Examen clinic general

Clinica Prof Dr Th Burghele

Elemente urmarite la inspectia generala a
bolnavului
• 1. Elemente generale:
– Constitutia
– Starea de nutritie
– Fizionomia si faciesul
– Atitudinea, mersul, ortostatismul
– Reactivitatea psihica si nervoasă
• Elemente morfologice
– Tegumente si mucoase
– Tesutul celular subcutanat
– Musculatura
– Sistemul osos si articular
– Sistemul ganglionar limfatic
 Constitutia bolnavului

• Aspectul general al pacientului care permite încadrarea lui intr-un tipar general.
• Tipare constitutionale propuse de-a lungul timpului
– Hipocrate: sanguin; flegmatic; melancolic (domină bila neagra); coleric (domină bila
albă)
– Pavlov: tipul tare (puternic): echilibrat -mobil (sanguin)
-inert (flegmatic)
dezechilibrat-coleric (nervos)
tipul slab (melancolic)
- Sigaud: tipul cerebral, muscular, respirator, digestiv; fiecare tip ar fi expus la
afectiunile aparatului celui mai dezvoltat
- Pende: 4 biotipuri: longilin-stenic şi astenic
brevillin-stenic şi astenic
- Kretschmer: leptosom (înalt, slab, astenici)
picnic (scund, gras)
atletici (musculoşi)
displazici (cu anomalii)
- Parhon: clasificare în funcţie de hiper sau hipofuncţia glandelor endocrine principale
 Constituţii anormale
• Astenică (Stiller)-longilină, unghi xifoidian larg-TBC
• Timică (limfatică, Paltauf)-persistenţa timusului-TBC,
moarte subită
• Limfatică (hipoplastică, Bartels)-dezvoltare redusă a
capului care rămâne ca la copil
• Exsudativă (Czerny)-copii supraponderali, cu eczeme,
urticarie, astmă
• Artritică- supraponderali, alopecie, varice, litiază
veziculară) boli de nutriţie şi metabolice
• Presenilă (Dietrich) îmbătrânire precoce
• Discrină, cu variante morfologice în funcţie de dereglările
endoctrine
 Talia
• Procesul de creştere în înălţime este neuniform de-a lungul vieţii:
– Cea mai rapidă creştere este în primul an de viaţă: 18-19 cm
– Al 2-lea an: 9 cm
– Al 3-lea an: 8 cm,
– Al 6 lea an: 6 cm;
– Pubertate: 9,5 cm/an (băieţi); 8,5 cm/an (fete) timp de aproximativ 2 ani
• Controlul creşterii în înălţime
– Genetic-rase de pigmei
– Endocrin: hormoni de creştere: STH: somatotrop hormonul hipofizar
(hipofiza anterioară)
hormonii tiroidieni
hormoni androgeni
- Factori de mediu-nutriţie
 Talie crescută
• Hiperestaturalitate: 185-190 cm;la persoane sănătoase; mâini alungite, torace îngust,
organe sexuale puţin dezvoltate uneori la fete
• STH crescut:
o Copilărie:gigantism:
– creşterea în înălţime cu peste 20% faţă de media populaţiei generale de acelaşi sex şi aceeaşi vârstă.
– La noi: peste 190 cm (fete); peste 200 cm (băieţi)
– Apare înaintea pubertăţii: dezvoltare somatică armonioasă; visceromegalie; artroze, stenoze de canal
carpian, stenoze de canal spinal, insuficienţă gonadică, organe sexuale slab dezvoltate; insuficienţă
venoasă cronică; forţa musculară scade progresiv; semne de hipertensiune intracraniană (cefalee) şi de
compresie pe chiasma optică (tulburări de vedere ) când cauza este prezenţa unei tumori hipofizare
o Adult (tumori hipofizare secretante de STH, hipersecreţie de GHRH hipotalamic):
acromegalie:
- creşterea extremităţilor (schimbă nr la pantofi, mâinile se măresc )
- creşterea dimensiunilor limbii, buzelor, accentuarea trasăturilor feţei
- voce groasă (hipertrofia corzilor vocale), sforăit
- artroze
- organomegalie (cardiomegalie, hepatomegalie, rinichi de dimensiuni crescute)
- tulburări de ciclu mentrual la F, tulburări erectile la B
-hiperteneiune arterială
- semne de hipertensiune intracraniană date de prezenţa tumorii
- Nu creşte în înălţime (cartilajele de creştere s-au închis)
 GIGANTISM

