelor masticatorii
- raportul coroana – implant
- densitatea osoasa

54
Fortele de masticatie
Au fost descrise prima oara de PICTON

Fortele de masticatie sunt:

- cele mai mari forte transmise la radacinile de sustinere a coroanelor
dentare
- au de obicei directie verticala pe planul de ocluzie
- variaza intre 2,25 – 19,8 kg pentru o coroana dentara

55
 - timpul efectiv de aplicare a acestor forte pe dinte este de 9 – 12 minute
in 24 h
- in deglutitie aceste forte sunt intre
1,35 – 2,25 kg/dinte
- deglutitia este de aproximativ:
25 ori/ora ziua
10 ori/ora noaptea
- timpul efectiv de masticatie si deglutitie este de aproximativ 30
minute/24 h
- dimineata
- la pranz
- seara

56
 Fortele fiziologice de masticatie aplicate pe radacinile de
sustinere sunt clasificate astfel:

- perpendiculare pe planul de ocluzie

- de scurta durata
- perioada maxima a lor este de 9 -12 minute/24 h
- forta per dinte este de 20 -30 P.S.I.
- forta totala de masticatie intre 50 – 500 P.S.I

57
 Mai exista fortele linguale si periorale ce actioneaza asupra
coroanelor dentare, caracterizate prin:
- directii predominant orizontale
- durata lunga de aplicare pana la permanenta
- intensitate mica de aplicare
- aceste forte sunt maxime in deglutitie variind intre 3 – 5 P.S.I.
- perioada totala de deglutitie este de
18 -21 minute / 24 h

58
 Exista forte de masticatie:
- maxime , ce variaza intre 20 – 250 kg
- normale, sub 20 kg

Aceste forte depind de:

- statusul corono – radicular
- forta de contractie a muschilor
mobilizatori ai mandibulei
- consistenta alimentelor

59
Parafunctiile

- sunt forte nocive

- sunt mai nocive la maxilar unde densitatea osoasa este mai mica
- protezarile nefiziologice pot genera parafunctii

60
 Dupa NADLER cauzele parafunctiilor sunt:

a. cauze locale
b. cauze sistemice
c. cauze psihologice
d. cauze ocupationale
e. cauze involuntare
f. cauze voluntare

61
a. Cauzele locale tin de:
- forma dintilor
- starea ocluziei
- starea tesutului gingival
- starea de integrare tisulara a implanturilor

62
b. Cauzele sistemice tin de:
- paraliziile cerebrale
- epilepsie
- unele medicamente neurologice

63
c. Cauzele psihologice tin de :
- stari tensionale
- stari de emotie
- anxietate

64
d. Cauzele ocupationale sunt legate de profesii precum:
- atletii
- muncitorii de precizie
- croitorii
- muzicienii la instrumente de suflat
- alte obiceiuri vicioase generate de profesii

65
e. Cauzele involuntare:
- miscari involuntare ce provoaca inclestarea gurii ( ex. in
ridicarea greutatilor mari )

66
f. Cauzele voluntare tin de :
- mestecarea exagerata a gumei
- fumatul pipei

67
 Rezultatul acestor parafunctii este bruxismul, definit ca o
frecare orizontala si verticala nefunctionala a dintilor

Fortele din bruxism sunt puternice si pot afecta:

- dantura
- musculatura mobilizatoare a mandibulei
- ATM
- toate cele 3 componente amintite

68
 Forta maxima de masticatie in bruxism este de pana la 990 P.S.I.
, iar cea fiziologica este de maxim 500 P.S.I.

Bruxismul nu este o contraindicatie majora a terapiei implanto -

protetice

69
 Semne clinice in bruxism:

- fatetele de abraziune
nefunctionale ocluzale

70
- abraziunea nefiziologica incizala

71
- muschii mobilizatori ai mandibulei sunt hipertrofici
- pot apare devieri in deschiderea gurii

