Sunteți pe pagina 1din 17

Persoanele fără adăpost

Fenomenul oamenilor fără adăpost include persoanele care duc


lipsă de o reşedinţă regulată şi adecvată pe timp de noapte sau
se confruntă cu violenţă în propriile case şi se extinde şi asupra
celor care sunt în pericol de a deveni persoane fără adăpost.
Persoanele fără adăpost sunt acei indivizi care nu au o locuință
stabilă din cauza condițiilor materiale precare, iar în cazul tinerilor
fără familii ,acestora le lipsește un mediu stabil și sigur, în care se
pot dezvolta
Cum ajunge un individ, o persoana fara adapost?
Cauzele care duc la situația Pierderea
locuintei
de a trăi pe străzi pot varia, Proprii

parcursul fiind de obicei unul


simplu,lipsa locuinței
determină individul să-și caute Pierderea
Locului de
un adăpost si hrană , încercare munca

ce poate avea mai multe


efecte, printre cele mai
importante fiind Lipsa Lipsa
Depresie
igiena,sanatatea fizica si hranei Igienei

psihica a acestuia, depresie ,


vicii ajungandu-se uneori in
situatii irecuperabile Cersetorie
Boli si
Lipsa
Boli
furt Relatiilor
infectii psihice
talharii sociale
Principalele cauze: Soluţii:

 evacuare fortata; - crearea unui adăpost ;


 catastrofe - locuinte de închiriat la pret
naturale; redus ;
 divort ; - locuri de muncă ;
 probleme - să aibă acces la cantină
familiale ; socială ;
 dependenta de - să aibă acces la asistenţă
alcool si droguri ; medicală ;
 fuga din centre - să aibă acces la consiliere
de plasament ; economică, psihologică şi
 abuzuri ; juridică ;
 escrocherii - persoanele fără adăpost să-şi
imobiliare ; refacă relațiile cu familia,cu
rudele ;
Tipuri de persoane fara adapost:

- copii
- tineri
- persoane bolnave mental
- persoane dependente de alcool si
substante psihoactive
- persoane dezinstitutionalizate
- victime ale abuzurilor
- refugiati
 Principalele surse de supravieţuire pentru aceste
persoane sunt cerşitul, pensia, veniturile ocazionale
sau vânzarea materialelor refolosibile.
Persoanele fara adăpost sunt reprezentate așadar și de
copiii și tinerii care împart aceeași locuință cu alte
persoane de cele mai multe ori din cauza unor situații
financiare precare, excluderii acestora din mediul familiei,
sau chiar pierderea locuinței proprii ; indivizii fără adăpost
sunt cei care locuiesc în campusuri, centre de plasament
sau cămine; sunt cei care sunt lăsați în spitale, care
locuiesc în adăposturi provizorii sau sunt în grija unor
părinți adoptivi.
Copiii și, în general, tinerii fără adăpost
nu fac parte din stereotipurile
societății.

Din păcate, ei sunt excluși,


marginalizați, uitați. În lipsa unei
locuințe, mulți dintre ei se adăpostesc
la prieteni sau rude, colegi sau
cunoscuți, dorm pe stradă sau în
mașini abandonate.
Problemele persoanelor fără adăpost, identificate de către specialişti,
indică neacoperirea unor nevoi de bază:
 lipsa educaţiei - nu au o anumita cultura , aceasta fiind un ingredient
esenţial al vieţii civilizate; le lipsesc, de asemenea, calificările,
pregătirea profesională;
 nu au un loc de munca, nu au un venit stabil;
 lipsa hranei;
 sănătate precară - pot apărea unele boli din cauza lipsei de hrana,apa,
îmbrăcăminte,
 condiţii greu de suportat, din cauza lipsei adăpostului;
 lipsa acceptării caracterului indezirabil al situaţiei în care se află
În cadrul unei cercetări sociologice recente au fost
identificați o serie de indici caracteristici persoanelor fără
adăpost, pe baza cărora putem realiza diferite grafice cu
privire la aspectele problematicii studiate .

60%

crescuti la
50% consum
orfelinat de alcool
provin din
40% probleme
scoala speciala psihice
30%
au parinti tentative
divortati
20% de suicid
anturaj
10% viciat
Grafic 1. Mediul din care provin 0%
persoanele fara adapost
Grafic 2. aspecte problematice
Principalele locuri de adăpostire peste noapte sunt,
potrivit studiului, scările de bloc, parcurile, gările şi
pieţele, în funcţie de sezon parcurile fiind înlocuite cu
adăposturi improvizate, scări de bloc sau canale .
Aceste solutii de adapostire au contribuit la descrierea
modului de viata al persoanelor fara adapost.

40
langa conducte de apa calda

in spital 35

la rude
30
la cunostinte

la locul de munca 25

sub poduri
20
in automobile parasite

vagoane 15

sub pasaje
10
parcuri

subsolul parcurilor 5

sala de asteptare
0

Grafic 3. solutii de adapostire a persoanelor fara adapost


Starea de sănătate a persoanelor fără adăpost este, în mod
evident, foarte precară. Datele privind afecţiunile de care suferă
cei din această categorie nu sunt, însă, foarte credibile, având în
vedere că interviurile nu au fost realizate de specialişti (medici).
handicap
30

25 paraziti

20 ciroza hepatica

15 diabet

10 reumatism

5 tulburari
psihice
0
boli de inima

boli venerice
În realitate, soluţiile par a depinde de “resursele” sociale ale
celor chestionaţi. Analiza de clasificare multicriterială arată
că avem mai multe categorii de persoane fără adăpost:
1) cei care au stat în spitale, la rude, la cunoştinţe;
2) cei care au dormit în spaţii improprii pentru locuit, dar
oarecum protejate şi cu acces îngrădit (locul de muncă,
vagoane, case părăsite etc.);
3) cei care dorm în spaţii mai puţin protejate precum
subsolurile blocurilor, parcurile, sălile de aşteptare etc.
Cele trei categorii ilustrează trei grade de înzestrare cu
resurse sociale (relaţii) pentru a obţine acces la adăposturi.
Este posibil ca aceste grade de dotare socială să fie corelată
şi cu posibilităţile de reintegrare socială.
În România există peste 5000 de persoane fara adăpost,
fiind aproape o mie în categoria oraselor mari din țară

Categorie oraș Orașul Nr.estimat de Total persoane fără Media pe


persoane fara adăpost în categorie localitate
adapost oraş
Brașov
50
Între 250000 şi Galați 100
350000
locuitori Timișoara
40 940 170

Cluj
550
Iași
200
Bibliografie

 Doru Buzducea “ cetati si ruine “,


Polirom,iasi,2003.
 Daragiu, L., Hatos, A., Pop, I., 2004,
„Persoanele fără adăpost din Oradea”,
în volumul colectiv Combaterea
sărăciei si promovarea incluziunii
sociale, Editura Universitătii din
Oradea, 2004, pp. 385-396.
Proiect realizat de
Popa Remus Sorin

Asistență socială, anul I , gr 4

S-ar putea să vă placă și