Robert Wadlan, 2,72 m Anna Swan

 ACROMEGALIE

Alte modificări în acromegalie

Lentoare a vorbirii
Expansiunea calotei croniene şi a fontanelelor
Protruzia oaselor frontale,
Protruzia mandibulei-prognatism
Hipertricoză
Hiperpigmentare
Hiperhidroză
Acochordon
Sindrom de canal carpian
Spaţierea inserţiei dinţilor
 Acromegalie

Spaţierea inserţiei dinţilor prognatism

 Talie crescută

• Sindrom Marfan: boală genetică transmisă autozomal

dominant (gena FBN1, cromozomul 15) ce implică
anomalii ale fibrilinei, din ţesutul elastic:
• Talie înaltă, slab
• Degete alungite, subtiri=arahnodactilie
• Asociere cu dilatatie de aortă şi insuficienţă aortică
• Pronostic prost legat de ruptura de aortă care poate apare ca şi
complicaţie
 Nanism=talie redusă 60-150 cm
• Nanism hipofizar: secreţie redusă de STH-tumori de hipofiză (craniofaringiom);
după meningită sau encefalită
– Ritmul de creştere scade în jurul vârstei de 3 ani
– Nanism armonic
– Intelect păstrat
– Infantilism genital
– Tegumente subţiri
– Facies pueril
– Musculatură slab dezvoltată
 Nanism
• Nanism mixedematos: deficit de secreţie a hormonilor tiroidieni
– Disarmonic: cap mare,
nas mare, trilobat,
buze groase,
macroglosie
– Deficit intelectual-idioţie
– Infantilism sexual
• Nanismul din achondroplazie: genetic; deficit de dezvoltare a oaselor lungi, cu
osificare encondrală
– Membre scurte (brachimelie)
– Torace de dimensiuni normale
– Macrocefalie cu nas în şa sau în trident
– Mână în trident

acondroplazie

Nanism mixedematos
 Rahitism
• Picioare în *o*
• Stern înfundat, în carenă
• Mătănii costale
• Şanţ submamelonar
• Statură scundă

Morbul Pott = TBC osos

• Cifoză angulară
• Trunchi scurt, braţe lungi
Alte cauze de nanism
• Bolile congenitale de cord, cianogene
• Stenoza mitrală
• Malnutriţia
 Alte modificări ale scheletului
• Cifoza: curbură exagerată a coloanei vertebrale privită sagital. Cel mai frecvent este la nivelul
coloanei dorsale. Cauze: morb Pott, traumatisme
• Cifoza Scheuermann: boala autolimittată a copilului; creşterea corpurilor vertebrale nu se face
uniform, cifoză dorsala rotundă, prin
• Scolioza: curbură a coloanei vertebrale în plan frontal, la dreapta (scolioză dextroconvexă) sau la
stânga (scolioză sinistroconvexă).
• Lordoza: curbură exagerată a coloanei lombare în plan sagital.

Cifoza
Scheuermann
 Alte modificări ale scheletului
• Luxaţia congenitală de şold: capul femural iese în afara cavităţii
articulare
• Genu valgum: picioare în X
• Genu varum: picioare în O
• Sindactilia: lipirea mai multor degete de la mâini sau de la picioare