72
 Deschiderea gurii :

- normala 38 – 40 mm intre marginile incizale ale celor 2 arcade

- deschiderea maxima a gurii
 38 – 65 mm la barbati
 36 – 60 mm la femei
- mobilitate crescuta a dintilor
- abraziune ocluzala exagerata
- abraziune cervicala insotita de bruxism
- fisuri in smalt
- linii de stres la lucrarile protetice

73
Forta executata la interfata ocluzo – ocluzala este numita de scoala americana “
CLENCHING “ .

74
 Clenching-ul impune contactul dento-dentar generat de
contractia musculaturii ridicatoare a mandibulei

In bruxism fortele orizontale degajate de limba cresc de la 2

g/cm2 la 41 – 70 g/cm 2

75
 Cele mai importante forte generate de limba sunt:
- fortele anterioare
- fortele posterioare unilaterale
- fortele posterioare bilaterale

Desi sunt mici,fortele limbii sunt nocive pentru ca sunt continue.

76
Dinamica masticatiei
Musculatura masticatorie genereaza fortele ce actioneaza pe un
dinte sau un complex protetico-implantar.

Fortele masticatorii tin de:

- amploarea functiilor A.D.M.
- obiceiurile alimentare
- bruxismul, care duce la cresterea fortelor aplicate pe arcada
dentara

77
 Fortele masticatorii:
- sunt mai mari la barbati ca la femei
- sunt mai mari la adulti si tineri decat la copii si batrani
- dupa protezarea pe implanturi aceste forte pot creste pana la 300 % in
primii 4 ani

Contractia muschilor mobilizatori ai mandibulei si forta maxima

de contractie este legata de:
- sex
- varsta
- masa musculara
- tipul de deglutitie
- statusul psihic

78
 Pozitia stalpului protetic pe arcada:
- forta de masticatie este maxima in regiunea molara descrescand spre
mezial:
- molari 127 – 250 P.S.I.
- canini 47 – 100 P.S.I.
- incisivi 35 – 50 P.S.I.
- forta de masticatie de pe molarul doi este de 10 ori mai mare decat la
primul premolar
- eficienta este maxima pe:
- premolari
- primul molar

79
 Arcada antagonista

- dintii normali transmit forte pe antagonisti mai mari decat dintii

artificiali ai protezelor mobile
- fortele transmise de dintii protezelor totale mobile variaza intre 2,25 –
11,7 kg
- edentatii totali neprotezati duc la:
- atrofii ale muschilor mobilizatori
- subtierea mucoasei gingivale
- resorbtia osului crestei alveolare

80
 Directia fortelor

- fortele ocluzale prin directia lor pot genera diferente mari privind
intensitatea lor pe un dinte sau implant cu actiuni de:
- presiune
- forfecare
- fortele verticale sunt:
- paralele cu axul de insertie al implanturilor
- de regula fiziologice
- localizate la jumatatea superioara a
implanturilor

81
- fortele orizontale sunt 50 % din fortele ce se aplica pe implanturi
- insertia implanturilor este de dorit a se realiza:
- vertical la mandibula
- vertical la maxilar
- de regula se realizeaza:
- inclinate ocluzo – palatinal la maxilar
- ocluzo – vestibular la mandibula
- inclinatia este de dorit sa fie pana la 6 °
- in asemenea situatii fortele ocluzale verticale nu se vor mai transmite exact
in axul lung al implanturilor

82
 Raportul coroana – implant
- influenteaza marimea fortelor transmise pe implant , mai ales a celor
laterale
( nocive )
- implanturile cu axul lung inclinat sufera mai frecvent actiunea fortelor
laterale
- o creasta alveolara putin inalta genereaza utilizarea implanturilor mai
scurte
- cu cat raportul coroana – implant porneste de la ½ spre 1/1 , cu atat
fortele laterale sunt mai nocive si invers
- cu cat fortele ocluzale sunt mai mari si implanturile mai scurte
rezultatul va fi nefavorabile pe implanturi

83
 Densitatea si dimensiunile osului crestei alveolare

- fortele aplicate pe coroana dentara se transmit la nivelul osului periimplantar

- densitatea si volumul osului alveolar determina:
- dimensiunea implantului
- suprafata de contact initiala implant – os
- osul mandibular este mai dens
- suprafata de contact initial os – implant este mai mare la osul cortical
fata de cel spongios

84
 Densitatea osului
realizeaza:
- o imobilizare buna a implantului
- o buna preluare a fortelor
mecanice

Incarcarea protetica
graduala duce la o condensare
progresiva a osului pe peretele
neoalveolar periimplantar.

