Comunicare vs.

Informaţie

Conf.univ.dr. Cătălin Glava

 Schema comunicării
(Roman Jakobson)

Functions
1 referential (= contextual information)
2 poetic (= autotelic)
3 emotive (= self-expression)
4 conative (= vocative or imperative addressing of receiver)
5 phatic (= checking channel working)
6 metalingual (= checking code working)
 Schema comunicării (Shanon
şi Weaver)
Mesaj Semnal Semnal Mesaj
Sursă - Transmiţător - Canal - Receptor - Destinaţie

sursă de zgomot
 Comunicare:
• Edward O. Wilson, biolog: “Comunicarea este o
acţiune a unui organism sau a unei celule care
alterează modelele probabile de comportament
ale altui organism sau ale unei alte celule, într-o
manieră adaptativă pentru unul sau pentru ambii
participanţi”
• Charles Morris, filozof: “Comunicare înseamnă
punere în comun, împărtăşire, transmiterea unor
proprietăţi unui număr de lucruri...”
 Comunicare:
• Carl Hovland, Jamis Irving, Harold Kelley,
perspectiva psihosocială: “Comunicarea este un
proces prin care un individ (comunicatorul,
emiţătorul) transmite stimuli, de obicei verbali, cu
scopul de a schimba comportamentul altor
indivizi (auditorii, receptorii)”
• Colin Cherry, profesor de telecomunicaţii:
“Comunicarea este ceea ce leagă organismele
între ele”
 Ce este comunicarea?
MICHAEL Emiţătorul are Emiţătorul nu are
BURGOON intenţia de a intenţia de a
comunica comunica
Receptorul A B
percepe o intenţie COMUNICARE COMUNICARE
de comunicare ATRIBUITĂ

Receptorul nu C D
percepe o intenţie ÎNCERCARE DE COMPORTAMENT
de comunicare COMUNICARE
 Ce este comunicarea?
A B
-O lecţie Rezolvă sarcini care nu
-Un dialog au fost solicitate
-Şedinţa cu părinţii Justificări nesolicitate
-Răspuns eficient la o cerinţă

C D
Neînţelegerea mesajului coridorul,
Ignorare Pauzele
Tăcere Sala profesorală
Oboseală, demotivare
 Axiome ale comunicării
• Comunicarea este inevitabilă
• Comunicarea se desfăşoară la două niveluri:
informaţional şi relaţional
• Comunicarea este un proces continuu ce nu poate
fi tratat în termeni de cauză – efect sau stimul –
răspuns
• Comunicarea îmbracă fie o formă digitală, fie una
analogică
• Comunicarea presupune raporturi de forţă şi
implică tranzacţii simetrice sau complementare
• Comunicarea presupune procese de ajustare sau
acomodare
 Comunicare
• Unitate de:
LOC - ROL - TIMP
Obiectivele comunicării:
1.Să fim receptaţi;
2.Să fim înţeleşi;
3.Să fim acceptaţi;
4.Să provocăm o reacţie, să schimbăm
un comportament
 Informaţie
Informație - preluat din limba latină (informatio) prin intermediul limbii franceze
(information) - polisemantic