Genu varum Genu valgum

 Atitudinea bolnavului
• Normală: activă, liberă, decubit indiferrent în pat şi uşurinţa de a se ridica
• Pasivă: adinamică, nu-şi schimbă poziţia în pat
• Forţată: poziţii adoptate de bolnav pentru a calma siptomele:
– Ortopnee: bolnavul sta la marginea patului sau în fotoliu, nu tolerează decubitul-insuficienţă
ventriculară stângă acută sau cronică, severă
– Decubit lateral: pleurezie: la început pe partea sănpătoasă (durere dată de inflamaţia pleurei)
apoi pe partea bolnavă (s-a acumulat lichid, durerea a diminuat;
respiră mai bine dacă nu stă pe plămânul sănătos)
-decubit ventral, ghemuit, apăsând regiunea epigastrică: ulcer gastric sau duodenal în criză
- Cocoş de puşcă: decubit lateral, cap în hiperextensie, gambele flectate pe coaste şi acestea
pe abdomen: meningită
- Genupectorală: sprijinit pe coate şi pe genunchi (poziţie mahomedană): pericardită lichidiană
- Şezând, aplecat înainte peste o pernă aşezată pe genunchi(semnul pernei): pericardită
- Opistotonus: decubit dorsal, extensie forţată a corpului, sprijinit pe cap şi pe călcâie: tetanos
- Emprostotonus: poziţia fătului în uter: tetanos
- pleurostotonus: -tetanos (poziţie laterală)-tetanos
- Ortotonus: decubit dorsal, rigid : tetanos
- Decubit dorsal cu coapsele în semiflexie: dureri abdominale cu componentă peritoneală
- Căutări de noi poziţii antalgice şi agitaţie psihomotorie: colică biliară şi renală
 Cocoş de puşcă meningite
Opistotonus tetanos

ortopnee
 Starea de nutriţie
• Aprecierea greutăţii ideale: G=nr cm ce depăşeşte 1 m (formulă veche)
Grosimea pliului cutanat la nivelul toracelui, abdomenului
sau al coapselor < 1,5 cm
• Indicele de masa corporală (IMC, BMI): masa (Kg)/înălţimea (m)2
– Poate supraestima grăsimea corporală la atleţi sau la alte persoane care au câştigat masă musculară
importantă.
– Poate subestima grăsimea corporală la vârstnici şi la alte persoane care au pierdut masă musculară
• Clasificarea stării de nutriţie în funcţie de IMC:
– Subponderal: <18.5
greutate normală: 18.5–24.9
supraponderal: 25–29.9
obezitate:≥ 30 :
• Obezitate moderată: 30-34
• Obezitate severă: 35-40
• Obezitate foarte severă: >40
• Măsurarea circumferinţei taliei: se corelează mai bine decât circumferinţa coapselor cu riscul
cardio-vascular; se măsoară în ortostatism, la nivelul taliei, deasupra crestei iliace, cu cm, în expir
– Valori normale: B:< 102 cm; F < 88 cm
– Raport circumferinţa taliei/circumferinţa şoldurilor: evaluează dispoziţia ţesutului adipos
• <0,7 la F; < 0,9 la B
Nomogramă IMC
Măsurarea IMC
 Obezitatea viscerală
• Adipocitele sunt peste 1 bilion de celule şi reprezintă:
– Sediul stocării energiei, a acizilor graşi sub formă de trigliceride
– În obezitatea extremă se acumulează adipocite şi în muschi, nu numai în zonele
subcutanate şi viscerale
– Organ endocrin, prin secreţia de :
• leptină-scade apetitul
• Adiponectină antiinflamatorie
• Visfatină
• Adipokine-citokine proinflamatorii (TNF alfa, IL-1, IL-6), componente ale sistemului
complementului
– Grăsimea de pe fese este inertă secretor
– Grăsimea abdominală şi viscerală secretă citokine proinflamatorii
– Citokinele produse de grasimea viscerală ajung prin circulaţia portă în ficat,
contribuind la steatofibroza non alcoolică
 Obezitate
• Definiţie: creşterea greutăţii corporale pe seama ţesutului gras cu peste 10% faşă de greutatea
ideală, cu excepţia –creşterii masei musculare
- sindromului de retenţie hidro-salină
• Clasificarea severităţii obezităţii:
– În funcţie de IMC
– În funcţie de proporţia excesului ponderal: obezitate uşoară; gradul l: < 30%
obezitate medie, gradul ll: 30-50%
obezitate severă, gradul lll: > 50%
• Clasificarea obezităţii în funcţie de dispunerea ţesutului adipos :
– Generalizată: relativ egal distribuită pe torace, membre şi abdomen
– Segmentară: acumulare predilectă pe anumite zone ale corpului:
• Obezitate androidă-ceafă, trunchi, partea superioară a abdomenului
• Obezitate ginoidă: şolduri, fese, coapse
• Clasificarea obezităţii în funcţie de cauză
– Nutriţională-cea mai frecventă
– Endocrină- sindromul Cushing (hipersecreţia de corticosteroizi consecinţa –hiperplaziei de
suprarenale, tumorilor benigne şi maligne de suprarenale; iatrogen, tratament
cortizonic)
-boala Cushing (hipersecreţia de corticosteroizi consecinţa stimulării prin ACTH,
tumori hipofizare secretante de ACTH)
- sindrom adipozo-genital
-postmenopauză
-hipotiroidism
- Factori psihici:bulimia
- Factori genetici-familii de obezi
 Sindromul Cushing
• Obezitate centrală, facio-tronculară, cu respectarea extremităţilor
– Regiunea mamară, subombilical, la rădăcina membrelor, interscapular
• Faţa rotunjită, în lună plină, cu pomeţii roşii, proeminenţi
• Hiperpilozitate, pe faţă (hirsutism)
• Vergeturi roşii-violacee pe fese, braţe, membre inferioare, regiunea mamară
• Transpiraţii, dilatare a capilarelor
• Piele subţire şi uscată, friabilă (apar uşor leziuni de continuitate superficiale-escoriaţii)
• Muschii centurilor hipotoni
• Păr uscat, friabil, rar
• Depresie, anxietate, dar şi stări de euforie
• Afectare viscerală: HTA, diabet zaharat, osteoporoză, amenoree, impotenţă sexuală
ACTH: crescut în boala Cushing şi scăzut în sindromul Cushing

