Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Persoanele Fara Adapost Powerpoint
Persoanele Fara Adapost Powerpoint
- copii
- tineri
- persoane bolnave mental
- persoane dependente de alcool si
substante psihoactive
- persoane dezinstitutionalizate
- victime ale abuzurilor
- refugiati
Principalele surse de supravieţuire pentru aceste
persoane sunt cerşitul, pensia, veniturile ocazionale
sau vânzarea materialelor refolosibile.
Persoanele fara adăpost sunt reprezentate așadar și de
copiii și tinerii care împart aceeași locuință cu alte
persoane de cele mai multe ori din cauza unor situații
financiare precare, excluderii acestora din mediul familiei,
sau chiar pierderea locuinței proprii ; indivizii fără adăpost
sunt cei care locuiesc în campusuri, centre de plasament
sau cămine; sunt cei care sunt lăsați în spitale, care
locuiesc în adăposturi provizorii sau sunt în grija unor
părinți adoptivi.
Copiii și, în general, tinerii fără adăpost
nu fac parte din stereotipurile
societății.
60%
crescuti la
50% consum
orfelinat de alcool
provin din
40% probleme
scoala speciala psihice
30%
au parinti tentative
divortati
20% de suicid
anturaj
10% viciat
Grafic 1. Mediul din care provin 0%
persoanele fara adapost
Grafic 2. aspecte problematice
Principalele locuri de adăpostire peste noapte sunt,
potrivit studiului, scările de bloc, parcurile, gările şi
pieţele, în funcţie de sezon parcurile fiind înlocuite cu
adăposturi improvizate, scări de bloc sau canale .
Aceste solutii de adapostire au contribuit la descrierea
modului de viata al persoanelor fara adapost.
40
langa conducte de apa calda
in spital 35
la rude
30
la cunostinte
la locul de munca 25
sub poduri
20
in automobile parasite
vagoane 15
sub pasaje
10
parcuri
subsolul parcurilor 5
sala de asteptare
0
25 paraziti
20 ciroza hepatica
15 diabet
10 reumatism
5 tulburari
psihice
0
boli de inima
boli venerice
În realitate, soluţiile par a depinde de “resursele” sociale ale
celor chestionaţi. Analiza de clasificare multicriterială arată
că avem mai multe categorii de persoane fără adăpost:
1) cei care au stat în spitale, la rude, la cunoştinţe;
2) cei care au dormit în spaţii improprii pentru locuit, dar
oarecum protejate şi cu acces îngrădit (locul de muncă,
vagoane, case părăsite etc.);
3) cei care dorm în spaţii mai puţin protejate precum
subsolurile blocurilor, parcurile, sălile de aşteptare etc.
Cele trei categorii ilustrează trei grade de înzestrare cu
resurse sociale (relaţii) pentru a obţine acces la adăposturi.
Este posibil ca aceste grade de dotare socială să fie corelată
şi cu posibilităţile de reintegrare socială.
În România există peste 5000 de persoane fara adăpost,
fiind aproape o mie în categoria oraselor mari din țară
Cluj
550
Iași
200
Bibliografie