85
 Dupa identificarea fortelor ce se aplica pe implanturi vom incerca
sa le reducem pe cele nefiziologice prin:

- cresterea numarului de implanturi

- cresterea suprafetei de implantare
- respectarea axului de insertie cu o inclinare de maxim 6 °
- reducerea numarului de intermediari si deci a elasticitatii si deformarii
lucrarii protetice cu aparitia forfecarilor pe implanturi

86
Cresterea numarului si diametrului implanturilor reduce stresul

87
- Misch afirma ca o crestere a Ø unui implant cu 0,5 mm ii creste
rezistenta cu 30 %
- Fortele din bruxism sunt cele mai nocive si trebuie anulate deoarece
determina
- resorbtia osului periimplantar
- mobilitatea implanturilor
- fractura: bonturilor protetice
suruburilor de fixare
implanturilor
osului periimplantar
protezelor

88
Esec de osteoacceptare

89
Fractura implantului

90
Functiile de baza ale A.D.M.

Functii proprii si specifice:

- masticatia
- deglutitia
- fonatia
- fizionomia

91
Functii ocazionale cu rol fiziologic:
- tusea
- stranutul
- suflatul in instrumente

Functii cu efect patologic asupra structurilor A.D.M. :

- respiratia bucala
- bruxismul
- suptul degetului
- suptul buzelor

Functii biologice :
- masticatie
- deglutitie
- respiratie

92
Masticatia
- este un act reflex

- este controlata voluntar

( impulsurile voluntare pornind din nucleul masticator din punte )

93
Variante ale ciclului masticator

94
 Sunt 4 tipuri de masticatie:

- tocator : cu miscari de ridicare coborare a mandibulei

- frecator : cu miscari de lateralitate a mandibulei
- propulsor : predomina miscarile de propulsie – retropulsie a
mandibulei
- mixt

95
Masticatia are 2 timpi:
- sectionarea si pretensionarea
- fragmentarea si triturarea

Triturarea se face:
- in zonele laterale ale arcadelor
- de regula in mod egal si bilateral
- in 12% din cazuri se realizeaza numai pe o hemiarcada cu efecte
nefiziologice:
- suprasolicitare pe partea activa
- infrasolicitare pe partea pasiva
- in 8 % din cazuri masticatia se limiteaza la miscarea de inchidere –
deschidere a gurii

96
Eficienta maxima a masticatiei este in zona:
- premolarilor
- primului molar

In masticatie participa:
- arcadele dentare
- obrajii
- limba
- buzele
- muschii mobilizatori ai mandibulei
- ATM
Muschii ridicatori ai mandibulei pot dezvolta o forta intre 380 –
400 Kgf

97
Rolul limbii in masticatie
- dirijarea alimentelor pe suprafata ocluzala
- participa la formarea bolului alimentar
- selecteaza alimentele triturate
- redirijeaza alimentele netriturate spre suprafetele ocluzale
- alege si indeparteaza resturile alimentare ce nu pot fi triturate
- inlatura alimentele de pe coroanele dentare si din spatiul interdentar
- impinge bolul alimentar spre faringe
- participa la deglutitie

98
Rolul obrajilor

- de contentie a alimentelor
- retrimiterea alimentelor pe suprafata ocluzala
- perceptie tactila si termica
- participa la formarea bolului alimentar
- dirijeaza bolul spre faringe
- participa la deglutitie