Hiperpigmentare cutanată: în boala Cushing (exces de melanocyte stimulating hormone care rezultă
ca un subprodus în timpul sintezei ACTH)
nu există în sindromul Cushing, în care ACTH este redus
 Sindrom Cushing

Facies în lună plină

vergeturi

Obezitate centrală în s. Cushing

 Sindrom adipozo-genital=Frohlich
• Obezitate, hipogonadism hipogonadotrofic +/+nanism (prin hipotiroidism asociat) la băieţi
adolescenţi
• Reducerea acuităţii vizuale, diabet insipid, tulburări psihice, retard mental
– Cauze: scăderea secreţiei hipotalamice de releasing factors pentru hormonii sexuali produşi de hipofiza
anterioară şi disfuncţia centrilor foamei: tumori hipotalamice;
tumori hipofizare;
 Deficitul ponderal
• Reducerea greutăţii corporale cu peste 10%din greutatea ideală.
• Clasificarea în funcţie de severitate:
• Emacierea-ţesutul celulo-adipos este aproape sau complet disparut
bula lui Bichat disparuta
globi oculari infundaţi în orbite
trunchi şi membre subţiri
• Caşexia : pe lânga dispariţia ţesutului adipos se constată şi diminuarea musculaturii striate
• Marasmul: dispariţia ţesutului adipos, topirea maselor musculare, tulburări metabolice şi
electrolitice grave, ireversibile de obicei
• Kwasiorkor:malnutriţie gravă proteică caracterizată prin caşexie, edeme, ulceraţii cutanate,
hepatomegalie (steatoză hepatică importantă), anorexie, iritabilitate
• Malnutriţie proteică predominant
• Malnutriţie proteică şi energetică în marasm
• Cauze: aport alimentar insuficient-condiţii sociale
-anorexia nervoasă
inapetenţă: boli consumptive: TBC, neoplazii, boli inflamatorii cronice
Apetit diminuat + scădere ponderală=boli consumptive
Apetit prezent + scădere ponderală=hipertiroidism
Apetit diminuat neselectiv
selectiv-pentru carne-neoplasm gastric
Kwasiorkor

