PROIECTAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE

MONTAJ
Pregătirea fabricaţiei. Structura proceselor tehnologice de montaj.

Pregătirea fabricaţiei, cuprinde etapele :

• pregătirea tehnică ;
• pregătirea materială ;
• pregătirea organizatorică.
 Pregătirea tehnică reprezintă activităţile care concură la definirea completă a
produsului şi a modului în care acesta va fi realizat.

 Pregătirea organizatorică reprezintă activităţile de stabilire a metodelor şi

procedeelor care concură la desfăşurarea în timp şi spaţiu a procesului de fabricaţie
pentru a realiza sarcinile de producţie la o calitate cât mai bună, costuri cât mai mici şi
termene reduse. Pregătirea tehnică a fabricaţiei cuprinde două etape :
• pregătirea constructivă (răspunde la întrebarea : « ce se produce ? ») ;
• pregătirea tehnologică (răspunde la întrebarea : « cum se produce ? »).

 Pregătirea constructivă a fabricaţiei cuprinde activităţile legate de elaborarea

documentaţiei tehnico – economice pentru realizarea de produse noi. Aceasta include
mai multe etape, şi anume :
• elaborarea temei de proiectare şi studiului tehnic – economic ;
• elaborarea proiectului tehnic (desenul de ansamblu) ;
• elaborarea desenelor de execuţie.
 Pregătirea tehnologică a fabricaţiei, cuprinde ansamblul de activităţi
necesare elaborării documentaţiei tehnologice pentru realizarea produselor.
 Pregătirea tehnologică a fabricaţiei, necesită desfăşurarea următoarelor
grupe de activităţi :
• stabilirea gradului de integrare a producţiei ;
• elaborarea proceselor tehnologice (de semifabricare, de prelucrare, de
montaj, etc.)
• proiectarea S.D.V- urilor speciale ;
• elaborarea documentaţiei tehnologice.
 Fazele proiectării tehnologiei de montaj

 Fazele importante ale proiectării tehnologiei de montaj sunt :

• anteproiectul ;
• cercetare – experimentare ;
• proiectul de execuţie ;
• aplicare.
 Pentru întocmirea proiectului, se porneşte de la datele de bază ale
oricărui proiect tehnologic şi anume :
• documentaţia constructivă a produsului ;
• programul de producţie ;
• tehnologia actuală.
1. Anteproiectul, cuprinde următoarele etape:
a) Se face un calcul preliminar al numărului locurilor de muncă. Dacă acesta este mic, se
studiază variante de a se introduce noi produse ce ar putea fi montate pe linia de montaj,
similare cu cele ce se analizează ;
b) Se continuă cu stabilirea formei de organizare tehnologică, analizând cutia
morfologică, luându-se în considerare matricele prezentate în cele două tabele ;
c) Elaborarea listei preliminare a dotărilor necesare, inclusiv a listei cu echipamente
specifice ce trebuie proiectate special pentru această linie de montaj ;
d) Se face un calcul de eficienţă economică calculându-se termenul de recuperare al
investiţiei .
Exemplu :
• înlocuirea îmbinărilor prin înşurubare cu îmbinări prin sertizare ;
• aplicarea unor procedee noi de sudare;
• modalităţi noi de control al procesului de montaj.
2. Cercetare-experimentare.
Toate noutăţile ce sunt aduse în cadrul noi tehnologii de montaj, trebuie cercetate şi
experimentate, iar proiectantul trebuie să fie în posesia acestor rezultate, înainte de
încheierea anteproiectului. Aceste experimentări se execută în laborator, folosind
dispozitive experimentale, încât să se reproducă cât mai exact condiţiile reale de lucru din
linia de montaj. Aceste experimentări trebuie efectuate de mai mult ori, pentru a
determina siguranţa în funcţionare a dispozitivelor.
3. Proiectul de execuţie.
Cuprinde următoarele faze :
• Schema de montaj ;
• Întocmirea planului de operaţii de montaj ;
• Proiectarea utilajelor specifice ;
• Execuţia utilajelor specifice.
 Modul cum este reprezentată o schemă de montaj este arătată în fig. 5.1. Pentru
întocmirea planului de operaţii de montaj, se calculează mai întâi timpii pe operaţii,
iar în planul de operaţii de montaj se trec şi sculele şi dispozitivele de lucru şi de
control. Se trece la proiectarea utilajelor specifice pentru montajul respectiv.