99
Rolul arcadelor dentare in masticatie

- sectionarea alimentelor

- triturarea alimentelor

100
 Masticatia se realizeaza in cicluri masticatorii:
- ciclurile masticatorii sunt la inceputul masticatiei in procent de 50% cu
contacte ocluzale
- numarul contactelor ocluzale creste o data cu macinarea alimentelor

Mobilitatea fiziologica a dintilor in masticatie este

- 20 – 28 microni in sens vertical
- 73 – 108 microni in sens orizontal

101
Aceasta mobilitate fiziologica este:
- crescuta dimineata
- crescuta la tineri
- crescuta la femei
- crescuta la gravide

Fortele muschilor ridicatori ai mandibulei genereaza forte

ocluzale care se transmit pe peretele neoalveolar

102
Ciclul masticator

Deschiderea gurii pornind

din P.I.M. urmata de inchiderea
gurii cu revenirea in P.I.M. se
numeste ciclu masticator, care
dureaza in jur de 1 secunda
variind in functie de:
- natura alimentelor
- consistenta alimentelor
- starea arcadelor dentare
- aspectul suprafetelor ocluzale

103
 Un ciclu de masticatie este de 0,7 -1 secunda din care
intercuspidarea maxima variaza intre 0,2 – 0,3 secunde

In 24 h intercuspidarea maxima este de:

* 18 – 20 minute in masticatie
* 10 – 12 minute in deglutitie

104
Efectele masticatiei asupra componentelor A.D.M.

O masticatie fiziologica prezinta urmatoarele efecte:

- abrazeaza cuspidajul dentar realizand o ocluzie mai buna cu dintele

antagonist
- excita mugurii gustativi generand o secretie salivara abundenta
- produce o relaxare a organismului
- imbunatateste circulatia sanguina a componentelor A.D.M.
- produce remanieri tisulare mai ales osoase pe liniile de forta si la nivelul
peretilor alveolari/neoalveolari
- realizeaza anumite inclinari dentare

105
Elemente specifice in biomecanica A.D.M.
Biomecanica A.D.M. este o aplicare a principiilor
mecanice la sisteme biologice cu intelegerea corecta a unor notiuni de
mecanica aplicata sistemelor biologice precum ar fi:
- analiza stresului
- preluarea si distribuirea fortelor la nivelul A.D.M.
- dinamica fluidelor
- transferul de energie
- transferul de masa

106
 Astfel exista raspunsuri ale sistemului biologic la actiunea
fortelor functionale si ale parafunctilor asupra A.D.M.
Biomecanica cranio-faciala este strans legata de cea a A.D.M si
cuprinde:
- determinarea fortelor mecanice ce actioneaza la nivel cranio-facial in
anumite conditii care pot fi:
- fiziologice
- patologice
- receptionarea, amortizarea si transmiterea fortelor rezultate din
biomecanica A.D.M.
- evaluarea tesuturilor implicate la solicitarile mecanice

107
 Fortele aplicate pe complexul cranio - facial sunt generate de
mandibula.

Dinamica mandibulara este un act motor complex generat de

interactiunea:
- factorilor neuro - musculari
- A.T.M.
- ocluziei dentare

108
 Sistemul neuro - muscular este un sistem complex dirijat de
receptori specializati de tip:

- intrareceptori , ce culeg informatii din viscere, vase

- extrareceptori, ce culeg informatii din mucoase, tegumente

- proprioreceptori, ce culeg informatii din muschi, tendoane,

parodontiul marginal, A.T.M.

109
 Reflexul motor are ca suport anatomic arcul reflex compus din:

- receptorul periferic
- neuronul senzitiv
- neuronii intercalari
- neuronul motor

110
 Sistemul neuro -muscular realizeaza :

- coborarea mandibulei
- ridicarea mandibulei
- propulsia mandibulei
- retropulsia mandibulei
- lateropulsia mandibulei
- stanga
- dreapta

111
 Miscarile mandibulei, excursive sau nu, sunt dirijate de reflexe
coordonate central, dar ghidate local de 3 factori de baza ce vor impune
directia corecta a acestor miscari, astfel :
- ghidajul condilian sau articular, ce realizeaza determinantul posterior
- ghidajul anterior dento - dentar incizal in propulsie
- factorul functional muscular ce realizeaza determinismul functional

112
Fortele A.D.M. si rolul lor asupra arcadelor dentare
Fortele A.D.M. actioneaza asupra:
- muschilor
- oaselor
- dintilor naturali
- implanturilor

Fortele rezultate din contractia muschilor mobilizatori ai

mandibulei ajung pe suprafetele ocluzale dentare.

