Cap. 10.

CREȘTEREA ECONOMICĂ
REGIONALĂ
 10.1. Dezvoltarea regională în cadrul
economiei naţionale
• creşterea economică regională: creştere a output-ului,
ca o creştere a output-lui pe lucrător sau ca o creştere a
output-ului pe locuitor.
• Obs. (6);
• metode neoclasice: rolul ofertei de factor muncă, al
stocului de capital şi al progresului tehnic în cadrul
creşterii economice;
• teoria keynes-istă: rolul cererii cu accent pe exporturile
regionale ca principală sursă de creştere a output-ului.
• principiile cauzale cumulative: explicarea inegalităţilor
regionale pe baza cererii; deosebirile de creştere, odată
apărute, tind să devină cumulative şi să se perpetueze
singure.
• Obs. (3);
economice.

Output
A G

0 t
Figura 10.2. Creşterea economică şi ciclurile
• factorii care influenţează creşterea economică
regională:
• 1. oferta agregată: capacitatea unei economii de a
realiza output şi de a mări, în timp, oferta sa actuală
şi potenţială;
• Obs. (2);
 Q
OT0 OT1
(u.m).

0
Figura 10.3. Creşterea ofertei agregate pe termen lung
• a. cantitatea şi calitatea factorilor de producţie
disponibili;
• b. tehnologia de combinare a factorilor de
producţie;
• c. eficienţa activităţii economice;
• d. modul de organizare a procesului de producţie.
• 2. cererea agregată: investiţiile reprezintă
elementul esenţial al creşterii economice.
Investiţiile sunt analizate atât cantitativ cât şi
calitativ;
• ecuaţia creşterii a lui Harrod - Domar:
 10.2. Fluctuaţiile ciclice şi dezvoltarea
regională
• ciclurile economice: fluctuaţii curente ale nivelului
activităţii economice; statistic, ele reprezintă
deviaţii de la tendinţa pe termen lung a creşterii
economice:
Nivelul
activităţii
economice Expansiune
(boom)

Înviorare

Recesiune

Depresiun
e
0 t

Figura 10.4. Stadiile dezvoltării ciclice

• Obs. (2);
• efecte:
• 1. modificarea structurii şi a nivelului cheltuielilor
agregate:

• 2. efectul multiplicator:orice modificare a nivelului

cheltuielilor va avea o repercusiune mult mai mare
la nivelul output-ului regional şi va contribui la
creşterea sau descreşterea ciclică a nivelului
activităţii economice:
• efectul accelerator: o dezvoltare accelerată a
producţiei este necesară atunci când nivelul
investiţiilor creşte;
• ecuaţia investiţiilor:

• veniturile unei regiuni trebuie să crească cu o rată

anuală mai mare de 3% pentru a menţine nivelul de
utilizare a factorilor de producţie constant ... ;
pentru ca nivelul de utilizare să crească cu 1% pe
an, va trebui ca nivelul output-ului să se mărească
cu cel puţin 5%.
10.3. Limitele spaţiale ale creşterii economice
1. disparități legate de rata de creștere a PIB:
Populaţia la P.I.B. în
Suprafaţa
Ţara Drapelul 1.01.2015 2015
(1000 km2)
(mil. USD)
Cele 6 state fondatoare – 1952
Belgia 11,258,434 534230 31
Franţa 66,352,469 2833687 644
Germania 81,089,331 3874437 357
Italia 61,438,480 2147744 301
Luxemburg 562,958 65683 3
Olanda 17,155,169 880716 42
1973
Danemarca 5,653,357 342362 43
Irlanda 4,625,885 250814 70
Regatul Unit 64,767,115 2950039 244
1981
Grecia 10,846,979 237970 132
1986
Spania 46,439,864 1406538 504
Portugalia 10,374,822 229948 92
1995
Austria 8,581,500 437582 84
Finlanda 5,471,753 272649 338
Suedia 9,790,000 570591 450
2004
Cehia 10,419,743 205270 79
Cipru 847,008 23263 9
Estonia 1,313,271 26506 45
Letonia 1,986,096 31972 65
Lituania 2,921,262 48288 65
Malta 429,344 10514 0.3
Polonia 38,005,614 547894 313

Slovacia 5,403,134 99869 49

Slovenia 2,062,874 49570 20
Ungaria 9,855,571 136989 93
2007
România 19,861,408 199093 238
Bulgaria 7,202,198 55824 111
 2013
Croația 4,225,316 57073 57
 10.4. Comerţul interregional. Modele de
export care conduc la creşterea
economică regională
• teoria golului tehnologic: o regiune care poate
genera un flux sporit de inovaţii şi de noi produse va
obţine un avantaj de pe urma acestei producţii;
• teoria ciclului de producţie: unele regiuni pot
constitui locul cel mai favorabil pentru localizarea
(amplasarea) producţiei unui bun, la un anumit
stadiu al vieţii lui, în timp ce alte regiuni pot fi
favorizate în alte stadii ale ciclului de viaţă a bunului
respectiv;
• analiza localizării industriale: ramurile sunt
amplasate în funcţie de minimizarea costurilor.
Categoriile de costuri cele mai importante sunt cele
de transport şi cele aferente factorului muncă. În
plus, aglomerările economice şi economiile în scară
au o importanţă deosebită asupra costurilor
amplasării;
• comerţul interramuri: regiunile sunt considerate a
concentra produsele lor distincte, pe care le exportă
în schimbul altor produse;
• comerţul din cadrul aceleiaşi firme: poate atinge
40% din întregul volum al operaţiunilor comerciale,
în condiţiile concurenţei imperfecte şi ale existenţei
corporaţiilor multinaţionale.
 10.4.1. Teoria de bază a exportului
regional
• Obs. (3);
• ipoteza centrală: existenţa unui stimul iniţial al
dezvoltării economice regionale şi anume,
exploatarea şi exportul resurselor naturale;
• aspecte esenţiale:
• 1. de ce regiunile se specializează din punct de
vedere economic ;
• 2. care sunt factorii care contribuie la
continuarea dezvoltării sau la declinul economic
al unei regiuni.
• funcţia cererii de export:

• funcţia ofertei exportului:

•
• teoria bazei de export: model de tip keynes-
ist, aplicat unei economii deschise, în care
exportul se consideră a fi unica variabilă de
bază care influenţează cererea agregată:
• ocuparea regională totală (Et):