Fig. 5.1. Schemă de montaj [1]

 În paralel cu efectuarea fazelor necesare întocmirii unui proiect de montaj, este
necesar să se acţioneze pentru crearea condiţiilor exterioare necesare mecanizării şi
automatizării montajului.
 Se vor pune la punct şi se va ţine cont de următoarele condiţii :
a) Concepţia constructivă, adică procesul să corespundă din punct de vedere
constructiv cerinţelor tehnologice ale montajului.
b) Calitatea pieselor, piesele trebuie să corespundă din punct de vedere al calităţii, în
vederea mecanizării şi automatizării.
c) Condiţia organizatorică, trebuie să fie create toate condiţiile pentru desfăşurarea
raţională a montajului.
 Exemplu de proiectare a unui proces tehnologic de montaj

Noţiuni introductive
 S-a luat ca exemplu pentru proiectarea unui proces tehnologic de montaj al unei
unităţi de asamblare, pompa de ulei cu roţi dinţate.
 În sistemul de ungere al motoarelor pentru automobile şi tractoare se utilizează două
tipuri de pompe şi anume:
a. pompe cu roţi dinţate, care pot fi cu angrenare exterioară sau interioară ;
b. pompe cu palete.
Date iniţiale

Denumirea produsului: ……………………………………Pompă de ulei

Programul de producţie……………………………………n = 200 000 buc.
Termen livrare………………………………………………………..1 an
Fondul nominal de timp(1 schimb)………………………...2040 ore/an
Gradul de utilizare al timpului………………………………η = 0,75
Fondul efectiv de timp: ……………………………………F = η. Fn =1530 ore
Timpul de montaj estimat…………………………………..t = 25 min/buc
Etapa de anteproiect

Calculul ritmului de montaj necesar r, se face cu relaţia :

1 F
r  ; r = 1530/200 000 = 0,00765 (5.1)
Cp n

Calculul numărului de locuri de montaj necesare L, se face cu relaţia:

nt
L L = 54 (5.2)
F
Capacitatea de producţie necesară C, se face cu relaţia :
n
C `p  C = 130 [buc/oră] (5.3)
F
 Etapa de proiectare

 Studiul produsului. Funcţia globală a produsului este de a transmite uleiul din sistemul
de ungere al tractoarelor. Restricţiile funcţiei globale sunt: siguranţă în funcţionare,
realizarea unor presiuni ridicate în sistemul de ungere, chiar şi la turaţii scăzute ale
acesteia. Părţile componente ale pompei cu roţi dinţate sunt prezentate în tabelul 5.1.
Nr. Denumirea Buc. Tip Rol funcţional
crt. componentelor constructiv (subfuncţii)

1. Corp pompă 1 Bucşe Susţinere

2. Arbore condus 1 Arbore Transmitere fluid
3. Şurub 8 Arbore Element de siguranţă
4. Şaibă 8 Disc Element de siguranţă
5. Inel O 2 Inel Element de etanşare
6. Capac 1 Disc Protecţie - acces
7. Inel de siguranţă 1 Inel Element de siguranţă
8. Semering 1 Inel Element de etanşare
9. Garnitură 1 Inel Element de etanşare
10. Lagăr II 1 Bucşe Lagăr alunecare
11. Arbore conducător 1 Arbore Transmitere fluid
12. Lagăr I 1 Bucşe Lagăr alunecare Tabelul 5. 1
 Funcţionare. În fig. 5.2 este prezentată schema de principiu şi părţile componente ale
pompei de ulei cu roţi dinţate cu angrenare exterioară. În componenţa acesteia se
găsesc roţile dinţate 2 şi 11 ce au dantura dreaptă fiind montate în carcasa 1 prin
intermediul lagărelor de alunecare 10 şi 12. Pinionul 11 constituie roata dinţată
conducătoare iar pinionul 2 joacă rolul de roata dinţată condusă.
 Uleiul este transportat din camera de admisie cu ajutorul roţilor dinţate (pinioanelor),
pe la periferia carcasei în camera de refulare. Pentru evitarea comprimării uleiului între
dinţii roţilor dinţate şi implicit a solicitării la torsiune a celor doi arbori, în pereţii laterali
ai carcasei se execută un frezaj, prin care uleiul se scurge în spaţiul de refulare. Aceste
tipuri de pompe sunt insensibile la modificările de vâscozitate ale uleiului şi au un
randament volumetric de 0,75—0,90%, la o presiune de refulare de cca. 4 bari şi o
temperatură a uleiului de 80°C.
 Randamentul volumetric depinde de mărimea pompei, de turaţie şi de precizia de
fabricaţie. De cele mai multe ori gabaritul pompei trebuie să fie cât mai mic, ceea ce la
un debit dat, impune turaţii mari, roţi dinţate cu un număr mic de dinţi şi un modul cât
mai mare. Pentru a nu suprasolicita lagărele, lăţimea dinţilor nu trebuie să fie prea
mare.
 144
8 9 10 11 12 144
120