113
 Directia acestora este de regula verticala pe planul ocluzal fiind
strans legate de:

- directia fortelor fata de planul orizontal sau cel vertical

- axul lung al dintilor sau implanturilor
- suprafetele ocluzale de contact
- pantele cuspidiene

114
 Efectul biologic al acestor forte depinde de:

- capacitatea de rezistenta a parodontiului

- capacitatea de integrare osoasa a implanturilor
- capacitatea de adaptare parodontala
- capacitatea de remodelare osoasa periimplantara la nivelul peretelui
neoalveolar

115
 Astfel fortele de la nivelul A.D.M pot avea urmatoarele etape si
directii :
- muschii ridicatori ai mandibulei
- suprafata ocluzala
- radacina dentara cu parodontiul marginal
- implantul endoosos cu stratul de proteoglicani
- suprafata alveolara
- suprafata neoalveolara
- osul ce inconjoara alveola sau neoalveola

116
Componentele de baza ale fortelor A.D.M. sunt:

- directia
- sensul
- punctul de aplicare
- intensitatea
- durata

117
 Doua sau mai multe forte aplicate in acelasi plan pot fi;
- in aceeasi directie
- paralele
- concurente
Cumularea mai multor forte vor genera o rezultanta, care se va
descompune in fortele initiale.
Fortele cu acelasi sens si directie se pot cumula generand o
rezultanta:
- de acelasi sens
- de aceeasi directie
- egala cu suma fortelor cumulate

118
 Fortele de aceeasi directie, dar de sens contrar vor genera o
rezultanta egala cu diferenta lor si cu sensul fortei mai mari.

Cand actioneaza mai multe forte pe un dinte, acestea se

cumuleaza doua cate doua pana la rezultanta unica.

119
 Rezultatul si efectul fortelor depinde de:
- intensitatea acestora
- directia de actiune
- punctul de aplicare
- directia miscarilor mandibulare
- coeficientul de frecare al suprafetelor ocluzale
- inclinarea pantelor cuspidiene

Cand fortele se aplica in centrul suprafetei ocluzale si in axul lung

al implantului vom avea:
- descompunerea fortei principale
- fortele rezultate sunt foarte apropiate de 0

120
 Cand punctul de aplicare al fortei este excentric, paralel cu axul
lung al implantului vom avea:
- o rezultanta paraaxiala
- forte secundare prin descompunerea fortei principale care tind
sa basculeze suprafata ocluzala in paralel cu radacina

Forta de basculare este cu atat mai mare cu cat:

- este mai mare forta ocluzala
- este mai mare raportul coroana/dinte
- este mai mare raportul suprafata ocluzala / poligon de
sustinere

121
 Astfel fortele care actioneaza pe o arcada dentara sunt:
- verticale
- orizontale

Aceste forte apar in biomecanica A.D.M. ce realizeaza contactul

dento - dentar mai ales in:
- masticatie
- deglutitie
- fonatie
- parafunctii
- mimica

122
Fortele verticale apar mai ales in:
- masticatie
- deglutitie
- unele parafunctii

Intensitatea lor depinde de:

- contractia musculara
- tonicitatea parodontala
- integrarea osoasa a implanturilor

123
 In categoria fortelor ocluzale intra si:

- fortele din miscarile de lateralitate in masticatie

- fortele rezultate din deplasarile protezelor mobile
- cele de presiune oro - vestibulara a limbii
- cele de presiune vestibulo - orala a obrajilor si buzelor