Dermatoză ulcerată
 Cauze de caşexie

• Cancer, AIDS, BPCO, scleroza multipla, insuficienţa cardiacă, polineuropatia familială

amiloidotică, TBC, intoxicaţia cu mercur (acrodinia) deficite hormonale, boli autoimune,
administrarea de amfetamine, boli renale terminale, fibroză chistică,
• Mecanisme: interleukine proinflamatorii TNF alfa, IL-6, IFN gama
• Ghrelina este crescută în serul bolnavilor cu anorexie si cu caşexie neoplazică
– Hormonul foamei produs în sistemul gastro-intestinal, cu efecte de neurohormon asupra
centrului foamei din hipotalamus. Se secretă când stomacul este gol. Stimulează centrul
foamei
– Leptina este hormonul saţietăţii
• Acrodinie: boală vasomotorie a extremităţilor, de obicei la copilul între 6 luni şi 10 ani intoxicat cu
mercur. Mâinile şi picioarele sunt roşii şi edemaţiate, cu parestezii
 Faciesul
• Fizionomia=ansamblul trăsăturilor feţei cu expresia rezultată (bucurie, durere, etc)
• Facies=modificările aspectului feţei induse de anumite boli
 Mitral: cianoza pomeţilor, buzelor şi a nasului, paloare în restul feţei-stenoza mitrală
 Tricuspidian (Shattuck): culoare cianotică şi subicterică a feţei, cu nuanţă oliv a tegumentelor
 Acomegalic: nas mare, buze groase, faţă alungită, prognatism, exagerarea proeminenţelor
osoase.
 Mixedematos: rotunjit, în lună plină, împăstat, cu ştergerea şanţurilor fiziologice, pleoape
tumefiate, dispariţia sprâncenelor în 1/3 externe
 Basedow (hipertiroidism): exoftalmie bilaterală, fanta palpebrală lărgită, privire vie,
hipersecreţie lacrimală, ochi strălucitori
 Tetanic sau risus sardonicus: fruntea încreţită exprimă tristeţe în timp ce restul feţei se
modelează ca pentru râs
 Peritoneal (hipocratic). Peritonite acute: fata palida pamantie, transpiratii, ochi infundati in
orbite, incercaqnati, nas ascutit,
 Facies parkinsonian inexpresiv, privire fixa, clipit rar
 Cushingoid rotunjit, pometi rosii, in luna plina
 Lupic: placard eritematos pe nas si pometi (aspect in fluture-vespertillio), respectând zonele
periorbitale; vindecare cu cicatrice albe sidefii
 Ftizic: emaciat, palid teros, ochi stralucitor
 Vultos (pneumonie): congestionat, roseata zonei zigomatice de partea bolnava; herpes labial
 Facies
• Masca de ceara, icoana bizantina: scleroderimie: inexpresiv, pielea intinsa, buze si nas subtire, piele fara ridurie;
ectropion (pleoapa inferioară este întoarsă, expunând conjunctiva)
• Nas in sa: sifilis congenital-nas turtit la baza
• Rinofima: nas mare, deformat, lobulat, prin hipertrofia glandelor sebacee si a tesutului conjunctiv periglandular;
piele rosie (in forma angiomatoasa)
• Rubeoza diabetica: facies in luna plina, de culoare rosie deschisa, fara teleangiectazii
• Paralizia faciala:
– periferică: de partea bolnava apare hipotonie musculara, stergerea pliurilor nasogeniene, scurgerea
lacrimilor pe obraz (epifora), lagoftalmie, nu poate inchide ochiul (lagoftalmie), globul ocular deviaza in sus
si in afara la incercarea de a inchide ochiul, (semn Bell), nu poate increti fruntea, umfla obrazul, fluiera
– Centrală: intereseaza numai partea inferioară a feţei (semnele oculare lipsesc);
• Facies pletoric: rosu, cu teleangiectazii pe pometi –HTA, obezitate
• Facies rosu, cu telngiectazii si nuanta visinie/policitemia vera
• Facies palid teros, (cenusiu) insuficienta renala cronica
• Emfizem: (BPCO tip A) facies roz (pink puffer)
• BPCO tip B: facies buhait, cianotic (blue bloater)
• Facies Hutchinson-ptoză palpebrală bilaterală, globi coulari imobili, fruntea contractată, capul dat pe spate,-
oftalmoplegia externă din paralizia nervilor oculomoteri externi (lll, lV, Vl)
• Facies miopatic-acelaşi aspect ca cel precedent, cu excepţia pliurilor frontale sterese, râs cu buzele ţuguiate
• Facies pseudobulbar-mimică bogată (spre deosebire de faciesul din Parkinson, imobil) (vvariaţii râs-plâns)
• Facies în ciroză: tegumente palide şi subicterice, conjunctive subincterice, buze carminate, cheilită depapilată,
steluţe vasculare,
 Tipuri de facies