Informație – semnificația în limbajul cotidian

În limbajul popular, cotidian, într-un sens larg, unanim acceptat de marea
majoritate a vorbitorilor din orice limbă, prin informație se înțelege:
• faptele și opiniile percepute sau obținute în cursul vieții de zi cu zi direct de
la o altă ființă vie, din mass-media, din baze de date electronice și din toate
tipurile de fenomene observabile din mediul înconjurător.
• lămurire asupra unei persoane, lucru sau domeniu; totalitatea materialului
de informare și de documentare; izvoare, surse;
• cunoștințe comunicate de alții sau obținute prin investigații proprii ori
cercetări personale; cunoștințe acumulate din lectură, rapoarte despre
evenimente recente sau necunoscute anterior, materiale din ziare, din
periodice sau din buletine de știri; cunoștințe dobândite prin studiu sau
instruire; cunoștințe deduse din observații directe și experiența proprie.
• Aceasta este sensul original al cuvântului care vizează în principal aspectul
comunicativ și în același timp, calitativ.
 Informaţie
În ultimul timp, au intrat și în limba română sensuri mai noi ori s-au
adăugat la cele vechi precizări noi:
• fiecare dintre elementele noi, necunoscute anterior, ale experienței
(fizice sau mentale) sau ale unui concept, în raport cu cunoștințele
prealabile, ce sunt cuprinse în semnificația unui simbol sau unui
grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicație
a unui instrument, date experimentale, partitură muzicală etc.) care
produc schimbări într-un concept (cum ar fi un plan sau o teorie).
• acțiunea cuiva de a (se) informa sau de a comunica cunoștințe,
noutăți, lămuriri, vești, știri, îndrumări, precizări etc., unei persoane
(sau unui grup de persoane) și rezultatul ei (faptul de a ști că
mesajul este recepționat și înțeles de către destinatar);
• comunicare, veste, știre, mesaj care pune pe cineva la curent cu o
situație nouă sau mai veche, dar de care acesta nu avea știință
înainte de a fi informat;
 Informaţie
• Informația genetică
• Prin informație genetică se înțelege
informația codificată în materialul genetic
cu care este înzestrat orice organism viu,
(unicelular sau pluricelular) de pe planeta
noastră. Totalitatea informației genetice
dintr-un organism se numește genotip.
 Informaţie
• Informația – factor ontologic
• Sunt destui oameni de știință care dau
informației o accepțiune fizică, admițând
că informația, alături de materie și energie
este una din componentele originale a
universului, și, ca și acestea, ea are a
realitate fizică a sa.
 Informaţie
Informația - resursă economică și serviciu de primă necesitate
• În ultimele decenii ale sec. XX, creșterea gradului de informatizare a proceselor
industriale precum și a creșterii gradului de folosire a informațiilor în rezolvarea
problemelor umane a făcut ca informația să fie considerată ca o resursă economică,
întrucâtva egală cu alte resurse cum ar fi munca, materia primă și capitalul. Această
perspectivă scoate în evidență faptul că posesia, manipularea și folosirea informației
poate îmbunătăți raportul cost-eficiență în multe procese fizice sau cognitive. Ca
resursă individuală și socială, informația are câteva caracteristici ce o deosebesc de
noțiunea tradițională de resursă economică. Spre deosebire de alte resurse
economice, informația este practic nelimitată, având limite aparente impuse doar de
timp și de capabilitatea cognitivă umană. Această caracteristică provine din faptul că
informația, ca resursă economică difuzează natural (se poate propaga singură), rata
de reproducere a informației este mai mare decât rata de consum și, informația nu
suferă schimbări în cadrul tranzacțiilor (poate fi numai partajată, folosită în comun).
În același timp, informația este compresibilă, atât sintactic cât și semantic. Calitatea
ei de a se substitui altor resurse economice, transportabilitatea cu o viteză foarte
mare, și abilitatea ei de a da un avantaj celui ce o deține, stau la baza remodelării
unor industrii sociale (cum ar fi cercetarea, educația, activitatea editorială, comerțul)
și chiar a politicii.
• A doua percepție a informației (ce datează din aceeași perioadă), este aceea de
serviciu de primă necesitate, care a determinat dezvoltarea în întreaga lume a unui
nou segment a economiilor naționale: sectorul de servicii informatice. Beneficiind de
avantajele proprietăților informației și construind o percepție a utilității și valorii sale
individuale și sociale, acest sector furnizează o largă gamă de produse și servicii
informatice.
 Informaţie
• În ştiinţele comunicării, informaţia, în general,
reprezintă ceea ce se comunică într-unul sau
altul din limbajele disponibile.
• În informatică, o informaţie constituie o formulă
scrisă susceptibila de a aduce o cunoştinţă.
Pentru a transmite o informaţie, aceasta trebuie,
în prealabil, să fie codificată, adică prezentată
prin anumite simboluri adaptate proprietăţilor
fizice ale canalului de transmisie utilizat.