O70
0
H7
M1
O22 e8

110
86
45±0,01
7

6
66

4 3 2 1

Fig. 5.2. Pompa de ulei cu roţi dinţate

 Etapele de proiectare a unui proces tehnologic de montaj. Pentru proiectarea
proceselor tehnologice de montaj, trebuie parcurse etapele:
a. studiul produsului (analiza constructiv-funcţională a produsului);
 La această etapă se analizează forma constructivă a produsului, se studiază funcţia
globală a produsului şi restricţiile acestei funcţii, se studiază legăturile (îmbinările) care
compun produsul punându-se în evidenţă următoarele: componentele legăturii;
elementele de legătură; elementele de etanşare; elementele de siguranţă; elementele
de reglare; elementele de tehnologie a montajului.
b. stabilirea listei componentelor - se stabileşte pentru produsul pompă ulei – vezi
tabelul 5. 1.
c. stabilirea succesiunii (ordonanţarea) componentelor;
 Această metodă de stabilire a succesiunii logice la montaj se poate face prin mai multe
metode şi anume: metoda grafurilor, metoda matricei de ordonanţare, metoda
dezasamblării, metoda cercurilor concentrice etc. În lucrare, pentru stabilirea
succesiunii la montaj s-a ales metoda matricei de precedenţă (de ordonanţare).
 Prin matrice de precedenţă (de ordonanţare), se înţelege o matrice în care
componentele unei unităţi de asamblare sunt ordonate în pereche una cu cealaltă.
 Etapele de alcătuire a matricei de precedenţă sunt:
- se construieşte un tabel de formă pătrată în care numărul liniilor şi al coloanelor coincid
cu numărul componentelor respectivei unităţi de asamblare, la care se adaugă trei linii şi
un număr suficient de coloane pentru calculele nivelurilor de precedenţă;
- se numerotează liniile şi coloanele cu numerele componentelor din schema de
dezasamblare;
- se barează cu o linie prima diagonală a matricei;
- se stabileşte care dintre componente este piesa de bază şi se barează linia
corespunzătoare a acestei componente (această componentă nu are precedenţe);
- se analizează din punctul de vedere al asamblabilităţii componenta de pe coloană cu
fiecare componentă de pe linie ; dacă în mod sigur (unideterminat) componenta de pe
coloană trebuie montată înaintea componentei de pe linie, atunci la intersecţia coloanei
analizate se va trece cifra 1, altfel se va trece cifra 0 sau din comoditate nu se va mai
trece;
- în pasul următor se însumează cifrele de precedenţă pe linie şi se înscrie suma obţinută
în prima coloană a unui tabel cu paşii de rezolvare;
- se taie linia şi coloana unde s-a obţinut la primul pas cifra de precedenţă 0;
- se însumează din nou pe linie cifrele de precedenţă, sumele obţinute trecându-se în
coloana a II-a a tabelului cu paşii de rezolvare (vectorul V2);
- se repetă activităţile de mai sus până când se obţin sume de precedenţă 0 pe toate
coloanele, (pentru comoditate zerourile obţinute în paşii precedenţi se marchează cu
“* “) ;
- se stabileşte succesiunea componentelor la montaj, în ordinea apariţiei sumei de
precedenţă 0, pe linie;
d. elaborarea schemei de asamblare, care prezintă succesiunea de montaj a
componentelor, pornind de la piese, continuând cu realizarea subansamblurilor de
diferite ranguri şi sfârşind cu realizarea produsului. Această schemă de montaj poate fi
reprezentată în mai multe feluri şi anume:
• folosirea simbolurilor funcţiilor de montaj;
• metoda dreptunghiurilor.
e. elaborarea listei fazelor de montaj;
f. atribuirea utilajelor şi echipamentelor pentru fiecare fază de montaj;
g. stabilirea regimurilor de montaj;
h. stabilirea timpilor operativi pentru fiecare fază de montaj;
i. elaborarea documentaţie tehnologice (plan de operaţii)
 Stabilirea succesiunii (ordonanţarea) fazelor la montaj prin metoda matricei de
precedenţă. S-a alcătuit matricea de precedenţă, pe ultima linie a acesteia, fig. 5.3,
obţinându-se succesiunea la montaj.