• Facies din dermatomiozită coloraţia liliachie a pleoapelor;piele edemaţiată, apoi subţire, atrofie,
inducată, hiperpigmentată,
• Pleoape liliachii în trichineloză (dar apar dureri musculare)
• Facies în sindrom Sjogren- secreţie lacrimală redusă, vâscoasă, marirea bilaterală a parotidelor,
buze subţiri, uscate, cu fisuri la nivelul comisurilor (ragade comisurale)
• Facies din avitaminoze:
– Pelagra-tegumente roşii, edemaţiate; devin hiperpigmentate, hiperkeratoză pe nas şi pe
frunte, ragade comisuraleş fotosensibilizarea zonelor expuse; se asociază diaree, demenţă
– Avitaminoza A: xeroftalmie (cornee şi connjunctivă uscate), keratomalacie (puncte purulente
pe cornee), hiperkeratoză foliculară pe nas, în jurul gurii
Facies sclerodermie Facies mitral

Blue bloater pink puffer

 Examenul parului
• Repartitie diferita in functie de sex: barbati: trunchi, membre, fata
• Culoare: pirgmetn melaanic: brun; pigment feomelanic-blond
• Modificari cantitative
– CADEREA PARULUI: EREDITARA
DOBANDITA- mediicamente (citostatice, heparina, iraddiere), arsuri, infectii, disfunctii
hormonale (hipotiroidism, cushing, addison) Hipotricoza
De obicei este reversibila
Alopecia: caderea parului partiala sau generalizata, reversibila sau ireversibila
- HIPERPILOZITATEA: dezvoltarea excesiva a pilozitatii
hipertricoza:P topografie normala pentru sexul respectiv-porfirie, tratament cu difenilhidantoina
(fenitoin)
hirsutismul: in zonele normal fara par (glabre): Cushing,
- VIRILISM PRIMAR: hipertricoza (defeminizare) (fata, regiunea mamara, linia alba) + androgenizare (voce
groasa, atrofia mamelelor): cuhing, tumori ovariene virilizante

• Modificarin de culoare.
– Leucotrichia: lipsa congenitala a pigmentului, localizata sau generalizata (albinism)
– Canitia (incaruntirea)albirea parului o data cu varsta, de obicei de la tample; se produce si in hipertiroidie,
 Alopecia difuză

• Părul de pe scalp creşte în cicluri; fiecare folicul parcurge 10-30 cicluri.