124
Transmiterea, receptionarea si amortizarea fortelor la nivelul A.D.M.

Fortele generate de musculatura mobilizatoare a mandibulei sunt

reglate ca intensitate prin mecanisme de feed-back ale S.N.C. in urma
informatilor primite de la:
- mecanoreceptorii parodontali
- receptorii de la nivelul A.T.M.
- receptorii de la tendoane si muschii masticatori

125
Solicitarile masticatorii maxime pot genera:
- 147 Kgf la incisivi
- 326 Kgf la molari

Normal aceste solicitari variaza intre 30 - 80 Kgf in functie si de:

- starea dentitiei
- tipul constitutional
- natura alimentelor
- sex
- varsta
- tipul de protezare

126
 Relatia dintre fortele aplicate pe un dinte si mobilitatea acestuia
nu este liniara:
- mobilizarea este mai mare la inceput
- mai redusa in partea a II-a

Fibrele parodontale realizeaza absorbtia cea mai mare a fortelor

ocluzale:
- functionale
- parafunctionale

127
Forta verticala asupra parodontiului

128
 La o arcada dentara:
- fortele se transmit si la dintii vecini
- apar forte tangentiale pe intreaga arcada
- fortele tangentiale actioneaza pe dintii adiacenti bresei edentate realizand
inclinarea acestora spre edentatie

Fibrele parodontale circulare se opun mai ales fortelor orizontale.

Fortele aplicate pe arcada dentara pot fi:

- limiare fiziologice
- sublimiare (duc la diminuarea structurilor de sustinere radiculara)
- supralimiare (distrug structurile de sustinere radiculare)

129
 Daca o forta limiara depaseste ca actiune o anumita limita
normala de timp , aceasta poate duce la:
- resorbtie osoasa in zona de compresie
- apozitie osoasa in zona de tractiune parodontala
- deplasarea dintilor in directia de actiune a fortei

La implanturi nu se poate realiza acest fenomen - rezultatul va fi

un esec

130
 Fortele masticatorii sunt:
- scurte ca durata
- intermitente
- cu faze lungi de repaus

Aceste forte realizeaza:

- activarea circulatiei locale
- favorizarea schimburilor nutritive
- forte de presiune la nivel radicular

Fortele de presiune si tractiune la nivel parodontal se vor anula

reciproc

131
In timpul masticatiei apar cele mai multe forte:
- ciclul masticator este de 0,7 - 1 secunda
- intervalul dintre un ciclu masticator si urmatorul este de 0,4 secunde
- contactul ocluzal in masticatie este de 18 - 20 minute in 24 h
- contactul ocluzal in deglutitie este de
10 -12 minute in 24 h
- durata unui contact ocluzal in masticatie este de 0,3 - 0,5 secunde
- durata contactului ocluzal in deglutitie este de 0,5 - 1 secunda

132
 Stresul functional sau parafunctional se amortizeaza potrivit a 3
ipoteze:

a) ipoteza tensionala
b) ipoteza vasculara
c) ipoteza presiunii

133
a) Ipoteza tensionala ( 3 faze )
- faza initiala de intindere a ligamentelor parodontale fara ca fortele sa
actioneze pe osul alveolar

- faza intermediara cand fibrele intinse transmit fortele la osul alveolar

- faza finala cand fortele sunt transmise in totalitate la osul alveolar sub
forma de presiune si tractiune

134
b) Ipoteza vasculara

- bazata pe specificul vascularizatiei parodontale cu rol de

transmitere si amortizare a fortelor ocluzale ca o perna hidraulica cu 2
faze:
- faza initiala, cand are loc fuga lichidului interstitial in spatiul
vascular al medularei osoase prin orificiile laminei cribriforme

- faza secundara, cand se produce o resorbtie lenta a lichidului

interstitial cu realizarea unei constrictii marcate a vaselor parodontale

135
c) Ipoteza presiunii

- parodontiul marginal este un sistem ce isi modifica vascozitatea doar la

variatii de presiuni
- revine la normal dupa incetarea presiunii

136