1 2 3 4 6 9 10 11 12 V 1 V 2 V3 V4 V5 V6 V7 V8
1 0 * * * * * * *
2 1 1 1 0 * * * * *
3 1 1 1 3 2 2 2 2 2 1 0
4 1 1 1 1 1 1 1 0 *
6 1 1 1 3 3 3 2 1 0 * *
9 1 1 2 1 1 1 0 * * *
10 1 1 1 3 2 2 0 * * * *
11 1 1 1 0 * * * * *
12 1 1 0 * * * * * *
1 12 2/11 10 9 6 4 3
I II III IV V VI VII VIII

Fig. 5.3. Matricea de ordonanţare pentru montarea pompei de ulei

 Metoda aceasta este de stabilire a succesiunii la montaj a reperelor componente ale
ansamblului pompă de ulei cu roţi dinţate. Se observă că stabilirea succesiunii la
montaj cu ajutorul matricei de precedenţă nu oferă o ordonanţare completă. Pe
nivelul 3 se află două componente.
 Pentru ordonanţarea completă se aplică alte criterii, şi anume pentru reperele 2 şi 11,
se montează mai întâi arborele conducător şi apoi cel condus.
 Succesiunea la montaj, mai poate fi stabilită şi cu ajutorul grafurilor, care ca şi metoda
matricei de precedenţă, prezintă acelaşi dezavantaj.
 Matricea de ordonanţare pentru montarea pompei de ulei este cea din fig. 5.3. Pe
nivelul 3 avem două componente. Se aplică criteriile de restricţie şi anume:
comoditate şi posibilităţile echipamentului tehnologic.
 Se montează mai întâi reperul 11 şi apoi reperul 2. Rezultă că succesiunea la montaj a
pompei de ulei este:

C1 - C12 - C11 – C 2- C10 - C9 - C6 - C4 - C3

  Schema de asamblare, fig. 5.4. Pentru întocmirea schemei de asamblare s-a folosit
metoda dreptunghiurilor. Schema se poate face pe orizontală sau pe verticală, iar
modul de construire al acesteia este:
Bucşă I Ax condus Garnitură Şaibă

Simbol C12 Simbol C2 Simbol C9 Simbol C4

Buc./prod. 2 Buc./prod. 1 Buc./prod. 1 Buc./prod. 2

Corp pompă
Produs:
Simbol C1 POMPĂ
Buc./prod. 1
CU R.D.

Ax conducător Bucşă II Capac Şurub

Fig. 5.4. Schema de
asamblare a Simbol C11 Simbol C10 Simbol C6 Simbol C3
pompei de ulei Buc./prod. 1 Buc./prod. 2 Buc./prod. 1 Buc./prod. 2
- în partea stângă a colii de hârtie se desenează un dreptunghi în care se trece piesa de
bază, iar în partea dreaptă se desenează un dreptunghi în care se trece produsul finit;
- cele două dreptunghiuri se leagă printr-o linie care semnifică produsul în trecerea lui
prin sistemul de montaj. Dreptunghiurile în care sunt trecute componentele se vor lega
prin segmente de dreaptă de această linie în ordinea în care sunt trecute în lista
ordonanţată, fig. 5.3.
 Proiectarea proceselor tehnologice de montaj reprezintă o problemă majoră în
procesul de fabricaţie al produselor. Asamblabilitatea în cadrul proceselor de
proiectare reprezintă o etapă importantă, iar metoda de stabilire a succesiunii logice
la montaj cu ajutorul matricei de precedenţă (de ordonanţare), este una din
metodele des utilizate pentru stabilirea succesiunii la montaj a pieselor componente
ale unui ansamblu.