• Fiecare ciclu are mai multe faze:
– faza de creştere activă-anagen; durează 2-8 ani
– faza de involuţie- catagen ; durează 4-6 săptămâni
– faza de repaus-telogen; durează 2-3 luni
– Faza de eliminare a părului distrus- exogenă: coincide cu sfârşitul fazei telogene
• Pierderea difuza a părului rezultă din perturbarea uneia/mai multor faze.
• Ciclurile fiecărui folicul sunt independente, deci unii foliculi pot fi în faza de creştere,
alţii în repaus, alţii în curs de eliminare.
• Densitatea părului pe scalp şi numărul de fire de păr rămân constane.
• Majoritatea oamenilor au aprox 100000 fire de păr pe scalp; 10-15% dintre acestea
sunt în faza telogen (200 foliculi/cm2 pe pielea capului)
• 50 foliculi/cm2 pe pielea corpului)
• Normal, se pierd 100-150 fire de păr în faza telogen
• Pierderea de fire de păr în faza anagen este întotdeauna anormală (iradiere,
citostatice)
• Cea mai frecventă modalitate de pierdere crescută de păr se face la sfârşitul fazei
telogen, prin tranziţia mai rapidă a firelor de păr din faza anagen; pierderea
accentuată a firelor de păr apare după 2-3 luni de la eveniment
Alopecia
parcelară:
micoze, infecţii
localizate,
alopecia areata
 Unghiile
• Leuconichia: colorarea alba a ungheie partiala (pete albe, mici) sau totala
albinism, ciroza, degeraturi,
• Melanonichia: colorarea in negru sau brun –trat, tetraciclina
• Platonichia: unghii plate, turtite, cu convexitatea stearsa prin disparitia curburilor
normale: anemie feripriva
• Koilonichia unghii concave, subtiri si fragile: anemii feriprive
• Unghii hipocratice: convexe, aspect de sticla de ceasornic-cancer bronsic, supuratie
pulmonara, endorcardita acuta
• Onicogrifoza: persoane care rod unghiile care iau aspect p articular
• Onicoliza: desprinderea unghiei de pe pa : obicetul unghial
• Santurile transversale si santurile longitudinale: eczeme, piodermite
• Onicofagia roade unghiile
• Cianoza
 Temperatura corporeala
• Temperatura corpului: echilibru intre termogeneza si termoliza
• Normal: 36,5-37,5; la extremitati 33
• Termometrizarea se face de 2 ori/zi, dimineata si seara; mai redusa dimineata decat seara
• Febra Cresterea T corpului peste 37 (hipertermia): : I
inflamatii infectioase sau nopancreatic, sau non infectioase
infectii bacteriene, virale, limfoame, neoplasm renal
• Starea subfebrila: 37-38 grade C
• Febra moderata 38-39
• Febra ridicata 39-41
• Hiperpirexie > 41
• Evolutia febrie:
– Perioada initiala: debut, ascensiune, invazie: stadium incremente: minute, ore sau zile
– Debut brusc : febra + frison solemn (tremor, senzaatia de frig)= pneumonnie pneumococica
– Debut brusc Febra + frisoane repetate (senzatia de frig, tremuraturi inegale, de scurta durataa,
ale corpului, ) pneumonii, malarie
– Debut lent, progresiv-febra tifoida, TBC, neoplazii
– Perioada de stare: stadium fastigium- pot exista mai multe tipuri de febra; dureaza oree, zile,
saptamani
– Perioada de declin (defervescenta, stadium decremente)
• Brusca (in crisis) , -pneumonia pneumococica, malarie; concomitent apar transpiratii abundente,
poliurie
• Lenta (in lisis) in zile-pleurozie, febra tifoida
 Tipuri de febra
• Febra continua, in platou: oscilatii mai mici de 1 grad c intre valorile din cursul
diminetii si al serii, cu durata de 5-14 zile-pneumonie bacteriana, febra tifoida, erizipel

• Febra intermitenta: cresterea brusca a T la 39-40 grade (acces febril), care scade
brusc la normal in 2-3 ore-infectii urinare si biliare, malarie. Malarie: accesele sunt
periodice-zilnic (febra cotidiana), la 2 zile (febra terta0, la 3 zile (febra quarta)

• Febra remitenta: variatii mai mari de 1 grad C intre dimineata si seara, fara a se
normaliza (ramane peste 37 grade C). Supuratii pulmonare, TBC, septicemie,
flegmoane

• Febra ondulanta curba ascendenta care atinge un apogeu, apoi descreste treptat, zil
de zi, la valori subfebrile; ciclul se reia. Limfom Hodgkin

• Febra recurenta: perioade (zile) de febra ridicata alternand cu perioade (zile) de

afebrilitate; variatiile sunt bruste (nu treptate, ca in febra ondulanta) Febra recurenta

• Febra hectica: oscilatii zilnice , de 2-5 grade, TBC grav, septicemie)

 Tipuri de febra
• Febra de tip invers : temperatura mai mare dimineata decat seara: TBC grav

• Febra in cocoasa de camila in 2 faze: prima, de febra urmata de normalizarea T, apoi , a 2-a, de
crestere continua, pana la un platou. Viroze

• Febra neregulata : oscilatii febrile nesistematizate, abces pulmonar, bronsiectazii, angiocolita

Hipotermia,

Scaderea t sub 36 grade C

expunere la frig, inanitie, insuficienta hepatica grava,
mixedem, colaps, perioada imediat urmatoare dupa stari
febrile, intoxicatii
Tipuri de febra
Tipuri de febra
 Secretia sudorala
• N: 800 ml/24 h
• Contribuie la termoreglare
• Hipersudoratia, hiperhidroza: tulburari neurovegetative
boli infectioase: bruceloza, gripa, TBC, pneumonie,
endocrinopatii: hipertiroidism
b. Parkinson
coma hipoglicemica
coma hipercapnica
feocromocitom
• Hipohidroza, hiposudoratia: sclerodermie, psoriazis
polinevrita
sindrom claude Bernanrd Horner (hipohidroza pe jumatatea
homolaterala a fetei)
atropina, beladona
• Sudamina eruptie caracteristica, sub forma de proeminente multiple, de marimea gamaliei de ac,
care acopera pielea, cu continut clar, apos: obstructia canalelor glandelor sudoripare
• Hidrosadenita: inflamatie supurativa (abces) a glandelor sudoripare in regiunea axilara
• Modificarea compozitiei secretiei sudoripale mucoviscidoza-eliminari crescute de NaCl, peste 70
mEq/l
 Palparea
• Evaluarea volumului, suprafetei, sensibilitatii, consistentei, mobilitatii organelor
• Medicul este aasezat la dreapta bolnavului
• Mainele medicului sa fie calde
• Palpare:
• Superficiala: cu toata palma sau, mai rar, cu pulpa degetelor, usor, fara apasare
• Profunda, prin apasare, anuala, bimanuala, monomanuala, prin balotare (lovire)

• Palparea tegumetelor: Normal piele elastica, neteda, usor umeda

• Palparea tesutului subcutanat: uniform si armonios repartizat

pot apare: senzatie de fluctuenta (flegmoane)p
emfizem subcutanat (crepitatii la palpare, de obicei torace sau gat)
lipoame,
• Palparea muschilor: tonus, hipertrofie, atrofie

• Palpare sistem osteo-articular

• Palpare ganglioni
 Percutia
• Directa sau imediata: cu pulpa degetelor lipite intre ele si curbate
• Indirecta: intre suprafata corpului si degetul percutor se interpune un corp solid, numit plesimetru-
degetul mijlociu
• Degetul mijlociu al mainii stangi se aplica ferm pe suprafata corpului si se percuta de 2-3 ori cu
de degetula sunetului) mijlociu al mainii drepte, cu aceeasi forta, pe falanga medie a primului,
miscnd mana numai din articulatia radio-carpiana.

• Sunetele de percutie: intensitate, tonalitate, timbru

• Intensaitatea sunetului depinde de amplitudinea vibratiilor sonore: vibratiile ample dau un sunet
intens iar cele mici, un sunet slab
• Tonalitatea (inaltime) este functie de frecv enta vibratiilor sonore: tonalitate ridicata si joasa

• Timbrul depinde de vibratiile secundarecare insotesc sunetul fundamental. Timbru tl impanic si

timbru netimpanic

• Sunetul sonor: intensitate mare si tonalitate joasa obtinut la percutia plamanului (sunet
netimpanic, intensitate mai redusa, fara timbru muzical) si a abdomenului (sunet timpanic, cu
tonalitate joasi sa si timbru muzical)

• Sunet mat: intensitate mica si tonalitate ridicata; percutia organelor fara continut aeric (muschi,
ficat, splina) (revarsat pleural).
• Sunetul submat: intre mat si sonor (proces dde condensare pulmonara)
 Auscultatia
• Directa
• Indirecta (stetoscop)
• Liniste
• Aplicarea corecta a palniei stetoscopului pe suprafata pielii
• Adaptarea olivelor stetoscopului la conductul auditiv extern
• Evitarea zgomotelor parazitare
• Auscultaţia cordului cu pâlnia stetoscopului-pt S1, S2: să nu se apese pe tegument
• Auscultaţia cordului cu diafragma stetoscopului-pt S3, S4;